Conform tradiției Senatului României și a Parlamentului României, la final de sesiune parlamentară dați-mi voie să prezint, în fața dumneavoastră și în fața opiniei publice, câteva dintre considerentele și experiența pe care am acumulat-o cu toții după aceste luni de la alegerea noului Senat și a noului Parlament.
Evident, pentru senatorii votați uninominal la alegerile din toamna anului trecut, este momentul unui prim bilanț, cu multe lucruri pozitive, cu altele mai puțin pozitive, și este datoria mea, ca președinte al Senatului, să vă prezint acest scurt raport al activității noastre comune, pe care îl consider un prim pas în drumul anevoios al recâștigării încrederii cetățenilor în instituția fundamentală a democrației și în ceea ce reprezintă echilibrul și înțelepciunea Camerei superioare a Parlamentului României.
De fapt, avem cu toții obligația, indiferent că suntem într-o majoritate sau în opoziție, să contribuim la întărirea și consolidarea parlamentarismului, trăsătură fundamentală a republicii noastre.
Din punct de vedere al legiferării, Senatul a dezbătut și a adoptat în această sesiune un număr de 132 de proiecte de lege și 250 de propuneri legislative, adoptând 216 proiecte de lege și 15 propuneri legislative.
În această sesiune este pentru prima oară când numărul propunerilor legislative înregistrate și dezbătute îl depășește cu mult pe cel al proiectelor de lege înaintate de Guvern, în care includem și proiectele de lege de aprobare a ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență.
Evident, printre măsurile pe care le-am adoptat, cea mai importantă lege, din punct de vedere social, pe care am aprobat-o este cea legată de introducerea pensiei minime garantate.
Doresc, de asemenea, să reamintesc și legile privind educația tinerilor capabili de înaltă performanță, legile cu privire la unele măsuri de protecție socială, legate, în principal, de sprijinul pentru cei care sunt în dificultate din punct de vedere al locului de muncă, legile cu privire la
despăgubirea celor care au depus bani la CEC pentru cumpărarea unui autoturism Dacia înainte de 1989.
De asemenea, aș dori să menționez un proiect de lege foarte important, care a stârnit și controverse în plan intern, dar mai ales în plan internațional, cel legat de acordarea cetățeniei române, un subiect care continuă să stârnească atenție și, uneori, pasiune dincolo de granițele României.
Consider că, din punct de vedere al activității noastre legislative, legislația cea mai importantă pe care am adoptat-o este cea legată de Codul civil și Codul penal.
Vreau să mulțumesc, încă o dată, celor care au făcut parte din comisiile permanente și care, într-un fel, au reușit să corecteze unele lacune și critici care au fost aduse proiectului inițial prezentat de Guvern.
În continuare, pentru partea de procedură în ceea ce privește Codul civil și Codul penal, colegii senatori din aceste două comisii permanente vor fi chemați să dea dovadă de aceeași abnegație și de aceeași capacitate profesională pe care le-au demonstrat și în aceste luni de muncă foarte intensă.
De asemenea, am încercat să intensificăm, pe proiecte de lege majore, dialogul cu societatea civilă și aș menționa faptul că am avut contacte cu cei care au reprezentat coaliția celor care au avut obiecții la adresa adoptării acestor coduri.
În premieră, în principal prin participarea membrilor Biroului permanent din Camera Deputaților și din Senat, la inițiativa noastră, am avut un dialog extrem de interesat și, cred eu, util, atât cu Banca Națională a României, cât și cu Guvernul României, în această perioadă de criză economică în care crearea unui minim consens în jurul soluțiilor anticriză reprezintă o prioritate pentru noi, și cred că aici Senatul, Parlamentul au avut unele gesturi care sunt notabile.
De asemenea, așteptăm cu mult interes dezbaterea cu privire la Codul fiscal și la ceea ce așteptăm să fie a doua etapă a programului anticriză la care se lucrează în acest moment.
Din punct de vedere al modului în care Guvernul s-a raportat la instituția noastră, evident, la început de mandat, de nouă guvernare, există în mod firesc, și este deja, din păcate, o cutumă de-a lungul anilor, apelarea la ordonanțe de urgență. Este, de multe ori, o dorință aproape irezistibilă pentru noul Guvern.
Aș dori, de asemenea, să spun că, din punctul nostru de vedere, a trebuit să insistăm în relația cu Guvernul ca acest tip de operațiune să fie făcut exclusiv atunci când există o urgență reală.
