Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·26 decembrie 2005
Senatul · MO 205/2005 · 2005-12-26
Demisia domnului senator ™tefan Mihail Antonie din Partidul Na˛ional Liberal
Declara˛ii politice prezentate de domnii senatori: — Gheorghe David (P.N.L.-P.D.) — îSc‚nteia revoltei Ómpotriva dictaturii comuniste a fost aprins„ la Timi∫oara“; — Ion Iliescu (P.S.D.) — Bilan˛ul guvern„rii Alian˛ei P.N.L.-P.D.; — Liviu Doru Bindea (P.R.M.) — Participarea delega˛iei GRUI la Conferin˛a parlamentar„ privind Organiza˛ia Mondial„ a Comer˛ului, Hong Kong, 12—15 decembrie 2005; Solicitare adresat„ Biroului permanent ca domnul Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comer˛, s„ prezinte Ón plenul Senatului rezultatul negocierilor ∫i mandatul s„u de reprezentare la Conferin˛a Mondial„ a Comer˛ului; — Puiu Ha∫otti (P.N.L.-P.D.) — Revolu˛ia din Decembrie 1989; — Adrian P„unescu (P.S.D.) — îReforma“ ministrului s„n„t„˛ii; Mo∫tenirea Gojdu; — Ilie Petrescu (P.R.M.) — Œnc„lzirea ∫i asigurarea apei calde Ón municipiul Motru; — Mircea Gheorghe Mereu˛„ (P.N.L.-P.D.) — Impactul media asupra personalit„˛ii copiilor ∫i tinerilor Óntre 7 ∫i 18 ani; — Alexandru Ioan Mor˛un (P.N.L.-P.D.) — Adoptarea proiectului de amendament la Raportul Moscovici privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, depus la Parlamentul Europei de domnii senatori Alexandru Ioan Mor˛un ∫i Adrian Mihai Cioroianu; — Nicolae Vlad Popa (P.N.L.-P.D.) — punctul 26 din Raportul Moscovici; — Ion Iliescu (P.S.D.) — Replic„ la declara˛ia domnului senator Puiu Ha∫otti
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
· other · respins
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
218 de discursuri
Invit colegii senatori Ón sal„.
Pentru a c‚∫tiga timp, v„ propun s„ Óncepem cu declara˛iile politice ∫i dup„ aceea vom aproba ordinea de zi.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul pe o problem„ aparte, Ón˛eleg, domnului senator Antonie ™tefan Mihail. Domnul senator Antonie ™tefan, pofti˛i aici, la tribun„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Domnule senator Bindea, v„ mul˛umesc foarte mult. Domnule senator Bindea, mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
Domnule senator Funar, v„ rog foarte mult s„ v„ ocupa˛i locul.
Domnule senator Chelaru, rog s„ l„sa˛i secretara s„ mearg„ Ón birou.
Numai pu˛in, domnule senator Antonie, o jum„tate de minut.
Domnule senator Daea, v„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere. V„ rog s„ lua˛i loc.
S„-l ascult„m pe domnul senator Antonie ™tefan.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul ™tefan Mihail Antonie:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
V„ informez c„, Óncep‚nd cu data de 15 decembrie, mi-am dat demisia din Partidul Na˛ional Liberal. Fac acest gest nu f„r„ regretul c„, dup„ 9 ani de c‚nd sunt membru al acestui partid, P.N.L. Mure∫ a luat-o pe un drum care nu m„ mai reprezint„.
Sunt dezam„git ∫i sc‚rbit de faptul c„ P.N.L. Mure∫ s-a transformat Óntr-un S.R.L. Ón care un patron d„ de lucru subordona˛ilor. Numirile s-au f„cut ∫i aici doar pe baza rela˛iilor clientelare. Cei care au venit ∫i vin cu propuneri diferite de cele ale liderilor au fost ∫i sunt mazili˛i sau marginaliza˛i. Vezi grupul îOpri∫can“, grupul îSorin Laz„r“, îLadislau Swartz“, îSorin Pui“.
Nu se lucreaz„ pe baza unor programe ∫i nimeni nu-∫i asum„ obiective clare, pentru c„ nu poate sau nu ∫tie, Ón baza c„rora s„ fie evaluat ulterior. Pe de alt„ parte, performan˛a ∫i eficien˛a nu pot fi evaluate pentru c„ nu exist„.
Cred c„ timpul Ómi va da dreptate Ón tot ceea ce am spus Ón cele de mai sus.
Dezam„girea mea este ∫i mai mare atunci c‚nd realizez c„ un membru al Biroului permanent central candideaz„ la pre∫edin˛ia unei organiza˛ii jude˛ene, chiar dac„ statutul P.N.L., art. 12, nu-i permite. Nu pot s„ cred c„ acest statut este valabil numai pentru membrii de r‚nd, nu ∫i pentru unii lideri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Œn ceea ce m„ prive∫te, voi r„m‚ne senator independent de Mure∫, continu‚nd s„ m„ lupt pentru interesele celor care m-au ales.
Recunosc c„ privesc interesat formarea unui pol popular-cre∫tin-democrat puternic care s„ fie port-drapelul dreptei politice rom‚ne∫ti.
Senator independent de Mure∫, Mihai Antonie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc, domnule senator Antonie. Stima˛i colegi, trecem la declara˛ii politice.
Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David. Urmeaz„ domnul pre∫edinte Ion Iliescu. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe David:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„, a∫a cum e normal Ón aceste zile, îSc‚nteia revoltei Ómpotriva dictaturii comuniste a fost aprins„ la Timi∫oara“.
Dintotdeauna, despre evenimentele de r„sp‚ntie ale istoriei, fie c„ ele au fost de interes na˛ional, regional sau planetar, s-a vorbit ∫i se va vorbi Ón continuare ca despre ceva insuficient elucidat.
Œn afara probelor care le localizeaz„ Ón timp ∫i spa˛iu, a celor Ón care sunt invocate persoanele, institu˛iile ori ˛„rile implicate Ón desf„∫urarea lor, au existat ∫i vor continua s„ existe m„rturii aduse la lumin„ de c„tre cei care le studiaz„, Ón numele nevoii imperative de a cunoa∫te adev„rul. Personal Ónclin s„ cred, ba chiar sunt convins c„, Ón astfel de cazuri, este vorba de exprimarea unor opinii a c„ror veridicitate este cel pu˛in discutabil„.
Nefiind istoric ∫i, cu at‚t mai pu˛in, o persoan„ ale c„rei preocup„ri ˛intesc s„ serveasc„ Óntregirii adev„rului istoric despre evenimentele din decembrie 1989, a c„ror sc‚nteie a fost aprins„ la Timi∫oara ∫i care au dus la pr„bu∫irea celei mai odioase dictaturi la care a fost supus„ popula˛ia Rom‚niei vreme de aproape o jum„tate de secol, iar, pe plan planetar, au reprezentat un episod important Ón pr„bu∫irea îCortinei de fier“, voi vorbi din perspectiva t‚n„rului care, Ón acele zile, absolvent al unei facult„˛i, Ó∫i f„cea griji serioase asupra viitorului care Ól a∫teapt„.
Indiscutabil, constr‚ngerile la care a fost supus poporul rom‚n de c„tre dictatura comunist„, a∫ spune, mai mult dec‚t oricare altul din r‚ndul ˛„rilor socialiste din estul Europei, ajunseser„ la limita suportabilit„˛ii.
Doresc s„ reamintesc c‚teva lucruri despre care ast„zi aproape c„ nu se mai vorbe∫te, Ón ciuda faptului c„ ele au fost adev„ratele cauze care au dus la declan∫area violent„ a revoltei.
Este adev„rat, izbucnirea lor a fost favorizat„ ∫i de reformele din interior, Óncepute cu un ceas mai devreme Ón celelalte ˛„ri foste socialiste din Europa.
Opresiunea ideologic„, limitarea p‚n„ la dispari˛ie a libert„˛ilor individului, s„r„cia ∫i mizeria material„ Ón care a fost obligat„ s„ tr„iasc„ majoritatea cov‚r∫itoare a popula˛iei rom‚ne∫ti sunt aspecte peste care mie mi se pare c„ se trece prea u∫or cu vederea.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit ∫i colegii de la P.S.D. s„ ia loc Ón b„nci. Domnule senator Vasilescu, v„ rog s„ lua˛i loc.
Domnule senator Mereu˛„, am o rug„minte la dumneavoastr„, poate-l trage˛i de m‚nec„ pe colegul, m„car s„ nu stea cu spatele la prezidiu ∫i tot ar fi un lucru de respect. V„ rog eu foarte mult.
Domnul senator Iorgovan, domnul senator Puiu Ha∫otti...
Invit la microfon pe domnul senator Ion Iliescu. Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul. Urmeaz„ domnul senator Doru Liviu Bindea.
## **Domnul Ion Iliescu:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Trei chestiuni a∫ vrea s„ ridic Ón interven˛ia mea.
Œn primul r‚nd, c‚teva reflec˛ii asupra reuniunii care a avut loc ieri, a Alian˛ei P.N.L.-P.D., care voia s„ fie un bilan˛ dup„ un an de guvernare.
Este regretabil c„ acest bilan˛, care trebuia s„ fie, Óntr-adev„r, un moment important, un moment de analiz„ pertinent„ ∫i decent„ a acestui an, nu u∫or, nu a avut loc. Nu am asistat la un bilan˛.
Toat„ lumea constat„, chiar cu preocupare, deteriorarea climatului din ˛ar„, deteriorarea indicatorilor macroeconomici, indicatori de baz„ pentru care s-au depus eforturi foarte mari ca s„ intr„m Óntr-o anumit„ stare de normalitate ∫i o anumit„ tendin˛„ de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei din economie. Aceasta este subminat„ prin activitatea guvernamental„ — ∫i infla˛ia, ∫i echilibrul general economic, ∫i balan˛a comercial„ extern„ ∫i a∫a mai departe, deteriorarea rela˛iilor cu F.M.I. Sigur c„ au fost ∫i greut„˛i. Nu toate pot fi puse pe seama guvern„rii. ™i asta putea s„ fie obiectul unei analize pertinente, cum anume s-a descurcat Guvernul Ón fa˛a inunda˛iilor, Ón fa˛a gripei aviare ∫i a∫a mai departe.
Œn locul unei astfel de analize, care era necesar„, chiar pentru guvernan˛i ∫i pentru oameni, pentru cet„˛enii ˛„rii, am asistat la un atac cu totul nepotrivit Óntr-o democra˛ie consolidat„. Toate s„ge˛ile din interven˛iile care au avut loc au fost Óndreptate spre fosta guvernare, spre P.S.D., incriminate cu tot felul de chestiuni. Asta era tema? Aceasta era ceea ce trebuia s„ se produc„ Óntr-un astfel de bilan˛ al guvern„rii, ca s„ poat„ fi privi˛i guvernan˛ii cu seriozitate, s„ se vad„ c„-∫i Ón˛eleg misiunea, c„-∫i asum„ ni∫te r„spunderi, pentru ca lumea s„ cread„, Óntr-adev„r, Ón capacitatea lor de a face ceva?!
Iar infatuarea cu care s-au prezentat lucrurile — îcea mai bun„ guvernare“! — s„ fim oameni serio∫i! Orice om
obiectiv nu poate s„ nu constate c„ acest Guvern, deocamdat„, a demonstrat ∫i lips„ de profesionalism, ∫i de capacitate, ∫i promovarea unui clientelism politic feroce, cum nu s-a mai Ónt‚lnit p‚n„ acum.
Pot fi comparate lucrurile. Mai ales abuzul pe care-l s„v‚r∫e∫te actualul ministru al s„n„t„˛ii, care nu ∫tie s„ respecte oamenii... Nu ∫tiu din ce cercuri a venit el. S„ jigne∫ti un corp profesional, corpul medical? S„ jigne∫ti un corp universitar, din medicina rom‚neasc„, este inadmisibil pentru un ministru. Eu chiar sugerez Alian˛ei P.N.L.-P.D. s„ g‚ndeasc„ foarte serios, pentru c„ asemenea oameni compromit ∫i guvernarea, ∫i partidele pe care le reprezint„. Nu se admite a∫a ceva, ceea ce ∫i-a permis acest om ∫i abuzul pe care l-a s„v‚r∫it!
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Doru Liviu Bindea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Urmeaz„ la cuv‚nt domnul senator Puiu Ha∫otti.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se refer„ la participarea delega˛iei GRUI la Conferin˛a parlamentar„ privind Organiza˛ia Mondial„ a Comer˛ului, de la Hong Kong, 12—15 decembrie 2005.
Œn perioada 13 — 18 decembrie 2005, la Hong Kong, a avut loc cea de-a 6-a Conferin˛„ ministerial„ a Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului. Œn marja acestei Ónt‚lniri, Uniunea Interparlamentar„ ∫i Parlamentul Europei au organizat, Ón zilele de 12 ∫i 15 decembrie 2005, cea de-a 4-a sesiune a Conferin˛ei parlamentare privind Organiza˛ia Mondial„ a Comer˛ului.
Din partea Grupului Rom‚n al Uniunii Interparlamentare au participat la conferin˛„ subsemnatul, al„turi de domnul senator ™erban Cezar Str„til„, membru al Comisiei economice. Conform practicii Grupului Interparlamentar ∫i conform recomand„rilor Uniunii Interparlamentare, am f„cut parte din delega˛ia oficial„ a Rom‚niei la Conferin˛a Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului, fiind acredita˛i, prin aceast„ calitate, ∫i la Conferin˛a parlamentar„.
Precizez c„ procesul parlamentar asociat Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului a fost lansat Ón anul 2000, av‚nd urm„toarele obiective generale: consolidarea capacit„˛ii parlamentelor Ón abordarea problemelor de comer˛ interna˛ional, dezvoltarea dialogului dintre Organiza˛ia Mondial„ a Comer˛ului ∫i parlamente Ón scopul promov„rii ∫i transparen˛ei, Ón scopul eficacit„˛ii ∫i corectitudinii activit„˛ilor ∫i procedurilor organiza˛iei. Parlamentarii se Óntrunesc cel pu˛in o dat„ pe an ∫i Óntotdeauna, cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 ocazia reuniunilor ministeriale ale Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului, pentru schimburi de opinii, informa˛ii ∫i experien˛„ ∫i pentru promovarea unei ac˛iuni parlamentare comune Ón domeniul schimburilor comerciale multilaterale.
Reuniunea de la Hong Kong a fost prezidat„ de domnul Pierre Fernando Cassini, pre∫edintele Uniunii Interparlamentare ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor din Italia. Au participat aproximativ 400 de delega˛i, reprezent‚nd 69 de parlamente na˛ionale de pe toate continentele ∫i o serie de adun„ri interparlamentare regionale.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Œmi pare r„u c„ domnul senator Ion Iliescu a fost mai vehement ∫i mai Óncruntat atunci c‚nd a relatat despre decembrie 1989, dar voi veni Ón Ónt‚mpinarea dorin˛ei Domniei sale de a discuta p„reri, opinii ∫i, c„tre sf‚r∫itul declara˛iei mele, voi Óndr„zni s„ am o opinie mai nuan˛at„.
Anul 1989, asem„nat de mul˛i cercet„tori cu anul 1848, c‚nd revolu˛iile au cuprins o mare parte a continentului nostru, jalon‚ndu-i evolu˛ia pentru mai multe decade, a marcat pr„bu∫irea regimurilor comuniste din Europa Central„ ∫i de Sud-Est.
Evenimentul ca atare a deschis noi orizonturi pentru milioane de oameni. Din punct de vedere constitu˛ional, partidele comuniste au pierdut monopolul puterii Ón Polonia, Ungaria, R.D.G., Cehoslovacia ∫i Rom‚nia.
Teoria dominoului formulat„ de marele om politic american Henry Kissinger a triumfat. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Polonia a influen˛at Ungaria, iar aceasta, R.D.G., pentru ca apoi s„ urmeze Cehoslovacia, Bulgaria ∫i Rom‚nia.
Œn contextul transform„rilor radicale care au avut loc Ón ˛„rile central ∫i est-europene, Rom‚nia a avut, din nefericire, o situa˛ie aparte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Neaccept‚nd nici m„car Ón ultimul ceas o solu˛ie de compromis, de negociere, o abatere c‚t de mic„ de la linia exacerbat„ de comand„ ∫i de control, regimul Ceau∫escu a fost Ónl„turat pe cale violent„. Mi∫carea s-a declan∫at, cum se ∫tie, la Timi∫oara, Ón ziua de 17 decembrie, extinz‚ndu-se, ulterior, Ón Óntreaga ˛ar„.
La 22 decembrie 1989, pu˛in dup„ miezul nop˛ii, Nicolae Ceau∫escu — dup„ o domnie de mai bine de 24 de ani — a fost silit, sub presiunea manifestan˛ilor, s„ abandoneze puterea, sf‚r∫indu-∫i zilele, Ómpreun„ cu so˛ia sa, pe 25 decembrie 1989, la zidul unei caz„rmi din T‚rgovi∫te.
Doamnelor ∫i domnilor,
Toate acestea le ∫tim prea bine. Faptele evocate Ón fug„ mai sus sunt de acum istorie, o istorie scris„ — ∫i trebuie s„ abord„m chestiunile acestea mai rece — cu s‚ngele celor 1058 de mor˛i ∫i 3352 de r„ni˛i, dup„ cifrele Ónregistrate la cea mai recent„ list„ Óntocmit„ de Secretariatul General de Stat pentru Problemele Revolu˛ionarilor.
Invit la cuv‚nt pe domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Ilie Petrescu.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
## Domnilor colegi,
Sunt bucuros c„, dup„ at‚tea s„pt„m‚ni de distan˛„ obiectiv„ Óntre noi, datorit„ unei boli pe care sper s„ o fi Ónvins, ne putem reg„si ∫i putem continua at‚t lucrurile noastre utile, c‚t ∫i z„d„rniciile noastre. Dar din at‚ta z„d„rnicie, p‚n„ la urm„, iese ceva.
Un mare scriitor basarabean spunea o fraz„ memorabil„: îNici o pic„tur„ de energie moral„ nu se risipe∫te Ón zadar“.
Chiar dac„ trecem prin perioade Ón care lucrurile mari care s-au Ónt‚mplat Ón aceast„ ˛ar„ sunt luate Ón der‚dere, sunt îmi∫toc„rite“, sunt batjocorite, exist„ un corp important de oameni one∫ti care ˛in minte lucrurile ∫i le pun Ón ordine. M-au speriat c‚teva dintre derap„rile de la adev„r pe care le-am auzit aici, cu privire la fapte care au schimbat soarta poporului rom‚n, ∫i cred c„ ele sunt triste ∫i pentru c„ sunt superficiale.
Ceea ce se Ónt‚mpl„ cu noi Ón aceste zile este o dovad„ c„ nu conteaz„, p‚n„ la urm„, c‚t de important este un fapt de care se Ónvrednice∫te o personalitate sau de care se Ónvrednicesc mai multe personalit„˛i, conteaz„ voin˛a Óntunecat„, malefic„ a c‚te unuia care vine ∫i sparge toate becurile ∫i las„ s„rb„toarea Ón Óntuneric.
Eu cred c„, p‚n„ la urm„, cea mai sensibil„ ∫i cea mai iubit„ dintre cele care ni s-au dat, este, totu∫i, via˛a noastr„.
Medicina este meseria cea mai nobil„, ea lucreaz„ cu vie˛i de oameni. Dup„ Dumnezeu vine medicul. Sigur, medicul vine cu puterea lui, cu bunul lui sim˛, dar mai mult dec‚t oricare dintre noi, arhitec˛i, ingineri, economi∫ti, alpini∫ti, medicii sunt paznicii de sus ai lumii.
™i, dup„ ce c„, Ón aceast„ ˛ar„ a noastr„, medicii sunt trata˛i ca ni∫te paria, dup„ ce c„ medicii rom‚ni ajung la cheremul unor casieri˛e ∫i al unor contabili debloca˛i, aceia, la r‚ndul lor, asmu˛i˛i de ni∫te primmini∫tri frico∫i s„ schimbe Ón for˛„ ordinea ∫i firea lucrurilor, iat„ c„ asist„m la adev„rate drame care nu sunt numai ale medicilor, ci ∫i ale celor care vor suferi,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 ca pacien˛i, de ceea ce medicii nu vor mai putea face, la Ón„l˛imea de sus a voca˛iei lor.
De dragul unei certe Óntre domnul Bindea ∫i domnul... Dumnealui a b„gat z‚zania, da? M„ rog. De dragul unei certe Óntre dumneavoastr„ parc„ m-a∫ fi ∫i oprit...
A∫adar, doamnelor ∫i domnilor, este cea mai mare ru∫ine a societ„˛ii rom‚ne∫ti ceea ce face ministrul s„n„t„˛ii Nicol„escu Eugen. E o ru∫ine nesf‚r∫it„! P„rea un om normal, de∫i avea o uit„tur„ cam profund„... te luau fiorii, ∫i spune cu o limpezime de con∫tiin˛„ ni∫te aiureli cum n-am auzit de mult„ vreme nici pe marii neru∫ina˛i vorbind a∫a. Nu, spune foarte lini∫tit. Spune, de exemplu, c„ rujeola din decembrie sau noiembrie 2005 se datoreaz„ politicii P.S.D.-ului din 2004. P„i, sigur c„ fiecare lucru se datoreaz„ altui lucru care l-a premers, dar hai m„car rujeola s„ ne-o asum„m! Hai s„ purt„m cu legitim„ m‚ndrie patriotic„ numele de îNicol„escurujeol„“, pe care-l spune lumea, ∫i s„ Óncerc„m s„ vindec„m lucrurile acestea. Nimeni nu e perfect, dar nici nu trebuie s„ ˛in„ toat„ lumea s„ fie imperfect„. Œn ceea ce-l prive∫te pe ministrul s„n„t„˛ii, eu cred c„ o demisie la vreme ar salva situa˛ia, iar o demitere din partea primului-ministru i-ar da o aureol„ de care are nevoie primul-ministru care mereu s„racul iese pe locul doi. ™i nu c„ vrea el, dar mereu e cineva Ónaintea lui, acolo unde trebuia s„ fie locul Ónt‚i. P‚n„ ∫i la handbal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 A∫adar, e momentul s„ se ac˛ioneze de urgen˛„ pentru punerea acestui om Ón imposibilitate de a mai ac˛iona Ón sensul Ón care crede dumnealui c„ face reform„. Prima oar„ a spus c„ vrea s„ pun„ acolo manageri. C‚nd s-a g‚ndit mai bine a pus peneli∫ti. Peneli∫ti cu care eu, personal, n-am nimic, dimpotriv„, Ói simpatizez. Bine, domnule, dar, chiar a∫a, umpli schema de peneli∫ti ∫i zici c„ faci o reform„ Ómpotriva politicii care a dominat? Nu se poate, este, cred eu, prea mult ∫i e prea t‚rziu. De unde avem noi at‚˛ia mii de speciali∫ti s„-i tot Ónv‚rtim, s„-i tot sucim? Noi nu ne d„m seama c„ m„car Ón s„n„tate trebuie stabilitate, trebuie echilibru, trebuie reflexe condi˛ionate ale oamenilor? C„ s„n„tatea nu e o glum„, c„ s„n„tatea e o nelini∫te? ™i, Ón fond, cine e acest domn Nicol„escu de face el dreptate cu marii profesori ai Rom‚niei? C‚nd va da autografe pe c„r˛ile sale de vizit„ va putea scrie acolo: îNicol„escu Eugen — cel care a dat afar„ pe profesorul Oprescu sau pe profesorul Ciurea“. V„ da˛i seama ce titlu Ónalt e acesta? ™i care e, Ón toate, analiza Ón urma c„reia s-a ajuns la nenorocirile la care s-a ajuns? Minciuni, calomnii, vorbe aruncate Ón v‚nt, arogan˛„, prostie ∫i ∫tie el tot. Cum po˛i s„ dai afar„ conducerea Spitalului îElias“ c‚nd n-ai nici un raport de munc„ ∫i nici un raport legal cu Spitalul îElias“, care este al Academiei? ( _Rumoare, discu˛ii._ )
V„ rog, l„sa˛i-l pe domnul senator Mor˛un. Va lua cuv‚ntul pe probleme parlamentare europene. V„ rog, continua˛i...
