Mircea Geoan„

## **Domnul Mircea Geoan„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru, Stima˛i membri ai Cabinetului,

Domnilor pre∫edin˛i ai forurilor legiuitoare ale ˛„rii, Dragi colegi, Dragi rom‚ni,

Este, Óntr-adev„r, ultimul 1 Decembrie Ónainte de un pas istoric pentru Rom‚nia. Este, Óntr-adev„r, Óncununarea unor eforturi de 16 ani de zile pe care Óntreaga clas„ politic„ rom‚neasc„, adeseori hulit„, adeseori Ónvr„jbit„, dar unit„ Óntr-un ˛el care, iat„, peste c‚teva s„pt„m‚ni va deveni realitate: Óntoarcerea na˛iunii rom‚ne Ón familia Europei democratice, Óntoarcerea na˛iunii rom‚ne Ón leag„nul de civiliza˛ie de care apar˛inem ∫i la care am visat de secole ∫i de genera˛ii neÓntrerupte de rom‚ni.

Este un proiect Ón care Óntreaga clas„ politic„ ∫i Óntreaga societate rom‚neasc„ s-a implicat. Dar trebuie s„ spunem c„ diferen˛a dintre clasa politic„ rom‚neasc„ de ast„zi ∫i clasa politic„ rom‚neasc„ din vremea lui 1 Decembrie 1918 este c„ atunci clasa politic„ rom‚neasc„ avea un proiect de societate.

Oamenii politici ∫i oamenii simpli care au f„cut Marea Unire au visat nu numai la Rom‚nia Mare, ci au visat ∫i la o Rom‚nie m‚ndr„, demn„, solidar„, au visat nu numai la un proiect politic, dar au visat ∫i la un proiect de reform„ profund„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Dac„ 16 ani de zile, cu bune ∫i cu rele, cu ceart„, cu vrajb„, am reu∫it s„ ducem Rom‚nia Ónapoi Ón Occident, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, dragi colegi ∫i dragi reprezentan˛i ai poporului rom‚n, sub aceast„ cupol„ a Parlamentului Rom‚niei trebuie s„ recunoa∫tem c„ Ónc„ nu am reu∫it s„ producem un proiect de societate, un proiect care s„ ne uneasc„ ∫i s„ ne anime energiile tuturor rom‚nilor Ón aceast„ Rom‚nie european„.

Intr„m Ón Europa diviza˛i, intr„m Ón Europa cu mai multe certuri interne pe lucruri mici, pe lucruri mici, pentru c„ oric‚t de important„ ar fi func˛ia unuia sau altuia, Rom‚nia are nevoie de un proiect, Rom‚nia are nevoie de un proiect similar cu proiectul pe care rom‚nii patrio˛i ∫i vizionari dintre r„zboaie l-au avut pentru na˛iunea noastr„.

Nu trebuie s„ uit„m c„ intr„m Ón Europa nu numai cu cartea de identitate — ∫i este un lucru bun —, ci intr„m ∫i cu regiuni ale ˛„rii care sunt cele mai s„race din Europa. Nord-estul Rom‚niei, Moldova rom‚neasc„, este cea mai s„rac„ regiune din Europa 27. Pentru aceasta trebuie s„ ne unim, s„ dep„∫im decalajele care ne separ„ de Europa.

Intr„m Ón Europa f„r„ un proiect clar despre ce fel de model de societate ∫i ce fel de model de capitalism dorim s„ avem. O Europ„ Óntreag„ discut„ despre o Europ„ social„, iar noi Ónc„ discut„m de o form„ primitiv„, despre lucruri m„runte ∫i lucruri neÓnsemnate.

Cei care au f„cut Marea Unire Ón urm„ cu 88 de ani au avut un vis ∫i o ambi˛ie pentru na˛iunea rom‚n„. Noi, cei care suntem ast„zi Ón pozi˛ii de decizie, cei care reprezent„m na˛iunea rom‚n„ Ón Parlament ∫i Ón func˛iile ∫i demnit„˛ile statului, avem obliga˛ia, Ón acest moment, s„ ne unim. S„ ne unim Óntr-un proiect na˛ional, s„ ne unim Óntr-un proiect Ón care s„ spunem Europei ce vrem de la Europa, s„ ne unim Óntr-un proiect Ón care s„ influen˛„m deciziile europene, s„ ne unim Óntr-un proiect Ón care rom‚nii s„ nu fie m‚ndri doar de Ziua Na˛ional„, c‚nd ne punem cu to˛ii, cu m‚ndrie, cocarda tricolor„, s„ fie m‚ndri Ón fiecare zi de faptul c„ sunt cet„˛eni europeni ∫i rom‚ni nu doar cu numele, ci sunt ∫i Ón modul Ón care tr„iesc, Ón modul Ón care simt, Ón modul Ón care se raporteaz„ la istoria patriei ∫i la istoria na˛iunii europene.