Nu credem că există o urgență reală în toate situațiile cu care am fost sesizați și fac un apel, pe această cale, către
Executivul României să fie mult mai atent la cazurile în care se va recurge la astfel de proceduri constituționale, pentru a putea să redăm Parlamentului locul natural în arhitectura republicii noastre.
Din punct de vedere al controlului parlamentar, o funcție esențială a activității noastre, au fost adresate Guvernului – și vreau să mulțumesc parlamentarilor, senatorilor din toate grupurile politice – 276 de întrebări și 246 de interpelări. Din acest punct de vedere, este clar că noul Senat are o atenție mult mai țintită și mult mai precisă cu privire la temele pe care le sesizați, preluate din colegiile pe care le reprezentați și din partea cetățenilor pe care îi reprezentăm în Senatul României.
De asemenea, aș dori să menționez că, din punct de vedere al audierii membrilor Guvernului, această activitate a continuat și consider că, din punct de vedere al controlului parlamentar, continuarea invitării membrilor Cabinetului la audieri, fie pe teme excepționale, fie pe teme fundamentale, reprezintă pentru noi o obligație pe care o vom continua și în sesiunea legislativă următoare.
Din punct vedere al activității Senatului, mi-am asumat, cu sprijinul dumneavoastră, un mandat orientat către refacerea credibilității și prestigiului instituției noastre. Am pus accentul mai mult pe transparență și pe eficiența banului public.
Suntem astăzi într-o zonă în care Senatul a demonstrat solidaritate față de societate în acest moment dificil, banii sunt cheltuiți mai atent și mai eficient, au fost reduse în mod considerabil cheltuielile noastre – cu aproximativ 25% –, dar aș dori să lansez un mesaj de avertizare, suntem într-o zonă de risc în care va trebui să putem să dirijăm resurse pentru investiții și pentru continuarea activității noastre, mai ales în partea a doua a anului.
De asemenea, ceea ce am prezentat și ceea ce vom discuta la nivelul Senatului în partea a doua a anului sunt câteva elemente de reformă și de progres în activitatea noastră, pe care alte parlamente, cu democrații ceva mai consolidate decât a noastră, le adoptă deja de mulți ani sau de multe decenii. Vom face, pentru prima oară în activitatea Senatului României și a Parlamentului României, un raport anual de activitate și de cheltuieli pentru instituția noastră.
Vom proceda, la început de septembrie, la restructurarea organigramei Senatului pentru o mai bună, mai eficientă și mai transparentă cheltuire a banului public.
Vom publica inițiativele legislative în stadiul de proiect și vom permite mediului civic intervenția în perioada de legiferare, pentru a putea să dăm societății civile vocea și respectul pe care acestea le au în țări cu democrație consolidată.
De asemenea, Senatul României va realiza – vom colabora și cu Camera Deputaților – un Ghid pentru noii alegători, transmis celor care împlinesc 18 ani, în baza unui parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
Vom deschide și mai mult instituția noastră pentru vizitare, pentru participare, pentru implicare. Într-un fel, noi suntem nu numai un for legislativ, ci trebuie să fim și cutia de rezonanță a respirației civice a democrației noastre. Investiția în educația civică și democratică a tinerei generații trebuie să reprezinte pentru noi, indiferent de partidul pe care-l reprezentăm, o obligație de prim rang.
Aș dori să subliniez un proiect pe care va trebuie să-l adoptăm cu maximă urgență la început de toamnă. Astăzi s-au creat condițiile – doamna vicepreședinte Anca Daniela Boagiu a avut o contribuție constantă, de-a lungul carierei sale, alături de alți colegi din toate formațiunile parlamentare – și este foarte posibil ca în luna octombrie, cel târziu noiembrie, noul tratat european, generic denumit Tratatul de la Lisabona, să intre în vigoare, ceea ce va conduce la o nouă relație și un nou echilibru între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European și parlamentele naționale, respectiv Parlamentul României și, în speță, Senatul României, cel care are, conform Constituției din 2003, prerogative decizionale în domeniul politicii externe.
De aceea, este obligatoriu pentru noi ca, la început de toamnă, să reorganizăm arhitectura instituțională a statului român, pentru a clarifica raportul dintre Executivul român și Parlamentul național, dar și capacitatea noastră de colegiferare, pentru că vom avea, conform Tratatului de la Lisabona, posibilitatea, dreptul și obligația de a intra într-o logică de colegiferare și codecizie împreună cu Parlamentul European.
