Mircea Dan Geoană

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumim domnului președinte Traian Băsescu.

Dați-mi voie ca în numele Senatului, în calitatea de președinte al Senatului, să adresez plenului reunit o alocuțiune.

Domnule președinte al României, Domnule prim-ministru,

Domnilor foști președinți ai României,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați membri ai Corpului Diplomatic din zona euroatlantică, prezentă și extinsă, acreditați la București, Înalt Preasfințiile Voastre,

Domnilor generali,

Aniversăm anul acesta 60 de ani de la nașterea Alianței Nord-Atlantice și 20 de ani de la căderea comunismului. Cele două evenimente sunt legate.

La momentul în care partenerii vestici puneau bazele celei mai puternice alianțe de securitate colectivă din toate timpurile, România se afla de partea cealaltă a Cortinei de Fier și avea să urmeze o cale a izolării internaționale. Acum cinci ani, când aliații reuniți la Praga anunțau primirea țării noastre în NATO, România se întorcea, în sfârșit, în sânul familiei occidentale căreia nu încetase să simtă, să creadă, să spere că îi aparține.

De aceea NATO înseamnă mai mult pentru România decât garanții de securitate, stabilitate și modernizare a forțelor armate. Mai mult decât orice altă țară, România, prin aderarea sa la NATO, a marcat o reparație istorică, îndelung așteptată, care a mobilizat energiile și adeziunea unei întregi națiuni. Drumul parcurs până la dobândirea statutului de membru a dus la consolidarea statului de drept, la avansarea democrației, la reforme interne importante și a pregătit pasul următor, natural și inevitabil, al aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Acest proces a închis drumul de secole al revenirii României la matca democrațiilor occidentale și de recâștigare a identității și sensului demnității naționale.

Drumul nu a fost unul ușor. Îndeplinirea acestor criterii de aderare a necesitat eforturi semnificative, atât din partea clasei politice, cât și a populației României. Acest obiectiv a avut și momente de deziluzii, care au trebuit, într-adevăr, să fie depășite atunci când, la summitul de la Washington, România a fost refuzată într-o primă etapă și am perseverat, pentru că am crezut și credem în forța libertății, în forța democrației și în forța destinului nostru euroatlantic.

Dați-mi voie ca în numele nostru, al parlamentarilor României, să adresăm mulțumirile noastre șefilor de stat și de guverne, celor care ieri și astăzi și, fără îndoială, și mâine asigură o adevărată ștafetă a interesului național, și vreau, în numele nostru, să-i aplaudăm pe cei care au pus bazele acestui moment important, foștii lideri ai României, actualii lideri ai României și, fără îndoială, viitorii lideri ai României.