Mircea Gheorghe Mereu˛„

## **Domnul Mircea Gheorghe Mereu˛„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón preajma s„rb„torilor Cr„ciunului ∫i a Anului Nou, pe l‚ng„ febra preg„tirii sociale pentru aceste mari evenimente, lumea politic„ ∫i societatea rom‚neasc„ se afl„ Óntr-o permanent„ mi∫care ciclic„ dat„ de impactul fenomenului globaliz„rii. Se poate observa c„ evolu˛ia f„r„ control a pie˛ei de consum interna˛ionale are un impact negativ ∫i asupra mentalit„˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 noastre ca popor ∫i, din p„cate, un efect alarmant asupra form„rii psihologice a tinerei noastre genera˛ii.

Pentru a eviden˛ia cele afirmate, voi face o scurt„ incursiune Óntr-un sondaj de opinie realizat de CURS pentru C.N.A., ∫i dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„, care se referea la impactul media asupra personalit„˛ii copiilor ∫i tinerilor Óntre 7—18 ani.

Nu doresc s„ critic pe nimeni, dar rezultatele acestei cercet„ri mi-au trezit interesul ca om politic ∫i, l„s‚nd deoparte indiferen˛a noastr„ tipic„, aceast„ cercetare ar trebui s„ atrag„ aten˛ia tuturor senatorilor din aceast„ sal„ cu privire la evolu˛ia genera˛iei viitoare, care va constitui Ón 4—8 ani o parte important„ din aleg„torii no∫tri.

Œn primul r‚nd, supun aten˛iei dumneavoastr„ faptul c„ ∫colarii ∫i adolescen˛ii sunt atra∫i de mirajul televiziunii, excesul vizion„rii media ajung‚nd la cote alarmante: peste 42% dintre copiii Óntre 7—10 ani, 57% Óntre elevii Óntre 11—14 ani, respectiv peste 53% dintre adolescen˛ii Óntre 15—18 ani urm„resc emisiunile TV 4 ore pe zi.

G‚ndind Ón termenii medicinii de familie, efectul acestei hipnoze video-audio creeaz„ dependen˛„, st„ri de oboseal„, abaterea aten˛iei de la lec˛ii ∫i lectur„, putem spune chiar analfabetism, ∫i diminuarea randamentului dezvolt„rii intelectuale.

Noua genera˛ie Ó∫i creeaz„ o lume proprie a telenovelelor, fantasmelor din filmele cu violen˛„ ∫i erotism, ∫i culturii suburbane generate de favorizarea stereotipului prin emisiuni de divertisment.

Nu fac un atac la adresa mass-media, dar Ón goana pentru publicitate, notorietate ∫i cote de audien˛„ ridicate, televiziunile din Rom‚nia uit„ c„ prin grila lor de programe manipuleaz„ instinctiv mintea Ón formare a copiilor no∫tri.

Observ„m c„ at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i Ón mediul rural, lipsa televiziunii ar crea un gol care nu poate fi Ónlocuit Ón mintea a aproape 50% dintre adolescen˛i, a 40% dintre elevii Óntre 11—14 ani. Œn timp ce la elevii din clasele primare, din fericire, un astfel de impact nu ar crea probleme dec‚t la 1,6%.

Totu∫i, pentru genera˛iile Óntre 11—18 ani politica de marketing, video-audio, reprezint„ premisele form„rii unei noi clase sociale, aceea a consumatorilor dependen˛i de televiziune. Pentru a evalua influen˛a televiziunii, ∫colii ∫i familiei Ón creionarea unor valori sau antivalori de c„tre tineri, sondajul realizat de CURS eviden˛iaz„ anumite rezultate fa˛„ de care clasa politic„ rom‚neasc„ ar trebui s„ ia atitudine. Posturile de televiziune apar ca av‚nd cea mai mare influen˛„ Ón ceea ce prive∫te: