Mihail Lupoi

## **Domnul Mihail Lupoi:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc tuturor colegilor care au decis s„ participe la aceast„, s„ zicem, ∫edin˛„ a Camerelor reunite.

Am s„-mi Óncep discursul prin acea celebr„ zicere: îPu˛ini am fost, mul˛i am r„mas“. Dac„ m„ uit Ón sal„ ∫i ar fi s„ interpretez participarea numeroas„, v„d c„ balcoanele sunt pline, probabil c„ s-au terminat spa˛iile comerciale ∫i buc„˛ile de teren. Pre∫edintele ˛„rii v„d c„ particip„, ne onoreaz„.

A∫ vrea s„ aduc aminte tuturor c„ cel mai mare miting antidictatur„ din Rom‚nia a avut loc Ón perioada decembrie 1989. Aceea a fost o condamnare unanim„, indiferent de apartenen˛a politic„, indiferent de ideologie, ∫i singurii eroi adev„ra˛i ai acelor momente, ∫i printre ei eroii care trebuie s„ r„m‚n„ Ón cartea de istorie, sunt cei care au murit atunci.

V„ spun sincer c„ stau ∫i m„ Óntreb dac„ peste 2-3 ani de zile n-o s„ ne adun„m la bufet, supravie˛uitorii acelor momente, s„ discut„m Óntre noi despre ce s-a Ónt‚mplat atunci. Este totu∫i un moment istoric, este totu∫i un moment care ne-a plasat Ón cartea de istorie a Europei pe un loc de pe care nimeni nu ne va putea doborÓ. Curajul tinerilor, poate ∫i incon∫tien˛a lor, totodat„ revolta noastr„, a celor mai maturi, care, chiar dac„ eram membri de partid, condamnam orice fel de abuz, ∫i acea teroare permanent„ pe care o tr„iam cu to˛ii au dus la acea izbucnire din decembrie. Pute˛i s„-i spune˛i îlovitur„ de stat“, pute˛i s„ le spune˛i îevenimente“, pute˛i s„ Ói spune˛i cum dori˛i, dar a fost cel mai mare miting antidictatur„.

Noi atunci nu condamnam ideologii, ci condamnam manifestarea Ón numele unei ideologii, ∫i asta r„m‚ne

valabil ∫i ast„zi. ™i iat„ c„, dup„ 17 ani, constat c„ ne Óntoarcem de unde am plecat ∫i e p„cat. E p„cat, pentru c„ Ómpreun„ am reu∫it s„ spargem barierele, s„ fim membri Ón N.A.T.O., ceea ce cel pu˛in unul ca mine, care era ofi˛er pe vremea aceea, nu-∫i imagina, am ajuns s„ fim primi˛i Ón Uniunea European„, ceea ce nici dumneavoastr„, nici eu nu cred c„ ne imaginam a fi posibil, ∫i nu ne-a mai r„mas acum dec‚t s„ ne batem Óntre noi.

Nu eram preg„tit pentru aceast„ luare de cuv‚nt, dar Óncerc s„ v„ vorbesc Ón numele acelor naivi, printre care m-am num„rat ∫i eu, care, treptat-treptat, au fost Ómpin∫i a∫a, p‚n„ au c„zut din pat ∫i au r„mas Ón frunte unii care au avut grij„ s„ ne compromit„ ideile nobile de atunci, d‚nd tot felul de diplome. ™i sunt m‚ndru c„ n-am o asemenea diplom„, sunt m‚ndru c„ mi-am luat diploma la facultate ∫i nu cred c„ cineva are dreptul la vreo diplom„ pentru participarea la aceast„ revolu˛ie.

Œn acela∫i timp, Óns„, cred c„ pre∫edintele ˛„rii, dac„ e sincer Ón condamnarea a tot ceea ce a fost Ónainte de 1989, trebuia s„ fi distribuit m„car ni∫te ordine comemorative cu ocazia acestui moment.

Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ spun c„, indiferent de ce pseudoistorici..., de la care aflu ∫i eu cu stupoare ce f„ceam eu Ón acele momente — gen domnul Stoenescu ∫i al˛ii, care n-a stat Ón via˛a lui de vorb„ cu mine, de exemplu, ca s„ dau un simplu exemplu —, sunt adu∫i Ón grade mari, iar ofi˛eri care, m„ rog, respect‚nd ordinele ∫i netr„g‚nd Ón popula˛ie, cum se spune acum... Sigur c„ au existat ∫i for˛e care au tras, evident c„ oamenii aceia nu s-au Ómpu∫cat singuri, dar, Ón mare parte, armatei ∫i ac˛iunilor ei ∫i re˛inerilor ei i se datoreaz„ victoria final„ a revolu˛iei.