Mircea Dan Geoană

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Stimați colegi,

Punctele de vedere au fost exprimate.

Dați-mi voie să vă spun și eu câteva cuvinte, ca președinte al Senatului și ca cel care este chemat, conform Regulamentului Senatului, să asigure respectarea Constituției și a Regulamentului Camerei superioare a Parlamentului României.

Suntem în fața unei situații pe care am mai întâlnit-o în anii democrației postdecembriste. S-a făcut aici referire la un moment, probabil identic, din urmă cu cinci ani de zile, când s-a încercat de către o majoritate conjuncturală creată după alegerile parlamentare din 2004 înlocuirea președintelui Senatului României din acel moment, domnul Nicolae Văcăroiu.

În acel moment, s-a adresat o solicitare către Curtea Constituțională, lucru perfect legitim, iar Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 601/2005, a statuat, fără urmă de dubiu, că singura modalitate de înlocuire a președintelui Senatului este o cerere de revocare făcută din partea grupului parlamentar care l-a propus și susținut pe respectivul președinte.

Această decizie este atât de clară și reglementează câteva chestiuni fundamentale, pe care aș dori să vi le precizez în câteva cuvinte.

Curtea Constituțională consideră că o configurație politică rezultată în urma alegerilor parlamentare trebuie să-și păstreze logica pe durata întregului mandat și nu consideră că o majoritate conjuncturală, ca cea care s-a născut în ultimele luni după alegerile prezidențiale, reprezintă un motiv pentru înlocuirea președintelui Senatului. Și fac și o paranteză, acest lucru este valabil și pentru președintele Camerei Deputaților, lucru invocat de Grupul parlamentar al PD-L la încercări similare făcute la adresa președintelui Camerei Deputaților, propus, după 2008, de PD-L.

Mai mult decât atât, Curtea Constituțională vorbește despre stabilitatea funcției de președinte al Senatului, care nu este o funcție care să aparțină în sens propriu unui partid, ci există o importantă dimensiune de reprezentare și stabilitate.

Curtea Constituțională, în decizia pe care v-am menționat-o, spune explicit că se dorește, prin această decizie, evitarea unei instabilități politice perpetue în România, pentru că putem să avem în vedere, cum s-a și întâmplat de-a lungul anilor, schimbări repetate de majorități, deci conjuncturale, ceea ce ar perturba, în mod repetat și grav, funcționarea, stabilitatea instituțiilor fundamentale ale democrației românești.

De aceea, principiul configurației politice rezultate la alegerile parlamentare, în speță alegerile parlamentare din 2008, este cel care guvernează întregul mandat al președintelui Senatului, tratat distinct, al Biroului permanent și algoritmul politic rezultat din respectiva configurație politică.

Respectarea voinței populare din momentul alegerilor parlamentare reprezintă un principiu sacrosanct și el a fost avut în vedere de Curtea Constituțională atunci când și-a