Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·30 iunie 2009
Senatul · MO 95/2009 · 2009-06-30
Aprobarea ordinii de zi
Declarație politică a doamnei senator Anca Daniela Boagiu (PD-L), având ca titlu „Cadrele didactice – promotorii evoluției sistemului educațional românesc” (declarație politică neprezentată în plenul Senatului)
Numirea domnilor Marian Niculescu și Decebal Lohan ca membri titulari, a doamnei Paula Ghițescu-Cocea și a domnului Marius Cristian Țugurel ca membri supleanți ai Consiliului Național de Integritate
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (L297/2009)
· procedural · respins
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· legislative transmission
Aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarelor inițiative legislative: – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (B238/2009); – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 (B239/2009); – Propunerea legislativă pentru completarea articolului 170 din Legea învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 (B221/2009)
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
· other
170 de discursuri
Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!
Rog liderii grupurilor parlamentare să facă apel către colegi pentru a asigura cvorumul necesar pentru demararea ședinței noastre de astăzi.
Declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 30 iunie 2009, ultima ședință de plen a Senatului României din actuala sesiune parlamentară.
Suntem în cvorum de ședință. Până în acest moment, și-au înregistrat prezența în sala de ședință 84 de colegi senatori.
Reiau rugămintea către liderii grupurilor parlamentare pentru invitarea în sala de plen a tuturor colegilor aflați în Senat.
În conducerea ședinței de astăzi sunt asistat de colegii noștri senatori Cornel Popa și Orest Onofrei, secretari ai Senatului.
Ținând cont de o vizită a unei delegații parlamentare din China, am să-l rog pe domnul vicepreședinte Pereș ca, pe perioada primirii acestei delegații la conducerea Senatului, să asigure, pentru o perioadă limitată, conducerea ședinței de astăzi.
De asemenea, conform deciziilor de ieri, vreau să vă informez că o parte din declarațiile politice au fost depuse în scris și fac parte din stenograma ședinței noastre, și vreau să remarc declarația scrisă pe care am primit-o din partea doamnei senator Anca Boagiu, pe care o considerăm ca făcând parte din stenograma ședinței noastre de astăzi.
## _Declarație politică neprezentată în plenul Senatului:_
Declarația politică este intitulată „Cadrele didactice – promotorii evoluției sistemului educațional românesc”.
Domnule președinte,
Stimate colege și stimați colegi,
Suntem la finele unei luni deloc lipsite de evenimente politice, de la alegerile europarlamentare până la asumarea de către Guvern a codurilor civil și penal. Așadar, am avut cu toții o perioadă extrem de ocupată. Aș vrea însă să profit de această ocazie pentru a saluta un alt eveniment ce a avut loc luna aceasta, și anume sărbătorirea Zilei Învățătorului. Aceasta se sărbătorește în fiecare an pe 5 iunie, zi ce poartă semnificația zilei de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul școlii românești.
Cu siguranță că pentru orice învățător dedicat Ziua Învățătorului este acea zi în care elevii au mai învățat un lucru nou care să le îmbogățească acele cunoștințe teoretice, dar și practice, sau care să îi pregătească pentru viață.
Ziua Învățătorului este acea zi când, plecând de la școală, își aude elevul povestindu-i părintelui ce lucru interesant a învățat în acea zi de la doamna învățătoare sau de la domnul învățător.
Cred însă că e nevoie ca, pe lângă aceste satisfacții personale, să le acordăm și noi, la rândul nostru, toată recunoașterea și mulțumirea pentru munca pe care o depun, în condițiile în care ne confruntăm, din nefericire, cu fenomenul scăderii prestigiului social al cadrului didactic.
Un citat celebru spune că „educația este cea mai puternică armă care poate schimba lumea” – Nelson Mandela.
Aș spune că învățătorii trebuie să fie acei cavaleri care să o mânuiască cu foarte mare iscusință. Nu trebuie să uităm că beneficiarii muncii acestora sunt elevii, copiii noștri, familiile, comunitatea locală și, implicit, societatea.
De aceea, este nevoie ca ei să beneficieze de toată atenția politicilor și legilor din educație. Proiectul Comisiei prezidențiale pentru educație propune o abordare strategică a reformei în educație, o strategie coerentă care evidențiază importanța resurselor umane: „Resursele umane sunt factorul-cheie al reformei educației, ele pot compromite totul sau pot salva totul.”
De aceea, proiectul pune accentul atât pe nevoia unei salarizări corespunzătoare, cât și pe nevoia susținerii formării continue a cadrelor didactice.
## Stimate colege și stimați colegi,
Cred că e momentul să ne exprimăm recunoașterea și interesul pentru aceia care au grijă de formarea copiilor noștri, e momentul să conștientizăm că numai prin politici care să încurajeze cadrele didactice în a se perfecționa și specializa vom putea avea o societate mai puțin superficială, o societate mai încrezătoare.
Eu îmi declar tot sprijinul pentru astfel de politici și sper în adoptarea lor cât mai rapidă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Ordinea de zi este cea care v-a fost înaintată.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
## Programul de lucru a fost aprobat ieri.
Începem cu primul punct din ordinea de zi, numirea candidaților pentru funcția de membru titular și cea de membru supleant ai Consiliului Național de Integritate, propuși de Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Asociația Municipiilor din România.
Domnul senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, va prezenta raportul comisiei.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Ca urmare a vacantării a patru posturi – două de membru titular, două de membru supleant –, am primit solicitarea din partea Biroului permanent și am primit candidaturi pentru aceste posturi, în conformitate cu prevederile legii.
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări i-a audiat pe domnii Marian Niculescu și Decebal Lohan pentru funcțiile de membri titulari în Consiliul Național de Integritate.
De asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări i-a audiat pe domnișoara Paula GhițescuCocea și pe domnul Marius Cristian Țugurel pentru funcțiile de membri supleanți în Consiliul Național de Integritate.
Ca urmare a verificării candidaturilor depuse, comisia a constatat că îndeplinesc condițiile în vederea numirii de către plenul Senatului în funcțiile de membri titulari a domnilor Marian Niculescu și Decebal Lohan și a numirii în funcțiile de membri supleanți a domnișoarei Paula Ghițescu-Cocea și a domnului Marius Cristian Țugurel.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumim foarte mult.
Pentru a putea să asigurăm completarea acestor funcții în cadrul Consiliului Național de Integritate, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și a Asociației Municipiilor din România, vă propun procedura de vot secret electronic, pentru ca Senatul să se poată pronunța în plen asupra acestor propuneri avansate și în conformitate cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la procedura de vot.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vă rog să fie comunicate instituțiilor interesate.
La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a unor inițiative legislative.
Vreau să reamintesc decizia noastră ca în astfel de situații să avem în fața noastră inițiatori pentru a susține necesitatea acestei proceduri de urgență.
Încep prin a menționa prima propunere legislativă – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.
Inițiatorii sunt prezenți?
Dacă nu sunt, trecem la următoarea propunere legislativă – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.
Inițiatorii sunt prezenți?
Nu sunt prezenți.
Următoarea propunere legislativă – Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
## Inițiatorii sunt prezenți?
## Nu sunt prezenți.
Pentru celelalte propuneri legislative – Propunerea legislativă privind completarea punctului 3 din anexa nr. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (21) al art. 6 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2005 privind organizarea pieței laptelui de vacă – sunt prezenți inițiatorii?
Nu sunt prezenți.
Doamna deputat Sulfina Barbu este prezentă pentru a prezenta punctul de vedere al inițiatorilor Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.
Și noi vă mulțumim pentru această prezentare amplă a invocării necesității procedurii de urgență.
Sunt intervenții pe baza prezentării făcute de inițiator? Domnule senator Daea, aveți cuvântul. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Sigur, expunerea de motive a scos în relief necesitatea introducerii în planul juridic a unor reglementări. Nu am înțeles urgența, motiv pentru care aș solicita, în câteva cuvinte, explicarea caracterului de urgență, dată fiind limita de timp care impune o asemenea acțiune juridică.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă rog să reluați succint elementul care vă determină să solicitați caracterul de urgență pentru dezbaterea acestei inițiative legislative.
Vă rog.
este instituția care se ocupă de implementarea acestor proiecte.
Fondurile sunt la dispoziția noastră, iar aranjamentul legislativ încă nu este făcut și este unul dintre motivele care impun urgența pe această procedură.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumim pentru aceste clarificări suplimentare.
Vă invit să ne pronunțăm asupra acestei solicitări motivate de către inițiatori.
În conformitate cu Regulamentul Senatului, procedura se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți.
Vă rog să vă pronunțați cu privire la caracterul de urgență al dezbaterii acestei propuneri legislative.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Mulțumim doamnei Sulfina Barbu.
Stimate colege și stimați colegi,
Aș dori să salut prezența în Senatul României a delegației Comitetului Național al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez, forul legislativ al acestei importante națiuni, condusă de domnul Wang Gang, vicepreședintele acestui important for.
Vă salutăm în Senatul României și vă mulțumim pentru prezență _. (Aplauze puternice în sală.)_
Vă mulțumesc foarte mult.
Aplauzele dumneavoastră reconfirmă interesul național românesc pentru dezvoltarea relațiilor cu acest prieten tradițional al României.
Aș dori să-l rog pe domnul vicepreședinte Pereș să preia, din acest moment, conducerea ședinței noastre, pentru a putea să avem întâlnirea oficială cu delegația chineză.
Rog colegii senatori care au făcut parte din delegația oficială, încheiată recent în China, și pe cei care fac parte din Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză să participe pentru câteva minute la primirea oficială a oaspeților chinezi.
## Vă mulțumesc.
Este un caracter de urgență evident pentru modificarea actului normativ, pentru că discutăm și de fonduri europene care trebuie să fie absorbite în această zonă.
Există o axă prioritară în Programul operațional sectorial – Mediu, cu referire la această zonă, și, categoric, trebuie să știm care este autoritatea de management și, mai ales, care
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarelor inițiative legislative:
– Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84 din 24/07/1995;
– Propunerea legislativă pentru completarea articolului 170 din Legea învățământului nr. 84 din 24/07/1995.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Mulțumesc.
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 29 iunie 2009, a Propunerii legislative privind protecția minorilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
Se consideră adoptată prin împlinirea termenului la data de 29 iunie 2009, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborată cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului.
Domnule senator Cristian Rădulescu, vă rog, aveți cuvântul.
Microfonul 2.
## Stimați colegi,
Din cauza faptului că nu am mai beneficiat de posibilitatea să lucrăm în plen această lege, voi face doar simpla mențiune că ea nu a trecut tacit beneficiind, ca alte inițiative, de lentoarea procesului legislativ, ci este o inițiativă bună, care, în final, a beneficiat de un raport de admitere din partea comisiei de fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, și de punctul de vedere, în final, pozitiv al Guvernului.
Propunerea legislativă operează modificări care vor aduce un plus de atenție pentru copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate. Colegii de la Camera Deputaților vor avea posibilitatea să o lucreze în detaliu.
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Anca Boagiu, vă rog. Microfonul 2.
specială pentru a nu mai avea în România copii traumatizați din pricina plecării părinților în străinătate, copii care se sinucid, copii care suferă din pricina lipsei părinților, copii care nu sunt supravegheați.
Pe scurt, legea prevede obligativitatea pentru părintele care pleacă în străinătate să comunice cu 40 de zile înainte de plecare faptul că părăsește țara și să comunice, în egală măsură, cine sunt cei care vor prelua copilul în îngrijire pe perioada în care părinții sunt plecați, urmând ca instituțiile abilitate ale statului să facă rapoarte lunare, astfel încât să știm ce se întâmplă cu acești peste 300.000 de copii care au părinții plecați în străinătate.
Încă o dată le mulțumesc tuturor colegilor senatori care au participat la dezbaterea, la elaborarea acestei propuneri legislative și sper ca și colegii deputați să manifeste aceeași înțelegere și aceeași deschidere pentru un subiect atât de sensibil.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, doamna senator.
Fac precizarea, din nou, că inițiativa legislativă urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.
La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de cooperare trilaterală lărgită în combaterea criminalității și în special a criminalității transfrontaliere dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria și Guvernul Republicii Serbia, semnat la Belgrad la 29 septembrie 2008.
Raportoare este Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, reprezentată de domnul președinte Teodor Meleșcanu.
Inițiator este Ministerul Administrației și Internelor, reprezentat de domnul Radu Stancu, secretar de stat.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Vă rog.
Microfonul 9.
## **Domnul Radu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**
## Domnule președinte,
## Mulțumesc, domnule președinte.
În calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, aș vrea, în primul rând, să le mulțumesc tuturor colegilor care au participat la dezbaterea ei în comisiile de specialitate și și-au adus aportul la elaborarea acestei propuneri legislative.
Aș vrea să spun că, în ciuda unei opoziții inițiale din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, am beneficiat de susținerea acestei propuneri legislative chiar și din partea Domniilor Lor, înțelegând că este nevoie de o lege
## Doamnelor și domnilor senatori,
Necesitatea semnării documentului de cooperare a rezultat din preocuparea părților privind combaterea criminalității și, în special, a criminalității transfrontaliere, precum și din dorința de a contribui la stabilirea și dezvoltarea unui cadru adecvat pentru colaborare în acest domeniu între autoritățile competente din cele trei state și de conlucrare pentru prevenirea și combaterea amenințărilor și riscurilor neconvenționale la adresa securității în cele trei state și în regiune. Protocolul creează bazele unei cooperări eficiente pentru prevenirea, combaterea, descoperirea și investigarea criminalității, în special a criminalității organizate, a criminalității transfrontaliere, a actelor de terorism, a traficului ilegal de droguri, precursori, arme și substanțe otrăvitoare, pentru prevenirea și combaterea activităților economice internaționale ilegale, a activităților infracționale corelate, a migrației, a trecerii ilegale a frontierei și a traficului ilegal cu ființe umane, precum și pentru instruirea și perfecționarea pregătirii personalului, realizarea de cercetări științifice.
De asemenea, protocolul cuprinde prevederi cu privire la domeniile și formele cooperării, la livrările controlate, la autoritățile competente pentru aplicarea prevederilor referitoare la formularea, acceptarea sau respingerea cererii de cooperare.
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Având în vedere cele precizate, vă adresez rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de cooperare trilaterală lărgită în combaterea criminalității și în special a criminalității transfrontaliere dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria și Guvernul Republicii Serbia, semnat la Belgrad la 29 septembrie 2008, conform raportului de admitere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și în forma adoptată de Camera Deputaților.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Pentru a prezenta raportul, domnul președinte Meleșcanu.
Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu-mi rămâne foarte mult de adăugat, domnul ministru a prezentat pe larg prevederile protocolului.
Aș vrea să spun că asemenea protocoale sunt încheiate de România pe plan bilateral cu țările vecine, pentru combaterea tuturor acestor fenomene. Acest acord este un acord trilateral pentru că el a fost conceput de noi și ca o formă de sprijinire concretă a eforturilor Serbiei de adaptare la standardele europene în materie, ca un sprijin direct pe care România și Bulgaria au dorit să-l acorde ambițiilor europene și euroatlantice ale Serbiei.
În consecință, am adoptat un raport de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaților, și doresc să vă informez, de asemenea, că în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări am obținut un aviz favorabil pentru textul acordului respectiv.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă invit la dezbateri generale.
Vă consult dacă aveți întrebări adresate inițiatorului. Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Stimați colegi,
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente,
iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
## Vă mulțumesc.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind retragerea României din Acordul dintre statele participante la Brigada multinațională în așteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operațiuni ONU privind statutul forțelor lor, semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001.
Raportoare este tot Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, reprezentată de domnul președinte Meleșcanu.
Inițiator este Ministerul Apărării Naționale.
Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Vă rog.
Microfonul 10.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_
_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Brigada multinațională în așteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operațiuni ONU, denumită SHIRBRIG, a apărut în contextul discuțiilor desfășurate la nivelul ONU la mijlocul anilor ’90, când organizația mondială încerca să se adapteze la modificările intervenite în cadrul mediului internațional de securitate, în general, și în domeniul operațiunilor în sprijinul păcii, în particular.
La această inițiativă au participat state precum Austria, Canada, Danemarca, Italia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Spania, Suedia, Finlanda, Irlanda, Slovenia și Portugalia. De la înființare, inițiativa s-a dovedit viabilă prin sprijinul acordat în procesul de planificare inițială a misiunilor desfășurate în mai multe țări de pe continentul african.
În prezent, din cauza angajamentelor sporite ale statelor membre SHIRBRIG în diverse teatre de operațiuni, cum sunt cele din Balcani, Afganistan și Irak, inițiativa s-a aflat în imposibilitatea de a desfășura un pachet consistent de forțe într-o operațiune în sprijinul păcii conduse de ONU.
În aceste condiții, în perioada 18–20 noiembrie 2008 la Copenhaga, s-a desfășurat cea de-a 33-a Reuniune a Comitetului Director al SHIRBRIG, concluzionându-se, în principal, că toate cele 16 țări se vor retrage unilateral din această inițiativă, iar că activitățile operaționale ale acesteia se vor termina până la sfârșitul anului 2008, urmând ca cele administrative să se încheie până la 30 iunie 2009.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Vă rog să vă comprimați expunerile de motive, pentru a putea să accelerăm puțin procesul legislativ.
Dau cuvântul domnului președinte Meleșcanu. Vă rog. Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Nu voi relua argumentele prezentate de domnul ministru Iliescu, ci vă voi spune un singur lucru: dintre cele 16 țări semnatare ale acestui acord, România este singura, la momentul actual, care nu s-a retras din acest angajament.
În consecință, la propunerea Guvernului privind retragerea României din Brigada multinațională, vă propunem un raport de admitere și vă informez că în cadrul Comisiei pentru politică externă am obținut un aviz favorabil pe această temă.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă consult dacă aveți întrebări adresate inițiatorului. Vă invit la dezbateri generale.
Nu sunt solicitări.
## Vă mulțumesc.
## Stimați colegi,
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea alin. (3) al art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.
Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Greblă. Microfonul 7.
Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamna ministru Ecaterina Andronescu.
Doamna ministru – microfonul 10 –, aveți cuvântul.
## **Doamna Ecaterina Andronescu** _– ministrul educației, cercetării și inovării_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Este vorba despre o punere în acord cu ceea ce ne-a cerut Curtea Constituțională în urma declarării ca neconstituțional a unui articol din Statutul personalului didactic. Este vorba despre acel articol care viza menținerea în activitate a membrilor Academiei Române ca titulari până la vârsta de 70 de ani.
Întrucât în Legea privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale un articol cu același subiect a fost declarat constituțional, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a preluat din această lege integral formularea, astfel încât să ieșim din discordanța în care intraserăm în urma deciziei Curții Constituționale.
De aceea, eu vă adresez rugămintea să votăm acest articol așa cum îl propune Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamna ministru.
Îl rog pe domnul președinte Toni Greblă să prezinte raportul.
Microfonul 7.
## Stimați colegi,
Foarte pe scurt. Printr-o decizie recentă, în luna mai a acestui an, Curtea Constituțională a constatat că art. 129 alin. (3) din Statutul personalului didactic făcea o discriminare între profesorii universitari membri sau membri titulari ai Academiei Române sau ai Academiei Oamenilor de Știință și profesorii universitari care nu aveau un asemenea titlu științific.
Declarându-se neconstituțional acest articol, prin textul pe care vi-l propunem astăzi spre dezbatere și adoptare am eliminat discriminarea dintre profesorii universitari, astfel încât vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament, având în vedere că textul propus se încadrează într-o lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale? Întrebări adresate inițiatorului? Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul 2.
Eu sunt chiar surprins de faptul că o lege a educației nu trece prin Comisia pentru învățământ, e prima dată când constat așa ceva.
Românul are o explicație „Graba strică treaba”, dar, pe fond, lucrurile sunt mult mai grave decât par, pentru că este o discriminare vădită în favoarea unor oameni care primesc recunoașteri dincolo de sistemul educațional.
Noi am fost blânzi și buni în Senat, acordând din bugetul României pentru diverse academii sume acordate anual pe viață, dar în momentul în care se vine cu o imixtiune din afara sistemului educației, cum să ții oamenii în învățământ, este o atingere gravă a egalității de șanse.
Un profesor universitar titular, fără să aibă și privilegiul de a fi membru al unei academii, nu poate să fie prelungit decât după 65 de ani, până la 70 de ani, cu aprobarea consiliului departamentului, a consiliului facultății și cu votul senatului universitar.
Rețineți: conferențiarii și profesorii, după 65 de ani, an de an, sunt analizați până la 70 de ani. Un om, în România, poate fi titular până la 70 de ani, dacă are acest regim de prelungire. Dacă este titular, automat poate avea și funcție de conducere, de la șef de catedră până la rector.
Or, ceea ce se cere acum contravine flagrant chiar și deciziei Curții Constituționale.
Am în mână Decizia nr. 599/14 aprilie 2009 a Curții Constituționale. Iată ce spune, cu trimitere la membrii academiilor:
„Astfel, aceștia din urmă beneficiază de o prelungire de drept a raporturilor de muncă cu angajatorul până la vârsta de 70 de ani, în vreme ce profesorii și conferențiarii universitari cu titlul științific de doctor pot fi menținuți ca titulari în funcția didactică, pentru aceeași limită de vârstă, numai la cerere și cu acordul consiliului facultății și aprobarea anuală a senatului universitar.”
Deci introducem o discriminare produsă de un alt sistem decât cel educațional.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Un moment, să vedem dacă și din partea altor grupuri parlamentare dorește cineva să se înscrie la dezbateri. Nu.
Domnul președinte Toni Greblă. Microfonul 7.
Stimați colegi,
Situația prezentată de colegul nostru era adevărată până la propunerea de modificare și de eliminare a acestei discriminări.
Textele din Statutul personalului didactic și din Legea învățământului, care urmează să fie dezbătută și adoptată imediat, sunt similare în ceea ce privește membrii titulari sau corespondenți ai Academiei Române care sunt menținuți în activitate până la vârsta de 70 de ani. Peste această vârstă, sunt menținuți în activitate în instituția în care lucrează prin prelungiri anuale, prin votul senatului universitar.
Citesc din textul propus spre adoptare astăzi:
În inițiativa legislativă următoare – este vorba de Legea învățământului – propunem același text:
„Profesorii universitari” – fără niciun fel de titlu științific de academician sau asimilate acestuia – „...pot rămâne în activitate ca titulari până la vârsta de 70 de ani. După împlinirea acestei vârste, pot fi menținuți ca titulari, la cerere, cu aprobare anuală, prin votul senatului universitar.”
Din acest punct de vedere, am eliminat discriminarea de care a vorbit domnul senator, care era motivarea Curții Constituționale pe acea lege.
În prezent, dacă adoptăm modificarea la Statutul personalului didactic și la Legea învățământului, toți profesorii universitari, indiferent de alte titluri extrauniversitare pe care le-ar deține, ies la pensie la 70 de ani și pot fi menținuți în activitate prin aprobările anuale date de senatul universității la care sunt titulari.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamna ministru Ecaterina Andronescu, apoi, pentru scurte precizări, domnul senator Dumitru Oprea.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și eu aș vrea să aduc o clarificare legată de acest articol în formularea propusă de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. El există în Legea nr. 264/2004, care se referă la Academia de Științe Medicale, a fost reclamat la Curtea Constituțională pentru constituționalitate și prin Decizia nr. 654/2007 a Curții Constituționale a fost declarat constituțional.
Formularea pe care a găsit-o Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este identică cu cea din legea la care am făcut referire.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea, scurt. Microfonul 2.
Cred că în acest moment cetățenii României sunt bulversați. Tot astăzi avem o discuție legată de pensii și salarii ale unor persoane care, nu din dorința lor, la 40 de ani au fost pensionate, și în cadrul acesteia ne punem întrebarea dacă mai pot lucra sau nu.
Vin din învățământ și sper să-mi închei cariera în învățământ. Biologic vorbind, vârsta de 65 de ani este rezonabilă, iar dacă senatul și condițiile financiare, fiindcă fiecare universitate are criterii de ținere a oamenilor mai departe în activitate...
De fapt, ce s-a spus acum?
Dacă cei din învățământul privat nu au limită de vârstă, de ce să aibă cei de la stat? Hai să bulversăm tot sistemul. La asta ne îndemnați astăzi, când, fără prelungiri, ne ducem până la 70 de ani, iar, de la 70 de ani, vârste matusalemice vor fi în învățământ până la 99 și 100 și ceva de ani. Asta supuneți să votăm astăzi.
Veți vedea ingineria cu care se lucrează în următoarea inițiativă legislativă. Constituția României vorbește de „autonomie universitară”, iar ca să iasă din acest domeniu foarte bine definit se introduce conceptul de „autonomie academică”.
Ați mai auzit de așa ceva?
Veți vedea în următoarea propunere.
Nu se poate ca în Senatul României să venim cu astfel de lucruri doar de dragul de a salva niște relații, poate, interpersonale.
Vă mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt solicitări la dezbateri generale.
Stimați colegi,
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este un raport de admitere, cu un amendament.
Asupra amendamentului admis de comisie sunt observații?
Nu.
Vă mulțumesc.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vot pe raport și vot final, după ora 11.00.
Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.
Pentru raport, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Din partea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, doamna ministru Ecaterina Andronescu.
Aveți cuvântul, doamna ministru. Microfonul 10.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este vorba tot de o punere de acord cu decizia Curții Constituționale.
Această decizie se referă la două articole din Legea nr. 480/2006, care vizează în mod special învățământul privat și care introducea o sintagmă, „autonomia academică”, în legătură cu care Curtea Constituțională a convenit că nu este în acord cu ceea ce stabilește Constituția, și anume că „autonomia universitară este garantată”.
Deci, prin cele două articole, se pune în acord decizia Curții Constituționale cu textul din Legea nr. 480/2006 și, la fel, articolul din Legea nr. 480/2006 cu articolul similar din Legea învățământului și, în același timp, se elimină diferențele care existau în Legea nr. 480/2006 între învățământul de stat și învățământul privat.
Eu cred că aceste formulări sunt de natură să dea o extensie chiar mai mare autonomiei universitare și vă adresez rugămintea, cu respect, să le acceptați prin votul dumneavoastră.
Vă mulțumesc, doamna ministru.
Domnule președinte Toni Greblă – microfonul 7 –, vă rog să prezentați raportul.
Acestea sunt cele două motive care ne-au determinat să ne aplecăm asupra deciziei Curții Constituționale și, văzând că în legea anterioară a învățământului se foloseau două noțiuni distincte – „autonomie academică” pentru universitățile particulare și „autonomie universitară” pentru universitățile de stat –, s-a pus de acord art. 116[1] , astfel încât toate universitățile, indiferent că sunt de stat sau private, sunt libere, deschise și au autonomie universitară garantată de Constituție.
Deci, din acest punct de vedere, am pus de acord prevederile legii cu ceea ce ne-a spus Curtea Constituțională.
În ceea ce privește profesorii universitari care nu dețin un titlu academic sau un titlu asimilat acestuia, ei pot rămâne în activitate până la vârsta de 70 de ani, iar peste această vârstă cu aprobare anuală, prin vot, a senatului universitar.
În ceea ce privește vârsta de 70 de ani pentru profesorii universitari, v-aș ruga să aveți în vedere faptul că este vorba de oameni cu o pregătire universitară sau academică de excepție și este păcat ca pe ei să-i pensionăm forțat, dacă starea de sănătate fizică și mentală le permite să mai activeze.
Vă mai spun că în sistemul nostru există multe situații determinate de uniformizări la care vrem să supunem diverse categorii de oameni. Medicii militari ies la pensie la vârsta de 55 de ani, nu mai pot lucra în spitalele militare, pentru că nu mai au grade militare, astfel încât trebuie să părăsească sistemul sanitar medical la vârsta de 55 de ani, ceea ce este o imensă pierdere pentru medicina militară românească și o pagubă însemnată în bugetul asigurărilor sociale de stat. Drept urmare, stimați colegi, domnule președinte de ședință, vă supun spre dezbatere și adoptare raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care, în unanimitate, a hotărât să adopte raport de admitere, cu un amendament.
Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale?
Domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Microfonul 2.
Vă rog să păstrați liniștea în sală, stimați colegi.
Eu sunt un pic contrariat de argumentul ce este adus atunci când discutăm și despre acest proiect de lege.
Nu se începe prin a se spune că decizia Curții Constituționale este una foarte clară, care desființează structurile ce nu respectă Constituția României, introducând conceptul de „comunitate academică” și așa mai departe.