Nu, dar mie Ómi face pl„cere, domnule pre∫edinte, de c‚te ori un coleg dialogheaz„, pentru c„-mi dau seama ce poft„ de dialog ne anim„ pe to˛i. Nu, dar chiar a∫a. Hai s„ dialog„m despre... M„ ierta˛i! Eu am crezut c„ a˛i vorbit! Dar cum po˛i s„ dai afar„...? Poate s„ dea domnul V„c„roiu afar„ pe secretarul general de la Camera Deputa˛ilor? ( _Replic„ neinteligibil„ din sal„.)_
Ei, vorbe∫te lumea! Dar po˛i s„ dai public afar„? Scrii Ón toat„ presa: îAfar„!“ îConsiliu... cutare... aiureli... nebunii“. Legea e l„sat„ undeva Ón ploaie. O batjocur„ nemaipomenit„. Dar eu m„ Óntreb: oamenii „∫tia de autoritate, de deasupra bolnavului cu pricina, nu-∫i dau seama Ón ce transform„ partidul ∫i Alian˛a? Pentru a Óncheia acest capitol a∫ spune a∫a: oameni ai s„n„t„˛ii, v„ rug„m, ierta˛i-ne ∫i l„sa˛i-ne rujeolei, gripei aviare ∫i prostiei cronice, care face ravagii la nivelul unor oameni ai delirului. Ierta˛i-ne, domnilor doctori, c„ nu ∫tim s„ v„ ap„r„m!
Al doilea aspect pe care voiam s„-l ridic este unul de o gravitate la fel de mare, de∫i r„sfr‚ngerea lui asupra realit„˛ii nu este la fel de bogat„. E vorba de un aspect pe care l-am mai ridicat Ón acest Senat, ∫i anume despre mo∫tenirea Gojdu. Mo∫tenirea Gojdu este una dintre cele mai luminoase pagini din istoria poporului rom‚n. Gojdu a fost acel rom‚n din Ardeal care ∫i-a l„sat averea mo∫tenire poporului s„u ∫i Bisericii Ortodoxe. Dup„ o istorie zbuciumat„ Ón care au intervenit ∫i trupele sovietice, Ón 1952, ∫i au f„cut pace Óntre cele dou„ ˛„ri fr„˛e∫ti, iat„, c„ dup„ 1989 am Ónceput s„ discut„m despre mo∫tenirea Gojdu. Ea este o mo∫tenire serioas„. La momentul lans„rii ei era 800 milioane dolari. V„
Ónchipui˛i ce Ónseamn„ ast„zi aceast„ mo∫tenire? Am cerut Ón acest Senat, domnului secretar de stat Niculescu, l„muriri cu privire la ceva ce auzisem ∫i nu-mi venea s„ cred, ∫i anume c„ Guvernul rom‚n e pe punctul s„ cedeze, adic„ s„ lase mo∫tenirea Gojdu de izbeli∫te, acolo, la Budapesta, ca s„ afl„m zilele acestea c„ la glorioasa ∫i ciudata Ónt‚lnire dintre cele dou„ guverne: maghiar ∫i rom‚n, nu se ∫tia care era maghiar ∫i care era rom‚n, de la Bucure∫ti, Guvernul rom‚n a cedat mo∫tenirea Gojdu, ∫i anume a cedat dreptul nostru de a pretinde retrocedarea mo∫tenirii Gojdu. ™i explica˛ia a fost... ( _Replic„ neinteligibil„ din partea U.D.M.R.)_
I-a dat, prin compensare, aici... Continua˛i, domnule senator.
Eu nu ∫tiu de ce v„ sesiza˛i dumneavoastr„, domnilor colegi de la U.D.M.R., pentru o chestie care e Óntre poporul rom‚n ∫i poporul Ungariei? Nu v„ da˛i seama c„ îs„ri˛i ca Nae din baie“, tocmai acolo unde n-ar trebui?
V„ rog, nu dialoga˛i, domnule senator...
Ceea ce era de demonstrat.
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.
Nu Ónchei, domnule pre∫edinte.
V„ rog eu s„ Óncheia˛i...
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Nu, domnule pre∫edinte. Sta˛i, domnule, c„ asta e o chestiune grea de tot... _(R‚sete, aplauze._ )
Domnule pre∫edinte... P„i, da, de cedat o mo∫tenire se cedeaz„ Ón doi timpi ∫i trei mi∫c„ri. De recuperat vor trebui s„ treac„ zeci de ani... Protestez Ómpotriva felului cinic Ón care colegi de Parlament, de-ai no∫tri, r‚d din sal„ c‚nd vorbim despre mo∫tenirea Gojdu. S-a f„cut un fel de asocia˛ie care va Óncepe s„ lucreze Ón cur‚nd, vor fi ∫i maghiari, ∫i rom‚ni ∫i va merge Ónainte, dup„ un timp. Noi trebuie s„ recuper„m mo∫tenirea Gojdu. R„spunsul potrivit c„ruia Ón Ungaria nu s-au f„cut legi ale retroced„rii ∫i deci mo∫tenirea Gojdu a fost cump„rat„ de un particular ∫i ca s-o putem primi Ónapoi trebuie s-o pl„tim Ónc„ o dat„ nu poate fi mul˛umitor. El este la fel de cinic ca ∫i modul trist Ón care privesc unii colegi aceast„ problem„ ∫i, din p„cate, se dovede∫te c„ nu din perspectiva d‚mbovi˛ean„. Regret c„ trebuie s„ spun, dar pentru un Guvern care tr„deaz„ interesele na˛ionale Ón acest mod nu mai exist„ cale dec‚t c„tre ultima sanc˛iune sau c„tre demisie. A∫a ceva nu este Óng„duit. Nu are nimeni dreptul s„ calce voin˛a unui rom‚n care a educat prin funda˛ia lui oameni ca Octavian Goga — dac„ spune cuiva ceva acest nume! — ca Lupa∫,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 oameni care au luminat Ardealul, oameni care au fost la ∫coli Ón toat„ lumea, ∫i Ón Ungaria, ∫i Ón Austria, ∫i-n Elve˛ia, ∫i-n Germania ∫i au Ónv„˛at libertatea ∫i regulile ei pentru a veni ∫i a le restitui poporului lor care era Ón mare nevoie de libertate. A∫a cum ast„zi poporul nostru este Ón mare nevoie de dreptate.
™tiu c„ nu vor circula aceste g‚nduri ale noastre, dar cum Óncheia, la 1848, un revolu˛ionar pe C‚mpia Libert„˛ii, îam spus ∫i mi-am salvat sufletul“.
Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului Rom‚nia Mare ∫i urmeaz„ domnul senator Mircea Mereu˛„.
## **Domnul Ilie Petrescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn municipiul Motru Ónc„lzirea ∫i asigurarea apei calde este realizat„ de S.C. Uzina de Agent Termic ∫i Alimentare cu Ap„ — S.A Motru la parametri minimali, temperatura agentului termic este de 60—70 de grade, iar apa cald„ se furnizeaz„ dou„ ore la dou„ zile, din cauza utilajelor care sunt vechi ∫i care au randamente sc„zute.
Aceast„ central„ termic„ de zon„ a fost realizat„ din minerit, mont‚ndu-se dou„ cazane de abur tip CR 0102 Ón anii 1969—1970, care nici p‚n„ acum nu au fost omologate. Centrala termic„ a fost Ón subordinea mineritului p‚n„ Ón anul 2000 c‚nd a fost externalizat„ de fosta Companie Na˛ional„ îLignitul“ T‚rgu-Jiu ∫i trecut„ Ón subordinea Ministerului Industriilor ∫i Comer˛ului. Se inten˛ioneaz„ a fi preluat„ Ón subordinea autorit„˛ii locale.
La externalizarea din C.N.L. se cuno∫teau greut„˛ile acestei unit„˛i, motiv pentru care, Ón protocolul de predare-primire, s-au f„cut mai multe promisiuni de ajutorare Ón continuare a viitoarei societ„˛i, dar care nu au mai fost materializate.
Men˛ionez c„ Ónainte de separare centrala termic„ Óncheia fiecare an financiar cu pierderi foarte mari. Œn anul 2000, Ónainte de separare, pierderile au fost de peste 42 miliarde lei. Una dintre promisiunile f„cute la separare a fost ∫i aceea a furniz„rii de c„tre S.N.L. T‚rgu-Jiu a c„rbunelui la un pre˛ mai mic, lucru care s-a ∫i f„cut p‚n„ Ón prezent.
Acum se dore∫te ca pre˛ul cu care se livreaz„ c„rbunele s„ ajung„ la un pre˛ cu cel care se livreaz„ de c„tre centralele termoelectrice, f„r„ a se mai avea Ón vedere situa˛ia grea a centralei, dar ∫i mai grea a celor care beneficiaz„ de serviciile acestei centrale.
Œn municipiul Motru sunt 6.600 de apartamente ∫i din acestea peste 3800 au venituri pe membru de familie sub salariul minim pe economie. Peste 800 de familii tr„iesc sub pragul s„r„ciei, iar to˛i ace∫tia sunt fo∫ti salaria˛i ai mineritului.
Pre˛ul c„rbunelui Ón anul 2005, luna mai, a fost majorat cu 7%, iar acum se fac presiuni pentru majorare cu circa 30% pentru func˛ionarea centralei termice. Pentru func˛ionare este nevoie de circa 70.000 tone anual, deci o cantitate destul de mic„. Cre∫terea de pre˛ la c„rbune se r„sfr‚nge asupra acestei popula˛ii ∫i a∫a asuprite.
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Grupul social-democrat ∫i P.R.M.-ul au epuizat timpii aloca˛i.
Are cuv‚ntul domnul senator Mircea Mereu˛„ din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Alexandru Mor˛un.
Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Mircea Gheorghe Mereu˛„:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón preajma s„rb„torilor Cr„ciunului ∫i a Anului Nou, pe l‚ng„ febra preg„tirii sociale pentru aceste mari evenimente, lumea politic„ ∫i societatea rom‚neasc„ se afl„ Óntr-o permanent„ mi∫care ciclic„ dat„ de impactul fenomenului globaliz„rii. Se poate observa c„ evolu˛ia f„r„ control a pie˛ei de consum interna˛ionale are un impact negativ ∫i asupra mentalit„˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 noastre ca popor ∫i, din p„cate, un efect alarmant asupra form„rii psihologice a tinerei noastre genera˛ii.
Pentru a eviden˛ia cele afirmate, voi face o scurt„ incursiune Óntr-un sondaj de opinie realizat de CURS pentru C.N.A., ∫i dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„, care se referea la impactul media asupra personalit„˛ii copiilor ∫i tinerilor Óntre 7—18 ani.
Nu doresc s„ critic pe nimeni, dar rezultatele acestei cercet„ri mi-au trezit interesul ca om politic ∫i, l„s‚nd deoparte indiferen˛a noastr„ tipic„, aceast„ cercetare ar trebui s„ atrag„ aten˛ia tuturor senatorilor din aceast„ sal„ cu privire la evolu˛ia genera˛iei viitoare, care va constitui Ón 4—8 ani o parte important„ din aleg„torii no∫tri.
Œn primul r‚nd, supun aten˛iei dumneavoastr„ faptul c„ ∫colarii ∫i adolescen˛ii sunt atra∫i de mirajul televiziunii, excesul vizion„rii media ajung‚nd la cote alarmante: peste 42% dintre copiii Óntre 7—10 ani, 57% Óntre elevii Óntre 11—14 ani, respectiv peste 53% dintre adolescen˛ii Óntre 15—18 ani urm„resc emisiunile TV 4 ore pe zi.
G‚ndind Ón termenii medicinii de familie, efectul acestei hipnoze video-audio creeaz„ dependen˛„, st„ri de oboseal„, abaterea aten˛iei de la lec˛ii ∫i lectur„, putem spune chiar analfabetism, ∫i diminuarea randamentului dezvolt„rii intelectuale.
Noua genera˛ie Ó∫i creeaz„ o lume proprie a telenovelelor, fantasmelor din filmele cu violen˛„ ∫i erotism, ∫i culturii suburbane generate de favorizarea stereotipului prin emisiuni de divertisment.
Nu fac un atac la adresa mass-media, dar Ón goana pentru publicitate, notorietate ∫i cote de audien˛„ ridicate, televiziunile din Rom‚nia uit„ c„ prin grila lor de programe manipuleaz„ instinctiv mintea Ón formare a copiilor no∫tri.
Invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mor˛un, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. Urmeaz„ domnul senator Nicolae Vlad Popa, dac„ va mai r„m‚ne timp. S„ vedem c‚t ne onoreaz„ domnul Mor˛un.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn calitate de observator Ón Parlamentul Europei, la Bruxelles, Ón data de 6 decembrie 2005, am ini˛iat ∫i depus Ómpreun„ cu senatorul, ∫i-mi permit s„ spun, prietenul meu Adrian Cioroianu un proiect de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 amendament la Raportul Moscovici privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
Textul acestuia este urm„torul:
îParlamentul European cere Comisiei ∫i Consiliului s„ sus˛in„ Guvernul Rom‚n Ón eforturile sale de a proteja mediul unic al Deltei Dun„rii, care face parte din patrimoniul mondial UNESCO ∫i care este actualmente amenin˛at de lucr„rile pe care autorit„˛ile ucrainene le-au reluat pe bra˛ul B‚stroe.“
Conform procedurii ∫i gradului pe care Ól avem Ón Parlamentul European, acesta a fost predat ∫i avizat de Grupul Liberal, c„ruia Ói exprim„m, Ómpreun„ cu Cioroianu, Óntreaga noastr„ gratitudine pentru acceptul de sus˛inere.
De la aceast„ Ónalt„ tribun„ a democra˛iei rom‚ne∫ti, Senatul Rom‚niei, Ói adres„m sincere mul˛umiri baronesei Emma Nicholson, care a acceptat s„ preia Ón nume propriu ∫i s„ sus˛in„ acest amendament, parte integrant„ a eforturilor sale de permanent sprijin a Rom‚niei.
Œn data de 15 decembrie 2005, amendamentul a fost votat de plenul Parlamentului European cu 256 voturi pentru, 223 Ómpotriv„ ∫i 10 ab˛ineri, devenind singurul amendament nemodificat, parte integrant„ a art. 19 al Rezolu˛iei Parlamentului European privind preg„tirea de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, am considerat important s„ ridic„m aceast„ problem„ Ón aten˛ia institu˛iilor europene — ∫i ne bucur„m c„ Grupul Liberal Ón Parlamentul European a acceptat demersul nostru, iar Parlamentul European l-a aprobat — deoarece Delta Dun„rii va deveni peste un an teritoriu al Uniunii Europene, un monument al naturii care trebuie protejat.
Am considerat c„ prin reluarea lucr„rilor de construc˛ie a canalului navigabil pe bra˛ul B‚stroe al Deltei Dun„rii, Ucraina Óncalc„ prevederile unei serii de conven˛ii interna˛ionale — Espoo, Ramsar etc. — care reglementeaz„ protec˛ia Deltei Dun„rii, ca monument UNESCO, precum ∫i efectele transfrontaliere asupra mediului.
Œn mod sigur, to˛i colegii observatori Ói vor mul˛umi domnului Mor˛un pentru mul˛umirea adus„ observatorilor pentru activitatea care a avut loc.
Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae Vlad Popa, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Œn urma apari˛iei unor informa˛ii eronate, dintre care unele acuzatoare, la adresa baronesei Nicholson, m„ simt obligat s„ iau atitudine ∫i s„ demontez toate aceste alega˛ii.
Informa˛ia conform c„reia europarlamentarul Emma Nicholson ar fi autoarea amendamentului de la punctul 26 din Raportul Moscovici, care vizeaz„ drepturile minorit„˛ilor, este total eronat„. Doamna Nicholson este o bun„ cunosc„toare a situa˛iei din Rom‚nia, fiind raportor de ˛ar„, ∫i face parte din Grupul Liberal, fiind arhicunoscute pozi˛iile sale favorabile Rom‚niei.
Pe adop˛ii.
Amendamentul respectiv a fost prezentat Ón cadrul Comisiei de politic„ extern„, de un grup de europarlamentari din care doamna Nicholson nu f„cea parte. Acest amendament a fost introdus Ón raport Ón urma votului majoritar din Comisia de afaceri externe, peste voin˛a raportorului.
Este adev„rat doar c„ baroneasa Nicholson a amendat, Ón ultima parte a plenului, acest paragraf, solicit‚nd Ónlocuirea sintagmei îthe self government“, tradus„ Ón francez„ cu îautonomie“, cu sintagma îautonomie cultural„“, care delimiteaz„ strict domeniul de ac˛iune. Aceast„ amendare a fost votat„ Ón plen, modific‚ndu-se, astfel, textul ini˛ial.
Spre surprinderea mea, Ón calitatea mea de euroobservator, am constatat, venind Ón ˛ar„, c„ declara˛ia liderului Grupului de euroobservatori ai P.S.D., Adrian Severin, inducea Ón eroare opinia public„, declar‚ndu-se total nemul˛umit nu numai de acest amendament, dar ∫i de acela privind adop˛iile interna˛ionale.
Domnul Severin a uitat Óns„ s„ spun„ c„ amendamentul sus-men˛ionat a fost sus˛inut de eurodeputa˛ii sociali∫ti ∫i nu ar fi putut s„ fie votat f„r„ voturile a peste 200 de deputa˛i sociali∫ti. Evident c„ acest adev„r Ól dezavantajeaz„ din punct de vedere politic. Consider, Óns„, c„ noi, oamenii politici, trebuie s„ Ón˛elegem o dat„ pentru totdeauna c„ minciuna are picioare scurte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Mai mult dec‚t at‚t, amendamentul criticat de domnul Severin, privind adop˛iile, a fost introdus de deputatul socialist Jan Marinus Wiersma, din Grupul Socialist, Ón numele Grupului Socialist, ∫i sus˛inut de cei peste 200 de eurodeputa˛i sociali∫ti.
Nu doresc ca aceast„ declara˛ie s„ fie privit„ ca o replic„ la insultele adresate euroobservatorilor Alian˛ei D.A. de c„tre deputatul Adrian Severin, ci doar ca o datorie pe care am considerat c„ o am fa˛„ de respectarea adev„rului ∫i informarea corect„ a cet„˛enilor Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile politice. Invit colegii senatori Ón sal„. V„ rog s„ lua˛i loc.
V„ rog s„ lua˛i loc, stima˛i colegi, ca s„ putem Óncepe.
Rog colegii care nu sunt din Senat s„ p„r„seasc„ sala.
Domnul profesor Irinel Popescu, domnul Dina....
Stimate coleg, te rog eu foarte mult s-o la∫i pe doamna s„ p„r„seasc„ sala.
Un minut, pute˛i, dar foarte scurt. V„ rog.
## M„ scuza˛i!
Œntruc‚t domnul Ha∫otti a f„cut c‚teva declara˛ii, m„ simt obligat s„ folosesc dreptul la replic„. Œmi pare r„u c„ nu e Ón sal„, dar i-am spus pe culoar ceea ce g‚ndesc.
D‚nsul face o mare confuzie Óntre conceptul de îrevolu˛ie“ ∫i îlovituri de stat“ sau îmi∫c„ri insurec˛ionale“. Ne-a dat ∫i citate Ón leg„tur„ cu faptul c„ nu exist„ revolu˛ii, ci doar strategii despre insurec˛ii.
Deci este o grav„ confuzie. Pot fi mi∫c„ri insurec˛ionale foarte s‚ngeroase, care s„ nu duc„ la nici un fel de schimbare ∫i care nu reprezint„ revolu˛ii. Conceptul de îrevolu˛ie“ Ónseamn„ schimbare structural„ a societ„˛ii, Ón primul r‚nd Ón domeniul rela˛iilor politice din societate. Ele pot avea loc chiar f„r„ elemente de confruntare violent„, f„r„ insurec˛ii, f„r„ lovituri de stat, f„r„ nimic. Pot fi lovituri de stat, care s„ declan∫eze schimb„ri revolu˛ionare, cum a fost Ón Portugalia. A fost o simpl„ lovitur„ militar„, dar care a avut o consecin˛„ profund„ Ón ce prive∫te schimbarea rela˛iilor politice.
Deci este o confuzie pe care domnul Ha∫otti o cultiv„.
De asemenea, noi vorbim de revolu˛ia noastr„. Revolu˛ia noastr„ a fost parte dintr-un proces mai larg pe scar„ interna˛ional„. Œn tot centrul Europei au avut loc asemenea schimb„ri. To˛i consider„ anul 1989 an revolu˛ionar. To˛i vorbesc de revolu˛ia lor. Cehii vorbesc de revolu˛ia de catifea, polonezii au avut o mas„ rotund„, la care s-a Ónt‚lnit puterea ∫i societatea civil„, bulgarii, Óntr-o plenar„ a Comitetului Central, l-au Ónl„turat pe Jivkov. Au evitat confrunt„rile s‚ngeroase, pierderea de vie˛i omene∫ti.