Este o etapă nouă, o etapă pe care trebuie să o traversăm bine pregătiți și cu o decizie pe care va trebui să o adoptăm la început de septembrie. Contez pe sprijinul tuturor grupurilor parlamentare pentru a tranșa acest subiect care nu ține doar de un ciclu politic, nu doar de un singur guvern, ci ține de o logică de integrare europeană și mai profundă a țării noastre.
Și în zona diplomației parlamentare lucrurile au mers bine, am fost activi, am fost prezenți, deși am încercat să limităm costurile legate de deplasările internaționale în condițiile de criză pe care le cunoaștem. Aș vrea să menționez faptul că am avut un număr de vizite importante, la nivelul conducerii altor instituții din întreaga lume, din spațiul euroatlantic și din alte zone.
Am marcat 60 de ani de la înființarea Alianței Atlantice – un moment important – și, de asemenea, aș dori să menționez faptul că a fost o prezență mai mare și la nivelul delegațiilor parlamentare, din Europa în principal, la nivel subnațional, la nivel de landuri, dacă este vorba de Germania, la nivel de regiuni și provincii, cu care există relații de înfrățire pe care senatorii noștri au dorit să le aducă în prim-plan, evident, cu județele și colegiile pe care le reprezintă în Senatul României.
În încheiere, dragi colegi, pentru că nu cred că scopul intervenției mele este unul de a face o prezentare exhaustivă a activității noastre, vreau să-i asigur pe cei care urmăresc cu atenție și, uneori, cu un ochi critic activitatea Parlamentului României și a Senatului României că această nouă modalitate de alegere a parlamentarilor și a senatorilor, în mod uninominal, în colegiile pe care le reprezentăm a adus, în mod evident, o preocupare de reprezentare mai atentă, mai disciplinată, mai perseverentă a celor cărora le-am cerut încredere și care ne-au trimis în Senatul României.
Sunt convins că vom asigura, pe perioada verii, o prezență la fel de activă și la fel de dinamică în colegiile pe care le reprezentăm.
Sunt convins că membrii Biroului permanent vor asigura, pe întreaga perioadă a acestei vacanțe parlamentare, o continuitate a activității noastre la nivel de conducere a Senatului, urmărind, în mod firesc, activitatea și un anumit grad de alertă cu privire la lucrurile excepționale care pot să apară în condițiile de criză pe care le cunoaștem foarte bine.
Doresc să mulțumesc, de asemenea, colaboratorilor și întregului personal de specialitate și, nu în ultimul rând, să mulțumesc și presei, pe care, deși de multe ori am avut momente mai dificile și poate nu am reușit să-i asigurăm toate condițiile logistice, am simțit-o mai aproape. Centrul de presă – pe care l-am inaugurat în urmă cu două sau trei luni de zile – sper că a creat condiții ceva mai bune pentru presa acreditată la Senat și vreau să-i asigur de întreaga noastră dorință de colaborare și de transparență, în condițiile democrației foarte tumultoase pe care o avem și pe care o resimțim cu toții.
Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc colegilor din conducerea Senatului pentru sprijinul pe care l-au acordat și mi l-au acordat și vreau să semnalez, încă o dată, un lucru pe care l-am simțit și în anii precedenți: în Senatul României există o atmosferă de colegialitate pronunțată, există un grad de înțelepciune și echilibru pe care Camera superioară a Parlamentului îl degajă și probabil că este un lucru care se simte și în alte democrații consolidate.
Țin foarte mult ca lupta democratică și lupta parlamentară și electorală să fie în mod evident regula de aur a unei democrații, dar această Cameră superioară a Parlamentului are o calitate importantă: aceea de a asigura echilibru, înțelepciune și transfer, de la o sesiune legislativă la cealaltă, a unui grad de echilibru și respect pentru instituțiile fundamentale ale statului român.
Vă urez tuturor o perioadă foarte activă, vă doresc tuturor și celor pe care-i reprezentați, ca cetățeni și alegători, o relație cât mai fructuoasă și vreau să vă mulțumesc, încă o dată, pentru modul implicat și modul colegial în care am parcurs această primă sesiune împreună.
Vă urez mult succes!
Ne revedem în perioada de vară și, bineînțeles, când ne vom reîntoarce, la final de august, la activitatea noastră.
Vă mulțumesc și sunt mândru să fiu coleg cu dumneavoastră și să colaborăm în condiții bune în Senatul României.
Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.