Or, în cazul acesta, se vorbește foarte clar că este o derogare de la prevederile Constituției, care consacră un nou tip de autonomie, inexistent în Constituția României și în legislația educațională a României, autonomia academică. Așadar, pentru această acuză, Curtea Constituțională a făcut ordine în legislația ce privește învățământul superior privat din România, care își crease un sistem legislativ paralel cu cel de stat.
Este nedrept, domnule Toni Greblă, să vă spun că academicienii de la învățământul de stat au fost pensionați la 65 de ani, fiindcă acolo nu s-a ținut cont de faptul că este academician dacă facultatea sau departamentul respectiv nu aveau cu ce să-i finanțeze, timp în care, în alte medii, lucrul acesta s-a produs fără nicio reținere.
De asemenea, nu mai pricep de ce venim noi acum cu subiectul acesta, cât timp se vorbește despre pachetul legilor educaționale, unde o să se facă ordine.
De ce neapărat pe timp de vară, de ce neapărat împotriva deciziei Curții Constituționale trebuie să operăm noi acum?
Decizia Curții Constituționale are efect asupra unui cadru legislativ pe care noi astăzi îl schimbăm și iar ne adresăm Curții Constituționale, încât în învățământul românesc vor lucra numai „tineri” de 90 și de peste 90 de ani.
Cred că este jenant să-i explici unui coleg, atunci când te întorci în colegiul tău, vrem tineri în țară, vrem tineri promovați, dar la ei nu ne gândim. Vrem ca oamenii cu vârsta de peste 70 de ani să fie mai departe în activitate, chiar dacă au fost pensionați în urmă cu 20 de ani din domeniul militar. În învățământ este un debușeu nemaipomenit. Veniți în
învățământ, puteți să stați până la vârsta de 100 și ceva de ani!
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul președinte Toni Greblă, microfonul...
Scuzați-mă, domnule președinte.
Domnul senator Daea înaintea dumneavoastră și după aceea dumneavoastră.
Microfonul 4, vă rog.
Vă cer scuze, domnule Daea, dar erați prea departe și nu v-am observat.
Mulțumesc, domnule președinte.
Și scuzele fac parte din procedură. Le accept, pentru că fiecare dintre noi putem avea, într-un moment anume, un fel de interpretare, o anumită poziție, și e firesc să fie așa.
Iată, un agronom își introduce mintea prin înțelesul lucrurilor ca să exploreze un domeniu în care cu toții stăm cu capul plecat când în fața noastră se află cadre didactice care ne-au învățat, ne învață și vor mai învăța și pe alții pentru a înțelege rostul vieții și dimensiunea acțiunii fiecăruia.
Mă opresc astăzi la dimensiunea noastră, aceea de senatori în forul legislativ al țării. Constat două lucruri. Constat lucrul acesta de procedură, când Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – în corpul căreia există, deopotrivă, senatori din toate grupurile, înțelegând aici și opțiunile politice –, în unanimitate, se pronunță într-un fel anume pentru a stinge scânteia neconstituționalității care s-a aprins în momentul în care tot o inițiativă legislativă a aprins focul într-un domeniu în care „căldura” de a înțelege este permanentă și utilă.
De aceea, vreau să fac două constatări astăzi, și anume prima, că trebuie să dăm crezare unei comisii care își expune un raport însușit prin analiză în cadrul acesteia – din acest punct de vedere nu va fi niciun fel de motiv ca senatorii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC să nu susțină acest raport –, și a doua constatare vreau să o fac în ultima zi din sesiunea aceasta legislativă, când văd în Senatul României reprezentantul Guvernului, ministrul educației, cercetării și inovării, care ne-a onorat de fiecare dată, și spun că ne-a onorat de fiecare dată cu prezența la toate actele normative care au vizat acest domeniu. Ne-a onorat pe noi, dar a onorat și Guvernul. Este pentru noi un motiv să înțelegem că un ministru își face timp – și e în regulă că își face timp – să fie prezent în Senatul României și să-și susțină actele normative.
Doamna ministru,
Ați onorat Guvernul României și este păcat ca astăzi să nu vă onorăm și noi, prin votul pe care îl vom da la ora 11.00, cum am stabilit, având în vedere faptul că este nevoie de prezență mai numeroasă pentru a susține un act cu sorginte de analiză și punere în practică a unor acțiuni concrete, care are caracter de lege organică.
Mulțumim, domnule senator, Domnule președinte Toni Greblă, vă rog. Microfonul central.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Robu și, după aceea, domnul senator Feldman.
Vă rog să dăm posibilitatea fiecărui grup parlamentar să se exprime cel puțin o dată și, după aceea, dacă doriți, mai revenim.
Mulțumesc.
Poftiți.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Trec cu multă înțelegere peste tonul și nuanța unor exprimări nu întotdeauna academice și aș vrea să vă rețin numai un minut atenția, spunându-vă că ne aflăm în fața unei decizii a Curții Constituționale, care a declarat neconstituționale două prevederi din două legi pe care le-am examinat succesiv. În prezent, aceste articole din cele două legi nu se află în vigoare, efectele lor sunt suspendate timp de 45 de zile, începând din 10 mai anul acesta, iar dacă în 45 de zile autoritatea emitentă nu pune de acord prevederile din legile vechi, declarate neconstituționale, ele sunt automat ieșite din vigoare.
Drept urmare, noi, astăzi, suntem chemați ca, în textele în care se făcea o discriminare între profesorii universitari cu titluri academice și profesorii universitari fără titluri academice și în textele în care se vorbea în universitățile de stat de „autonomie universitară”, iar în universitățile private se vorbea de „autonomie academică”, să eliminăm aceste două discriminări și să lăsăm textele așa cum sunt, ca să le punem în acord cu prevederile Curții Constituționale.
Drept urmare, noi, astăzi, suntem obligați să examinăm aceste două articole din cele două legi succesive, căci, dacă nu o facem astăzi și nu le punem în acord cu prevederile Curții Constituționale, cele două articole – și așa efectele lor sunt suspendate astăzi –, peste 45 de zile, peste încă două săptămâni, vor fi abrogate, vor ieși din vigoare definitiv, iar Legea învățământului și Statutul personalului didactic vor rămâne cu aceste goluri în reglementare.
Drept urmare, pentru a avea o reglementare întreagă pe aceste două domenii, vă supunem spre dezbatere și adoptare aceste modificări, cu precizarea – și cu asta am să închei, scuzându-mă pentru cât v-am reținut, dar era absolut necesar – că rămân la părerea, și sunt convins că imensa majoritate a colegilor mei au un respect deosebit pentru cadrele didactice și, mai ales, pentru cele care au reușit performanța științifică de a obține titlul de profesor universitar, că pe acești oameni de mare cultură trebuie să încercăm să-i menținem în activitate atât timp cât sănătatea lor le permite să fie utili societății.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnule senator Radu Alexandru Feldman, vă rog, Microfonul 2.
## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am să pornesc, în scurtul meu expozeu, de la un adevăr care mi se pare absolut axiomatic, și anume calitatea învățământului într-o țară, dincolo de programe, dincolo de politicile educaționale ale statului, depinde, în primul rând, de calitatea, de „caratele” corpului profesoral. În învățământul românesc, în toate domeniile, ani de zile, ani lungi de zile – și iau în calcul perioada dinainte de 1989 –, în școala românească au funcționat șefi de școală, au funcționat magiștri ce au format generații care, ulterior, s-au recomandat și au strălucit tocmai ca elevi ai profesorului cutare sau cutare.
De la nașterea învățământului privat, am asistat la nenumărate discuții extrem de pasionate, extrem de tensionate și extrem de amare în Senatul României, în care nu o dată s-a vorbit de calitatea celor care funcționează în acest învățământ privat, de condițiile cu totul și cu totul discriminatorii față de învățământul de stat și așa mai departe, dar sunt accidente pe care trebuie să încercăm să le îndreptăm și nu sunt elemente care trebuie să ne facă să barăm și să limităm prezența în învățământ a unor oameni care au în spate ani îndelungi de strălucite cariere profesionale.
Vorbesc cu o sensibilă cunoaștere a procesului de învățământ din domeniul artistic. Sunt mari personalități ale lumii artistice a căror absență, a căror retragere, a căror eliminare din școală a însemnat și ar însemna în continuare producerea unui mare handicap pentru cei care sunt azi în școală.
Nu trebuie să ne sperie gândul că acești oameni își continuă activitatea la catedră. Din contră, ar trebui să ne rugăm ca acești oameni să poată continua, firește, în condiții normale, obiective și echitabile de apreciere a capacității lor de a-și continua activitatea, dar singurul criteriu care să poată să pună punct prezenței acestor oameni la catedră este tocmai capacitatea lor intelectuală și fizică de a mai profesa.
Vă mulțumesc.
Domnule senator Cinteză, scurt, vă rog, pentru că din partea Grupului parlamentar al PD-L au vorbit deja doi colegi. Microfonul 2 pentru domnul senator Cinteză, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Aici se discută despre oportunitatea păstrării în funcție a profesorilor până la vârsta de 70 de ani. Ei pot să aibă un rol stimulativ, în condițiile în care pretențiile față de școală sunt foarte mari, sau un rol represiv, de a nu-i lăsa să promoveze în cariera universitară pe alții mai tineri. Această ultimă variantă este foarte rară. Dacă ar fi astfel de rare situații, consiliul profesoral, senatul universitar ar avea oricând posibilitatea să promoveze doi profesori în aceeași catedră sau unui conferențiar să-i confere aceeași putere.
În schimb, puterea celor care au condus colective pentru a putea duce la capăt proiectele care sunt astăzi obligatorii în învățământul superior, proiectele de colaborare internațională, este mult mai mare, deci oportunitatea ca ei să nu fie eliminați automat la vârsta de 65 de ani mi se pare foarte bună. Ei trebuie să rămână și vor fi eliminați de sistem _de facto_ , dacă nu sunt folositori, dar, de cele mai multe ori, ei sunt folositori cerințelor actuale.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator, pentru aceste precizări. Mai sunt solicitări la dezbateri generale?
Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea, un minut. Microfonul 2.
Vreau să-mi cer iertare de la colegii senatori care nu sunt obligați să cunoască nuanțele cuvintelor din legile educației. Aici se forțează nota într-un mod foarte dur.
Vă citesc exact din propunere: „După împlinirea acestei vârste de 70 de ani, pot fi menținuți ca titulari...”. Știți ce efecte produce acest cuvânt? Poate fi rector pe viață, la cerere, cu aprobare anuală prin vot deschis. Legea învățământului spune că poți să ai o funcție de conducere cât timp ești titular. Titular ești, conform legii, până la 65 de ani, după care, prelungit, poți să fii până la 70 de ani. Acum se merge și după 70 de ani, ca titular, până la 100 de ani.
Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Robu, pentru câteva precizări. Microfonul 2, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă cer scuze că intervin a doua oară, dar am citit și eu textul, ca și domnul senator Oprea, la nivel de nuanță. Regret că nu am făcut-o mai devreme. Păi nu e chiar ceea ce susțineam eu mai devreme. Și sunt total împotriva textului, așa cum este el. Eu cred că trebuie să fim de acord ca, după vârsta de 65 de ani, să poată să rămână în activitate, până la 70 de ani, orice cadru didactic care primește aprobare anuală, dar aici văd că s-a extrapolat ca până la 70 de ani să poată să rămână fără nicio aprobare, iar după 70 de ani, tot ca titular, cu aprobare, și aceasta este cu totul altceva.
Îmi pare foarte rău. Eu cred că aici lucrurile sunt duse deja dincolo de limita unei bune funcționări, de asigurarea bunei funcționalități. Nu știu dacă putem acum să clarificăm, dar, în aceste condiții, eu, personal, nu susțin proiectul de lege.
Am aplicat exact ceea ce v-am relatat aici, v-am împărtășit din propria experiență, și este validat de realitate ca funcțional, dar, în acești termeni, cel puțin pentru universitățile de stat, ar fi problematic, dacă s-ar promova. Ar fi chiar foarte problematic.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator. Doamna ministru, vă rog să găsim o soluție. Microfonul 10, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, aș vrea să încercăm să ne detașăm puțin și să discutăm fără patimă acest subiect.
În Statele Unite ale Americii, în universitățile americane, s-a decis pensionarea la 65 de ani în urmă cu câțiva ani. După mai puțin de doi ani de zile, s-au răzgândit și au revenit, nespecificând vârsta în ceea ce îi privește pe profesorii universitari.
Este adevărat, există o evaluare anuală. Este adevărat, domnule profesor Oprea, există o evaluare anuală, și am să vă dau mai multe exemple, dacă vreți, dar pentru mine unul este edificator. L-am pensionat la 70 de ani pe academicianul Alexandru Balaban, de la Universitatea „Politehnica” din București, pentru că legea nu ne mai permitea să-l menținem în activitate, iar de 6 ani este _full professor_ la o prestigioasă universitate din America și, anual, publică foarte multe articole, dar nu în numele universității din care a pornit, ci în numele universității în care este _full professor_ .
Deci eu cred că un profesor universitar care și-a onorat toată viața cu dăruire și onestitate meseria peste vârsta de 65 de ani dispune de acumulările științifice care să-i permită, într-adevăr, să fie șef de școală, să aibă o echipă și să dea prestigiu și calitate școlii în care își desfășoară activitatea, cu condiția care este și la noi valabilă, impusă de ARACIS prin standarde, de a participa la un proces de evaluare anuală.
Universitatea din care provin, de trei ani de zile, face această evaluare anuală și, anual, decidem dacă, prin rezultatele profesionale de peste an, un cadru didactic merită să mai fie păstrat în continuare sau nu. Acest lucru este la decizia senatului universitar.
Al doilea aspect pe care vreau să-l ridic în fața dumneavoastră se referă strict la învățământul privat. Trebuie să recunoaștem că învățământul privat poate nu ar fi existat sau nu s-ar fi dezvoltat la nivelul la care este acum, dacă din învățământul de stat nu i-am fi pensionat la 65 de ani pe mulți dintre dascălii noștri.
În acest moment, după părerea mea, dacă eliminăm condiția sau schimbăm condiția de vârstă, creăm o mare dificultate învățământului privat. Din cei peste aproximativ 700.000 de studenți, mai mult de jumătate învață în învățământul privat. Eu cred că inexistența unui articol care să le permită cadrelor didactice peste vârsta de 65 de ani să funcționeze în învățământul privat ar crea o mare problemă studenților. Și subliniez acest lucru.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, doamna ministru.