Ar fi fost bine dac„ la noi s-ar fi putut promova o lovitur„, fie ea militar„ sau politic„, sau de orice ordin, o conspira˛ie, un complot, care s„-l fi Ónl„turat pe Ceau∫escu Ónainte de declan∫area revoltei populare.
Evitam sacrificiile de vie˛i omene∫ti. N-a fost posibil. Œn Rom‚nia, nici m„car discu˛ie despre schimb„ri nu putea s„ aib„ loc.
Gre∫e∫te domnul Ha∫otti, ca ∫i al˛ii, de altfel, care folosesc tot felul de etichet„ri — îIliescu gorbaciovistul“, îomul Moscovei“, c„ a avut leg„turi cu Gorbaciov ∫i a∫a mai departe. Este o gre∫eal„ profund„ ∫i o neÓn˛elegere ∫i a vie˛ii, ∫i a dezvolt„rii noastre, ∫i a mea.
Domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ Óncheia˛i...
Faptul c„ ∫i-a permis domnul Dan Voinea s„ spun„ ce a spus este inadmisibil pentru un procuror care analizeaz„ partea juridic„ a acestei chestiuni.
Sigur c„ sunt chestiuni care pe to˛i ne preocup„: de ce n-am reu∫it s„ afl„m cine au fost cei care au tras, care au fost desemna˛i, nu Ónt‚mpl„tor, îterori∫ti“?
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ Óncheia˛i. V„ rog foarte mult.
## **Domnul Ion Iliescu:**
Un minut.
C‚nd s-a declan∫at acest lucru? Œn dup„-amiaza zilei de 22 decembrie, seara, se Óntunecase, la 18,30.
Unde s-a tras prima dat„? Asupra biroului Ón care lucram noi, Ón sediul Comitetului Central. Unde s-a mai tras Ón noaptea respectiv„? Asupra sediului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, unde ne-am dus noi, dup„ sediul Comitetului Central. Unde s-a mai tras? Œn Televiziune, la etajul 11, unde am stat ∫i am finalizat documentul Revolu˛iei Rom‚ne, apoi asupra pasarelei de trecere spre Studioul 4. Noi am creat, am inventat a∫a ceva? Cum se poate s„ se formuleze astfel de abera˛ii, care sunt jignitoare, la adresa Revolu˛iei Rom‚ne, la adresa celor care ∫i-au asumat r„spunderi Ón revolu˛ia noastr„?!
Iar chestiunea fundamental„: legitimitatea noii puteri a fost dat„ de mi∫carea revolu˛ionar„, de Revolu˛ia Rom‚n„. Ea a fost confirmat„ cu metode democratice, Ón primele alegeri libere, ∫i apoi confirmate Ón noua Constitu˛ie, elaborat„ de Adunarea Constituant„.
Acesta a fost procesul de a∫ezare a Revolu˛iei Rom‚ne, de la momentul din noaptea de 22 decembrie 1989 — d„r‚marea vechilor structuri, promovarea unei structuri provizorii, confirmarea ei prin alegeri libere ∫i a∫ezarea bazei juridice a noului stat democratic.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
Domnul senator Puiu Ha∫otti, v„ rog, ave˛i dreptul dumneavoastr„.
Poate ne ocup„m ∫i de legi pu˛in. V„ rog.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Domnule pre∫edinte, regret Ónc„ o dat„ c„ l-am enervat pe domnul senator Ion Iliescu.
Nu v-a˛i enervat? M„ bucur dac„ nu v-a˛i enervat. Œn zece secunde Ónchei.
Sunt, pur ∫i simplu, p„reri ∫i viziuni diferite asupra istoriei. Eu nu cred c„ Ón istorie au existat revolu˛ii. Nu cred c„ Ón Anglia a fost revolu˛ie, ci a fost r„zboi civil. R„zboi civil a fost ∫i Ón Fran˛a, r„zboi civil a fost ∫i Ón 1917, au fost tot felul de mi∫c„ri din acestea Ón 1848.
Eu cred c„ Ón istorie, Ón loc de revolu˛ii, ar trebui s„ le spunem fie r„zboi civil, fie diferite lovituri de stat. Este o p„rere general„ asupra istoriei, nu asupra Revolu˛iei Rom‚ne, cum spune˛i dumneavoastr„, revolu˛ie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, domnule pre∫edinte Iliescu, domnule senator Puiu Ha∫otti, v„ propun ca, pe data de 21 decembrie, la ora 11,00, s„ fi˛i prezent la Sesiunea Institutului Revolu˛iei Rom‚ne, unde poate fi abordat acest subiect.
V„ rog s„-l invita˛i, c„ va veni cu pl„cere.
Stima˛i colegi...
Domnule senator Paul P„curaru, dac„ ne da˛i posibilitatea...
Domnule senator Marinescu, rezolva˛i problemele de agricultur„ dup„ aceea. V„ rog eu foarte mult.
V„ rog s„ lua˛i loc. Vrem s„ Óncepem ∫edin˛a. V„ a∫tept„m, atunci. V„ rog.
Stima˛i colegi, avem pe ordinea de zi 37 de proiecte de lege, dintre care, aproape jum„tate organice. Mai avem la dispozi˛ie, practic, o zi ∫i jum„tate.
V„ propun, dac„ sunte˛i de acord — ∫i o s„
Vot · Amânat
Demisia domnului senator ™tefan Mihail Antonie din Partidul Na˛ional Liberal
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Avem aceast„ inten˛ie, colegii din Grupul parlamentar P.R.M., ∫i v„ propunem, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, ˛in‚nd seama de proiectele de lege ∫i propunerile legislative de ast„zi, ca o parte dintre ele, respectiv 10, s„ fie l„sate dup„ vacan˛a parlamentar„, pentru c„ ar intra Ón aprobare tacit„ la 11, la 29 zile, la 19 zile dup„ vacan˛a parlamentar„ ∫i le-am putea aborda la Ónceputul lunii februarie. ™i Ón condi˛iile acestea, ast„zi putem
termina ordinea de zi, Ón ipoteza Ón care se agreeaz„ aceast„ propunere a noastr„ ∫i dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ fiu mai concret...
Stimate coleg, le cunosc pe toate. Vreau s„ ∫ti˛i c„ Ón aceast„ sesiune nu avem activitate legislativ„ prea bogat„ ∫i v„ rog eu s„ crede˛i c„ merit„ pu˛in efort ca s„ le termin„m pe toate. L„sa˛i-ne cu aprobarea tacit„. Avem Ónc„ 350 legi, dintre care pentru o parte vom face rapoarte Ón vacan˛a parlamentar„. Deci nu le mai pasa˛i pe ultima s„pt„m‚n„. V„ rog eu mult. Am Ón˛eles propunerea dumneavoastr„.
Domnule pre∫edinte,
A∫a cum a˛i remarcat, colegii P.R.M. au fost activi ∫i au participat la dezbateri ∫i dorim s„ m„rim num„rul de proiecte de lege adoptate. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Deci haide˛i s„ nu le mai pas„m, pentru c„ avem un portofoliu de legi Ón Senat, de nu ne vedem!
V„ rog, dac„ nu sunt observa˛ii, voi supune votului dumneavoastr„ ordinea de zi. Numai o secund„. V„ rog s„ vota˛i.
91 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, o ab˛inere. Ordinea de zi a fost aprobat„.
V„ propun, Ón continuare, s„ mergem pe program legislativ p‚n„ la ora 18,15. De la ora 18,15 la ora 19,15 Óntreb„ri, interpel„ri, fiind radiodifuzate. De la ora 19,15 la ora 20,00 program legislativ. Sunt obiec˛iuni?
O s„
Vot · approved
Demisia domnului senator ™tefan Mihail Antonie din Partidul Na˛ional Liberal
Stima˛i colegi,
Lucr„rile vor fi conduse cu ajutorul celor doi colegi secretari: domnul secretar Mihai Ungheanu ∫i domnul secretar Puskás Zoltán Valentin. V„ anun˛ c„ avem un num„r de 17 absen˛i motivat.
Vom intra Ón primul proiect de lege privind acceptarea Conven˛iei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptat„ la Paris la 17 octombrie 2003.
Comisia pentru cultur„? Domnul vicepre∫edinte Ion Dumitrescu.
Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat Adrian Lemeni.
Microfonul nr. 9, v„ rog.
## **Domnul Nicolae Adrian Lemeni** — _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
Conferin˛a General„ UNESCO, Óntrunit„ Ón cea de-a 32-a sesiune la Paris la 17 octombrie, a redactat Conven˛ia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. 11 ˛„ri deja au acceptat aceast„ conven˛ie. Ca atare, propunem urm„torul proiect legislativ spre aprobare. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camer„ decizional„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, dezbateri generale.
Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator R„zvan Theodorescu, dup„ care, domnul senator Mihai Ungheanu.
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este un document mult a∫teptat. fiara noastr„ a lucrat foarte mult la UNESCO pentru a preg„ti redactarea Conven˛iei Ón anul 2003, pentru bunul motiv c„ acest patrimoniu imaterial este format din folclorul, din folclorul coregrafic, literar, din folclorul acesta care dispare foarte u∫or sau este poluat, iar ˛ara noastr„ este considerat„ depozitara principal„, Ón aceste p„r˛i ale Europei, a unui asemenea patrimoniu. Este imperios obligatoriu, ∫i Guvernul ∫tie, ca dup„ ce noi am ratificat aceast„ Conven˛ie, la r‚ndu-ne, s„ preg„tim legisla˛ia necesar„, specific„, aceea na˛ional„ ∫i invit de pe acum Ministerul Culturii s„ lucreze Ón acest sens pe o d‚r„ pe care, ∫tiu prea bine colegii no∫tri, am preg„tit-o Ónc„ din anul 2002. Deci este un moment foarte bun pentru aceast„ cultur„, Ón genere batjocorit„, din ignoran˛„ sau, pur ∫i simplu, din neb„gare de seam„ a valorilor noastre na˛ionale.
Mul˛umesc foarte mult. Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.
## Domnilor colegi,
Iau cuv‚ntul mai ales pentru a sublinia importan˛a ∫i semnifica˛ia acestei legi. Este salutar„ ini˛iativa Guvernului. Multe dintre Óntreb„rile care privesc dac„ pierdem sau nu identitatea prin integrare european„ Ó∫i primesc un r„spuns Ón aceast„ lege. Evident c„ munca pentru constituirea inventarelor proprii este, de acum Óncolo, extrem de important„. A∫ vrea s„ adaug, Óns„, c„ ar fi trebuit s„ facem ∫i poate c„ Ón viitor vom face o completare privind anumite simboluri identitare care trebuie incluse Ón acest patrimoniu cultural imaterial. Prin apari˛ia, prin adoptarea legii, prin aceste liste suntem, cum spune expunerea de motive, salva˛i de asaltul acestei culturi standardizate, care-i sperie pe mul˛i.
V„ mul˛umesc ∫i cer tuturor colegilor s„ dea un vot afirmativ, un da.
## Mul˛umesc.
Mai sunt lu„ri de cuv‚nt?
Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unui raport favorabil. Nu avem amendamente. Œn˛eleg c„ toat„ lumea este de acord cu acest proiect de lege foarte important pentru
societatea rom‚neasc„. Voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
88 voturi pentru, un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere. Au fost aprobate, deci, at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.
Trecem la propunerea legislativ„ privind trecerea Ansamblului folcloric îRapsodia C„limanilor“ din municipiul Topli˛a, jude˛ul Harghita, Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. Avem ini˛iator?
V„ rog s„ ave˛i r„bdare.
Domnul deputat, v„ dau imediat cuv‚ntul. La microfonul nr. 6 domnii deputa˛i Dorneanu ∫i Du∫a. Avea˛i o problem„ de procedur„. V„ rog, domnul senator P„unescu, microfonul nr. 4.
## Domnule pre∫edinte,
Œntruc‚t aceast„ ini˛iativ„ este una excep˛ional„, cu o valoare practic„ greu de estimat de noi, de aici, ∫i nu am avut, a∫a cum spuneam ∫i Biroului permanent, suficien˛i oameni Ón Comisia de cultur„, eu Ónsumi fiind bolnav Ón acel moment, legea a fost respins„ cu 3 voturi pentru respingere, dou„ voturi Ómpotriva respingerii ∫i o ab˛inere. Din nefericire, nu s-a respectat nici dreptul ini˛iatorilor de a fi prezen˛i la discutarea legii. Av‚nd Ón vedere toate acestea ∫i Ón inten˛ia de a nu face o f„r„delege, lovind Ón ni∫te oameni pe care jude˛ul nu-i mai ajut„ de mult ∫i-i transform„ Ón ni∫te muritori de foame, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord s„ revin„ Ón comisie legea ∫i s„ fie de fa˛„ ∫i ini˛iatorii, trei remarcabili deputa˛i, colegi de-ai no∫tri: doi de la P.S.D., unul de la P.D.
## Stima˛i colegi,
S-a f„cut o propunere, prin pre∫edintele Comisiei de cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. O putem retrimite, dac„ nu au fost suficiente argumente atunci c‚nd s-a elaborat acest raport. Œn condi˛iile acestea, nu are rost s„ facem dezbaterea la ora actual„. Deci voi supune votului dumneavoastr„ aceast„ propunere, de retrimitere la comisie, pentru o nou„ dezbatere Ón comisie, dac„ este vorba de elemente suplimentare. Este aprobare tacit„?
Œnseamn„ cel t‚rziu miercuri s„ revin„! Dac„ ave˛i timp mar˛i, dup„ ∫edin˛a comun„, s„ face˛i o discu˛ie. Este foarte complicat. Deci nu avem solu˛ie. Dau cuv‚ntul ini˛iatorilor. V„ rog, cine? Domnul deputat Du∫a. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Mircea Du∫a** _— deputat_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am ini˛iat acest proiect de lege Ómpreun„ cu domnul deputat Dorneanu ∫i domnul deputat Str„chinaru de la Covasna, av‚nd Ón vedere c„ Óncep‚nd din anul 1990, Ón jude˛ele Harghita ∫i Covasna, institu˛iile de cultur„, care-i reprezint„ pe rom‚ni, Óncet, Óncet, au Ónceput s„ dispar„ ∫i Ansamblul îC„limanul“ Topli˛a este ultima institu˛ie de cultur„ profesionist„ din cele dou„ jude˛e, care Ói reprezint„ pe rom‚ni. Sigur c„ este vorba de principiul descentraliz„rii, al deconcentr„rii, al trecerii acestor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 ansambluri la administra˛ia local„. Nu este nimeni vinovat pentru aceast„ chestiune. Vinovat este doar faptul c„ administra˛iile locale la care au ajuns aceste institu˛ii profesioniste sunt administra˛ii locale cu capacitate financiar„ mic„, cu bugete mici, care nu-∫i pot permite s„ sus˛in„ o astfel de institu˛ie. Totu∫i, cred c„ merit„ ca Ón cele dou„ jude˛e, Harghita ∫i Covasna, s„ mai r„m‚n„ o singur„ institu˛ie de cultur„ profesionist„, care s„ valorifice tradi˛iile populare ale rom‚nilor din zon„. La Covasna, acum doi ani, s-a desfiin˛at Ansamblul îFluiera∫ul“. R„m‚nea Ón jude˛ul Harghita acest ansamblu, care func˛ioneaz„ pe l‚ng„ administra˛ia local„ de la Topli˛a ∫i care, Ón momentul de fa˛„, nu mai poate finan˛a aceast„ institu˛ie. De altfel, Ónc„ nu este desfiin˛at„, dar de dou„ luni, salaria˛ii, arti∫tii de la aceast„ institu˛ie se afl„ Ón ∫omaj. Singura solu˛ie ca aceast„ institu˛ie s„ func˛ioneze este aceea a finan˛„rii de c„tre Ministerul Culturii. Sigur c„ am discutat de multe ori aceast„ chestiune cu reprezentan˛ii Ministerului Culturii. Ni s-au oferit tot felul de solu˛ii, solu˛ii care nu rezolv„ finan˛area acestei institu˛ii. Sigur c„ pot c‚∫tiga programe, pot fi finan˛ate programe, dar nu poate fi finan˛at„ func˛ionarea Ansamblului profesionist îRapsodia C„limanului“ din Topli˛a. Œn aceast„ idee, am venit cu aceast„ propunere legislativ„, pentru c„, de multe ori, nu vreau s„ jignesc pe nimeni, atunci c‚nd ne deplas„m prin cele dou„ jude˛e, to˛i suntem mari rom‚ni ∫i le spunem celor 14% rom‚ni din Harghita ∫i 24% rom‚ni din Covasna, c„ vor fi sprijini˛i Ón a-∫i valorifica tradi˛iile populare, Ón a-∫i afirma identitatea cultural„ din aceast„ zon„, dar atunci c‚nd ajungem s„ rezolv„m o problem„ concret„ nu o facem. Sigur c„ ar fi o excep˛ie, dar credem c„ este o excep˛ie Óntr-o zon„ Ón care merit„ s„ ne aplec„m aten˛ia, mai ales av‚nd Ón vedere c„ Ón ultimul timp, chiar ∫i ast„zi am v„zut prin foarte multe monitoare oficiale, sunt tot felul de hot„r‚ri de guvern care sprijin„ institu˛ii de cultur„, institu˛ii de cult ∫i poate c„ acest ansamblu din Topli˛a merit„ s„ fie sprijinit, pentru ca Ón cele dou„ jude˛e s„ existe, m„car, o institu˛ie de cultur„ a rom‚nilor, institu˛ie profesionist„, care, a∫a cum spuneam, s„ poat„ valorifica tradi˛iile din aceast„ zon„.
Mul˛umesc foarte mult.
Dori˛i s„ mai completa˛i, domnul deputat Dorneanu? V„ rog, microfonul 5.
## **Domnul Valer Dorneanu** _— deputat_ **:**
## Stima˛i colegi,
Nu a∫ vrea s„ fac referire la primul proiect pe care dumneavoastr„ l-a˛i discutat, nici despre disponibilitatea pentru care Parlamentul Rom‚niei vorbe∫te acum, Ón aceste zile, despre autonomia cultural„ a minorit„˛ilor na˛ionale pentru c„, iat„, Ón c‚teva din jude˛ele ˛„rii se pune problema supravie˛uirii unor centre de cultur„ rom‚ne∫ti.
Regret„m foarte mult c„ nu am fost la dezbaterea comisiei pentru c„, atunci, dac„ eram, propuneam ∫i o alternativ„.
Dac„ Guvernul nu este de acord s„ finan˛eze acest ansamblu, Ón aceast„ calitate, s-ar fi putut pune problema finan˛„rii unei forme reorganizate, respectiv Ansamblul folcloric din Topli˛a ∫i Filiala Muzeului îTransilvania“ din aceea∫i localitate.
Œmpreun„ ar fi putut constitui un centru de cultur„ pe care s„-l finan˛eze Ministerul Culturii ∫i Cultelor.
Amintesc c„ asemenea lucruri se Ónt‚mpl„, de pild„, Ón jude˛ul Ónvecinat, Neam˛, unde ansambluri folclorice, Ómpreun„ cu centre muzeale, fiin˛eaz„ Óntr-o unitate din aceasta, centru cultural, care este finan˛at de Ministerul Culturii ∫i Cultelor.
Poate reprezentantul Ministerului Culturii ∫i Cultelor se pronun˛„ acum asupra acestui amendament, av‚nd Ón vedere impedimentul pe care noi l-am Ónt‚mpinat.
Regret c„ nu este aici domnul Onisei care cuno∫tea foarte bine, din propriile verific„ri, situa˛ia Ansamblului folcloric din Topli˛a.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
S„ ascult„m ∫i raportul Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnul Dumitrescu.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la propunerea legislativ„ privind trecerea Ansamblului folcloric îRapsodia C„limanilor“ din municipiul Topli˛a, jude˛ul Harghita, Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
Guvernul nu sus˛ine propunerea legislativ„, Ón schimb, Ó∫i exprim„ disponibilitatea ca prin intermediul Ministerului Culturii ∫i Cultelor s„ sprijine activitatea ansamblului folcloric, prin cofinan˛area unor programe ∫i proiecte culturale derulate de aceast„ institu˛ie.
Deci, Ón urma dezbaterilor, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a hot„r‚t, cu 3 voturi pentru respingere, dou„ voturi Ómpotriva respingerii ∫i o ab˛inere, s„ adopte raport de respingere.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
S„ ascult„m ∫i p„rerea domnului secretar Adrian Lemeni, poate vine cu o veste bun„. Microfonul 9, v„ rog.
Ministerul Culturii ∫i Cultelor sus˛ine punctul de vedere al comisiei.
Œntr-adev„r, ne exprim„m disponibilitatea pentru cofinan˛area unor proiecte, dar Ón ideea descentraliz„rii nu putem fi de acord cu revenirea la Ministerul Culturii ∫i Cultelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
Stimate coleg, nu este un proiect oarecare, este o problem„ mai deosebit„.
A˛i analizat-o cu toat„ r„spunderea.
E adev„rat, dar se poate crea ∫i...
Deci nu e vorba de orice col˛ de ˛ar„. E un col˛ de ˛ar„ unde rom‚nii sunt 14%.
E adev„rat, dar se poate constitui un precedent care poate fi folosit...
S-a Ón˛eles.
Œmi cer scuze c„ v-am aten˛ionat, dar, m„ rog... Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Domnul senator Doru Liviu Bindea.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V-a∫ ruga, cu tot respectul, s„ observa˛i c„ acest proiect de lege nu se Ónscrie Ón cadrul acelora care doresc s„ rezolve o chestiune punctiform„ sau finan˛are pe o problem„, ci este o prelungire Ón oglind„ a Legii statutului minorit„˛ilor na˛ionale.
S„ m„ explic. Se solicit„ prin proiectul de lege trecerea Ansamblului folcloric îRapsodia C„limanilor“ din municipiul Topli˛a, jude˛ul Harghita, Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.
De ce? Este limpede, s-a spus, pentru c„, acolo, acest ansamblu nu se bucur„ de aten˛ia cuvenit„ pentru a fi finan˛at de autorit„˛ile locale.
Œn mod evident, asemenea institu˛ii culturale trebuie finan˛ate de autorit„˛ile locale.
Aduce˛i-v„ aminte, ∫i acum Ómi justific afirma˛ia, c„ este o prelungire a Legii statutului minorit„˛ilor, ce prevederi sunt Ón acel proiect de lege Ón leg„tur„ cu subven˛ionarea unor institu˛ii culturale ale minorit„˛ilor, pe care dumneavoastr„, domnilor senatori ai Alian˛ei, le-a˛i sus˛inut Ón cea mai mare parte. Dar l„s‚nd acest proiect de o parte, haide˛i s„ vedem care sunt instrumentele de finan˛are prev„zute de alte legi pentru minorit„˛i.
De ce s-a ajuns atunci la acest proiect de lege?
Pentru c„ acolo unde maghiarii sunt evident majoritari, a∫a Ón˛eleg dumnealor s„ aplice Ón oglind„ drepturile pe care le cer de la majoritarii din alte zone, cum este Ón cazul Ón spe˛„. Adic„, nu doresc s„ subven˛ioneze, acolo unde autorit„˛ile locale sunt majoritar ale dumnealor, nimic din ce Ónseamn„ cultura rom‚neasc„. Pentru c„ dac„ ar fi dorit s„ subven˛ioneze, Ón mod evident c„ acest proiect nu era Ón fa˛a Domniilor voastre. Ar fi fost subven˛ionat de c„tre autorit„˛ile locale, cum ∫i multe asemenea institu˛ii culturale, maghiare ∫i ale altor na˛ionalit„˛i, sunt subven˛ionate de la bugetele locale de c„tre consiliile locale ∫i jude˛ene Ón care sunt majoritari rom‚ni.
Dar ceea ce este democratic, unde sunt majoritari rom‚nii ∫i minoritari maghiarii, nu este la fel unde sunt
maghiarii majoritari ∫i rom‚nii mai pu˛ini. Pentru c„ eu nu agreez ideea ∫i conceptul de rom‚ni minoritari nici m„car Ón jude˛ul Harghita ∫i Covasna. Acolo sunt mai pu˛ini rom‚nii, pe tot teritoriul Rom‚niei sunt majoritari, doar c„ acolo sunt Ón num„r mai mic ∫i consecin˛a administrativ„ a num„rului mai mic este aceea c„ sunt domina˛i administrativ prin alegeri, firesc, de c„tre minorit„˛ile, Ón spe˛„ de c„tre minoritatea maghiar„ Ón Harghita.
Am o rug„minte, stima˛i colegi.
V„ rog s„ nu intra˛i Ón dialog cu oratorul ∫i nici oratorul Ón dialog cu sala.
V„ rug„m s„-l asculta˛i.
Eu nu am intrat Ón dialog, ci v-am solicitat s„-mi asigura˛i condi˛ii, regulamentar.
V-am solicitat, domnule pre∫edinte, s„-mi asigura˛i condi˛ii s„-mi expun un punct de vedere ∫i v„ mul˛umesc pentru efortul pe care l-a˛i f„cut ∫i, iat„, am aceste condi˛ii.
V-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere faptul c„ Ón mandatul trecut au existat ∫i alte asemenea institu˛ii care, pentru acelea∫i considerente, au fost trecute Ón subordinea Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Tot pentru considerente de imposibilitate de finan˛are. Nu a∫ vrea s„ le denumesc aici. Œmi aduc aminte dou„ teatre. ™i nu le-a∫ denumi, tocmai ca s„ nu creez o interpretare, pentru c„ unul este teatrul Ón limba maghiar„, ∫i altul Ón limba rom‚n„.
Deci, au mai existat situa˛ii Ón care, neput‚ndu-se finan˛a, s-a ajuns la aceast„ solu˛ie.
De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, accepta˛i ideea c„ finan˛area unui asemenea ansamblu este o chestiune foarte important„ din punct de vedere al men˛inerii identit„˛ii culturale a rom‚nilor Ón acea zon„ ∫i foarte pu˛in important„ din punct de vedere a aloc„rii resurselor financiare.
V„ da˛i seama c„ nu sunt resurse financiare care s„ dep„∫easc„ posibilit„˛ile de a fi alocate de c„tre Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Este efectiv un gest prin care vi se cere un exerci˛iu de egalitate a rom‚nilor Ón zonele Ón care sunt mai pu˛ini dec‚t minorit„˛ile.
De aceea, am spus c„ este o extensie a Legii statutului minorit„˛ilor ∫i eu personal, al„turi de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, a∫tept„m cu mult interes s„ vedem, doamnelor ∫i domnilor senatori ai Alian˛ei, dac„ ave˛i puterea s„ trata˛i aceea∫i problem„ cu aceea∫i unitate de m„sur„, atunci c‚nd e vorba de zone Ón care sunt mai pu˛ini rom‚ni, s„ vedem dac„ le
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 trata˛i la fel cum a˛i tratat zonele Ón care celelalte na˛ionalit„˛i erau mai pu˛ine dec‚t rom‚nii.
Cu tot respectul, v„ rog, Ón consecin˛„, s„ respinge˛i raportul de respingere ∫i s„ adopta˛i proiectul, a∫a cum a fost Ónaintat.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Bindea.
Urmeaz„ domnul senator Zoltán Puskás ∫i se preg„te∫te domnul senator Cuta∫.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,
Chiar Ón hol discutam cu ini˛iatorii proiectului de lege. Cunosc foarte bine situa˛ia ∫i din Topli˛a, lucr‚nd Ón zona respectiv„ foarte mul˛i ani, dar, mai mult, ∫i din zona Œntorsura Buz„ului, unde Ansamblul îFluiera∫ul“ s-a desfiin˛at, fiind senator de Covasna. ™i trebuie s„ subliniez c„ una dintre ideologiile principale ale U.D.M.R. este discriminarea pozitiv„ pentru cei care sunt Ón minoritate. Dar nu pentru asta am luat cuv‚ntul, am luat cuv‚ntul pentru vehemen˛a cu care un antevorbitor a Óncercat s„ duc„ Ón alt„ parte sensul proiectului de lege dec‚t unde este.
Stima˛i colegi, ora∫ul Topli˛a este un ora∫ preponderent cu popula˛ie rom‚neasc„.
Consiliul local este preponderent rom‚n. Primarul este rom‚n, deci nu este vorba despre o rea-voin˛„ a organelor locale care vor s„ distrug„ o anumit„ etnie Ón zona respectiv„, este vorba de lipsa de fonduri, a∫a cum foarte bine au subliniat colegii mei din jude˛ul Covasna, este vorba de lipsa de fonduri pentru finan˛area acestor ansambluri.
De aceea s-a desfiin˛at ∫i Ansamblul îFluiera∫ul“ la Œntorsura Buz„ului, pentru c„ ora∫ul este micu˛ ∫i nu are fonduri. Nimeni nu a vrut s„ desfiin˛eze sau nimeni nu vrea s„ desfiin˛eze aceste forma˛ii. Este o idee fals„. Nu ungurii din jude˛ul respectiv vor s„ omoare o forma˛ie rom‚neasc„, ci problemele materiale din ora∫ul respectiv sunt cele care au condus la elaborarea acestui proiect de lege.
Œn fine, proiectul de lege este bine venit, cred c„ este bine venit ∫i Ón alt„ parte a ˛„rii, acolo unde sunt minorit„˛i de oricare etnie, ca Guvernul s„ intervin„ ∫i s„ ajute aceste forma˛ii, pentru c„ altfel pierdem o mare valoare, ∫i anume arta popular„, care s-a p„strat at‚t de bine p‚n„ acum Ón ˛ara noastr„, ∫i cea rom‚neasc„, ∫i cea maghiar„, ∫i cea turceasc„, ∫i cea german„. ™i acestea trebuie men˛inute.
BineÓn˛eles, Guvernul, dup„ p„rerea noastr„, trebuie s„ g„seasc„ p‚rghiile prin care poate finan˛a aceste ansambluri ∫i din Topli˛a, ∫i din Banat, ∫i din Dobrogea, ∫i a∫a mai departe, dar nu pentru c„ unii vor s„ omoare pe al˛ii Ón acest domeniu.
V„ mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Cuta∫. Se preg„te∫te domnul senator Daea.
## Stima˛i colegi,
Am avut o dezbatere destul de aprins„ Ón comisie, legat„ de aceast„ ini˛iativ„. Personal nu vreau s„ politizez deloc discursul meu ∫i vreau s„ spun c„ ∫i noi suntem pentru descentralizare.
Din p„cate, cred c„ pentru aceste dou„ jude˛e, pentru a p„stra tradi˛ia rom‚neasc„ acolo, trebuie s„ facem excep˛ie de la acest principiu al descentraliz„rii.
De altfel, eu, oarecum, Ómi explic ∫i votul din comisie, pentru c„ am fost pentru aceast„ ini˛iativ„. At‚t. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Cuta∫.
Œl invit la microfon pe domnul senator Daea. Microfonul nr. 4, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Mai tot timpul c‚nd mi se d„dea posibilitatea ∫i con∫tiin˛a mea politic„ m„ Ómpingea s„ iau cuv‚ntul, pedalam pe o idee care ast„zi mi se pare c„ Óncepe s„ prind„ via˛„, ∫i anume aceea de a vedea cu temeinicie ∫i cu ochiul logic orice ini˛iativ„, fie c„ ea vine din partea puterii sau din partea opozi˛iei.
Ast„zi mi-a fost dat s„ v„d prin interven˛ia domnului Puskás c„ acel miez al interesului, Ón Senatul Rom‚niei, Óncepe s„ se descopere ∫i c„ acolo unde suntem cu to˛ii aten˛i, putem g„si solu˛ii. Solu˛ia este cea care a spus-o aici domnul Puskás ∫i pentru care vreau s„-i mul˛umesc, ∫i anume aceea de a sus˛ine actul normativ, Ón plenitudinea lui juridic„ ∫i Ón capacitatea lui, legat„ de dorin˛a de a fi bine, acolo unde se impune.
V„ mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Domnul senator Funar, v„ rog. S-a vorbit din partea grupului, dar, Ón mod excep˛ional, ave˛i cuv‚ntul, dup„ care se preg„te∫te domnul senator Frunda György, ultimul vorbitor la dezbateri generale.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
f n s„-i mul˛umesc domnului senator Puskás pentru interven˛ia Domniei sale ∫i fac un apel la colegii din Senat pentru ca pentru prima dat„ s„ pun„ Ón aplicare recomandarea din Raportul Moscovici referitoare la autonomia cultural„ ∫i sper c„ to˛i senatorii vor aplica aceast„ recomandare ast„zi ∫i vom da posibilitatea acestui ansamblu folcloric s„ d„inuiasc„, la fel ca ∫i alte ansambluri rom‚ne∫ti Ón toat„ ˛ara, acolo unde consiliile locale au bani mai pu˛ini.
Mul˛umesc, domnule senator Funar.
Are cuv‚ntul domnul senator Frunda György, de la microfonul central.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
## **Domnul Frunda György:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne ∫i domni senatori,
A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri pentru a Ónl„tura impreciziile ∫i lucrurile inexacte ar„tate de domnul senator Bindea.
Dumnealui spunea c„ acest ansamblu folcloric este...
A∫tepta˛i s„ spun ce vreau ∫i pe urm„ r„spunde˛i, domnule Bindea.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Numai un moment, v„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule senator.
V„ rog respectuos pe to˛i colegii s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„ ∫i s„ putem s„-i ascult„m ∫i mai ales s„-i Ón˛elegem pe oratori.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Deci sunt de acord ∫i cu domnul senator Funar, de autonomie cultural„, dar autonomia cultural„ Ónseamn„ ca minoritatea numeric„ din jude˛ul respectiv s„-∫i hot„rasc„ soarta, nu centralizare.
Ceea ce spune˛i dumneavoastr„, motivarea dumneavoastr„ cu concluzia dumneavoastr„ se bat cap Ón cap.
Asta pentru ca s„ fim clari cu no˛iunile pe care le folosim ∫i ceea ce punem Ón concluzii.
V„ mul˛umesc ∫i v„ propun adoptarea raportului comisiei de respingere ∫i sus˛inem cu fermitate proiecte, bani pentru acest ansamblu pentru a-∫i putea sus˛ine Ón jude˛ul Harghita, Ón Covasna, Ón Mure∫, oriunde, spectacolele respective.
Mul˛umesc.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Drept la replic„, domnule pre∫edinte!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Deci, spunea domnul senator Bindea c„ acest ansamblu nu poate func˛iona pentru c„ rom‚nii Ón localitatea respectiv„ s-ar afla Ón minoritate.
Vreau s„ v„ dau datele statistice, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Œn Topli˛a locuiesc 15.880 de cet„˛eni, dintre care 11.291 sunt rom‚ni, 4.034 sunt unguri.
Din cei 17 consilieri ai municipiului, 5 sunt reprezentan˛ii P.S.D.-ului, 4 sunt ai U.D.M.R.-ului, tot 4 are P.D.-ul ∫i dou„ are P.R.M.-ul.
Ei sunt cei care hot„r„sc bugetul Ansamblului folcloric îRapsodia C„limanilor“, din localitatea respectiv„.
Vreau s„ v„ spun, domnule pre∫edinte ∫i stimate doamne ∫i domni senatori, c„ sunt un sus˛in„tor recunoscut al discrimin„rii pozitive.
Sunt convins c„ acest ansamblu trebuie ajutat cu bani Ón plus, dar dac„ vre˛i s„ ave˛i spectacole de calitate, ca acest ansamblu s„ fie competitiv, nu vom rezolva problema aceasta trec‚ndu-l din administrarea consiliului local Ón administrarea ministerului. Nu ve˛i face nimic altceva dec‚t s„-l transforma˛i Óntr-o arm„ politic„, spun‚nd c„ este Ón pericol unguresc ∫i, iat„, a trebuit s„ intervin„ ministerul s„-l ajute. Dac„ vre˛i s„-l ajut„m, ∫i eu sunt pentru acest lucru, s„ ia bani Ón plus, atunci ei pot fi c‚∫tiga˛i prin proiecte.
Este exact ceea ce, Ón paralel, pot face cu proiectele pe care comunit„˛ile locale, jude˛ele, localit„˛ile le pot c‚∫tiga de la Uniunea European„.
Dac„ acest ansamblu vrea s„ c‚∫tige bani pentru un turneu Ón alt jude˛, Ón ˛ar„, s„ participe la concursuri. Poate ∫i trebuie s„ c‚∫tige bani, dar a-l trece Ón subordinea ministerului, s„ fie o institu˛ie centralizat„, a face o paralel„ Óntre acest ansamblu ∫i Teatrul Na˛ional din T‚rgu-Mure∫, c‚nd, Óntr-adev„r, teatrul a fost trecut Ón subordinea ministerului la cererea domnului ministru R„zvan Theodorescu, dar d‚nsul poate confirma, nu datorit„ spectacolelor, nu datorit„ salariilor, ci, pentru c„, cl„direa Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ este o cl„dire de patrimoniu na˛ional, cl„direa se afla Óntr-o asemenea stare Ónc‚t necesita o sum„ enorm„ de bani, de peste 24 miliarde lei, pentru a putea fi doar conservat„, nu Ómbun„t„˛it„.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Domnule Bindea, a˛i avut posibilitatea s„ v„ exprima˛i ∫i nu s-a referit...
Domnule Bindea, vre˛i s„ m„ asculta˛i pu˛in, v„ rog? Nu s-a referit nimeni la dumneavoastr„ pe nume, pentru a avea drept la replic„.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
V„ rog, mi s-a pronun˛at numele!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Atunci v„ rog s„ v„ exercita˛i dreptul la replic„. Microfonul 2, v„ rog.
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
V„ rog, domnule pre∫edinte s„-mi da˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
La dumneavoastr„, nu!
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Mi s-a pronun˛at numele, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
S-a men˛ionat ∫i numele dumneavoastr„?
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Da.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Eu, Óntr-adev„r, nu am precizat consiliul care trebuie s„ finan˛eze, a∫a este, consiliul jude˛ean, unde nu sunt majoritari rom‚nii, sunt majoritari cei din U.D.M.R., deci, nu consiliul local, ci consiliul jude˛ean, dar nu am crezut c„ domnul senator Funda nu ∫tie acest lucru ∫i c„ nu este cazul s„ i se precizeze.
Consiliul jude˛ean trebuia, cu majoritate U.D.M.R., s„ aloce bani pentru acest ansamblu rom‚nesc din Topli˛a. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
## V„ mul˛umesc.
Domnule senator P„unescu, a˛i avut posibilitatea s„ v„ exprima˛i. Ce dori˛i acum? Procedur„? Drept la replic„?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul un minut, domnule senator. ™i domnul senator Petrescu, tot un minut, v„ rog.
O s„ v„ rog s„ concentr„m interven˛iile. V„ rog, microfonul 4.
Problema, Óntr-adev„r, nu este a Topli˛ei ∫i ar fi un gest de ipocrizie din partea noastr„ s„ ne prefacem a nu ∫ti c„ nu Topli˛a e Ón cauz„, e Ón cauz„ pur ∫i simplu destinul unui ansamblu cunoscut care face lucruri bune, nu trebuie s„-i d„m noi not„ de-acum Ón acolo!
Salut pozi˛ia domnului Puskás ∫i regret pozi˛ia domnului Frunda.
Cred c„ pozi˛ia corect„ e s„ intervenim acum, c‚nd oamenii ace∫tia sunt Ón situa˛ia de a nu mai fi, dec‚t s„ facem proiecte care s„ se adopte dup„ zece ani de la moartea lor.
E nevoie de o sta˛ie de salvare pentru ace∫ti oameni!
Chestiunea cu T‚rgu-Mure∫ nu a spus-o domnul R„zvan Theodorescu Ónainte de a avea noi polemici despre asta. Eu am sus˛inut-o de la Ónceput ∫i cred ∫i acum c„, Ón asemenea situa˛ii, statul rom‚n este obligat s„-∫i apere, cu inteligen˛„, cet„˛enii.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
S-au exprimat toate grupurile, unele grupuri s-au exprimat prin mai mul˛i domni senatori ∫i v„ rog s„ trecem la procedura de vot.
Din partea comisiei este un raport de respingere, cu un rezultat foarte str‚ns, este adev„rat, deci eu o s„ v„ supun la vot raportul de respingere.
Cei care vor vota îDa“, vor vota Ón favoarea adopt„rii raportului de respingere.
Cei care vor vota îNu“, Ónseamn„ c„ se pronun˛„ Ómpotriva respingerii ∫i voteaz„ Ón consecin˛„.
- V„ rog, respectuos s„ vota˛i, stima˛i colegi.
- V„ rog s„ vota˛i.
- V„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i.
- V„ rog s„ vota˛i.
- Cu 47 voturi pentru, 50 voturi Ómpotriv„, s-a respins
raportul de respingere al comisiei.
- Œn consecin˛„, v„ supun la vot proiectul de propunere
- legislativ„.
De data aceasta, cei care voteaz„ pentru, sunt Ón favoarea propunerii, iar cei care voteaz„ Ómpotriv„, sunt pentru raportul de respingere.
Œnc„ o dat„, v„ rog, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ lini∫ti˛i pu˛in, v„ rog?
Din sal„
#111217V„ rog s„ explica˛i votul.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## Raportul s-a respins. Œn consecin˛„, vot„m legea.
Am Óncercat s„ v„ explic, f„r„ s„ v„ enervez Ón mod deosebit, doamna Iv„nescu, c„ cei care voteaz„ îpentru“ de aceast„ dat„ sunt Ón favoarea adopt„rii legii. Iar cei care voteaz„ Ómpotriv„, de fapt merg pe ideea din raportul comisiei, deci, de respingere.
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 60 voturi pentru, cu 46 Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, a fost adoptat„ propunerea legislativ„.
Din sal„
#111759List„!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
La cererea Grupului parlamentar P.R.M., v„ rog, list„ pentru to˛i pre∫edin˛ii grupurilor parlamentare.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Trecem la propunerea legislativ„ privind informarea publicului spectator asupra modalit„˛ii de interpretare îplay-back“ de c„tre soli∫tii vocali Ón timpul spectacolelor. Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ este prezent„.
Ini˛iatorii sunt colegii deputa˛i. Sunt prezen˛i Ón sal„?
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Procedur„!
V„ rog, pe procedur„, domnule Funar, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar P.R.M. ˛ine s„ mul˛umeasc„ Ón mod deosebit colegilor senatori care au votat acest proiect de lege.
Mul˛umesc.
Œntreb colegii deputa˛i dac„ sunt prezen˛i. Au fost anun˛a˛i, da? Secretariatul?
Din sal„
#112884Da.
Au fost anun˛a˛i ini˛iatorii.
V„ rog, dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte Ion Mihai Dumitrescu pentru a prezenta raportul. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la propunerea legislativ„ privind informarea publicului spectator asupra modalit„˛ii de interpretare îplay-back“ de c„tre soli∫tii vocali Ón timpul spectacolelor. Ini˛iatori: doamna deputat Lavinia ™andru ∫i domnii deputa˛i Aurelian Pavelescu ∫i Cozmin Gu∫„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Comisia a luat Ón discu˛ie propunerea legislativ„ Ón prezen˛a reprezentantului Ministerului Culturii ∫i Cultelor. Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ a hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezen˛i, s„ adopte raport de respingere.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat Adrian Lemeni. Microfonul nr. 9, v„ rog.
Ministerul Culturii ∫i Cultelor sus˛ine raportul comisiei Ón forma adoptat„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc. Dezbateri generale.
Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.
Vot · Respins
Demisia domnului senator ™tefan Mihail Antonie din Partidul Na˛ional Liberal
Trecem la proiectul de Lege privind Codul vamal al Rom‚niei.
Stima˛i colegi, suntem la votul final. V„ reamintesc faptul c„ to˛i liderii grupurilor parlamentare au cerut reluarea votului.
V„ rog s„ lua˛i loc. Vot final la proiectul de Lege privind Codul vamal, prioritate pentru integrare. To˛i liderii grupurilor parlamentare au sus˛inut reluarea votului.
Deci voi supune votului proiectul de lege, vot final. V„ rog s„ vota˛i. V„ rog s„ vota˛i toat„ lumea.
Cu 102 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Trecem la proiectul de Lege privind procedura insolven˛ei. Continuarea dezbaterilor generale. De asemenea, prioritate pentru integrare.
Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale? Domnul senator Chelaru.
Numai o secund„! Avem un raport suplimentar. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, domnul pre∫edinte Eckstein.
Domnul senator, v„ rog s„ lua˛i loc, s„ ascult„m raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei economice, industrii ∫i servicii. Este raport comun al celor dou„ comisii.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 7, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul suplimentar este raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i al Comisiei economice, industrii ∫i servicii. Cele dou„ comisii s-au Óntrunit Ón ∫edin˛ele din data de 7 ∫i 13 decembrie 2005. Lu‚nd Ón considerare ∫i stenograma ∫edin˛ei plenului Senatului din 10 noiembrie, s-a hot„r‚t adoptarea unui raport suplimentar de admitere, cu amendamentele
cuprinse Ón anexa nr. 1, care Ónlocuie∫te anexa nr. 1 din raportul anterior.
Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului, raportul ini˛ial, raportul de admitere suplimentar comun, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitu˛ie.
Potrivit art. 75 din Constitu˛ie, proiectul de lege urmeaz„ a fi adoptat de Senat Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„.
V„ mul˛umesc.
Doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Microfonul nr. 10. V„ ascult„m.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Distins Senat, Legea privind procedura insolven˛ei s-a mai aflat Ón fa˛a plenului Senatului ∫i nu a∫ dori s„ plictisesc revenind asupra aspectelor care au fost prezentate.
A∫ sublinia doar ideile principale. Ea caut„ s„ modifice legea Ón sensul de a se introduce o procedur„ mult mai simplificat„ ∫i mai transparent„, s„ degreveze judec„torul sindic de acele atribu˛ii care, de fapt, av‚nd Ón vedere c„ specialitatea lui juridic„ nu ar permite o evaluare economic„ Ón situa˛ia Ón care este de meditat dac„ accept„m un plan de reorganizare sau declan∫„m procedura falimentului, iar, pe de alt„ parte, totu∫i, comitetul creditorilor care va prelua aceast„ parte s„ nu aib„ o monopolizare a situa˛iei ∫i a evalu„rii situa˛iei societ„˛ii comerciale, deciziile acesteia s„ poat„ fi analizate nu numai de adunarea general„, dar ele s„ fie cenzurabile de c„tre instan˛„.
De asemenea, prin introducerea buletinului procedural, Ón sf‚r∫it, ∫i alte neajunsuri constatate Ón practic„ privind modalitatea de citare ∫i cas„rile, care s-au remarcat Óntr-un num„r destul de mare, vor fi evitate pentru c„ nu duc dec‚t la lungirea inutil„ a procesului.
Sigur c„ privind o parte dintre amendamentele care au fost discutate Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri noi ne-am spus punctul de vedere ∫i au fost Ónsu∫ite cu acordul nostru ∫i, Ón m„sura Ón care se va discuta pe texte ∫i mai este necesar„ interven˛ia mea, o s„-mi permite˛i s„ mai subliniez anumite lucruri.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul senator Chelaru. Microfonul nr. 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, a∫a cum bine ∫ti˛i, Ón urm„ cu o lun„ am mai avut Ón dezbaterea plenului Senatului acest proiect de lege, dup„ opinia noastr„, unul dintre cele mai
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 importante ce poate fi adoptat sau respins Ón domeniul dreptului comercial.
Suntem, Ón prezent, Ón fa˛a unei legi noi care a fost relativ Ómbun„t„˛it„ prin amendamente f„cute de c„tre domnii senatori, o parte fiind acceptat„ ∫i de ini˛iator.
Din p„cate, dup„ opinia noastr„, legea Óncalc„ dou„ principii fundamentale ale dreptului. Œn primul r‚nd, principiul echilibrului ∫i, Ón al doilea r‚nd, Óncalc„ dou„ din principiile de drept comercial asupra c„rora a∫ vrea, succint, s„ fi˛i de acord s„ vi le supun aten˛iei.
Am spus ∫i data trecut„, am spus ∫i la comisie. S-ar p„rea c„ am vorbit Ón pustiu. Legea nu creeaz„ un echilibru Óntre cei implica˛i Ón procedura insolven˛ei. Dup„ opinia noastr„, chiar cu modificarea f„cut„ vizavi de acest aspect, judec„torului sindic i s-au luat principalele p‚rghii nu Ón ceea ce prive∫te legalitatea, dar ∫i anumite aspecte de oportunitate care trebuiau avute Ón vedere ∫i judecate numai de acesta. Œn situa˛ia Ón care noi lu„m judec„torului sindic aceast„ putere, acesta nu va putea spune dec‚t c„ este legal„ o eventual„ inginerie financiar„ pe care un lichidator, sau administrator, sau cum Ól nume∫te legea poate s„ o pun„ Ón practic„, f„r„ ca judec„torul sindic s„ poat„ lua o m„sur„.
Œn al doilea r‚nd — ∫i am s„ v„ dau ∫i un exemplu ca s„ ilustrez ∫i acest aspect —, am spus c„ legea Óncalc„ principii de drept comercial. Legea ∫i dreptul comercial pe care-l avem Ón Codul comercial, Ón principal, de aproape 120 de ani, spun foarte clar: îPlata, Ón cazul societ„˛ilor, Ón cazul rapoartelor de comer˛, se face la scaden˛„“. Vine acest proiect de lege ∫i spune c„ plata se face ∫i se poate intra Ón stare de insolven˛„ dup„ 30 de zile de la scaden˛„. Mai spune dreptul comercial: îNu se acord„ un termen de gra˛ie Ón cazul crean˛elor comerciale“. Prin p„strarea, Ón art. 3, punctul 1 lit. a), a unui termen de gra˛ie de 30 de zile se Óncalc„ Ón mod flagrant ∫i se Ónfr‚ng, dup„ o experien˛„ de — a∫a cum am spus — 120 de ani, principii ale dreptului comercial. Lucrurile ar putea fi explicate Ón detaliu.
Ar fi fost bine s„ nu v„ pronun˛a˛i p‚n„ nu discut„m amendamentele respinse, stimate coleg. Dac„ plec„m de la principiul acesta, c„ vot„m Ómpotriv„... Ave˛i foarte multe amendamente. Nu ∫ti˛i dac„ vor fi adoptate sau nu. Œnseamn„ c„ nu mai sus˛ine˛i nici un amendament.
V„ rog. Microfonul nr. 3. Numai o secund„, s„ ne clarific„m.
V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Noi am propus amendamente la aceste texte de lege ca s„ facem, din aceast„ lege, cu adev„rat o lege european„. O parte din aceste amendamente au fost admise la comisie, fac parte din text, o parte au fost respinse ∫i ele, a∫a cum spuneam, Óncalc„ principii. Eu nu pot ∫i n-am s„ votez o lege care Óncalc„ principiile dreptului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Eu am spus c„ amendamentele respinse le pute˛i sus˛ine ∫i le
Vot · Amânat
Demisia domnului senator ™tefan Mihail Antonie din Partidul Na˛ional Liberal
Nu vot„m Ómpotriv„ dac„ ele sunt adoptate.
Atunci nu v„ pronun˛a˛i de la Ónceput, Ón numele grupului parlamentar. S-ar putea s„ fie adoptate amendamentele.
Domnule pre∫edinte, dac„ sunt adoptate, n-avem nimic Ómpotriv„...
Foarte bine.
Domnul senator Bindea Liviu Doru.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, am privit ∫i eu cu uimire la observa˛iile pe care le-a˛i f„cut colegului Chelaru cu privire la faptul c„ s-a pronun˛at Óntr-un anume fel Ón leg„tur„ cu votul pe aceast„ lege ∫i nu mi-am putut da seama cum nu a˛i Ón˛eles c„, de fapt...
Domnule senator...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
...Domnia sa...
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ nu m„ Óntrerupe˛i.
Domnule senator, numai o secund„. Vreau s„ v„ creez condi˛ii, nu altceva.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Mor˛un, ne da˛i voie s„ continu„m lucr„rile? Domnule senator Pere∫, putem continua lucr„rile? V„ rog eu foarte mult.
V„ rog foarte mult s„ lua˛i loc, ca s„ putem continua. Domnule senator, lua˛i loc Ón banc„. V„ rog eu s„ lua˛i loc Ón banc„, s„ putem discuta Ón mod civilizat.
Rog s„ p„r„seasc„ sala aparatul tehnic. Acum ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V-a∫ ruga s„ observa˛i, domnule pre∫edinte, c„ domnul senator Chelaru ∫i-a permis s„-∫i exprime un punct de vedere Ómpotriva legii bazat pe principii, ∫i nu pe ni∫te amendamente, iar observa˛ia dumneavoastr„ c„ func˛ie de adoptarea sau de respingerea amendamentelor va fi ulterior determinant„ pentru vot nu cred c„ este corect„. Domnia sa ar„ta ni∫te principii care nu pot s„ fie Óndreptate nici m„car prin amendamente.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 A doua chestiune, pe l‚ng„ principiile Domniei sale, mai avem ∫i noi c‚teva chestiuni principiale care stau la fundamentul unui vot negativ ∫i, Ón plus, ca s„ se ∫tie, exist„ ∫i amendamente care s-au f„cut ∫i nu figureaz„ nici la respinse, nici la admise. Unul dintre ele este chiar un amendament al meu ∫i care rezolva sau dorea s„ rezolve o chestiune de fond, o chestiune peste care, dup„ p„rerea noastr„, nu se poate trece Ón ce prive∫te aceast„ lege.
™i acum, Ón concret, c‚teva considera˛ii la dezbaterile generale pe marginea acestei legi.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este foarte interesant s„ observa˛i modul Ón care a fost lucrat„ aceast„ lege, inclusiv folosindu-se instrumentul amendamentelor, unele p„r˛i interesate. ™i spun p„r˛i interesate Ón apari˛ia acestei legi pentru c„ s-a recunoscut Ón comisie c„ pentru proiectul de lege a fost angajat„ o firm„ care a fost pl„tit„ cu o sum„ de bani care mie Ómi este fric„ s„ v-o spun de la acest microfon.
Este limpede c„ for˛ele interesate Ón a crea o anume zon„ de instabilitate ∫i de lips„ de control din partea justi˛iei...
Domnule pre∫edinte, v„ rog frumos s„ nu permite˛i s„ fiu Óntrerupt din sal„, Ón afara cadrului procedural.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult s„ nu Óntrerupe˛i oratorul.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Doamna Maria Petre, v„ rog eu foarte mult. Ave˛i, v„ rog eu, r„bdare. Dac„ nu, l„sa˛i-ne s„ lucr„m noi.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Nu, domnule pre∫edinte, eu m„ simt capabil s„ discut cu argumente, chiar ∫i Ómpotriva observatorilor de la Parlamentul European, dar c‚nd ace∫tia nu doresc s„ fac„ discursuri pe baza regulilor politice, ci s„ strige din sal„ ∫i s„ Óntrerup„, atunci sigur c„ nu am cum s„ le r„spund. Eu doresc s„ fac ceea ce trebuie s„ fac„ un parlamentar ∫i rog s„ fiu tratat la fel ∫i de c„tre colegii ceilal˛i, chiar dac„ momentan, f„r„ s„-i fi ales cineva, se duc pe la Bruxelles ∫i pe la nu ∫tiu ce ora∫e pe acolo ∫i vin ∫i ne dau nou„ lec˛ii.
Iar dac„ nu-i convine cuiva ceea ce am spus, atunci nu are dec‚t s„ considere c„ este o critic„ justificat„, s„-∫i schimbe conduita ∫i s„ ne trateze, Ón consecin˛„, ∫i pe noi, bie˛ii parlamentari rom‚ni, a∫a cum cere Constitu˛ia ∫i regulamentul.
Œn continuare, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi senatori, este limpede c„ for˛ele care s-au concentrat pentru acest proiect de lege nu sunt nici neÓnsemnate ∫i nu sunt nici lipsite de resurse de diferite feluri, de la resurse materiale p‚n„ la resurse politice. Iat„ cum Ón cadrul unei ac˛iuni — cic„ — de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, pe care o anun˛„ ∫i o uziteaz„ Alian˛a, se face, de fapt, o lege prin care se deschide larg u∫a corup˛iei, tr‚ntindu-se Ón nas u∫a justi˛iei.
De fapt, aceast„ lege, a∫a cum s-a Óncercat s„ se arate pu˛in mai elegant de c„tre cei care o sus˛in, este o lege — s-a spus elegant — care dore∫te s„ simplifice procedurile. Aceast„ lege nu dore∫te s„ simplifice nici o procedur„, ci dore∫te s„ Ónl„ture justi˛ia de la aceste
proceduri foarte importante ∫i s„ le transforme Ón ni∫te proceduri foarte b„noase, Ón folosul creditorului majoritar ∫i Ón folosul firmelor de lichidare.
Œn ce const„ aceasta?
Se vede, pe tot parcursul legii, c„ justi˛ia este neutralizat„, rolul justi˛iei ∫i al judec„torului sindic este unul simbolic ∫i c„ tot ceea ce Ónseamn„ aceast„ procedur„ este dirijat de c„tre creditorul majoritar.
Ce au crezut beneficiarii posibili ai acestei legi? C„ nu vom ∫ti noi ∫i nu vom putea s„ v„ ar„t„m dumneavoastr„ Ón fa˛a plenului onoratului Senat. Creditori majoritari, Ón acest moment, Ón peste 90% din firmele care sunt Ón procedur„ de faliment sunt, de fapt, institu˛ii ale statului, doamnelor ∫i domnilor colegi. Peste 90% din firmele care intr„ Ón faliment intr„ pentru c„ nu ∫i-au pl„tit impozitele la stat, situa˛ie Ón care creditorul majoritar sunt finan˛ele publice jude˛ene, unde, bineÓn˛eles, este ∫ef un cet„˛ean care este pus de Alian˛„. Alt„ categorie sunt cei care nu ∫i-au pl„tit d„rile pentru pensii. La pensii, creditor majoritar este reprezentant un director pus, de asemenea, de Alian˛„.
Iat„ cum, Ón baza prevederilor acestei legi, se ajunge la situa˛ia Ón care ∫efii unit„˛ilor deconcentrate, care reprezint„, de fapt, pe creditorii majoritari, vin s„ numeasc„ — aten˛ie! — firma lichidatoare ∫i pe care, Ón conformitate cu legea, o ∫i pl„tesc.
Poate Óncheia˛i, domnule senator.
Da, domnule pre∫edinte...
V„ rog eu foarte mult.
...dup„ ce voi termina ce am de spus la dezbateri generale.
Domnule senator, v„ rog eu s„ sintetiza˛i.
Pofti˛i?
V„ rog s„ sintetiza˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
V„ rog s„ m„ scuza˛i.
V„ rog foarte mult.
Pricepem repede. V„ rog s„ Ón˛elege˛i c„ pricepem, nu trebuie s„ ne explica˛i o jum„tate de or„.
Domnule pre∫edinte, dar nu toat„ lumea are capacitatea dumneavoastr„ de pricepere.
Avem, avem capacitate.
Nu pentru dumneavoastr„ aduc at‚tea argumente, ∫tiam c„ dumneavoastr„ a˛i priceput din prima...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog s„ sintetiza˛i.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Da.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Iat„ deci care este modalitatea prin care Alian˛a dore∫te s„ deschid„ larg u∫a corup˛iei, tr‚ntind Ón frunte u∫a justi˛iei. ™i de aici se vede limpede care este, de fapt, dorin˛a real„ Ón ce prive∫te corup˛ia. Cu corup˛ia se amenin˛„ al˛i oameni din alte partide — sigur, Ón afar„ de cei din P.R.M., pe care nu ave˛i nici m„car cu ce s„-i amenin˛a˛i — ∫i c‚nd este vorba de oamenii dumneavoastr„, prin corup˛ie, le deschide˛i u∫ile prin texte de lege. De aceea nu dori˛i ca Ón aceast„ lege s„ fie numite firmele lichidatoare de c„tre justi˛ie, ci de ∫efii descentralizatelor care sunt propu∫i de dumneavoastr„, de partidele dumneavoastr„ ∫i care vor beneficia de banii care se cuvin celorlal˛i creditori mai mici ∫i, sigur, bani care se vor duce acolo unde liderii locali din jude˛e, dar ∫i din localit„˛i, pentru c„ ∫i la nivel de localit„˛i exist„ asemenea... vor dirija unde s„ fie du∫i.
Sigur, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor colegi, aceste chestiuni sunt un pic mai complicate, trebuie un efort intelectual ∫i mai trebuie ∫i ni∫te cuno∫tin˛e ca s„ fie Ón˛elese. Sunt convins c„ majoritatea dintre dumneavoastr„ a˛i reu∫it acest efort intelectual ∫i a˛i acumulat ∫i suficiente cuno∫tin˛e p‚n„ acum ca s„ le Ón˛elege˛i.
De aceea, Ón ce prive∫te votul, eu nu am nici o emo˛ie ∫i a∫ vrea, Ón continuare, foarte scurt, c‚teva chestiuni.
Observa˛i, v„ rog, c„ aceast„ lege, pe l‚ng„ Ónl„turarea justi˛iei din derularea acestor proceduri, elimin„ ∫i procedurile prin care se pot realiza interesele tuturor creditorilor. To˛i creditorii, Ón afar„ de cel majoritar, vor fi neÓndestula˛i ∫i vor fi la m‚na celor pe care i-am amintit mai sus, adic„ a ∫efilor unit„˛ilor descentralizate ∫i, cel mult, a ∫efilor de b„nci, pentru c„ ∫i acesta este un al doilea sector ∫i ultimul, de fapt, care poate s„ profite din aceast„ lege.
Din sal„
#132445Bravo, bravo!
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Iat„ de ce, doamnelor ∫i domnilor colegi, Ón raport cu ceea ce am spus, ∫i anume c„ Alian˛a dore∫te s„ Óndestuleze, aici, numai ∫efii de b„nci ∫i ∫efii de unit„˛i descentralizate, mi se pare normal s„ primesc aplauze, pe care chiar le a∫teptam. Œn consecin˛„, iat„ c„ ne cunoa∫tem at‚t de bine Ónc‚t ∫tiam c„ merit aplauze din partea Alian˛ei ∫i sunt Ónc‚ntat c„ le-am primit ∫i din partea colegilor de la U.D.M.R. Acesta este un nou argument care arat„ c„ exist„ unitate de g‚ndire Ón ce prive∫te lupta pentru legiferarea corup˛iei de c„tre actuala guvernare.
De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, Partidul Rom‚nia Mare va vota Ómpotriva acestui proiect de lege, indiferent dac„ votul pe amendamente va fi pentru sau Ómpotriv„ _._ Oricum, modul Ón care ve˛i vota dumneavoastr„ va reflecta modul Ón care dumneavoastr„ privi˛i lupta Ómpotriva corup˛iei. Ori lupta Ómpotriva corup˛iei, ori lupta Ómpotriva anticorup˛iei. Sper c„ nu ve˛i demonstra c„ sunte˛i adep˛ii ultimei variante.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ia cu care m-a˛i ascultat ∫i pentru c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul, domnule pre∫edinte, ∫i posibilitatea s„ exprim punctele mele de vedere ∫i ale Partidului Rom‚nia Mare cu privire la aceast„ lege.
Mul˛umesc foarte mult.
Facem o pauz„ cu acest proiect de lege.
Intr„m pe Óntreb„ri ∫i interpel„ri, dup„ care vom continua, Óncep‚nd cu ora 19,00.
Trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, stimate colege ∫i stima˛i colegi.
V„ anun˛ c„ sunt radiodifuzate.
Invit pe domnul...
V„ rog, cine nu este interesat ia o pauz„ de o or„. Ne revedem Ón sal„...
Domnul senator Mircea Mereu˛„, ave˛i o Óntrebare c„tre ministrul agriculturii. V„ rog, dac„ pute˛i, ∫i operativ.
V„ anun˛ c„ ave˛i la dispozi˛ie, tot grupul, 10 minute. P.S.D. 9 minute, P.R.M. 5 minute, P.C. 3 minute, U.D.M.R. 3 minute.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, o Óntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Vreau s„-i pun urm„toarea Óntrebare: dac„ exist„ Ón programul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale o serie de proiecte, pe termen scurt ∫i mediu, pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii ∫i cre∫terea capacit„˛ii de lucru ∫i de control a inspectoratelor teritoriale...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, v„ rog s„ a∫tepta˛i pu˛in, pentru c„ este prea mare agita˛ie Ón sal„.
Domnul senator Puiu Ha∫otti, domnul senator Liviu Doru Bindea, v„ rog eu, l„sa˛i-ne s„ derul„m lucr„rile, dac„ nu dori˛i s„ participa˛i la aceast„ ac˛iune.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 V„ rog s„ a∫tepta˛i, domnule senator.
Domnul senator György Frunda, pute˛i discuta cu domnul senator Bindea Ón hol, v„ rog frumos. V„ rog s„ discuta˛i Ón hol.
V-a∫ ruga, lini∫te!
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Deci, Óntrebare adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur: dac„ exist„ Ón programul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale o serie de proiecte, pe termen scurt ∫i mediu, pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii ∫i cre∫terea capacit„˛ii de lucru ∫i de control a inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare.
De asemenea, v„ Óntreb ce m„suri preconiza˛i pentru Ónfiin˛area de noi ITRSC-uri Ón jude˛ele care de˛in suprafe˛e considerabile de teren forestier.
Solicit r„spuns oral ∫i scris. Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe doamna senator Silvia f c„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Este? Silvia f c„u nu este.
Domnul senator Ion V„rg„u?
Mai repede, v„ rog. Urmeaz„ domnul senator Ilie Petrescu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint Ón acela∫i timp ∫i interpelarea.
Numai Óntrebarea am spus. Numai ce v„ spun eu. V„ rog.
## V„ mul˛umesc.
Œntrebarea este adresat„ ministrului economiei ∫i comer˛ului, domnul Ioan Codru˛ ™ere∫.
Obiectul Óntreb„rii:
Domnule ministru, v„ rog s„ preciza˛i care este motivul pentru care Societatea Comercial„ FERAL — S.A. Tulcea nu are acces direct la produc„torul de energie electric„ Ón vederea negocierii pre˛ului, ˛in‚nd cont de faptul c„ este al treilea mare consumator de energie electric„ din ˛ar„.
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Invit pe domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Urmeaz„ domnul senator Alexandru Mor˛un.
V„ mul˛umesc.
Deci, am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i care sunt unit„˛ile economice cu cele mai mari datorii la stat ∫i la autorit„˛ile locale.
A doua Óntrebare, domnule pre∫edinte, este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫.
Prin deplas„rile pe care le-am avut Ón circumscrip˛ie, rog pe domnul ministru Ioan Codru˛ ™ere∫ s„ intervin„ pentru situa˛ia de la biserica ortodox„ din centrul ora∫ului Bumbe∫ti-Jiu.
Domnule ministru, av‚nd Ón vedere faptul c„, Ón aceast„ perioad„, to˛i rom‚nii sunt Ón postul Cr„ciunului, v„ rog s„ face˛i un lucru binecuv‚ntat, pentru a sus˛ine finalizarea acestui obiectiv religios cu suma de 6 miliarde ROL din partea Hidrocentralei T‚rgu-Jiu.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Alexandru Mor˛un, Alian˛a P.N.L.-P.D., ∫i urmeaz„ domnul senator Ion Chelaru.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului, domnul Codru˛ ™ere∫.