## Stimați colegi,
Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei de fond este de admitere, cu un amendament.
Asupra amendamentului sunt observații?
Nu sunt.
Vă mulțumesc.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.
Vă
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
## **Domnul Gabriel Tănăsescu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
În luna martie anul acesta, Curtea Constituțională a constatat că procedura reglementată de art. 373[1 ] din procedura civilă anterioară modificării prin Legea nr. 459/2006 asigura o garanție adecvată dreptului la un proces echitabil.
În esență, prin controlul judecătoresc al începerii executării silite, se asigură în cadrul competenței instanțelor procedura prealabilă de încuviințare a executării. Așa fiind, suspendarea de drept a dispozițiilor art. 373[1 ] din Codul de procedură civilă prin sus-menționata decizie a Curții Constituționale, precum și prin necesitatea evitării unei perioade de vid legislativ, cu consecința unei practici judecătorești neunitare, a determinat promovarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2009 pentru modificarea prevederilor art. 373[1 ] și 402 din același cod.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Domnule președinte Toni Greblă, pentru raport, aveți cuvântul.
Microfonul 7.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Tot la fel, eram într-un vid legislativ, ca urmare a suspendării efectelor art. 373[1 ] din Codul de procedură civilă.
În urma mai multor dezbateri în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, după amendamente convenite cu Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, sau însușite și de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, cu Asociația Română a Băncilor, care are un important segment de executare, și cu Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă, amendamente pe care vi le supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu proiectul de lege.
În raport de obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Stimați colegi,
Vă rog să păstrați liniștea în sală.
La dezbateri generale, dacă aveți întrebări de adresat inițiatorilor?
Nu este cazul.
Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente.
Domnule secretar de stat, sunteți de acord cu amendamentele propuse în comisie?
Microfonul 9.
Da, domnule președinte, de acord.
Vă mulțumesc.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vom supune la vot raportul comisiei cu amendamente și proiectul de lege, după ora 11.00, astăzi.
La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Raportoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Domnul președinte Toni Greblă, microfonul 7.
Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu.
Din partea Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu.
argumentele avute în vedere la formularea acestui punct de vedere au fost atât de natură constituțională, cât și fundamentate pe legislația comunitară.
Cu titlu exemplificativ, precizăm că nu putem fi de acord cu propunerea de introducere a obligativității medierii în toate procesele și cererile materiei civile și comerciale ca o procedură prealabilă obligatorie, întrucât aceasta ar fi de natură să contravină atât Constituției, care garantează liberul acces la justiție, cât și dispozițiilor din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv art. 6, această măsură nefiind de natură să constituie un progres al legislației nici măcar din perspectiva mecanismelor pentru scurtarea procedurilor judiciare.
Pe de altă parte, inițiatorii mai propun și eliminarea din cuprinsul legii a criteriilor referitoare la pregătirea profesională necesară pentru a fi eligibil în consiliul de mediere.
Față de dezideratul privind creșterea calității sistemului de mediere, această eliminare nu este în acord cu Directiva 2005/52 a Consiliului și Parlamentului European, în care obiectivul privitor la calitatea serviciilor de mediere este în mod constant menționat.
O altă propunere vizează efectele acordului ce finalizează procedura de mediere, acord ce urmează să producă consecințele unui act autentic. Nici cu această modificare nu putem fi de acord, întrucât un astfel de efect este prerogativa exercitării autorității publice, care aparține fie notarului public, fie instanței de judecată.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.
Vă rog, domnule președinte Toni Greblă. Microfonul 7.
Microfonul 9.
Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Față de propunerile de modificare a sus-menționatei legi, Guvernul nu susține această propunere legislativă,
Cu tot respectul, stimați colegi, pe care îl port inclusiv Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, vreau să vă spun că domnul secretar de stat, probabil, s-a referit la alt proiect de lege.
Acest proiect de lege, cu amendamentele admise, pe care vi-l supunem dezbaterii și aprobării, are un singur articol și el se referă la următorul lucru: în procesele și cererile în materie civilă și comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părțile pot încerca soluționarea litigiului prin mediere. Este o cale de a invita la descongestionarea instanțelor de judecată, este o cale recomandată părților, ca, în măsura în care le este convenabil, să încerce rezolvarea litigiului civil sau comercial prin mediere.
Nu este nicio impunere, nu înfrângem nicio regulă stabilită de Uniunea Europeană, astfel încât noi vă supunem spre dezbatere proiectul colegului nostru, proiect care rămâne, din tot ce a fost, numai cu un singur articol, acesta, și acesta de recomandare, înainte de a merge pe calea unui proces contencios, părțile având posibilitatea să apeleze, în măsura în care apreciază că este necesar, la soluționarea litigiului prin mediere.
Vă supunem spre dezbatere și aprobare acest text din inițiativa legislativă, cu mențiunea că propunerea legislativă modifică o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
La dezbateri generale, vă rog, domnule senator Iulian Urban.
Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Probabil că reprezentantul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești nu cunoaște amendamentele pe care noi le-am adoptat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că, în momentul în care noi am discutat acest proiect de lege, dânșii nu au venit. Asta nu înseamnă că nu trebuiau să citească aceste amendamente, să vadă că această obligativitate a medierii, unul dintre pilonii pe care Guvernul și-a fundamentat nota de nesusținere a acestui proiect de lege, a dispărut.
În afară de asta, din toate amendamentele care au fost făcute la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, medierea s-a transformat într-un vehicul opțional, care are, așa cum a spus și domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, o singură menire, întrucât avem tot mai puțini judecători și tot mai puțini magistrați, iar, din această cauză, pe rolul instanțelor de judecată deja termenele încep să fie din ce în ce mai lungi, medierea se dorește a fi o alternativă, o soluție care nu poate decât să fie benefică pentru întreaga societate din România și pentru justițiabili.
Eu, personal, consider că medierea în ceea ce privește, de exemplu, litigiile dintre pacienți și personalul auxiliar în cazurile de malpraxis este mai mult decât utilă, în condițiile în care, după cum vedeți, se înmulțesc cazurile în care persoanele cad victime unor situații de malpraxis, așa cum s-a întâmplat ieri la o celebră clinică medicală din București.
Avem nevoie de acest proiect de lege, iar noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări l-am modificat, tocmai pentru a ne plia pe tot ceea ce Guvernul nu susținuse, considerându-le a fi niște impedimente.
Deci și noi credem că, la acest moment, proiectul de lege este sustenabil și poate să fie votat, pentru că este o soluție viabilă pentru sistemul juridic din România.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Sunt solicitări la dezbateri generale? Domnul senator Emilian Valentin Frâncu. Microfonul 1.
În forma prezentată, Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect de lege.
Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Frunda György. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Astăzi modificăm o lege relativ nouă, adoptată în 2006.
Am adoptat legea mediatorului ca o necesitate a societății din România, din cauza numărului mare de cazuri, termenelor foarte lungi de judecată, perioadei de instabilitate socială și juridică cât durează un dosar, și am preluat din alte legislații instituția mediatorului.
În trei ani de zile, trebuie să recunoaștem că nu a fost un succes în România. Pe de o parte, societatea cunoaște prea puțin instituția mediatorului, pe de altă parte, puțini sunt mediatorii care au reușit să se afirme, și atunci eu cred că această propunere de modificare a legii este bună.
Nu este adevărat că se introduce o procedură prealabilă a obligativității acestui mediator, ci modificarea prevede ca judecătorii în cauzele civile și comerciale să recomande părților implicate posibilitatea să pună în vedere și să recomande posibilitatea alegerii mediatorului juridic.
Dacă acest lucru se va întâmpla, instanțele se vor deroba de la un număr însemnat de procese, ajungându-se, prin această cale, ca instanțele să fie mai eficiente, numărul cauzelor la instanțe să fie mai mic, iar cele care ajung pe masa mediatorilor să dureze foarte puțin în timp, să coste mult mai puțin și să poată fi executate foarte rapid.
Eu am un semn de întrebare, nu pot fi de acord.
Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a propus inițiatorului, a fost prezent unul dintre inițiatori, să renunțe la secțiunea privind situația de malpraxis. La ora actuală, aceasta poate fi rezolvată – și există o cale – de comisiile medicale unde este invitat pacientul care depune plângerea pentru malpraxis, este invitat medicul și, când diferendul nu poate fi rezolvat pe cale amiabilă, atunci comisia respectivă cere o expertiză medicală pe care o are în vedere la rezolvarea cauzei respective.
În situația în care fie partea vătămată, bolnavul care face plângerea, fie medicul nu sunt mulțumiți de soluția dată, ei intră în circuitul normal al justiției civile. Existând aceste două paliere, plus palierul penal, în situația nedorită a existenței unor infracțiuni, eu cred că instituția mediatorului nu va ajuta în situația de malpraxis. Din câte știu eu, în marea majoritate a țărilor unde funcționează instituția mediatorilor, cu excepția țărilor nordice, această instituție nu rezolvă situația de malpraxis european, să spunem așa, în continentul european masiv.
Vă rog.
Aveți cuvântul, domnule senator Iulian Urban.
Legat de circuitul acesta de malpraxis, o să vă invit, domnule senator Frunda, să căutați pe internet cazul Laura Avram. O să vedeți că, la doi ani și jumătate de la momentul la care o mămică a murit pe masa de operație într-o clinică privată din Baia Mare, comisia despre care vorbiți dumneavoastră nu a reușit să dea încă un verdict final, deși familia victimei a plătit până acum șase rânduri de expertiză, ușurându-se din buzunar de peste 300.000 de milioane lei. Vă mulțumesc.
Domnule senator Frunda György, aveți cuvântul pentru drept la replică la microfonul 2.
Vă mulțumesc.
Cu plăcerea de a răspunde unui distins jurist, domnul senator Urban, și eu știu că nu este bine să pornim de la o speță dată, pentru că imediat vă dau o altă speță, domnule senator.
La Târgu Mureș, în clinica de urologie, în urma unui incident când un bolnav a murit pe masă, Dumnezeu să-l ierte!, s-a făcut o plângere împotriva medicului, s-a ajuns la caz penal, a durat nouă ani de zile cazul penal, după nouă ani de zile medicul a fost achitat, într-un proces strămutat, ca să nu se facă presiuni sociale, fiind în provincie, dar medicul respectiv într-atât a fost de tracasat, stresat, încât a ajuns ca el, medic de urologie, să meargă de două ori pe săptămână la dializă.
Deci exemple pot fi date și într-un sens, și în altul. Sunt excese și într-un sens, și în altul, dar, din punctul de vedere al interesului social general, nu cred că intervenția mediatorului într-o plajă atât de diversificată, atât de controversată, atât de specializată, unde doar expertizele medicale pot hotărî să poată să intervină un jurist sau, Doamne, ferește!, un inginer – să mă scuze inginerii, care pot fi mediatori – și să hotărască dacă decizia medicului este bună sau rea.
## Stimați colegi,
Raportul comisiei este un raport de admitere, cu amendamente admise, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Având în vedere că am trecut de ora 11.00, rog liderii grupurilor parlamentare...
Din sală
#80127Nu avem cvorum!
Un moment, vă rog.
Am trecut de ora 11.00, începem să dăm vot pe rapoarte și pe proiectele de lege cu caracter organic.
Am rugămintea ca liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii senatori în sală, pentru a putea să dăm aceste voturi și să continuăm procesul legislativ.
Deocamdată, suntem la limita cvorumului și îl rog pe domnul secretar Orest Onofrei să facă prezența colegilor senatori.
## **Domnul Orest Onofrei:**
|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|prezent|
## 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 95/10.VII.2009
Bădescu Iulian absent Iordănescu Anghel prezent Bălan Gheorghe Pavel prezent Jurcan Dorel prezent Belacurencu Trifon prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Berca Gabriel prezent Luca Raymond absent Berceanu Radu Mircea Guvern Mang Ioan prezent Bîgiu Marian Cristinel absent Marcu Gheorghe prezent Bîrlea Gheorghe absent Mardare Radu Cătălin prezent Blaga Vasile Guvern Marian Ovidiu prezent Boagiu Anca Daniela prezentă Marian Valer prezent Boitan Minerva prezentă Markó Béla prezent Bokor Tiberiu prezent Mazăre Alexandru absent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Mărcuțianu Ovidius prezent Calcan Valentin Gigel prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Câmpanu Liviu prezent Mihăilescu Petru Șerban concediu medical Chelaru Ioan prezent Mitrea Elena prezentă Chirvăsuță Laurențiu prezent Mitrea Miron Tudor absent Chivu Sorin Serioja prezent Mîrza Gavril prezent Cibu Constantin Sever prezent Mocanu Alexandru prezent Cinteză Mircea prezent Mocanu Toader prezent Coca Laurențiu Florian prezent Moga Nicolae absent Constantinescu Florin prezent Mustățea Vasile prezent Constantinescu Viorel prezent Mutu Gabriel prezent Cordoș Alexandru prezent Necula Marius Gerard prezent Corlățean Titus prezent Nedelcu Vasile prezent Crăciun Avram prezent Nicoară Marius Petre absent Cseke Attila Zoltán prezent Nicoară Romeo Florin prezent Daea Petre prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent David Cristian prezent Nicula Vasile Cosmin prezent David Gheorghe prezent Nistor Vasile prezent Diaconescu Cristian Guvern Niță Mihai prezent Diaconu Mircea prezent Onofrei Orest prezent Dobra Nicolae prezent Oprea Dumitru prezent Dumitru Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Panțuru Tudor prezent Feldman Radu Alexandru prezent Pașca Liviu Titus prezent Filip Petru prezent Păran Dorin prezent Fodoreanu Sorin prezent Pereș Alexandru prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Pintilie Vasile prezent Frunda György prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Găină Mihăiță prezent Pop Gheorghe prezent Geoană Mircea Dan absent Popa Cornel prezent Ghișe Ioan prezent Popa Mihaela absentă Greblă Toni prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Grosu Corneliu prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Günthner Tiberiu prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Gyerkó László prezent Rădulescu Cristian prezent Hașotti Puiu prezent Rădulescu Șerban prezent Hărdău Mihail absent Robu Nicolae prezent Humelnicu Augustin Daniel absent Rotaru Ion prezent Ichim Paul prezent Rușanu Dan Radu prezent Igaș Traian Constantin prezent Rușeț Ion prezent Ion Vasile prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie Guvern Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina delegație Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai Guvern Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan învoire
|Andrei Florin Mircea|absent| |---|---| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion|absent<br>prezent<br>absent| |Bădescu Iulian<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe<br>Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel<br>Luca Raymond<br>Mazăre Alexandru|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Mitrea Miron Tudor|absent| |Moga Nicolae|absent| |Nicoară Marius Petre|absent| |Nicolaescu Sergiu Florin|absent| |Popa Mihaela|absentă|
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă rog să vă ocupați locurile în sală.
Am impresia că o să rămânem din ce în ce mai puțini, în loc să ne înmulțim pentru vot.
Vă rog să vă ocupați locurile în sală, doamnelor și domnilor senatori.
Îi rog pe colegii senatori din hol să intre în sala de ședință.
Au răspuns prezent 108 colegi senatori, după cele comunicate de domnul secretar Orest Onofrei.
Vă rog să luați loc pentru a putea trece la procedura de vot.
Domnule senator Rădulescu, vă rog să vă ocupați locul în sală.
Domnule senator Daea, doriți să luați cuvântul pe procedură?
Vă rog. Microfonul 4.
## **Domnul Petre Daea:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Ca de fiecare dată, apelez la modul dumneavoastră corect, echilibrat și eficient pentru a rezolva în ultima zi din această sesiune parlamentară votul pe legile organice. Vă propun, în baza regulamentului, ca legile să fie votate prin ridicarea mâinii.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Mulțumesc, domnule senator. Sigur, există și această posibilitate.
Voi supune plenului Senatului această propunere făcută de dumneavoastră.
Vă rog să luați loc.
Verificați-vă cartelele, stimați colegi.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Este o propunere și trebuie s-o supun votului dumneavoastră.
Dacă sunteți de acord, votați 1–4, dacă sunteți împotriva votului prin ridicarea mâinii, votați 1–2.
S-a înțeles?
Vă rog să votați.
Cu 39 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă și 12 abțineri, procedura de vot propusă de domnul senator Daea a fost respinsă.
Rămânem în sistemul electronic de vot.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Doriți să interveniți pe procedură, domnule senator Daea?
Da. Solicităm listă.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Liste pentru grupurile parlamentare, vă rog.
Domnul senator Petre Daea este președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.
Doriți neapărat să... Da.
Rog un lider sau un vicelider al Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC să facă această solicitare.
Domnul senator Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC a solicitat listă, da?
Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Proiect de lege pentru reglementarea sistemului de...
Nu. Scuzați-mă, punctul 8 din ordinea de zi. Suntem la vot final.
Proiect de lege pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Cu 67 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de lege a fost respins.
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Nu vreți liste?
Având în vedere că suntem în fața unei ordonanțe de urgență a Guvernului, proiectul de lege privind aprobarea se transformă în proiect de lege privind respingerea ordonanței.
Domnule senator Frunda György, doriți să luați cuvântul pe procedură?
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Întrucât discutam cu mai mulți colegi despre impactul acestui act normativ asupra imposibilității executării silite a hotărârilor judecătorești, am pierdut termenul de votare, drept urmare, dacă plenul manifestă înțelegere, cerem reluarea votului.
Vă mulțumesc.
Din sală
#89371## **Din sală:**
Nu este lider!
Raportul comisiei are un amendament.
Sunt necesare 69 de voturi pentru a trece.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Din sală
#89614Are un amendament, domnule senator Hașotti.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Din sală
#89823Domnul Ion Toma, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, solicită listă.
Vă rog, liste pentru grupurile parlamentare.
Punctul 9 din ordinea zi, votul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2009 pentru modificarea Codului de procedură civilă.
Vă reamintesc că suntem în fața unui raport de admitere cu amendamente.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi
Din sală
#90385Vă rog să votați.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Este vicelider.
Domnule senator Frunda György, aveți calitatea de vicelider?
## **Domnul Frunda György**
**:**
Nu, dar am avut mandat scris.
Domnule senator Fekete-Szabó, vă rog. Microfonul 2.
Eu sunt vicelider și solicit din partea Grupului parlamentar al UDMR reluarea votului.
Vă rog să fiți de acord.
Mulțumesc, domnule senator. Sunt obiecțiuni?
Vă rog, domnule senator Toni Greblă. Microfonul 4.
Și eu susțin propunerea colegului.
Este o lege de maximă importanță.
Probabil, procedeul de a dezbate un proiect de lege sau o inițiativă legislativă și, apoi, de a da votul peste un anume interval de timp nu este totuși cea mai bună soluție și, din punct de vedere al art. 373 privind executarea silită, acest articol nu mai există în prezent, trebuie să îl înlocuim cu altceva, altfel blocăm executarea hotărârilor judecătorești pentru o lungă perioadă în toată țara.
Am înțeles, domnule senator. Mai sunt solicitări?
Domnul senator Igaș, liderul Grupului parlamentar al PD-L. Microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În numele Grupului parlamentar al PD-L, solicit reluarea votului, mai ales că sunt colegi care mai vin din foaierul Senatului și, conform apelului făcut de domnul secretar, eram în cvorum. Cred că vom fi în continuare în cvorum pentru a putea adopta proiectele legislative aflate pe ordinea de zi. Vă mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
## Și eu vă mulțumesc.
Deci există unanimitate de păreri în ceea ce înseamnă reluarea votului pe proiectul de lege.
Repet. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.
Este nevoie de minimum 69 de voturi ori pentru, ori împotrivă. De data asta pentru, ca să treacă.
Vă rog, puțină atenție, domnule senator Mocanu.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Punctul 10 din ordinea de zi, votul asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Raportul comisiei este un raport de admitere cu amendamente admise.
Senatul este prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Având în vedere că avem amendamente admise,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Revenim la punctul 11 din ordinea de zi și vom merge inclusiv cu vot și pe raport, și pe proiectele de lege. Suntem după ora 11.00, da?
La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale.
Pentru raport, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Inițiator, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Participă domnul secretar de stat Gheorghe Gherghina. Domnul președinte Cristian Rădulescu, microfonul 7.
Doriți o intervenție, doamna senator?
Lucrăm până la ora 13.00, poate și mai mult.
Da. Sigur, trebuie să ne grăbim puțin, ca să nu rămânem cu ele.
Așa scrie aici: Proiect de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale.
## Greșesc?
Participă din partea Guvernului domnul secretar de stat Gheorghe Gherghina.
Susține domnul secretar de stat Marius Lazăr, care participă, de asemenea, la ședința noastră.
Microfonul 9, domnule secretar de stat.
## **Domnul Marius Vicențio Lazăr-Iosip** _– secretar de stat_
_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul României susține acest proiect de lege important, care reglementează condițiile în care pensionarii care exercită activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție pot cumula pensia cu veniturile salariale.
Susținem acest proiect de lege, în sensul că nivelul pensiei nete aflate în plată până la care este permis cumulul pensiei cu salariul îl reprezintă salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Pentru raport, domnul președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
După cum arată numele, această lege este pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale. De altfel, în primul articol se spune că acest cumul este permis și urmează în condițiile legii.
Aș vrea să fac această rectificare, fiindcă s-a acreditat în timp ideea că această lege se referă la interzicerea cumulului pensiei cu veniturile. Este o lege care permite cumulul, în anumite condiții impuse de perioada pe care o traversăm în momentul de față, astfel a văzut lucrurile pentru această perioadă Guvernul, conform posibilităților care există.
Comisia sesizată în fond a avut avize pozitive de la toate celelalte patru comisii sesizate pentru aviz: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
A existat un mare interes pentru această inițiativă, dovadă multele amendamente depuse, unele venite și de la Camera Deputaților, ceea ce nu este conform cu regulamentul. Ele s-au centrat pe două direcții: unele au încercat să ridice plafonul de care se vorbește în lege, de 1,5-2-3 ori – aceste amendamente au fost respinse –, altele au încercat să modeleze într-un fel legea pentru a permite cumulul în condiții mai avantajoase pentru un număr mai mare de persoane.
A fost un amendament care a avut influențe decisive asupra fondului și principiului acestei inițiative legislative, și anume: în caz de cumul, s-au introdus niște tranșe progresive de venituri care se impozitează progresiv cu 16, cu 30, cu 60, cu 80% – amendament venit din partea unui grup de senatori liberali –, care în comisie, la limita cvorumului, cu 6 senatori prezenți din 11 senatori care compun comisia, a fost adoptat cu 4 voturi pentru și două împotrivă.
Pe cale de consecință, celelalte amendamente au fost respinse și s-au făcut modificările necesare în corpul legii, pentru ca ea să poată semăna totuși a lege.
Punctul de vedere personal pe care l-am avut în comisie, exprimat prin vot, a fost împotriva acestui amendament care modifică grav principiul legii și, mai târziu, permiteți-mi să-l prezint din partea Grupului parlamentar al PD-L.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Domnul senator Frunda György.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Problema reglementării raportului dintre dreptul la muncă și dreptul la pensie este o temă care revine ciclic în dezbaterea Parlamentului. De la începutul anilor 2000, guvernele succesive ale României au încercat să restrângă plaja pensionarilor care au dreptul de a lucra. Au fost diferite idei, încât s-a ajuns până în 2003, când s-a propus impozitarea cu 100% a veniturilor, a salariilor pensionarilor care lucrează. Nici Guvernul actual nu a făcut notă discordantă în problema raportului dintre dreptul la muncă și dreptul la pensie.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 230/2008, una dintre primele ordonanțe ale actualului Guvern, s-a încercat a se interzice pensionarilor să lucreze în domeniul bugetar. Pe motive de procedură, Curtea Constituțională a stabilit neconstituționalitatea acestui act normativ, drept urmare Guvernul, învățând puțin din acest lucru și nedorind să crească și mai mult numărul ordonanțelor despre care s-a stabilit că sunt neconstituționale – cele mai multe ordonanțe neconstituționale ale unui guvern care guvernează țara aceasta din 1990 –, a introdus acest proiect de lege.
Trebuie să recunoaștem sincer că problema este reală. Este reală, pentru că în România am avut mulți oameni pensionați anticipat, au luat niște sume compensatorii importante, iar, după un anumit timp, au revenit și lucrează în domeniul bugetar, în activități plătite de stat.
Trebuie să recunoaștem, în același timp, că avem domenii precum justiția – judecătorii, învățământul – profesorii, precum aviația – piloții, unde fără aportul pensionarilor care lucrează am avea scurtcircuite disfuncționale. De aceea, problema trebuie rezolvată într-un chip sau altul.
Dacă încercăm o analiză din punct de vedere constituțional, atât dreptul la muncă, dar și dreptul la pensie sunt drepturi constituționale fundamentale care nu au nicio barieră, nicio limită în actul fundamental al țării. De aceea, Curtea Constituțională, de la începutul anilor 2000, a stabilit neconstituționalitatea tuturor tentativelor legislative de a pune în legătură dreptul de a munci cu dreptul la pensie. Și acest lucru este valabil și astăzi. Nu putem să introducem o barieră a dreptului de a lucra în funcție de cuantumul pensiei pe care o ai. Acest lucru ar contraveni și articolului constituțional care prevede egalitatea de șanse și egalitatea de tratament ale tuturor claselor sociale, deci a pensiilor și a celor care lucrează.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Cristian Rădulescu, urmează domnul senator Alexandru Cordoș.
Stimați colegi,
Permiteți-mi să prezint, de data aceasta, punctul de vedere al Grupului parlamentar al PD-L.
Această lege este departe de a fi una tehnică. Este o lege strict politică, care arată felul în care Guvernul României înțelege să acționeze în această perioadă de criză pe coordonatele pe care ni le impune această perioadă. Este o lege de principii și, dacă nu am înțeles de la început la ce se referă, voi mai spune încă o dată că nu se referă la limitarea, la imposibilitatea cumulului, ci reglementează modalitatea de cumul, și încă din primul articol spune că acesta este posibil, arătând după aceea în ce condiții, pe perioada care urmează.
Faptul că este o lege politică a fost demonstrat și prin abordările care au avut loc în discuțiile din comisie. A fost un vot în care PD-L s-a situat de o parte, iar celelalte părți s-au situat de altă parte. A fost o discuție în care a fost adoptat un amendament liberal, care prevede impozitarea progresivă până la cifre enorme, până la 80%, știut fiind că liberalii sunt, ca și noi, adepții impozitării unice, și dintr-o dată am ajuns la o abordare specifică mai mult social-democrației. Dar acesta a fost jocul de influențe în momentul acela, pentru ca formula inițială propusă de Guvern să poată fi amendată, și a fost amendată într-un mod care modifică decisiv și grav, zic eu, principiul inițial al acestei legi.
Această lege – și este încă un lucru care nu a fost înțeles – urmărește să pună la dispoziția celor care nu au nicio sursă de venit posibilitatea de a ocupa un loc de muncă. Nu putem fi de acord în momentul în care le cerem tuturor austeritate și solidaritate ca unii să aibă niște salarii extrem de mici, și alții să aibă salarii de sute de milioane de lei, drept pentru care este unul din locurile unde a intervenit Guvernul cu lege de austeritate și a plafonat aceste salarii.
Nu putem cere unora solidaritate, și ei să nu aibă nicio sursă de venit, în timp ce alții au două surse de venit, și anume o pensie măricică și un venit cât va fi el acolo. De aceea s-a intervenit pentru această perioadă, ca să se limiteze acest cumul în anumite condiții, pentru a crea și prin acest mecanism posibilitatea unora care nu au deloc sursă de existență să muncească și să aibă sursă de venit.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Alexandru Cordoș, urmează domnul senator Liviu Câmpanu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Avem în față un proiect de lege foarte important, inițiat de Guvernul României, un proiect care a stârnit foarte multe discuții, foarte multe amendamente depuse, puncte de vedere diferite din partea partidelor parlamentare, foarte multe controverse atât în comisie, cât și în plenul grupurilor parlamentare.
De aceea, eu mi-aș permite să fac două-trei comentarii. Amendamentele admise de comisie reflectă mai bine punctele de vedere cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 82/2009 privind admiterea excepției de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 230/2008, totuși, considerăm că nu a fost efectuată o analiză mai atentă a impactului social și financiar din partea Guvernului. De asemenea, aș solicita Guvernului să prezinte un impact social și financiar comparativ al amendamentelor depuse, în raport cu forma inițială a proiectului cu care a fost sesizată comisia.
Totodată, este necesară clarificarea coerenței în interiorul textului art. 2 și 3 din proiectul transmis de Guvern.