Ea este legat„ de faptul c„ jude˛ul Mehedin˛i, Ón general, ∫i municipiul Drobeta-Turnu Severin, Ón special, Ó∫i leag„ speran˛ele de dezvoltare de continuarea produc˛iei de ap„ grea la unitatea ROMAG PROD.
Œntreb„rile concrete:
Dac„ exist„ o decizie ferm„ a Guvernului Rom‚niei privind finalizarea reactorului nr. 2 de la Cernavod„ ∫i Ónceperea lucr„rilor la reactorul nr. 3.
Œn situa˛ia Ón care r„spunsul dumneavoastr„ este afirmativ, cam care ar fi datele la care ne putem a∫tepta, referitor la finalizarea lucr„rilor la reactorul nr. 2 ∫i Ónceperea lucr„rilor la reactorul nr. 3 de la Cernavod„, ∫i dac„ produc˛ia de ap„ grea de la Drobeta-Turnu Severin poate continua lini∫tit„ Ón anul 2006, av‚nd acoperire financiar„?
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Ion Chelaru, Grupul parlamentar P.S.D. Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Domnule ministru,
Doresc s„ v„ atrag, din nou, aten˛ia asupra unor deficien˛e majore Ón activitatea doamnei Dorina Lumini˛a Drexler, care a transformat Inspectoratul Jude˛ean Neam˛ Ón propria-i feud„.
Cum explica˛i, domnule ministru, c„ de∫i descentralizarea presupune o r„spundere ∫i o implicare mai mare a conducerilor ∫colilor ∫i diminuarea rolurilor inspectoratelor ∫colare Ón domeniul managementului,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Inspectoratul ™colar Jude˛ean Neam˛ a Ón˛eles s„ Ó∫i m„reasc„ organigrama cu un num„r mai mare de inspectori ∫colari, cei mai mul˛i pe probleme de management, ∫i asta Ón condi˛iile Ón care la solicitarea de norme pentru Ónfiin˛area de noi clase inspectoratul a acuzat lipsa de fonduri pentru acest lucru?!
Domnule ministru,
Care sunt m„surile pe care le-a˛i luat sau pe care le ve˛i lua pentru a remedia sau a preveni abuzurile inimaginabile s„v‚r∫ite de doamna Drexler?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.
A doua Óntrebare, aceluia∫i premier.
Se ∫tie situa˛ia social„ ∫i economic„ dezastruoas„ cu care se confrunt„ popula˛ia din Valea Jiului. O problem„ grav„ mi-a fost semnalat„ de c„tre locuitorii ora∫ului Petrila care, din cauza datoriilor societ„˛ii îTermoprest“— S.A. c„tre S. C. îElectrica“ — S.A., risc„ s„ r„m‚n„, Ón mijlocul iernii, f„r„ Ónc„lzire.
Cum se implic„ Guvernul ∫i cum poate fi rezolvat„ situa˛ia acestor datorii, astfel Ónc‚t cet„˛enii zonei, ∫i a∫a afectate de tranzi˛ie, s„ nu r„m‚n„ f„r„ c„ldur„ Ón miez de iarn„?
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Ion Florescu.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.
Œn Programul de guvernare 2005–2008, la Capitolul IX — îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“, Guvernul se angajeaz„ s„ sus˛in„ finalizarea integral„ a Ómpropriet„ririi centrelor eparhiale, protopopiatelor, parohiilor rurale, m‚n„stirilor ∫i schiturilor, unit„˛ilor de cult Óndrept„˛ite, cu suprafe˛e de teren arabil sau silvic.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, la nivelul jude˛ului Arad, care sunt acele unit„˛i de cult care au beneficiat de aceast„ prevedere a Programului de guvernare.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare se adreseaz„ domnului ministru Adrian Iorgulescu.
V„ solicit s„-mi comunica˛i lista tuturor publica˛iilor Ón limba maghiar„ care au ap„rut Ón anul 2005, Ón presa din Rom‚nia, cu defalcarea pe jude˛e a publica˛iilor locale, precum ∫i tirajul lor.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu. Microfonul nr. 4. Din partea Grupului parlamentar P.R.M., se preg„te∫te domnul senator Claudiu T„n„sescu.
Nu ar putea fi ∫i cele dou„ interpel„ri?!
Nu, dou„ Óntreb„ri pune˛i, at‚t. Ave˛i dou„ Óntreb„ri.
Prima Óntrebare, adresat„ premierului C„lin PopescuT„riceanu.
Autorit„˛ile locale din municipiul Brad, jude˛ul Hunedoara, semnaleaz„ faptul c„, p‚n„ Ón acest moment, Guvernul a asigurat subven˛ia pentru energie termic„, prev„zut„ de lege, Ón valoare de aproximativ 25 miliarde lei. Exist„ riscul ca 4.800 de apartamente, circa 10.000 locuitori, s„ r„m‚n„ f„r„ Ónc„lzire Ón aceast„ iarn„.
Este hot„r‚t Guvernul s„ acorde subven˛iile p‚n„ la sf‚r∫itul anului Ón curs, astfel Ónc‚t locuitorii Bradului s„ nu Ónghe˛e Ón apartamente?
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a˛i dat posibilitatea s„ pun aceast„ Óntrebare.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu, Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i con˛ine urm„toarele: ce sum„, Ón lei, s-a Óncasat la bugetul statului, Ón acest an, din datoria fiscal„ a îRompetrol“ ∫i care este pierderea Ónregistrat„ Ón anul 2005, ca urmare a reevalu„rii leului fa˛„ de dolar? V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Constantin G„ucan. Microfonul nr. 4, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Ca urmare a inform„rii adresate de primarul ora∫ului Bumbe∫ti-Jiu c„tre cabinetul meu din teritoriu, informare pe care o anexez, v„ rog, domnule ministru, s„ m„ informa˛i despre m„surile pe care le ve˛i Óntreprinde pentru rezolvarea, respectiv finalizarea obiectivelor la care se face referire Ón solicitarea prim„riei, mai susmen˛ionat„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Œntrebarea nr. 2, adresat„ aceluia∫i domn ministru, aceluia∫i minister.
Din c‚te ∫tiu eu, Ón programul energetic al Rom‚niei, printre altele, era prev„zut„ ∫i construc˛ia unui grup energetic nou la termocentrala din Rovinari.
Rog, domnule ministru, s„ fiu informat dac„ mai este de actualitate acest obiectiv, care este stadiul Ón care ne afl„m ∫i care sunt etapele urm„toare.
Senator Ion Florescu.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator Constantin G„ucan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Otilian Neagoe.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
Am dou„ Óntreb„ri, adresate primului-ministru PopescuT„riceanu, la care a∫tept r„spuns scris ∫i oral.
Prima Óntrebare.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care este indemniza˛ia de care au beneficiat, p‚n„ acum, membrii Comisiilor de privatizare de la B.C.R. ∫i C.E.C.
Solicit ca sumele s„ fie eviden˛iate pe fiecare membru al celor dou„ comisii de privatizare.
A doua Óntrebare. Respect‚nd principiul transparen˛ei guvernamentale, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru fiecare membru al Comisiei de privatizare îSidex“ Gala˛i, care a fost indemniza˛ia total„ de care a beneficiat ∫i Ón baza c„rui act normativ?
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ doamna senator Irina Loghin.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am dou„ Óntreb„ri.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.
Av‚nd Ón vedere situa˛ia grea din sistemul de s„n„tate al jude˛ului Bra∫ov ∫i av‚nd Ón vedere num„rul mare de bolnavi, a∫ ruga s„ se precizeze care este plafonul lunar, repartizat Ón anul 2006 jude˛ului Bra∫ov, pentru re˛ete compensate ∫i gratuite.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar P.S.D.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului, ∫i domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Ce m„suri se au Ón vedere, Ón perioada s„rb„torilor de iarn„, pentru a evita blocajele Ón trafic pe arterele de circula˛ie din zona Ploie∫ti—Bra∫ov.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Vasile D„nu˛ Ungureanu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
V„ solicit s„-mi comunica˛i, Ón leg„tur„ cu privatizarea îPetrom“, care a fost indemniza˛ia total„ de care a beneficiat fiecare membru al Comisiei de privatizare, pe durata procesului de privatizare.
V„ mul˛umesc frumos.
Are cuv‚ntul domnul senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Viorel Dumitrescu.
Œntrebare adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
Sec˛ia boli contagioase–copii func˛ioneaz„, p‚n„ Ón prezent, Ón incinta sediului central al Spitalului Clinic Jude˛ean Arad, Óntr-o cl„dire autorizat„ din punct de vedere sanitar, care are aceea∫i destina˛ie de peste 90 de ani, fiind construit„ dup„ un model austriac.
Œn loca˛ia actual„, sec˛ia a Ónregistrat indici impresionan˛i de utilizare, important de men˛ionat fiind ∫i epidemia de rujeol„ debutat„ Ón 2004, cu 265 de cazuri Ónregistrate, nici unul nefiind, Óns„, soldat cu deces.
V„ Óntreb, domnule ministru, cunoa∫te˛i decizia conducerii Spitalului Clinic Jude˛ean Arad privind mutarea Sec˛iei de boli contagioase Óntr-un imobil impropriu?
Cum v„ ve˛i implica Ón solu˛ionarea acestei probleme cu impact social deosebit?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul nr. 2. Urmeaz„ domnul senator Petru Stan.
## Mul˛umesc.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Teodor Vl„descu, ministrul finan˛elor publice.
Pu˛ini rom‚ni ∫tiu c„ rezerva valutar„ a Rom‚niei, de aproape 17 miliarde euro, este p„strat„ Ón b„nci str„ine, pe diverse continente.
Av‚nd Ón vedere infla˛ia din ˛„rile unde este p„strat„ rezerva valutar„ a Rom‚niei ∫i dob‚nda acordat„, v„ solicit s„-mi comunica˛i dac„ rezerva valutar„ a Rom‚niei s-a apreciat sau s-a depreciat Ón valoare absolut„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Senator de V‚lcea, Viorel Dumitrescu.
Mul˛umesc foarte mult. Microfonul nr. 1.
Domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Macovei.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, pe scena politic„ rom‚neasc„ activeaz„, de la sf‚r∫itul anului 1989, U.D.M.R., care se afl„, din nou, la guvernare.
V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i c‚nd ∫i unde s-a Ónregistrat ca persoan„ juridic„ U.D.M.R.-ul,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 precum ∫i o copie a hot„r‚rii judec„tore∫ti de Ónfiin˛are a U.D.M.R.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator de S„laj, Petru Stan.
## V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Dou„ Óntreb„ri: c„tre Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i c„tre Ministerul S„n„t„˛ii.
Microfonul nr. 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte al Senatului.
Prima Óntrebare, adresat„ ministrului educa˛iei ∫i cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u.
Ce indemniza˛ie se acord„, Ón fiecare lun„, pre∫edintelui ∫i fiec„rui membru al Colegiului Academic de la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca?
A doua Óntrebare este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii, domnul ministru Eugen Nicol„escu.
Este cunoscut c„ Ón sf‚nta zi de duminic„, f„r„ nici un temei legal, a˛i decis s„ Óncepe˛i destabilizarea activit„˛ii din spitale, pentru a face loc unor membri ai P.N.L. Ón conducerea acestora.
Printre cei lovi˛i de destabilizarea liberal„ se afl„ ∫i conducerea Institutului Inimii din Cluj-Napoca. Aceasta este apreciat„ ∫i recunoscut„ pe plan mondial pentru competen˛„ ∫i management performant.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i temeiul legal ∫i motivele care v-au determinat s„ lua˛i o asemenea decizie Ón leg„tur„ cu Institutul Inimii, pe care nu l-a˛i vizitat niciodat„, nici c‚nd a˛i fost Ón Cluj-Napoca, institut despre care nu ∫ti˛i absolut nimic.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc foarte mult.
Dau cuv‚ntul la interpel„ri, domnului senator Adrian P„unescu.
Œn˛eleg c„ ave˛i dou„ interpel„ri c„tre primul-ministru. Urmeaz„ domnul senator Ilie Petrescu.
Domnule prim-ministru, v„ semnalez o situa˛ie cu totul special„ care se Ónt‚lne∫te Ón municipiul Hunedoara, unde Ón luna iunie 2005 au mai fost disponibilizate de la fosta îSiderurgica“ — S.A. 115 persoane. Disponibiliz„rile merg p‚n„ acolo Ónc‚t urmeaz„, probabil, s„ disponibilizeze ∫i mor˛ii. Sunt 80 de b„rba˛i ∫i 35 de femei Ón aceast„ situa˛ie nou„, iar Ón septembrie ∫i octombrie au mai fost disponibilizate Ónc„ 146 de persoane. Ace∫tia se al„tur„ celor 5.163 de oameni c„rora Ón decembrie 2005 le Ónceteaz„ at‚t veniturile, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ Guvernului nr. 8/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, c‚t ∫i ajutorul de ∫omaj. L„s‚nd la o parte toat„ aceast„ ru∫ine a dezna˛ionaliz„rii, v„ Óntreb, deoarece actuala guvernare declar„ Ón situa˛iile statistice c„ ∫omajul Ón jude˛ul Hunedoara a ajuns la 9,6%: cum Óncap aceste cifre Ón acest 9,6%? ™omajul real e mult mai mare dec‚t cel anun˛at.
O a doua interpelare, adresat„ aceluia∫i prim-ministru.
Sunt informat c„ negocierile cu partea maghiar„ privind recuperarea mo∫tenirii Gojdu din Budapesta au Óncetat o dat„ cu monstruoasele Ón˛elegeri de la Bucure∫ti Óntre Guvernul rom‚n ∫i Guvernul maghiar. Aceast„ fapt„ incalificabil„ conduce la pierderea celei mai importante dintre averile rom‚ne∫ti aflate Ón str„in„tate, avere pus„ de generosul boier Gojdu la dispozi˛ia copiilor talenta˛i ai rom‚nilor din Ardeal ∫i ai maghiarilor din Ardeal s„ Ónve˛e carte ∫i s„-∫i lumineze poporul. Care este situa˛ia? Aici, Ón Senatul Rom‚niei a venit un secretar de stat, Ón urm„ cu c‚teva luni, c‚nd aflasem c„ exist„ aceast„ nenorocit„ posibilitate, ∫i ne-a vorbit pe departe despre acest fapt. Eu vreau s„ ne vorbeasc„ primul-ministru despre acest fapt. Nu-i nici o ru∫ine ca primul-ministru al Rom‚niei s„ vin„ ∫i s„ r„spund„ de o avere uria∫„ a poporului rom‚n care este risipit„ pe afaceri politice Óntre dou„ capitale.
Domnule pre∫edinte, Ón momentul Ón care Rom‚nia...
Domnule senator, consuma˛i tot timpul grupului ∫i mai sunt dou„ minute pentru Grupul parlamentar P.S.D. ∫i sunt 7 lu„ri de cuv‚nt.
## Ultima fraz„.
Œn momentul Ón care Rom‚nia d„ Ónapoi, conform legilor sale, ∫i lucruri pe care le-au avut, ∫i lucruri pe care nu le-au avut diver∫i str„ini, iat„ c„ Ungaria n-a acceptat s„ fac„ o lege a Óntoarcerii bunurilor c„tre cei ce le-au avut ∫i suntem Ón situa˛ia de a pl„ti pentru a avea din nou Funda˛ia îGojdu“. Rog pe premierul Rom‚niei s„ vin„ Ón Senat ∫i s„ ne l„mureasc„.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Viorel Arca∫.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Con˛inutul interpel„rii mele este urm„torul: p‚n„ Ón anul 1999 jude˛ul Gorj a avut o cre∫tere economic„ ∫i social„ deosebit„ prin dezvoltarea industriei. Dup„ anul 1990 toat„ aceast„ industrie a fost ˛inta unui regim care a condus la reorganiz„ri, restructur„ri ∫i lichid„ri. Cea mai important„ industrie a jude˛ului Gorj este mineritul. Dup„ anul 1998 au fost desprinse unit„˛i-anex„ cum ar fi: UREX Rovinari, U.R. Jil˛u, U.R. Motru, U.R. T‚rgu-Jiu, GHIMEX Tg. Jiu. Acestea lucreaz„ Ón mod special pentru minerit ∫i datorit„ modului de plat„, prin compensare, ∫i desprinderii din unit„˛ile din care au plecat, au datorii mari. Ast„zi sunt supuse falimentului.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ analiza˛i toate aceste unit„˛i ∫i s„ le ∫terge˛i datoriile sau s„ asigura˛i un ajutor de stat pentru unit„˛ile aflate Ón dificultate ∫i s„ ac˛iona˛i pe viitor, ca nici o unitate din jude˛ul Gorj s„ nu mai fie supus„ Ónchiderii, at‚t Ón minerit, c‚t ∫i Ón celelalte unit„˛i din jude˛ul Gorj.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator de Gorj, Ilie Petrescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
Mul˛umesc, domnule senator. A∫a va ac˛iona.
Senator de Gorj, v-am anun˛at eu, nu era nevoie s-o mai spune˛i.
Domnul senator Viorel Arca∫, din partea Grupului parlamentar social-democrat, ∫i urmeaz„ domnul senator Ilie S‚rbu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Sub paravanul reformei ∫i Ómb„tate de cuvinte pompoase se Ónfiin˛eaz„ tot felul de noi structuri care jupoaie contribuabilul rom‚n.
V„ rog, sintez„, aten˛ie...
...poli˛ia prim„riilor, poli˛ia comunitar„, poli˛ia local„. Am auzit la Constan˛a de poli˛ia ∫colilor, a∫tept„m poli˛ia mun˛ilor, dealurilor, c‚mpiilor. S„ nu mai existe, domnilor, nici o form„ de relief, nici vreo ap„ curg„toare sau lac f„r„ poli˛ia ei. Ce se Ónt‚mpl„, Óns„, Ón realitate? La Arad, o profesoar„ este omor‚t„ Ón b„taie de doi elevi. Œn incinta ∫colilor din Rom‚nia sunt sodomiza˛i copiii. Profesorii sunt st‚lci˛i Ón b„taie. Femeile sunt r„pite pe strad„, ziua Ón amiaza mare sunt t‚lh„rite ∫i batjocorite. Ni se arunc„ praf Ón ochi cu c‚teva cazuri de prostitu˛ie ∫i droguri, dar consumul de droguri a crescut exponen˛ial iar traficul Ón Occident cu rom‚nce ∫i copii este notoriu. Rog s„ ne r„spund„ domnul ministru Blaga c‚t cost„ Ónfiin˛area noilor structuri de poli˛ie ∫i c‚˛i noi oameni au fost Óncadra˛i Ón poli˛ia rom‚n„ fa˛„ de anul trecut. De asemenea, c‚˛i ∫efi au fost schimba˛i anul acesta din poli˛ie, Óncep‚nd cu ∫efii de birou ∫i de sec˛ii? Nu doresc s„ ∫tiu motivele schimb„rilor, ci care sunt rezultatele: num„rul de infrac˛iuni, num„rul de fapte cu autori necunoscu˛i, num„rul de accidente, toate comparativ cu anul 2004.
Mul˛umesc.
Domnule senator, s-a Ón˛eles foarte bine. Ultimul vorbitor, domnul senator Ilie S‚rbu. N-am ce face, timpul s-a epuizat!
Domnului ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
## Domnule ministru,
Prefectul de Timi∫, Ovidiu Dr„g„nescu, Óntre˛ine de c‚teva luni un conflict Ón interiorul Inspectoratului ™colar Jude˛ean Timi∫, deoarece a declarat Ón permanen˛„ c„ dore∫te s„-l schimbe pe actualul conduc„tor al institu˛iei, Dumitru Tomoni, membru P.N.L., numit chiar cu acordul prefectului, cu domnul Sandu Golcea, cadru didactic al Colegiului Na˛ional îConstantin Deaconovici Loga“ din Timi∫oara, de asemenea, membru P.N.L. Pentru a putea candida pentru postul de inspector ∫colar general, domnul Sandu Golcea avea, Óns„, nevoie de acordul Consiliului profesoral al Colegiului. Œntrunit la finele lunii trecute pentru a analiza acest caz, profesorii din consiliu au votat
Ón majoritate Ómpotriva domnului Golcea. Mai exact — 80% dintre colegii s„i au votat Ómpotriv„, 14, Ón favoarea sa, 6 s-au ab˛inut. De∫i nu a primit recomandarea consiliului profesoral, a∫a cum prevede legea, Sandu Golcea este singurul candidat care ∫i-a depus dosarul pentru concursul de inspector general ∫colar, care va avea loc la Bucure∫ti pe data de 20 decembrie. Ca urmare a interven˛iei prefectului, Ón interiorul Inspectoratului ™colar Jude˛ean Timi∫ exist„ o atmosfer„ extrem de tensionat„. Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, respectuos v„ Óntreb: cum ve˛i interveni pentru asigurarea respect„rii legalit„˛ii ∫i cui folose∫te interven˛ia prefectului, interven˛ie ce bulverseaz„ activitatea unei institu˛ii at‚t de importante?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
A∫ dori s„ se re˛in„ Ón stenogram„: mai sunt c‚teva interpel„ri: domnul Ion V„rg„u — situa˛ia Societ„˛ii îFeral“ — Tulcea adresat„ primului-ministru. Dore∫te r„spuns scris ∫i oral.
Domnul senator Ion Florescu, construirea unui nou sediu administrativ Ón T‚rgu Jiu, adresat„ Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. Dore∫te r„spuns scris ∫i oral.
Domnul senator Gheorghe Funar, c„tre prim-ministru. Solicit„ r„spuns scris ∫i oral la interpelarea privind deplas„rile Ón Ungaria ale reprezentan˛ilor U.D.M.R. din Guvernul Rom‚niei. Spun corect, da?
™i domnul senator ™ter Sever, o interpelare adresat„ tot primului-ministru legat„ de p‚rtia de schi de la...
Da, s-a re˛inut. V„ rog s„ le transmite˛i Ón scris la secretariat, ca s„ fie trimise c„tre primul-ministru. Nu mai am timp, domnule senator Funar, Ómi pare foarte r„u. Stima˛i colegi, trecem la r„spunsuri.
Dau cuv‚ntul domnului ministru Teodor Atanasiu, ministrul ap„r„rii na˛ionale, s„ r„spund„ domnului senator Valentin Dinescu.
Este aici? Dac„ nu este, v„ rog, domnule ministru, s„ fi˛i de acord s„-i transmite˛i r„spuns Ón scris, da? Mai ave˛i un r„spuns la o interpelare, tot c„tre domnul senator Dinescu, care lipse∫te. V„ rog s„-i transmite˛i Ón scris ∫i v„ mul˛umim foarte mult pentru...