Având în vedere cele expuse aici de colegii mei, cât și cele pe care le-am menționat eu, aș mai preciza faptul că, într-adevăr, amendamentele admise de comisie modifică sensul actului normativ propus de Guvern și aș solicita retrimiterea la comisie în vederea reanalizării proiectului de lege în plenul acesteia.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Câmpanu Liviu. Microfonul 2, vă rog.
Se pregătește domnul senator Günthner Tiberiu.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Este evident că suntem în fața unui proiect de lege care a creat nenumărate controverse și dispute. Este evident, așa cum am spus-o și în comisie, că acest proiect de lege, din păcate, nu are sustenabilitate nici constituțională, nici în eficiența a ceea ce urmează să reglementeze.
Dincolo de ceea ce spunea domnul senator Frunda, când vorbim de constituționalitate, m-aș referi la încă două aspecte constituționale care, din păcate, nu au fost luate în discuție, și anume acea prevedere constituțională de la art. 47, referitoare la nivelul de trai, și o aduc în discuție, pentru că sunt situații în care avem pensionari cu o pensie de 9.000.000 lei, cumulată cu un salariu de 9.000.000 lei. Dacă actualul Guvern al României își propune să asigure un nivel de trai de subzistență pentru unii dintre cetățenii României, bineînțeles că nu suntem de acord cu această poziție, pentru că ne dorim un nivel de trai decent pentru toți cetățenii României.
De asemenea, domnul senator Rădulescu a încercat să pună lucrurile la punct cu privire la principiul cotei unice de impozitare, dar ajungem în situația în care, pornind de la un sofism folosit în expunerea de motive... Când vorbesc de sofism, mă refer la faptul că în expunerea de motive a proiectului de lege vedem că Guvernul ne propune această modificare pentru a reduce cheltuielile bugetare. Am spus în comisie că nu este așa, domnul senator Rădulescu a și subliniat acest lucru. De fapt, dacă, ipotetic, toți pensionarii ar renunța la poziția de salariat și ar rămâne cu pensia, evident, acele posturi bugetare ar trebui ocupate de altcineva, însă, pe un alt palier, trecem la un alt sofism, introdus de această dată de domnul senator Rădulescu, pentru că, în momentul de față, posturile vacante și cele care sunt vacantate în perioada anului 2009 sunt blocate. Iată dispare și acest motiv de susținere a propunerii legislative.
Din aceste considerente, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva raportului comisiei și împotriva propunerii legislative, pentru că nu putem să susținem un proiect de lege care aduce atingere unui principiu la care liberalii țin foarte mult, acel principiu al cotei unice de impozitare.
Și eu vă mulțumesc, domnule senator.
Sigur, am să vă dau cuvântul, domnule senator Günthner Tiberiu, dar cu precizarea că Grupul parlamentar al UDMR s-a pronunțat o dată.
Aveți la dispoziție un minut.
Vă rog. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
De fapt, din partea grupului, domnul senator Frunda a exprimat foarte clar partea nelegală și anticonstituțională a acestei măsuri care se dorește a fi luată. Nu înțelegem exact de ce se forțează totuși aceste limite legale și constituționale, dar, dincolo de aceste motive, cred că sunt și alte aspecte morale și sociale care trebuie avute în vedere.
Cum a explicat și domnul senator Rădulescu, sunt alte modalități de a oferi locuri de muncă tinerilor, nu punând față în față categorii de vârstă, arătând tinerilor pensionarii, că din cauza lor nu au locuri de muncă.
Guvernul ar trebui să aibă, într-adevăr, niște programe reale de relansare economică. Se pare că programul cu lipitul polistirenului pe fațade nu a dat rezultate. Probabil că nici acest program privind casa... pentru cei cu posibilități – să le dăm voie să-și facă case, că, oricum, își făceau – nu va relansa economia. Trebuie găsite niște programe reale, nu arătând cu degetul către pensionari, că nu sunt locuri de muncă din cauza lor.
Sigur, această inițiativă face parte dintr-un program mai larg de măsuri de austeritate care au fost inițiate de Guvern în perioada decembrie 2008 – ianuarie 2009 și vreau să vă atrag atenția că, practic, toate aceste măsuri au căzut în aceste șase luni: nu s-au mai desființat agenții, nu s-au redus salarii. Chiar acum două săptămâni, parcă, am avut în discuție în Senat salariile, care, la vremea respectivă, au fost comentate de reprezentanții Guvernului ca fiind foarte mari și se pare că le-au menținut la același nivel.
Cum am spus, agențiile nu s-au desființat, Legea unică de salarizare, care avea termen de aprobare în februarie, ba în martie, în aprilie, în mai, în iunie, nici astăzi nu este în vigoare...
Domnule senator, vă rog să încheiați.
Deci vreau să vă atrag atenția că este una dintre măsurile cuprinse în planul prevăzut de Guvern, dar niciuna dintre aceste măsuri nu a fost cu adevărat pusă în aplicare, și nu cred că aceasta este măsura care va salva economia, mai ales că este total ilegală, mai ales că reangajarea pensionarilor... Trebuie să le dăm prezumția că a fost cu bună intenție, a fost nevoie de ei, de aceea au fost angajați. Sunt medici de care este nevoie, sunt profesori, sunt...
Mulțumim, domnule senator. Aveți perfectă dreptate, am înțeles mesajul dumneavoastră. Ne vom întâlni la vot.
Domnule senator Toni Greblă, un minut și dumneavoastră, vă rog, dar nu un minut așa lung ca al domnului senator Günthner.
## **Domnul Toni Greblă:**
Mulțumesc.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Nu. Nu... Gata!
Domnule senator, vă rog...
S-au pronunțat toate grupurile parlamentare.
Vă rog frumos.
Dacă e pe procedură, vă rog, domnule senator.
Nu. Va fi un minut mai scurt decât minutul în sine.
Aș vrea să mă refer numai la câteva argumente strict juridice.
După ce Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un aviz cu amendamente, a fost modificată substanțial filozofia proiectului de lege, astfel încât, în prezent, după părerea noastră, trebuie un examen atent, să vedem dacă nu cumva avem și aspecte care nu pot fi acceptate din punct de vedere legislativ, și aspecte de neconstituționalitate.
Proiectul de lege, astfel cum a fost amendat, privește cumulul pensiei cu veniturile salariale. Din cuprins rezultă că se reglementează cumulul unei pensii cu veniturile salariale obținute numai din anumite domenii de activitate, și anume domeniile unde statul are putere de decizie.
De asemenea, este pentru prima dată în legislația României când se încearcă impunerea unui sistem de impozitare pe tranșe foarte ferme: 16% până la un anume nivel, 40% și, respectiv, 80% peste un anume nivel al veniturilor realizate.
Dacă s-ar putea adopta, din punct de vedere teoretic, acest sistem, el trebuie calculat pe tranșe, și anume 60% până la un salariu mediu pe economie, după care trecem la tranșa superioară, dar cele 16% pentru prima tranșă se păstrează și se adaugă procentele din tranșa a doua. Altfel, ar fi niște inechități formidabile.
Este sistemul – și cu asta închei – taxelor judiciare de timbru, care se calculează pe impozit progresiv, pe tranșe, astfel încât să elimini niște nedreptăți. Probabil, a fost o scăpare.
În sfârșit, putem vorbi și de faptul că, neprevăzându-se modificarea unor acte normative care privesc impozitarea, trebuie să vedem la ce dată intră în vigoare și ce anume modificăm, pentru că, dacă modificăm în domeniul fiscal, atunci ele trebuie să intre în vigoare începând cu anul viitor...
Mulțumesc, domnule senator. La fel de lung minutul ca în cazul precedent.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În momentul în care a apărut o propunere de retrimitere la comisie, se supune la vot și, în urma votului, decide plenul. Dacă se trimite la comisie, e clar că rămânem fără...
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Domnule senator, ascultați-mă puțin.
Sigur că am să supun la vot această propunere înainte de a trece la alte lucruri procedurale, dar am dat posibilitatea tuturor grupurilor parlamentare să se exprime. S-ar putea ca, la urma urmei, din exprimarea punctelor de vedere să reiasă, de fapt, această idee de retrimitere la comisie. Deocamdată, există doar propunerea venită din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Ne oprim aici cu dezbaterea.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Pe procedură?
Domnul senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL.
Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Am o propunere care rog a fi supusă votului plenului.
Știm foarte bine că toate comisiile Senatului se întrunesc
în timpul vacanței parlamentare, în principiu, în ultima săptămână. Înțeleg că și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială va lucra tot în ultima săptămână. Propunerea pe care v-o fac este următoarea: pentru a evita trecerea prin adoptare tacită – evident că acest proiect de lege se va discuta în comisie în vacanța parlamentară, am convingerea, domnule președinte, în condiții regulamentare, mă refer la cvorum –, și vă propun să supuneți votului plenului ca pe ordinea de zi a primei ședințe a sesiunii din toamnă să fie înscris acest proiect, pentru a nu avea discuții că nu am avut cvorum, că nu se poate să treacă prin adoptare tacită și pentru a nu exista suspiciuni.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Domnule senator, atunci v-aș propune să faceți această propunere de modificare la regulament.
**Domnul Puiu Hașotti**
**:**
De ce?
Pentru că nu există, procedural, o asemenea propunere. Sigur...
Destul de rar...
## **Domnul Alexandru Pereș:**
În multe lucruri, nu știu dacă și în asta, dar, în sfârșit, există o autonomie a comisiilor.
Sigur...
Un moment!
Sigur, plenul a retrimis comisiei spre analiză. Comisia a fost avertizată că există șase zile în sesiunea din toamnă în care acest proiect de lege va trebui dezbătut. Avem această posibilitate și rugăm comisia ca, în perioada celor patru sau cinci zile din luna august, să reia în discuție inclusiv acest proiect de lege.
Fără vot, domnule senator Hașotti. Microfonul 2, vă rog.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Știm cu toții că plenul este suveran. Care este problema dacă astăzi plenul hotărăște ca în prima ședință de plen a sesiunii următoare să dezbată acest proiect de lege și, în situația în care în comisie nu va fi cvorum...
Domnule președinte,
Am făcut o propunere și vă rog, conform regulamentului, să o supuneți votului.
Plenul este suveran, vă spun a treia oară.
Domnule președinte Cristian Rădulescu. Microfonul 7.
Domnule președinte,
Programul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială pe timpul vacanței parlamentare, comunicat Biroului permanent, este stabilit pentru perioada 24–28 august, când vom lucra și alte acte normative – pentru că mai sunt –, și această retrimitere la comisie.
Vom redacta de îndată raportul, care, la data de 1 septembrie anul curent, la prima ședință a Biroului permanent al Senatului va fi pe ordinea de zi între celelalte rapoarte. Sigur, procedural, nu-i revine decât Biroului permanent autoritatea să includă pe ordinea de zi, dacă dorește, la poziția 1, raportul suplimentar asupra acestei inițiative. Cred că alte dovezi de bonitate nu mai sunt necesare.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Cred că este destul.
Domnule senator Hașotti, când veți conduce dumneavoastră ședința și când _... (Replică neinteligibilă din sală.)_
Vă rog.
Este în regulă.
Aveți și cuvântul domnului președinte al comisiei că în prima săptămâna a sesiunii viitoare acest proiect de lege va fi înscris pe ordinea de zi.
Domnule senator Hașotti, nu spuneți dumneavoastră ce se va petrece în septembrie. Procedural și din punct de vedere al regulamentului, dumneavoastră inventați acum.
Domnilor, nu mai vorbiți în sală!
Vă rog frumos, domnule senator Prodan. Microfonul 2, vă rog.
## Domnule președinte,
Domnule senator, încă o dată, nu am făcut această atenționare decât în sensul în care scrie aici, șase zile, deci avem posibilitatea ca în prima săptămână să dezbatem această lege. Și o vom face.
## Stimați colegi,
Ședința de Birou permanent are loc marți. Luni – este stabilit și este o cutumă – se dau voturi finale pe legile organice. Dacă ședința de Birou permanent este marți și miercuri noi nu dăm vot final pe legi organice, este evident că acest proiect de lege nu va trece decât prin adoptare tacită, și nu suntem de acord cu principiile adoptării tacite.
Nu vreau să vă subminez autoritatea, domnule președinte, și nu vreau să vin în locul dumneavoastră, dar am făcut o propunere și, conform regulamentului, dumneavoastră trebuie să supuneți această propunere la vot, pentru ca luni, când se dă votul final pe legi organice – și este lege organică –, să avem posibilitatea să dezbatem și să votăm acest proiect de lege.
Plenul, încă o dată vă spun, este suveran.
Repet, marți este Biroul permanent și abia de luni într-o săptămână, când trece deja termenul de adoptare tacită, se poate hotărî să fie înscris acest proiect de lege în ordinea de zi. Sigur, marți, în mod excepțional, Biroul permanent poate hotărî că doar acest proiect se poate discuta miercuri, 2 septembrie anul curent.
Vă rog, domnule senator Gheorghe David.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă rog să ne amintim că data de 1 septembrie este într-o zi de marți. Dacă marți este 1 septembrie, avem 3 zile care se socotesc – marți, miercuri și joi – de când Biroul permanent se va întruni.
Va fi, poate, un nou Birou permanent, cu modificări în componență, care va stabili ordinea de zi pentru ziua de luni, când avem voturi finale, respectiv a patra zi, iar noi avem la dispoziție 6 zile în care putem da votul final.
Repet, nu sunt 7, se socotesc zilele care se lucrează în Senat, nu calendaristic.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru lămuriri, domnule senator.
La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Suntem prima Cameră sesizată, termen de adoptare tacită: 9 zile după începerea sesiunii din toamnă.
Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Domnul președinte Cristian Rădulescu.
Microfonul 7.
Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu.
Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Marius Lazăr.
Aveți cuvântul. Microfonul 9.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Propunerea legislativă vizează modificarea unei facilități fiscale ce trebuie reglementată în mod expres prin Codul fiscal, respectiv posibilitatea ca persoanele cu handicap să fie scutite nu doar de la plata impozitului pe veniturile din salarii, ci și de la plata impozitului pe veniturile din pensii.
Ținând cont de realitatea descrisă de criza economică și financiară, precum și de constrângerile de ordin bugetar, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule președinte Cristian Rădulescu, să prezentați raportul comisiei. Microfonul 7.
Inițiativa aparține unui grup de deputați UDMR.