Din sal„
#160812Domnul senator Dinescu este bolnav.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da, ∫i va primi r„spunsul Ón scris. Am Ón˛eles... S-a Ón˛eles, n-am f„cut nici un repro∫. Deci este cu un atac de inim„ ∫i din p„cate, v„ rog...
V„ mul˛umesc ∫i ne cerem scuze c„ v-am ˛inut p‚n„ la ora asta aici.
Domnul secretar de stat Ervin Székely...
Domnule ministru Atanasiu, scuza˛i-m„, colegii mei n-au mai p„strat ordinea ∫i mai ave˛i de r„spuns la o interpelare a domnului Otilian Neagoe, da? V„ rog eu... V„ Óntoarcem din drum. V„ merge, totu∫i, bine ∫i rog aparatul tehnic, de-acum Óncolo, c‚nd Ómi pune secretarii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 de stat, s„-i pun„ Ón ordine. Nu control„m Ón 20 de pagini s„ vedem unde sunt...
Domnule ministru, ave˛i de r„spuns la o Óntrebare a domnului senator P.S.D. Otilian Neagoe despre angaja˛ii arhivelor militare de la Unitatea Militar„ 02405 Pite∫ti. V„ rog. Microfonul 10.
## **Domnul Teodor Atanasiu** — _ministrul ap„r„rii na˛ionale_ **:**
Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale elibereaz„ adeverin˛ele necesare recalcul„rii pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, Ón conformitate cu prevederile legisla˛iei recente Ón domeniu. Cu toate eforturile pe care le face institu˛ia militar„, procesul de eliberare a adeverin˛elor necesare recalcul„rii pensiilor, care fac obiectul acestor reglement„ri, se deruleaz„ cu dificultate ∫i din cauza urm„toarelor motive: pentru perioadele de timp mai Óndep„rtate, cum este cea dintre anii 1939 ∫i 1955, nu exist„ state de plat„, deoarece nu au fost p„strate.
De∫i unele documente se g„sesc Ón fondul arhivistic, ele nu con˛in toate elementele cerute de dispozi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat. Din anul 1950 ∫i p‚n„ Ón prima jum„tate a anului 1960, multe unit„˛i militare au fost salarizate prin arondare la alte unit„˛i, f„r„ leg„tur„ func˛ional„ sau ierarhic„, f„r„ s„ se fi Óntocmit un documentar al acestui obiect, astfel c„ Ón cele mai multe cazuri este imposibil„ identificarea salaria˛ilor personalului civil din aceste unit„˛i. Men˛ion„m c„ Arhivele Militare Ó∫i desf„∫oar„ ∫i Ón prezent activitatea cu personal suplimentar fa˛„ de organigram„.
Pentru a veni Ón sprijinul peten˛ilor, prin ordin al ministrului ap„r„rii na˛ionale s-a dispus ca ∫i Ón unit„˛ile militare, Ón calitate de fo∫ti angajatori, sau e∫aloanele superioare ale acestora s„ dea curs acestor cereri ∫i, chiar mai mult, s„ se adreseze Ón nume propriu Arhivelor Militare, respectiv U.M. 02405 Pite∫ti pentru solu˛ionarea lor operativ„. Preciz„m, totodat„, c„ certificatele eliberate de Arhivele Militare nu sunt echivalente cu adeverin˛ele Ón forma cerut„ de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005. Acestea sunt documente care trebuie interpretate de speciali∫ti cu cuno∫tin˛e Ón domeniul financiar, contabil ∫i de personal. Œn acest sens, la nivelul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale este analizat„ posibilitatea supliment„rii acestor categorii de personal, Ón scopul eficientiz„rii activit„˛ii.
Domnul senator Otilian Neagoe. Microfonul 3.
Domnule ministru, a∫a cum rezulta ∫i din interpelare, sunt foarte mul˛i cet„˛eni care solicit„ grabnic aceste documente. Av‚nd Ón vedere v‚rsta Ónaintat„ a multora dintre ei ∫i av‚nd Ón vedere faptul c„ a∫teapt„ m„rirea pensiei prin acest proces al recalcul„rii, rug„mintea noastr„ era ca Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale s„ fac„ un efort Ón plus pentru a scurta timpul care e ∫i a∫a foarte mare.
Unii dintre solicitan˛i ne spuneau c„ primesc r„spuns dup„ doi ani ∫i de aceea am f„cut aceast„ interven˛ie pentru a g„si formulele cele mai potrivite, pentru ca timpul s„ fie redus ∫i oamenii s„ primeasc„ aceste documente la timp.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Stima˛i colegi, rug„mintea este, ∫i la mini∫tri, ∫i la secretari de stat, v„ rog, r„spunsuri sintez„. Le ve˛i primi ∫i scris. Dac„ ave˛i dup„ aceea comentarii, pute˛i interveni.
Are cuv‚ntul domnul secretar de stat Ervin Székely Zoltán. Ave˛i dou„ Óntreb„ri: una a domnului senator Vasile Dan Ungureanu, cu privire la activitatea societ„˛ii de la Arad, îSanevit“, ∫i alta, a domnului senator Dan Claudiu T„n„sescu, legat„ de epidemia de rujeol„.
V„ rog, la cele dou„, Ónt‚i. V„ rog, microfonul 8.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán —** _secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ :
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la Óntrebarea domnului senator Vasile Dan Ungureanu privind situa˛ia de la S. C. îSanevit“ — S.A. Arad, v„ comunic„m urm„toarele:
1. S. C. îSanevit“ — S.A. a fost o societate privat„, Ministerul S„n„t„˛ii neav‚nd posibilitatea de a interveni Ón activitatea acesteia ∫i de a efectua controale.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1658322. Ministerul S„n„t„˛ii, prin reprezentan˛ii s„i Ón adunarea general„ a ac˛ionarilor, a c„utat s„ vitalizeze societatea prin participarea la licita˛ii cu o parte c‚∫tigat„, participarea la t‚rguri ∫i expozi˛ii interna˛ionale de profil, generatoare de contracte de export.
· procedural
104 de discursuri
V„ mul˛umesc. Domnul Dan Ungureanu, microfonul 3. V„ rog, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule ministru.
Nu m„ a∫teptam s„ descoperi˛i ceva chiar dumneavoastr„ sau Corpul de control la îSanevit“.
Situa˛ia este alta, nu o cunoa∫te˛i, Ómi pare r„u. V„ mul˛umesc.
Cea de a doua Óntrebare, a domnului doctor Claudiu T„n„sescu, legat„ de epidemia de rujeol„.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán:**
Av‚nd Ón vedere c„ r„spunsul este prea lung, domnul senator T„n„sescu a acceptat s„ primeasc„ Ón scris ∫i i-am Ónm‚nat deja r„spunsul.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 ## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu**
**:**
De acord.
Da. Nu mai e nevoie? V„ mul˛umesc. Ave˛i o interpelare a domnului Alexandru Mor˛un. E aici, da?
Cu privire la salarizarea medicilor ∫i v‚nzarea spa˛iilor cu destina˛ie de cabinete medicale.
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind salarizarea medicilor ∫i v‚nzarea spa˛iilor cu destina˛ie de cabinete medicale, v„ comunic„m urm„toarele:
Salarizarea medicilor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón unit„˛i sanitare publice se face conform anexei nr. 1 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 125/2005.
Conform acestei anexe, salariile de baz„ ale medicilor sunt stabilite pe tipuri de unit„˛i sanitare ∫i pe grade profesionale, av‚nd o limit„ minim„ ∫i o limit„ maxim„.
Œn interiorul acestui interval, salariile de baz„ individuale se stabilesc Ón baza evalu„rilor performan˛elor profesionale individuale, conform metodologiei aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 150/1999, modificat„ ∫i completat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 414/2000.
La salariile de baz„ astfel stabilite se adaug„ ∫i celelalte drepturi salariale, respectiv sporuri de vechime, sporuri pentru concedii de munc„, sumele cuvenite pentru efectuarea g„rzilor. Dac„-mi permite˛i, nu citesc detalierea r„spunsului Ón continuare. V„ dau r„spunsul Ón scris, cu aceast„ problematic„.
Referitor la v‚nzarea cabinetelor medicale, Ministerul S„n„t„˛ii a ini˛iat un pachet legislativ Ón care sunt redefinite competen˛ele ∫i responsabilit„˛ile componentelor sistemului sanitar din Rom‚nia, inclusiv medicin„ primar„ ∫i ambulatoriu de specialitate, desf„∫urate Ón cabinete medicale.
Œn acest context, p‚n„ la finalizarea cadrului normativ se impunea suspendarea v‚nz„rii spa˛iilor cu destina˛ie de cabinete medicale, precum ∫i a spa˛iilor Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i conexe actului medical.
Continuarea aplic„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005 determin„ imposibilitatea armoniz„rii activit„˛ii medicale din acest segment, medicina primar„ ∫i din ambulatoriu de specialitate, cu celelalte componente ∫i creeaz„ posibilitatea apari˛iei de disfunc˛ii majore, fapt ce va influen˛a...
Domnule ministru, v„ rog eu. Dac„ ne citi˛i tot romanul acela, nu ne intereseaz„. Da˛i-i-l domnului Mor˛un. V„ mul˛ume∫te. Dup„ aceea, dac„ mai are ceva de intervenit, o va face. V„ rog eu, sintez„ avem nevoie.
V„ rog s„ r„spunde˛i ∫i domnului senator Ion Chelaru, angajarea ∫i promovarea Ón unit„˛ile sanitare publice.
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind angajarea ∫i promovarea Ón func˛ii, grade ∫i trepte
profesionale Ón unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, v„ comunic„m urm„toarele:
Potrivit prevederilor din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar, angajarea personalului pe func˛ii, grade ∫i trepte profesionale se face prin concurs pe un post vacant existent Ón statul de func˛ii.
Promovarea Ón func˛ii, grade ∫i trepte profesionale se face, potrivit metodologiei legale Ón vigoare, prin transformarea postului avut Óntr-un post corespunz„tor promov„rii.
Œn anexele nr. 1 ∫i 4 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 125/2005, sunt prev„zute func˛iile care se utilizeaz„ Ón unit„˛ile sanitare publice din sectorul sanitar. Conform prevederilor art. 25 alin. 3 din actul normativ sus-men˛ionat, criteriile privind angajarea ∫i promovarea Ón func˛ii, grade ∫i trepte profesionale se stabilesc prin ordin al ministrului s„n„t„˛ii, cu consultarea organiza˛iilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munc„ la nivel de ramur„ sanitar„.
Œn contextul reglement„rilor legale sus-men˛ionate a fost elaborat proiectul de ordin pentru aprobarea criteriilor privind angajarea ∫i promovarea Ón func˛ii...
Domnule secretar de stat, v„ mul˛umesc.
V„ rog s„-i transmite˛i domnului Chelaru r„spunsul Ón scris. Ave˛i o interpelare restant„, a domnului Ilie Petrescu de la Grupul Rom‚nia Mare, care v-a Óntrebat urm„torul lucru: la Gorj s-au schimbat directorii de spitale, dar de dou„ s„pt„m‚ni nu s-au pl„tit datoriile, ∫i asta era una din condi˛ii. Ave˛i r„spunsul?
Nu. Nu am primit.
Nu-l ave˛i. V„ rog s„-l preg„ti˛i ∫i s„-l transmite˛i Ón scris p‚n„ la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii.
Domnule Petrescu, v„ rog.
Eu am cerut data trecut„, pentru stenogram„, ca domnul ministru s„-mi arate posibilit„˛ile ∫i datoriile la fiecare spital din jude˛ul Gorj. Œn˛eleg c„ s-a f„cut schimbarea de c„tre Alian˛„ ∫i acum nu se mai aduc datoriile ∫i care este situa˛ia spitalului din jude˛ul Gorj Ón perspectiv„. Asta era interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru. ™i v„d c„ domnul ministru, precum fotbali∫tii, fenteaz„ situa˛ia.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnule ministru, v„ rog, preg„ti˛i pentru data viitoare r„spunsul la aceast„...
Dau cuv‚ntul domnului vicepre∫edinte C„t„lin Sandu, A.V.A.S. Ave˛i o Óntrebare adresat„ de domnul senator Otilian Neagoe cu privire la situa˛ia dramatic„ de la îNitramonia“ F„g„ra∫.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 ## **Domnul Jean C„t„lin Sandu** — _vicepre∫edinte la_
_Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la Óntrebarea domnului Otilian Neagoe Ón privin˛a îNitramonia“, preciz„m urm„toarele:
S.C. îNitramonia“ a fost privatizat„ prin Óncheierea contractului de v‚nzare-cump„rare ac˛iuni, Ón data de 21.III.2003, cu firma Flescher Group LLC S.U.A. Prin contractul sus-men˛ionat, A.V.A.S. are pachet de 8.000.676 ac˛iuni, reprezent‚nd 79% din capitalul social al societ„˛ii.
Ulterior, contractul a fost novat c„tre S&T Oil Equipment and Machinery LTD. S.U.A. ∫i CHEMTRANS GmbH Austria. Aceste dou„ societ„˛i ∫i-au asumat obliga˛ii cuprinse Ón foaia de privatizare a S.C. îNitramonia“ — S.A. Œn perioada urm„toare Ónregistr„rii unui ac˛ionar societatea s-a divizat, rezult‚nd pe l‚ng„ îNitramonia“ Ónc„ 7 societ„˛i, ∫i anume: îNitroexploziv“, îNitrofertiles“, îNitroservice“, îNitrocontrol“, îNitrotrans“, îNitrosere ∫i îBenzin„-P„str„v„rie-Floarea Reginei“ — S.A.
Œntruc‚t toate datoriile ∫i crean˛ele au fost l„sate societ„˛ii-mam„ îNitramonia“ — S.A., aceasta intr„ Ón lichidare judiciar„ din cauza imposibilit„˛ii execut„rii crean˛elor.
La 5 societ„˛i cu peste 1.200 de salaria˛i din cele 7, cu excep˛ia S.C. îNitrosere“ ∫i îBenzin„-P„str„v„rie“, s-a instituit, Ón data de 23 februarie 2005, administrarea special„ Ón vederea monitoriz„rii Óntregii activit„˛i ∫i preg„tirea acesteia Ón vederea v‚nz„rii Ón bloc.
Termenul estimat ini˛ial de A.V.A.S., ultima decad„ a lunii decembrie a.c., privind finalizarea contractului de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni la 5 societ„˛i comerciale, nu a putut fi respectat, Óntruc‚t unul dintre ofertan˛i a solicitat un audit propriu de mediu. Œn aceste condi˛ii, institu˛ia noastr„ estimeaz„ finalizarea privatiz„rii Ón prima decad„ a lunii ianuarie 2006.
Domnul senator Otilian Neagoe, microfonul 3, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns.
Din p„cate, situa˛ia la îNitramonia“ este dramatic„ Ón aceast„ clip„. Oamenii nu ∫i-au primit salariile de 3 luni ∫i de∫i se pare c„ s-a rezolvat Ón ultima clip„ cu agentul termic ∫i gazele naturale, situa˛ia din punct de vedere al pl„˛ii salariilor este una dramatic„, mai ales acum, Ón pragul s„rb„torilor de iarn„.
De aceea, a∫ dori s„ Óntreb ce solu˛ii ave˛i pentru plata salariilor. C‚nd se va finaliza, totu∫i, privatizarea? Pentru c„ acolo, de pe platform„, se fur„ fier vechi... sunt instala˛ii cu risc mare pentru Óntreaga zon„ ∫i lucrurile au sc„pat de sub control pur ∫i simplu.
V„ mul˛umesc. Pute˛i da un r„spuns acum?
Pot s„ v„ r„spund Ón privin˛a privatiz„rii c„ noi sper„m ca Ón ianuarie 2006 s„ privatiz„m cele 5 societ„˛i. Nu a fost vina noastr„. Este vorba de un audit solicitat de unul dintre investitori. Sper„m ca Ón 2006, la 1 ianuarie, s„...
V-a Óntrebat dac„ cei de acolo vor primi salariile.
Asta... Nu pot s„ r„spund la Óntrebarea asta dac„...
E foarte grea, domnule Otilian. Nici nu poate. Probabil c„ Guvernul. Bine.
Trecem la domnul secretar de stat Anton Niculescu. Ave˛i o Óntrebare a domnului Aurel Ardelean cu privire la datoria statului irakian c„tre Rom‚nia.
Este, da?
Microfonul 9.
V„ ascult„m, domnule secretar de stat. Sintez„, v„ rog.
## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
Da. La 21 noiembrie 2004 a fost semnat Acordulcadru dintre Irak ∫i creditorii Clubului de la Paris prin care datoria extern„ a Irakului a fost redus„ cu 80%.
Decizia a avut la baz„ situa˛ia economic„ ∫i financiar„ cu care se confrunt„ Irakul, precum ∫i principalele m„suri de redresare incluse Ón programul Guvernului irakian ∫i sprijinite de asisten˛a postconflict de urgen˛„, aprobat„ de Consiliul F.M.I. la 29 septembrie 2004.
S-a urm„rit acordarea unui sprijin concret Irakului pentru relansarea reconstruc˛iei ˛„rii, precum ∫i realizarea unor niveluri sustenabile ale datoriei.
Acceptarea de c„tre Rom‚nia a termenilor Acorduluicadru convenit Óntre Irak ∫i creditorii Clubului de la Paris a avut la baz„ o abordare pragmatic„, urm„rind ob˛inerea unor termeni de recuperare c‚t mai avantajo∫i statului rom‚n cu sprijinul oferit de Clubul de la Paris Ón derularea negocierilor cu autorit„˛ile irakiene, ca alternativ„ fa˛„ de posibilitatea unor negocieri bilaterale care s„ treneze foarte mult ∫i s„ se deruleze cu realizarea unor termeni de reglementare inferiori.
Œn plus, experien˛a acumulat„ p‚n„ Ón prezent Ón cazul altor ˛„ri debitoare statului rom‚n nu a oferit, Ón cazul negocierilor la nivel bilateral, condi˛ii mai avantajoase fa˛„ de cele negociate cu ˛„rile Clubului de la Paris.
Totodat„, aceast„ abordare face parte dintr-o viziune strategic„. Prin ralierea rapid„ la sprijinul oferit Irakului de Clubul de la Paris, Rom‚nia, Ón perspectiva consolid„rii situa˛iei politico-economice din Irak, urm„re∫te s„-∫i asigure un argument suplimentar Ón vederea ob˛inerii de beneficii concrete prin participarea la fazele superioare de reconstruc˛ie, aspect ce va fi transmis la momentul oportun Guvernului irakian ∫i conducerii coali˛iei.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Domnul ministru Bogdan Olteanu, Ón numele primuluiministru, desigur. Ave˛i dou„ Óntreb„ri: una a domnului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Nicolae Iorga... dar nu este aici. V„ rog s„-i transmite˛i Ón scris. ™i una c„tre domnul Aurel Ardelean — este aici — ac˛iunea U.D.M.R. din 17 octombrie de la ClujNapoca.
V„ rog, domnule secretar de stat... Unde sunte˛i?
Œn fa˛a noastr„.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Bogdan Olteanu —** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator,
Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ cu privire la adunarea public„ Ón care — citez: îcei din U.D.M.R. au solicitat separarea pe criterii etnice a Universit„˛ii Babe∫Bolyai“, precizez urm„toarele:
Adunarea public„ la care face˛i referire a fost organizat„ de c„tre Societatea Civil„, nu de c„tre U.D.M.R., ∫i este expresia libert„˛ii de asociere ∫i exprimare Óntr-un stat democratic.
Unul dintre obiectivele majore ale Guvernului la capitolul educa˛ie este asigurarea accesului egal ∫i sporit la educa˛ie al tuturor.
Astfel, Programul de guvernare prevede dezvoltarea Ónv„˛„m‚ntului Ón limba matern„, conform nevoilor cet„˛enilor, inclusiv elaborarea manualelor ∫colare conform dezideratelor comunit„˛ilor, tradi˛iilor democratice ∫i reperelor europene, crearea condi˛iilor institu˛ionale, prin elaborarea cadrului legal privind Ónfiin˛area unor facult„˛i de stat Ón limbile minorit„˛ilor na˛ionale.
Guvernul inten˛ioneaz„ s„ dea curs acestor angajamente asumate Ón momentul Ónvestirii, cu respectarea prevederilor legale ∫i a principiilor ∫i valorilor europene.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Aurel Ardelean, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1.
Domnule ministru, nu sunt jurist, dar, dup„ c‚te cunosc, Societatea Civil„ nu are personalitate juridic„ ∫i nu i se pot da, din partea prim„riei, aprob„ri pentru organizarea unor astfel de mitinguri. Deci, dac„ mitingul a fost ini˛iat de Societatea Civil„, aceasta nu are personalitate juridic„, ea nu poate solicita prim„riei un aviz pentru organizarea unui astfel de miting.
S-a Ón˛eles. V„ rog, r„spunde˛i.
F„r„ Óndoial„, domnule senator, reprezentan˛ii Societ„˛ii Civile, care au solicitat aceast„ autoriza˛ie, Óndeplineau condi˛iile legale, iar lista acestor reprezentan˛i o pute˛i ob˛ine de la Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca.
V„ mul˛umesc.
Domnule ministru, ave˛i o interpelare a domnului senator Gheorghe Funar.
V„ rog s„ lua˛i loc la microfonul 9. Nu vrem s„ face˛i febr„... ∫i mai avem de lucru p‚n„ la sf‚r∫itul anului... Deci, v„ rog, microfonul 9.
Domnul senator Funar are o Óntrebare referitoare la imobilele revendicate de c„tre biserici.
V„ rog.
Domnule senator, cu scuzele de rigoare c„ stau jos, la acest microfon, referitor la interpelarea dumneavoastr„, preciz„m:
Legea Ón baza c„reia au fost restituite imobilele care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia are nr. 501/2002. Legea nr. 501/2002 aprob„, cu modific„ri ∫i complet„ri, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000, ulterior, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.
Situa˛ia retroced„rii imobilelor revendicate de c„tre cultele religioase v-a fost prezentat„, recent, ca r„spuns la o Óntrebare anterioar„, pe care a˛i adresat-o Ómpreun„ cu doamna senator Verginia Vedina∫ domnului primministru.
Œn spiritul principiilor cuprinse Ón Programul de guvernare ∫i consecvent hot„r‚rii de a rezolva problema propriet„˛ii Ón Rom‚nia, Guvernul va continua, prin organismele abilitate ∫i Ón m„sura competen˛elor sale, s„ ac˛ioneze pentru restituirea integral„ a propriet„˛ilor, incluz‚nd aici ∫i imobilele apar˛in‚nd cultelor religioase din Rom‚nia.