Guvernul a avizat negativ pentru faptul că sediul materiei ar fi trebuit reglementat în Codul fiscal și pentru că există anumite influențe financiare. Am remediat această obiecție a Guvernului, trimițând către Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, și am calculat și influențele financiare, care sunt de maximum 600.000 euro/an.
Am primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, chiar și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, precum și de la Comisia pentru egalitatea de șanse, drept pentru care Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, comisia sesizată în fond, a elaborat un raport de adoptare, în unanimitate.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt solicitări? Vă rog, domnule senator Iulian Urban. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și eu consider că este o inițiativă legislativă bună, iar raportul de admitere, cu amendamente, elaborat de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este bine-venit, întrucât, indiferent cât ar fi de gravă criza, eu cred că, totuși, persoanele cu handicap grav sau accentuat trebuie să beneficieze de această scutire în ceea ce privește pensiile, pentru că, până la urmă, nu acolo sau nu de acolo își va găsi România salvarea. Eu consider că este o inițiativă legislativă foarte bună și eu unul o susțin, și cred că și colegii mei. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă rog, domnule senator Titus Corlățean, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de domnul președinte Rădulescu. Este o chestiune firească, până la urmă, și cred că mai toți senatorii prezenți în sală, în circumscripțiile lor, au primit astfel de solicitări de sprijin în sensul în care inițiativa legislativă prevede.
Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va susține adoptarea acestui proiect.
## **Domnul Alexandru Pereș:**
Vă mulțumesc, domnule senator.
Mai sunt solicitări de cuvânt la dezbateri generale?
Nu sunt.
Stimați colegi,
Suntem în fața unui raport favorabil, cu amendamente admise și un amendament respins.
Amendamentul respins se susține?
Nu se susține.
Atunci, vă reamintesc că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi
Înainte de a trece la ultimul punct din ordinea de zi, vă rog să-mi permiteți să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale pentru legile adoptate azi de Senat, în calitate de Cameră decizională.
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru ratificarea Protocolului de cooperare trilaterală lărgită în combaterea criminalității și în special a
criminalității transfrontaliere între Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria și Guvernul Republicii Serbia, semnat la Belgrad la 29 septembrie 2008;
– Lege privind retragerea României din Acordul dintre statele participante la Brigada multinațională în așteptare cu capacitate de luptă ridicată pentru operațiuni ONU privind statutul forțelor lor, semnat la Copenhaga la 13 decembrie 2001.
Vă mulțumesc.
Ultimul punct al ordinii de zi.
Vă rog, domnule președinte Mircea Geoană.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Stimate colege și stimați colegi,
Conform tradiției Senatului României și a Parlamentului României, la final de sesiune parlamentară dați-mi voie să prezint, în fața dumneavoastră și în fața opiniei publice, câteva dintre considerentele și experiența pe care am acumulat-o cu toții după aceste luni de la alegerea noului Senat și a noului Parlament.
Evident, pentru senatorii votați uninominal la alegerile din toamna anului trecut, este momentul unui prim bilanț, cu multe lucruri pozitive, cu altele mai puțin pozitive, și este datoria mea, ca președinte al Senatului, să vă prezint acest scurt raport al activității noastre comune, pe care îl consider un prim pas în drumul anevoios al recâștigării încrederii cetățenilor în instituția fundamentală a democrației și în ceea ce reprezintă echilibrul și înțelepciunea Camerei superioare a Parlamentului României.
De fapt, avem cu toții obligația, indiferent că suntem într-o majoritate sau în opoziție, să contribuim la întărirea și consolidarea parlamentarismului, trăsătură fundamentală a republicii noastre.
Din punct de vedere al legiferării, Senatul a dezbătut și a adoptat în această sesiune un număr de 132 de proiecte de lege și 250 de propuneri legislative, adoptând 216 proiecte de lege și 15 propuneri legislative.
În această sesiune este pentru prima oară când numărul propunerilor legislative înregistrate și dezbătute îl depășește cu mult pe cel al proiectelor de lege înaintate de Guvern, în care includem și proiectele de lege de aprobare a ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență.
Evident, printre măsurile pe care le-am adoptat, cea mai importantă lege, din punct de vedere social, pe care am aprobat-o este cea legată de introducerea pensiei minime garantate.
Doresc, de asemenea, să reamintesc și legile privind educația tinerilor capabili de înaltă performanță, legile cu privire la unele măsuri de protecție socială, legate, în principal, de sprijinul pentru cei care sunt în dificultate din punct de vedere al locului de muncă, legile cu privire la despăgubirea celor care au depus bani la CEC pentru cumpărarea unui autoturism Dacia înainte de 1989.
Vă mulțumim, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Vă doresc o vacanță plăcută și rodnică din punct de vedere parlamentar, să ne vedem sănătoși în sesiunea din toamnă!
Încheiem aici această primă sesiune din Legislatura 2008 – 2012 a Senatului României.
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.50._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|437531]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 95/10.VII.2009 conține 32 de pagini.**
Prețul: 6,40 lei
Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.
## **Doamna Sulfina Barbu –** _deputat_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Stimate doamne și stimați domni senatori,
Aș vrea să vă prezint pe scurt motivația pentru procedura de urgență privind modificarea Legii nr. 82/1993.
Rezervația Biosferei „Delta Dunării” se întinde pe o suprafață de 580.000 de hectare și cuprinde câteva unități
fizico-geografice deosebite, atât din punct de vedere morfologic, cât și din punct de vedere al orogenezei, mă refer aici la Delta Dunării, la Complexul lagunar Razim-Sinoe, la Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea – Tulcea, cu zona inundabilă, Sărăturile Murighiol – Plopu și litoralul Mării Negre de la Brațul Chilia până la Capul Midia, dar mă refer și la marea teritorială până la izobata de 20 metri. Limita vestică continentală a rezervației este reprezentată de contactul Podișului Dobrogea cu zonele umede și palustre.
Valoarea patrimoniului natural al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este recunoscută prin includerea acesteia în rețeaua internațională a rezervațiilor biosferei, în cadrul Programului „Omul și Biosfera”, prin declararea ca zonă umedă de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă, în septembrie 1991, în conformitate cu prevederile Convenției Ramsar, Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.
De asemenea, această zonă a fost inclusă pe lista patrimoniului natural mondial UNESCO în decembrie 1991.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, cu toate modificările și completările ulterioare, Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” Tulcea este instituție publică aflată în subordinea Ministerului Mediului, respectiv a autorității publice centrale cu responsabilități în domeniul protecției mediului.
Ținând cont de obligațiile ce revin României în calitate de stat semnatar al unor convenții internaționale, precum și de obligațiile ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu directivele comunitare în domeniu, la nivel național au fost elaborate acte normative noi privind regimul ariilor naturale protejate din România sau privind protecția mediului.
Aș aminti aici Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, dar mă refer și la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Sunt două acte normative importante care fac referire la această zonă.
În consecință, Legea nr. 82/1993 este necesar să fie pusă în acord cu această legislație națională, în vederea eficientizării procesului de administrare a Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.
Aș aminti câteva dintre principalele modificări aduse prin prezenta propunere legislativă:
Asupra rezervației se instituie regimul de arie naturală protejată, aceasta fiind încadrată în următoarele categorii de management: rezervație a biosferei, zonă umedă de importanță internațională și sit al patrimoniului natural și universal, deci are un triplu statut.
Pe lângă Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se înființează Consiliul științific, dar și Consiliul
consultativ de administrare, cu rol în luarea deciziilor de gestionare a patrimoniului natural. Este necesar ca aceste organisme să funcționeze cu specialiști recunoscuți în domeniu.
Se introduce obligativitatea elaborării planului de management în concordanță cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007. Această obligativitate trebuie să se regăsească în legea privind Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.
Se reglementează atribuții noi în sarcina Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.
Prin aceste modificări, practic, se eficientizează și administrarea rezervației, dar și managementul acestei zone, care presupune atât investiții din partea Guvernului, cât și investiții din partea autorităților locale, în mod special a consiliului județean.
Având în vedere cele spuse, vă rog să aprobați procedura de urgență pentru dezbaterea acestui proiect de act normativ. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Având în vedere cele expuse, mulțumind și comisiei de specialitate pentru votul de susținere, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să sprijiniți acest proiect de lege.
Vă mulțumesc și, stimați colegi, așteptăm cu același interes votul final.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
După părerea mea, este bine să nu existe discriminări de niciun fel și este, de asemenea, bine ca, după vârsta de 65 de ani, să se poată aproba rămânerea în activitate, dar pe câte un an, în funcție de ceea ce solicitanții demonstrează că au fost în stare să facă în perioada anterioară. Eu am aplicat acest principiu, ca rector al Universității „Politehnica” Timișoara, și am fost mulțumiți de rezultate, atât eu, cât și colegii de comunitate academică.
Există diferențe foarte mari între oameni, unii au putere de muncă, sănătatea în stare perfectă până la o vârstă avansată, alții, în schimb, nu mai pot. Cei care nu mai pot se retrag, nu mai primesc aprobare, chiar dacă solicită, iar cei care pot, nu văd de ce nu ar putea fi menținuți, repet, cu aprobări anuale, date condiționat și de crearea posibilităților de avansare, de realizare profesională pentru cei mai tineri. Este unul dintre criteriile care pot fi folosite de către conducătorii instituțiilor respective.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
O altă propunere vizează dobândirea caracterului executoriu al acordului de mediere prin simpla înțelegere a părților. Caracterul executoriu semnifică însă învestirea cu autoritate publică a unui înscris pentru a cărei punere în executare este nevoie de exercițiul forței publice – _manu militari_ –, or, acordul de mediere nu poate fi învestit ca autoritate publică, deoarece acest acord excede autorității statului.
Vă mulțumesc.
De aceea, eu cred că această situație de malpraxis nu trebuie să fie suspusă instituției mediatorului, ci doar celelalte domenii, din domeniul civil și comercial.
Dar eu cred că, în general, această inițiativă este bună, dar cu această excepție, și la două articole, art. 14 și art. 16, unde Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a sugerat inițiatorilor să renunțe, și ni s-a spus că renunță la cele două articole, această propunere legislativă trebuie acceptată, urmând să se cristalizeze, iar după câțiva ani de zile de cristalizare să venim înapoi în Parlament și, dacă va fi cazul, vom mai modifica niște articole.
Vă mulțumesc.
Procedural, raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este unul de adoptare, cu amendamentul descris în urmă cu câteva momente.
Sunt ferm convins că acest act normativ nu rezolvă problema pensiei și problema pensionarilor care lucrează. Sunt convins de faptul că acceptarea, adoptarea acestui proiect de lege și aplicarea lui ar duce la adâncirea crizei în care se află anumite categorii profesionale, și nicidecum nu ar fi un remediu juridic sau moral pentru problema pe care dorește să o rezolve.
Aș sugera Guvernului ca, dacă vrea să rezolve problema pensionarilor care au luat niște sume compensatorii importante, să se gândească la un act normativ care să-i oblige pe cei care au luat sumele acestea să le returneze sau să le depună într-o bancă pe perioada cât lucrează și pe urmă să le recâștige.
Un tratament juridic asemănător l-am avut în situația restituirii caselor naționalizate. Din câte știți, înainte de 1989, cei care alegeau libertatea și Occidentul dictaturii ceaușiste românești erau obligați să-și predea casa statului. Statul plătea o anumită sumă cu titlu de despăgubiri. La începutul anilor 1990, când am hotărât ca acești oameni să-și poată redobândi casa, i-am obligat să restituie statului sumele pe care le-au primit atunci când au plecat, cu titlu de despăgubire.
Dacă am gândit acest mecanism juridic pentru casele naționalizate la începutul anilor 1990, _mutatis mutandis_ și respectând proporțiile, cred că ne-am putea gândi ca sumele primite cu titlu de sume sau salarii compensatorii să poată fi suspendate sau returnate în situația acelora care doresc să lucreze în continuare după vârsta pensionării și să cumuleze pensia cu salariul, dar în niciun caz, doamnelor și domnilor senatori, nu putem accepta filozofia acestui proiect de lege, de a pune în raport de condiționalitate dreptul de a munci cu pensia sau dreptul la pensie cu munca. Ar fi un act greșit, ar fi o înfrângere nu numai a principiilor constituționale, ci și a celor democratice.
Mă refer, în primul rând, la dumneavoastră, stimați membri ai PD-L. Vreau să fac un scurt remember. La începutul anilor ’30, când creștin-democrația și socialdemocrația se întâlneau pe palierul protecției sociale, atunci mișcările de stânga erau cele care erau portdrapelul, după creștin-democrați, drepturilor pensionarilor pe lângă alte drepturi. Acest drept a fost tot timpul respectat de partidele de stânga, tot așa și de partidele creștin-democrate.
A accepta astăzi un proiect de lege care, pentru prima dată după 1990 în România, ar condiționa dreptul la pensie sau dreptul la muncă, una în funcție de cealaltă, ar fi o renunțare la principiile care determină identitatea unui partid social-democrat sau identitatea unui partid creștin-democrat.
De aceea, noi, UDMR, care suntem și creștini și democrați, nu vom accepta un asemenea proiect de lege, cred că este împotriva interesului României, cred că nu rezolvă problema socială pe care vrea să o trateze și cred că este un defavor pentru cetățenii acestei țări.
Vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să votați împotriva acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc că m-ați ascultat.
În această perioadă sunt necesari și banii, sunt necesare și locuințele, dar sunt necesare și locurile de muncă și, mai ales, sunt necesare anumite lucruri care sunt mai puțin cantitative, dar sunt calitative, plutesc în aer și fără ele nu se va putea ajunge la o relansare și o redresare a situației din țara noastră. Este vorba și de solidaritate, este vorba și de austeritate, este vorba și de încredere și, astfel, această inițiativă merge și pe aceste lucruri mai fine care catalizează mecanismele mari, naționale, sociale și economice, într-o anumită direcție.
Trebuie să renunțăm la ipocrizie când facem anumite calcule, cum se fac, de exemplu, în cazul altui program important al Guvernului, „Prima casă”, care a atras până acum un miliard de euro de la diverse bănci pentru construcția de case.
Aud în multe locuri comentarii: „Ei și ce mare lucru că se vor face 16.000 de case de mărime medie?” – ca și cum ar fi de colo ca, începând de mâine, să se poată începe construcția a 16.000 de case.
Se spune că este nevoie de un milion de locuințe în țară urgent, iar cererea potențială, amânată, ar mai fi de un milion de locuințe. Da, așa este, dar 16.000 de case care se vor construi de acum înainte sunt acel catalizator care creează încredere în națiune că lucrurile se mișcă în țara asta, creează încredere din partea investitorilor externi, da?, deci sunt acele lucruri mai puțin palpabile, mai puțin calitative, dar care vor redresa climatul de încredere, fiindcă ceea ce lipsește în momentul de față în întreaga lume nu este cantitatea de bani, lichiditatea, ci bonitatea, și veți întâlni această apreciere la toate organismele internaționale și la toți marii analiști ai sistemului, care vor spune că este lichiditate, dar nu mai este încredere în lume în momentul de față.
Revenind la planul intern, asta urmărește și această lege, acesta este sensul legii. De aceea, adoptarea amendamentului expus mai înainte mie mi se pare că modifică radical și în sensul nedorit această lege. Într-adevăr, aduce mai mulți bani, prin impozitarea progresivă, dar nu de asta era vorba. Era vorba ca prin această inițiativă să se creeze niște locuri de muncă, să fie lăsate, mai bine zis, niște locuri la dispoziția celor care nu au sursă de venit, și nu unii să cumuleze două surse de venit.
Asta poate Guvernul în acest moment și așa și-a făcut el socotelile. A putut să dea și ajutor de șomaj o perioadă mai mare, a făcut acest lucru. A putut să plătească contribuțiile sociale pentru cei aflați în șomaj tehnic din cauza crizei, a putut să plătească un număr de salarii lunare celor care creează locuri noi de muncă, a făcut aceste lucruri și, pe de altă parte, a strâns cureaua și a limitat salariile foarte mari, a limitat posturile de conducere în administrație și, în acest moment, limitează și cumulul. Asta poate în momentul de față statul. Nu putem să-i cerem, caragialesc, statutului să plătească, fiindcă de aia este stat. Statul suntem noi în momentul de față și fiecare dintre noi trebuie să ne punem și în situația celui aflat în nevoie și a celor care ne conduc și încearcă din răsputeri să găsească niște modalități pentru ca lucrurile să recapete o atmosferă de încredere și de relansare și noi toți să putem crede că vom depăși această situație.
Acesta a fost sensul inițial al legii inițiate de Guvern și, în momentul de față, avem o cu totul altă variantă care iese din modul în care a înțeles Guvernul situația și a conceput legea.
De aceea, o modalitate de a reveni la normal și către ceea ce a gândit Guvernul ar fi și retrimiterea la comisie, dar aștept și celelalte puncte de vedere.
Vă mulțumesc.
Referitor la propunerea făcută de colegul nostru de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cu privire la retrimiterea la comisie, din nefericire, vă rog să mă credeți că sunt convins că această soluție nu va fi eficientă și voi motiva spunându-vă că de două luni de zile l-am invitat pe domnul ministru al muncii, familiei și protecției sociale la comisie pentru a avea discuții cu privire la acest proiect legislativ. Mai mult, am avut toată disponibilitatea să înțelegem esența acestui proiect de lege, care, probabil, nouă ne scăpa în acel moment.
Din păcate, domnul ministru nu a fost prezent la aceste dezbateri și, așa cum știm cu toții, funcțiile politice sunt vremelnice, iar eu zic că ar trebui să insistăm ca domnul ministru să încerce să vină măcar să vadă unde este sala de ședințe a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială de la Senat, pentru că s-ar putea ca mai târziu să nu mai aibă ocazia.
La etajul 6, domnule ministru, pe mâna dreaptă! Vă mulțumesc.
De asemenea, aș dori să menționez un proiect de lege foarte important, care a stârnit și controverse în plan intern, dar mai ales în plan internațional, cel legat de acordarea cetățeniei române, un subiect care continuă să stârnească atenție și, uneori, pasiune dincolo de granițele României.
Consider că, din punct de vedere al activității noastre legislative, legislația cea mai importantă pe care am adoptat-o este cea legată de Codul civil și Codul penal.
Vreau să mulțumesc, încă o dată, celor care au făcut parte din comisiile permanente și care, într-un fel, au reușit să corecteze unele lacune și critici care au fost aduse proiectului inițial prezentat de Guvern.
În continuare, pentru partea de procedură în ceea ce privește Codul civil și Codul penal, colegii senatori din aceste două comisii permanente vor fi chemați să dea dovadă de aceeași abnegație și de aceeași capacitate profesională pe care le-au demonstrat și în aceste luni de muncă foarte intensă.
De asemenea, am încercat să intensificăm, pe proiecte de lege majore, dialogul cu societatea civilă și aș menționa faptul că am avut contacte cu cei care au reprezentat coaliția celor care au avut obiecții la adresa adoptării acestor coduri.
În premieră, în principal prin participarea membrilor Biroului permanent din Camera Deputaților și din Senat, la inițiativa noastră, am avut un dialog extrem de interesat și, cred eu, util, atât cu Banca Națională a României, cât și cu Guvernul României, în această perioadă de criză economică în care crearea unui minim consens în jurul soluțiilor anticriză reprezintă o prioritate pentru noi, și cred că aici Senatul, Parlamentul au avut unele gesturi care sunt notabile.
De asemenea, așteptăm cu mult interes dezbaterea cu privire la Codul fiscal și la ceea ce așteptăm să fie a doua etapă a programului anticriză la care se lucrează în acest moment.
Din punct de vedere al modului în care Guvernul s-a raportat la instituția noastră, evident, la început de mandat, de nouă guvernare, există în mod firesc, și este deja, din păcate, o cutumă de-a lungul anilor, apelarea la ordonanțe de urgență. Este, de multe ori, o dorință aproape irezistibilă pentru noul Guvern.
Aș dori, de asemenea, să spun că, din punctul nostru de vedere, a trebuit să insistăm în relația cu Guvernul ca acest tip de operațiune să fie făcut exclusiv atunci când există o urgență reală.
Nu credem că există o urgență reală în toate situațiile cu care am fost sesizați și fac un apel, pe această cale, către
Executivul României să fie mult mai atent la cazurile în care se va recurge la astfel de proceduri constituționale, pentru a putea să redăm Parlamentului locul natural în arhitectura republicii noastre.
Din punct de vedere al controlului parlamentar, o funcție esențială a activității noastre, au fost adresate Guvernului – și vreau să mulțumesc parlamentarilor, senatorilor din toate grupurile politice – 276 de întrebări și 246 de interpelări. Din acest punct de vedere, este clar că noul Senat are o atenție mult mai țintită și mult mai precisă cu privire la temele pe care le sesizați, preluate din colegiile pe care le reprezentați și din partea cetățenilor pe care îi reprezentăm în Senatul României.
De asemenea, aș dori să menționez că, din punct de vedere al audierii membrilor Guvernului, această activitate a continuat și consider că, din punct de vedere al controlului parlamentar, continuarea invitării membrilor Cabinetului la audieri, fie pe teme excepționale, fie pe teme fundamentale, reprezintă pentru noi o obligație pe care o vom continua și în sesiunea legislativă următoare.
Din punct vedere al activității Senatului, mi-am asumat, cu sprijinul dumneavoastră, un mandat orientat către refacerea credibilității și prestigiului instituției noastre. Am pus accentul mai mult pe transparență și pe eficiența banului public.
Suntem astăzi într-o zonă în care Senatul a demonstrat solidaritate față de societate în acest moment dificil, banii sunt cheltuiți mai atent și mai eficient, au fost reduse în mod considerabil cheltuielile noastre – cu aproximativ 25% –, dar aș dori să lansez un mesaj de avertizare, suntem într-o zonă de risc în care va trebui să putem să dirijăm resurse pentru investiții și pentru continuarea activității noastre, mai ales în partea a doua a anului.
De asemenea, ceea ce am prezentat și ceea ce vom discuta la nivelul Senatului în partea a doua a anului sunt câteva elemente de reformă și de progres în activitatea noastră, pe care alte parlamente, cu democrații ceva mai consolidate decât a noastră, le adoptă deja de mulți ani sau de multe decenii. Vom face, pentru prima oară în activitatea Senatului României și a Parlamentului României, un raport anual de activitate și de cheltuieli pentru instituția noastră.
Vom proceda, la început de septembrie, la restructurarea organigramei Senatului pentru o mai bună, mai eficientă și mai transparentă cheltuire a banului public.
Vom publica inițiativele legislative în stadiul de proiect și vom permite mediului civic intervenția în perioada de legiferare, pentru a putea să dăm societății civile vocea și respectul pe care acestea le au în țări cu democrație consolidată. De asemenea, Senatul României va realiza – vom colabora și cu Camera Deputaților – un Ghid pentru noii alegători, transmis celor care împlinesc 18 ani, în baza unui parteneriat cu Ministerul Educației, Cercetării și Inovării.
Vom deschide și mai mult instituția noastră pentru vizitare, pentru participare, pentru implicare. Într-un fel, noi suntem nu numai un for legislativ, ci trebuie să fim și cutia de rezonanță a respirației civice a democrației noastre. Investiția în educația civică și democratică a tinerei generații trebuie să reprezinte pentru noi, indiferent de partidul pe care-l reprezentăm, o obligație de prim rang.
Aș dori să subliniez un proiect pe care va trebuie să-l adoptăm cu maximă urgență la început de toamnă. Astăzi s-au creat condițiile – doamna vicepreședinte Anca Daniela Boagiu a avut o contribuție constantă, de-a lungul carierei sale, alături de alți colegi din toate formațiunile parlamentare – și este foarte posibil ca în luna octombrie, cel târziu noiembrie, noul tratat european, generic denumit Tratatul de la Lisabona, să intre în vigoare, ceea ce va conduce la o nouă relație și un nou echilibru între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul European și parlamentele naționale, respectiv Parlamentul României și, în speță, Senatul României, cel care are, conform Constituției din 2003, prerogative decizionale în domeniul politicii externe.
De aceea, este obligatoriu pentru noi ca, la început de toamnă, să reorganizăm arhitectura instituțională a statului român, pentru a clarifica raportul dintre Executivul român și Parlamentul național, dar și capacitatea noastră de colegiferare, pentru că vom avea, conform Tratatului de la Lisabona, posibilitatea, dreptul și obligația de a intra într-o logică de colegiferare și codecizie împreună cu Parlamentul European.
Este o etapă nouă, o etapă pe care trebuie să o traversăm bine pregătiți și cu o decizie pe care va trebui să o adoptăm la început de septembrie. Contez pe sprijinul tuturor grupurilor parlamentare pentru a tranșa acest subiect care nu ține doar de un ciclu politic, nu doar de un singur guvern, ci ține de o logică de integrare europeană și mai profundă a țării noastre.
Și în zona diplomației parlamentare lucrurile au mers bine, am fost activi, am fost prezenți, deși am încercat să limităm costurile legate de deplasările internaționale în condițiile de criză pe care le cunoaștem. Aș vrea să menționez faptul că am avut un număr de vizite importante, la nivelul conducerii altor instituții din întreaga lume, din spațiul euroatlantic și din alte zone.
Am marcat 60 de ani de la înființarea Alianței Atlantice – un moment important – și, de asemenea, aș dori să menționez faptul că a fost o prezență mai mare și la nivelul delegațiilor parlamentare, din Europa în principal, la nivel subnațional, la nivel de landuri, dacă este vorba de Germania, la nivel de regiuni și provincii, cu care există relații de înfrățire pe care senatorii noștri au dorit să le aducă în prim-plan, evident, cu județele și colegiile pe care le reprezintă în Senatul României.
În încheiere, dragi colegi, pentru că nu cred că scopul intervenției mele este unul de a face o prezentare exhaustivă a activității noastre, vreau să-i asigur pe cei care urmăresc cu atenție și, uneori, cu un ochi critic activitatea Parlamentului României și a Senatului României că această nouă modalitate de alegere a parlamentarilor și a senatorilor, în mod uninominal, în colegiile pe care le reprezentăm a adus, în mod evident, o preocupare de reprezentare mai atentă, mai disciplinată, mai perseverentă a celor cărora le-am cerut încredere și care ne-au trimis în Senatul României.
Sunt convins că vom asigura, pe perioada verii, o prezență la fel de activă și la fel de dinamică în colegiile pe care le reprezentăm.
Sunt convins că membrii Biroului permanent vor asigura, pe întreaga perioadă a acestei vacanțe parlamentare, o continuitate a activității noastre la nivel de conducere a Senatului, urmărind, în mod firesc, activitatea și un anumit grad de alertă cu privire la lucrurile excepționale care pot să apară în condițiile de criză pe care le cunoaștem foarte bine.
Doresc să mulțumesc, de asemenea, colaboratorilor și întregului personal de specialitate și, nu în ultimul rând, să mulțumesc și presei, pe care, deși de multe ori am avut momente mai dificile și poate nu am reușit să-i asigurăm toate condițiile logistice, am simțit-o mai aproape. Centrul de presă – pe care l-am inaugurat în urmă cu două sau trei luni de zile – sper că a creat condiții ceva mai bune pentru presa acreditată la Senat și vreau să-i asigur de întreaga noastră dorință de colaborare și de transparență, în condițiile democrației foarte tumultoase pe care o avem și pe care o resimțim cu toții.
Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc colegilor din conducerea Senatului pentru sprijinul pe care l-au acordat și mi l-au acordat și vreau să semnalez, încă o dată, un lucru pe care l-am simțit și în anii precedenți: în Senatul României există o atmosferă de colegialitate pronunțată, există un grad de înțelepciune și echilibru pe care Camera superioară a Parlamentului îl degajă și probabil că este un lucru care se simte și în alte democrații consolidate. Țin foarte mult ca lupta democratică și lupta parlamentară și electorală să fie în mod evident regula de aur a unei democrații, dar această Cameră superioară a Parlamentului are o calitate importantă: aceea de a asigura echilibru, înțelepciune și transfer, de la o sesiune legislativă la cealaltă, a unui grad de echilibru și respect pentru instituțiile fundamentale ale statului român.
Vă urez tuturor o perioadă foarte activă, vă doresc tuturor și celor pe care-i reprezentați, ca cetățeni și alegători, o relație cât mai fructuoasă și vreau să vă mulțumesc, încă o dată, pentru modul implicat și modul colegial în care am parcurs această primă sesiune împreună.
Vă urez mult succes!
Ne revedem în perioada de vară și, bineînțeles, când ne vom reîntoarce, la final de august, la activitatea noastră.
Vă mulțumesc și sunt mândru să fiu coleg cu dumneavoastră și să colaborăm în condiții bune în Senatul României.
Vă mulțumesc.