Autorit„˛ile responsabile vor informa periodic opinia public„ Ón leg„tur„ cu stadiul retroced„rii imobilelor abuziv confiscate de c„tre regimul comunist.
Domnule senator Gheorghe Funar, sunte˛i mul˛umit de r„spuns? Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu pot fi mul˛umit de r„spuns, pentru c„ nu am primit lista. Am solicitat lista imobilelor restituite bisericilor. Este drept c„ am mai formulat o Óntrebare Ón sesiunea din prim„var„, atunci am primit o list„, dar, de atunci, au continuat restituirile ∫i se aplic„ legea — ∫i bine face Guvernul — ∫i insist, ∫i Ól rog pe domnul ministru Olteanu s„ ne r„spund„ la Óntrebarea noastr„ ∫i s„ ne comunice lista la zi.
Œn afar„ de acest lucru, domnule pre∫edinte, eu ˛in s„ mul˛umesc pentru r„spunsul scris, dar acest r„spuns nu e semnat de nimeni. Scrie aici îCu stim„, C„lin PopescuT„riceanu, prim-ministru“. M-am uitat ∫i eu Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Ón 28 decembrie 2004, prim-ministru al Rom‚niei a devenit domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu. Acesta este primul-ministru. E o alt„ persoan„ care e scris„ aici ∫i care nu a semnat. Rog ca r„spunsul s„ fie semnat de cel care a fost ∫i este primministru al Rom‚niei.
Mul˛umesc.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
S-a Ón˛eles.
Domnule ministru, vre˛i s„ da˛i un r„spuns aici?
Domnule pre∫edinte, Domnule senator,
V„ vom transmite lista adus„ la zi, Ón m„sura Ón care au ap„rut modific„ri fa˛„ de lista ce v-a fost comunicat„ ini˛ial.
™i rug„mintea este, domnule ministru Olteanu, chiar dac„ nu este primul-ministru, pentru primul-ministru semneaz„ cineva din Guvern, dar trebuie semnat„.
M„ ierta˛i! Cred c„ e o neÓn˛elegere. Œn˛eleg c„ domnul senator nu e de acord cu caracterul incomplet al numelui premierului, nu c„ nu ar fi semnat„ adresa.
persoanele care exercit„ func˛ii de demnitate public„ ∫i pentru func˛ionarii publici.
Œntruc‚t personalul Óncadrat la cabinetul demnitarilor se afl„ Ón raporturi de munc„ pe baza contractului individual de munc„, dispozi˛iile invocate anterior nu sunt incidente Ón cazul acestor angaja˛i ∫i, Ón consecin˛„, nu dispunem de declara˛iile de interese ale acestora.
Œn calitate de prim-ministru liberal, domnul C„lin Popescu-T„riceanu este adeptul unui management modern Ón administra˛ie, iar Ón Guvernul pe care Ól conduce nu se practic„ numirile Ón baza unei liste date de la centru, astfel Ónc‚t nu exist„ o centralizare a angaja˛ilor diferitelor ministere ∫i a implic„rii lor Ón activitatea unor societ„˛i comerciale.
V„ asigur„m c„ una dintre preocup„rile constante ale primului-ministru este asigurarea transparen˛ei actului de guvernare, dar nu credem c„ aceasta presupune ca primul-ministru s„ monitorizeze angaj„rile pe care le fac demnitarii la cabinetele proprii. Responsabilitatea Ón selectarea personalului propriu revine fiec„ruia dintre mini∫tri, ∫i ave˛i, domnule senator, dreptul de a-i interpela individual, oric‚nd dori˛i.
E semnat„? Œn˛eleg c„ nu e semnat„ deloc.
N-am Ón˛eles eu.
Microfonul 2.
Domnule pre∫edinte, v-o prezint ∫i dumneavoastr„. Este anonim„, nu e semnat„ de nimeni, dar Ól rog pe domnul ministru s„ treac„ numele primului-ministru ∫i prenumele pe care le are, pentru a nu face o gre∫eal„, o confuzie Óntre persoane.
Dac„ nu e semnat„, ne cerem scuze ∫i ve˛i primi un exemplar semnat, Ón urm„toarele zile, cu scuzele de rigoare ale premierului.
™i cu toate prenumele, v„ rog.
Domnule ministru Olteanu, ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Ion Moraru — P.S.D. — la interpelarea privind persoanele cu incompatibilit„˛i de func˛ie, angajate la cabinetele demnitarilor.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.
## Domnule senator,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„, v„ preciz„m c„ informa˛iile de natura celor solicitate sunt incluse Ón declara˛iile de interese, potrivit prevederilor art. 111 alin. 2 din Legea nr.161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i sunt obligatorii numai pentru
Domnul senator Ion Moraru. Microfonul 3. V„ rog, dac„ ave˛i ceva de comentat.
Domnule ministru, v„ mul˛umesc.
Era numai o rug„minte colegial„, bazat„ pe o prevedere constitu˛ional„. Œn˛eleg c„ nu dori˛i sau nu pute˛i s„ da˛i r„spuns acestei solicit„ri colegiale. Œnseamn„ c„ va trebui s„ facem demersuri direct la ministere.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei — Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
V„ rog, l„sa˛i-i liber microfonul 8.
Lua˛i loc, v„ rog. Ave˛i de r„spuns, Ón primul r‚nd, la Óntrebarea domnului senator Claudiu T„n„sescu, de la P.R.M., cu privire la aplicarea Legii nr. 247/2005. V„ rog, sintez„.
## **Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Bun„ seara, doamnelor ∫i domnilor senatori! Domnule senator Dan Claudiu T„n„sescu,
La Óntrebarea formulat„ de Domnia voastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 8.12.2005, v„ comunic„m urm„toarele:
Activitatea consiliilor locale intr„ Ón sfera de competen˛„ a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Prin urmare, v„ rug„m frumos ca, pentru informa˛iile solicitate privind comunicarea, pe fiecare jude˛ Ón parte, a prim„riilor ∫i localit„˛ilor unde nu sunt asigura˛i speciali∫ti Ón m„sur„tori cadastrale, care s„ asigure aplicarea Ón
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 termen legal a prevederilor Legii nr.247/2005, s„ v„ adresa˛i acestui minister.
V„ mul˛umim frumos.
Domnul senator Claudiu T„n„sescu este de acord cu r„spunsul.
Mul˛umesc foarte mult.
Sunt dou„ interpel„ri, domnule secretar de stat D„nu˛ Apetrei, una a domnului senator Petru Stan, referitoare la situa˛ia domnului inginer Margin Ioan, de la A.D.S. Bucure∫ti, ∫i cealalt„, a domnului senator Ioan Talpe∫, revenire la interpelarea prezentat„ de d‚nsul Ón 31.10.2005.
Œncepe˛i cu domnul senator Petru Stan, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
R„spunsul la interpelare este foarte amplu. O s„ Óncerc s„ fac o sintez„. Domnul senator a studiat r„spunsul ∫i Ón˛eleg c„ nu este foarte mul˛umit.
Domnule senator Petru Stan,
La interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 8.12.2005, v„ comunic„m urm„toarele:
Ulterior apari˛iei Legii nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i celelalte m„suri adiacente, a ap„rut necesitatea obiectiv„, Óntemeiat„ pe considerente de legalitate ∫i oportunitate, de a proceda la delegarea mai multor persoane, reprezentan˛i teritoriali ai A.D.S., Ón condi˛iile Codului muncii, la centru.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ trebuia preg„tit„ baza de date pentru momentul final de depunere a solicit„rilor respective, ∫i anume, 30.11.2005, se impunea organizarea instruirii reprezentan˛ilor privind procedura de aplicare a acestor prevederi, precum ∫i faptul c„ trebuiau Óntocmite, totodat„, centralizatoarele cu suprafe˛ele solicitate la nivelul Óntregii ˛„ri, ce urmeaz„ a fi identificate, astfel c„ noi consider„m c„ sunt Óntemeiate motivele pentru delegarea domnului inginer Ioan Margin la centru.
Potrivit prerogativelor care revin directorului general al A.D.S., conform Regulamentului de organizare...
V„ rog, nu ne prezenta˛i tot. Poate face˛i o sintez„. Da˛i-i r„spunsul scris, pentru c„ Ón˛eleg c„ s-a f„cut un... Da?
Da, a∫a o s„ proced„m, domnule pre∫edinte.
V„ rog eu s„ vede˛i r„spunsul, domnule senator, ∫i, p‚n„ r„spunde la cealalt„ Óntrebare, dac„ nu v„ satisface, dup„ aceea, Óntreba˛i. Veni˛i ∫i lua˛i r„spunsul scris, uita˛i-v„ peste el... Dac„ l-a˛i v„zut, spune˛i-ne dac„ ave˛i vreun comentariu. Microfonul 1.
Domnule pre∫edinte, am v„zut r„spunsul. Nu era semnat de domnul ministru Gheorghe Flutur, a∫ ruga s„ fie semnat ∫i a∫ dori s„ informez Senatul c„ sunt total
nemul˛umit de acest r„spuns. Este o b„taie de joc, absolut. Nu r„spunde la nici o Óntrebare. ™i am s„ vin cu argumente.
Œn primul r‚nd, nu explic„ r„spunsul dat domnului inginer Margin: îŒnc„ nu ˛i-ai g„sit de lucru?“ ™i atunci, cum a fost trimis s„-l instruiasc„? ™i bineÓn˛eles c„ ∫i dup„ ce a fost trimis acas„ nu i-a dat de lucru. Nici decizie... Nu i-a dat nici un fel de h‚rtie la m‚n„, îdomnule, te-am dat afar„, lucreaz„ Ón continuare“, deci nu ∫tie omul care este situa˛ia lui. Asta este o problem„.
A doua problem„: Ól Ónvinuie∫te c„ a ini˛iat o ac˛iune judec„toreasc„, re˛ine˛i, acum 4 ani...
## Numai o secund„, v„ rog!
Domnule senator Dumitrescu, avem de votat legi organice. L„sa˛i secretara, c„ merge singur„ p‚n„ sus. V„ rog eu s„ Ón˛elege˛i.
V„ rog s„ continua˛i, domnule senator.
## **Domnul Petru Stan:**
Deci Ól Ónvinuie∫te....
Eu v„ rog foarte mult s„ fiu ascultat.
Œl Ónvinuie∫te pe domnul inginer Margin c„ a f„cut o ac˛iune judec„toreasc„, re˛ine˛i, pentru care exist„ o hot„r‚re definitiv„ ∫i irevocabil„, de acum 4 ani de zile. P„i nu dumnealui era director general, actualul director al A.D.S. Dar eu pot s„ demonstrez c„ exist„ delega˛ie semnat„ de fostul director general Popa, prin care angajeaz„ avocat A.D.S.-ul, ∫i pot s„ aduc copie de pe aceast„ delega˛ie.
Deci totul este o minciun„. De fapt, ac˛iunea a fost ini˛iat„ de îAgromin“ Zal„u ∫i, din moment ce este o ac˛iune care este c‚∫tigat„....
Domnule senator... Domnule senator, m„ urm„ri˛i? Œn˛eleg. Ne pute˛i ˛ine un discurs, pe tema asta, de o jum„tate de or„. Nu sunte˛i mul˛umit de r„spuns, solicita˛i refacerea r„spunsului ∫i s„ fie semnat de ministrul agriculturii. Corect? V„ rog eu foarte mult, c„ nu v„ putem asculta o jum„tate de or„.
Rog, Ón primul r‚nd, s„ se dea r„spuns la fiecare Óntrebare.
S-a Ón˛eles.
™i vreau s„-i aduc aminte doar Ón dou„ secunde. Inclusiv Legea nr. 1/2000 prevede la art. 36 c„ cei care au fost ac˛ionari trebuie s„ arate, prin documente, c„ au avut p„m‚nt Ón fostele I.A.S.-uri. Or, hot„r‚rea judec„toreasc„ este clar„...
Domnule senator...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
...expertiza trimis„ de mine este clar„. Dumnealor nu dau nici un fel de r„spuns. Eu v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ primim r„spuns corect.
Bun. Domnule secretar de stat, a˛i Ón˛eles. Vrem un r„spuns corect pentru fiecare problem„ ridicat„, sub semn„tura ministrului.
Da, domnule pre∫edinte.
V„ rog acum s„ r„spunde˛i domnului senator Daea Petre. Numai o secund„. Nu. Avea˛i c„tre domnul senator Ioan Talpe∫ ∫i, dup„ aceea, Petre Daea.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule senator Ioan Talpe∫, la interpelarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón data de 8.12.2005, v„ comunic„m urm„toarele:
Suprafa˛a de p„∫uni Ómp„durite care a fost supus„ controalelor Ón perioada mai—octombrie 2005 este de 32.398 hectare.
La pct. 2, Ón unele trupuri de p„∫une controlate au fost constatate t„ieri ilegale de vegeta˛ie. Astfel, avem, ca exemplific„ri, jude˛ul Cluj, jude˛ul Suceava, jude˛ul Neam˛, jude˛ul Bac„u. Sunt diferite suprafe˛e trecute aici. C‚nd primi˛i r„spunsul, o s„ le primi˛i Ón scris.
Suprafa˛a de p„∫uni Ómp„durite pentru care s-au prev„zut solu˛ii tehnice care s„ asigure men˛inerea vegeta˛iei forestiere Ón aceste areale este de 118.000 hectare, din cele 138.000 hectare netransformate.
V„ mul˛umesc frumos.
Deci, mul˛umesc foarte mult.
Mai ave˛i o Óntrebare adresat„ de c„tre domnul senator Petre Daea, legat„ de culturile ∫i suprafe˛ele Óns„m‚n˛ate pe plan na˛ional ∫i jude˛ean.
Da, domnul Daea, microfonul nr. 3.
Doresc situa˛ia scris„.
## V„ Ón˛elege˛i, da? Bine.
Mul˛umesc foarte mult.
## Stima˛i colegi,
Avem dou„ solu˛ii: mai avem de dat o serie de r„spunsuri sau Óncepem plenul. Pe vot, legi. Problema este destul de delicat„, pentru c„, indiferent ce vrem, ast„zi va trebui dou„ legi s„ le trecem, Óntruc‚t au termen de aprobare tacit„ ast„zi. Da? Deci invit senatorii Ón sal„. Rog liniile de grup s„ mobilizeze senatorii, s„ vin„ Ón sal„. Deci, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i cu aten˛ie!
Domnul Dan Ungureanu, ave˛i dou„ Óntreb„ri ale domnului Andreica. Dori˛i s„ primi˛i scris? Da?
Deci, v„ rog, domnul Andreica este aici? V„ rog s„ da˛i r„spunsul, Ón scris. Domnului senator Petre Daea, la fel, da? V„ rog s„ da˛i r„spunsurile scrise.
Pe cine mai avem aici? Mihai ™eitan, pentru Ilie S‚rbu, Ilie Petrescu. V„ rog s„ primi˛i r„spunsurile Ón scris de la domnul ™eitan. Le ave˛i? Da˛i-le r„spunsul Ón scris. Dac„ mai sunt, vom reveni.
De asemenea, avem... Adrian Lemeni este aici? Domnule Ilie Petrescu, primi˛i r„spunsul scris ∫i dac„ va fi nevoie... Deci v„ rog s„-i da˛i r„spunsul Ón scris. De asemenea, doamnei Viorica Moisiuc, da˛i-i r„spunsul Ón scris ∫i vom reveni Ón luna februarie, dac„ este cazul.
Doamna Katalin Kibedi, c„tre Ion R„doi. V„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.
Luciana Varga este? Deci, v„ rog s„ transmite˛i, doamna secretar de stat, r„spunsul Ón scris, domnului Radu C„t„lin Mardare. De acord, da? Lua˛i de la doamna aceea, blond„, r„spunsul.
Ceilal˛i, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, am‚nare la domnul T‚lv„r, la Ion Ardelean — Ministerul Educa˛iei, la Chelaru, la domnul Ungureanu, da? Ilie Petrescu. Deci vom discuta. R„spunsurile le vom vedea s„pt„m‚na viitoare.
V„ mul˛umesc foarte mult. Deci am Óncheiat Óntreb„rile, interpel„rile.
- Trecem la punctul urm„tor: dezbateri legi.
- Rog senatorii... V„ rog s„ invita˛i senatorii Ón sal„. Stima˛i colegi, continu„m dezbaterile. Domnul Eckstein Kovács se Ónscrisese la cuv‚nt. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
M-am Ónscris numai pentru un incident, dac„ vre˛i, procedural. Domnul senator Bindea a spus c„ unul dintre amendamentele Domniei sale nu a fost cuprins Ón raport. Eu, din c‚te Ómi amintesc, acest raport suplimentar a fost discutat ∫i votat Ón data de 13, dat„ la care colegul nostru senator a fost Óntr-o deplasare Ón str„in„tate. Domnia sa invoc„ un mandat dat altui parlamentar. Œn orice caz, nu exist„ nici o rea-voin˛„ ∫i nu a fost depus Ón scris nici un amendament, pentru c„ nu avem interesul s„ facem astfel de lucruri.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Bindea.
## Domnule pre∫edinte,
Œmi pare r„u c„ sunt pus Ón situa˛ia s„ spun ni∫te lucruri pe care nu a∫ fi vrut s„ le spun. Œn acea dat„, Ón care am formulat amendamentul, Ómpreun„ cu domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, am solicitat ∫i s-a aprobat ca amendamentul formulat de c„tre noi, oral, Ón plenul comisiei s„ fie redactat de c„tre staff-ul comisiei, lucru care nu s-a f„cut, iar, a∫a cum a spus domnul pre∫edinte, Ón data urm„toare, Ón 13, eram Óntr-o delega˛ie oficial„ la Hong Kong, dar nefiind redactat de staff-ul comisiei, amendamentul nici m„car nu a figurat respins. Deci eu ∫tiu ∫i din practic„ c„ la comisie nu este obligatoriu s„ fie redactat Ón scris, dar din moment ce s-a hot„r‚t chiar Ón plenul comisiei s„ fie redactat de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 c„tre staff Ón scris, trebuia f„cut. Deci nu-mi este imputabil. De aceea eu am spus c„ nu am vrut s„ eviden˛iez, aici, o disfunc˛ionalitate a staff-ului, dar ca s„-mi ap„r punctul de vedere trebuie s„ ar„t cum a fost Ón realitate. Œn consecin˛„, continuu s„ spun c„ este neprocedural faptul c„ nu este Ónscris acest amendament, cel pu˛in Ón ce m„ prive∫te. Era Ón comun cu domnul senator Doru Ioan T„r„cil„. Nu-mi pot permite s„ vorbesc Ón numele Domniei sale, dar Ón numele meu consider c„ trebuia s„ figureze amendamentul, cel pu˛in ca respins. V„ mul˛umesc.
c„tre staff Ón scris, trebuia f„cut. Deci nu-mi este Duca Viorel Senior absent imputabil. De aceea eu am spus c„ nu am vrut s„ Dumitrescu Ion Mihai absent eviden˛iez, aici, o disfunc˛ionalitate a staff-ului, dar ca Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent s„-mi ap„r punctul de vedere trebuie s„ ar„t cum a fost Dumitru Constantin absent Ón realitate. Œn consecin˛„, continuu s„ spun c„ este Eckstein Kovács Péter prezent neprocedural faptul c„ nu este Ónscris acest amendament, Fekete Szabo Andras Levente absent cel pu˛in Ón ce m„ prive∫te. Era Ón comun cu domnul Filipescu Teodor prezent senator Doru Ioan T„r„cil„. Nu-mi pot permite s„ vorbesc Florescu Ion prezent Ón numele Domniei sale, dar Ón numele meu consider c„ Flutur Gheorghe membru al trebuia s„ figureze amendamentul, cel pu˛in ca respins. Guvernului; V„ mul˛umesc. motivat Frunda György absent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Funar Gheorghe prezent V„ mul˛umesc, domnule senator. G„ucan Constantin prezent Invit, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri Geoan„ Mircea Dan absent generale. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt. Œn˛eleg c„ nu Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin prezent Stima˛i colegi, invit colegii senatori Ón sal„. Œl rog pe Ha∫otti Puiu prezent domnul senator Mihai Ungheanu s„ fac„ apelul. Ila∫cu Ilie absent V„ rog. Domnul Mihai Ungheanu, v„ ascult„m. V„ Iliescu Ion absent Ilu∫c„ Daniel absent Ion Vasile prezent **Domnul Mihai Ungheanu:** Iorga Nicolae prezent Œncepem apelul nominal, cu preciz„ri pentru motivare: Iorgovan Antonie La statut. Antonie ™tefan Mihail absent Da, dar Apostol Neculai prezent absent. Arca∫ Viorel prezent Io˛cu Petru Nicolae absent Ardelean Aurel prezent Iv„nescu Paula Maria absent„ Arion Viorel absent Jurcan Dorel absent Athanasiu Alexandru este motivat Loghin Irina prezent„ Basgan Ion absent Lupoi Mihail absent Berceanu Radu Mircea absent Maior George Cristian absent Bindea Liviu Doru prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Blaga Vasile membru al Marinescu Marius absent Guvernului, Markó Béla membru al deci motivat Guvernului; Bobe∫ Marin prezent motivat Cazacu Cornelia absent„ Mele∫canu Teodor Viorel absent C‚mpeanu Radu Anton absent Mereu˛„ Mircea absent C‚rlan Dan prezent Mih„escu Eugen absent Chelaru Ioan prezent Mih„ilescu Petru ™erban absent Cintez„ Mircea prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Ciornei Silvia prezent„ Moraru Ion prezent Cioroianu Adrian Mihai absent Mor˛un Alexandru Ioan absent Cismaru Ivan prezent Neagoe Otilian prezent Copos Gheorghe membru al Neagu Nicolae prezent Guvernului; Németh Csaba absent motivat Nicolae ™erban prezent Cozm‚nc„ Octav concediu Nicolai Norica absent„ medical Novolan Traian prezent Cre˛u Corina absent„ Onaca Dorel Constantin absent Cre˛u Ovidiu Teodor absent Oprea Mario Ovidiu absent Cucuian Cristian prezent Oprescu Sorin Mircea absent Cuta∫ George Sabin absent Pascu Corneliu absent Daea Petre prezent P„curaru Paul prezent David Cristian membru al P„unescu Adrian prezent Guvernului; Pere∫ Alexandru absent motivat Petre ™tefan absent David Gheorghe prezent Petre Maria absent„ Diaconescu Cristian absent Petrescu Ilie prezent Dina Carol prezent Popa Aron Ioan absent Dinescu Valentin concediu Popa Dan Gabriel prezent medical Popa Nicolae Vlad absent DÓncu Vasile prezent Popescu Dan Mircea absent
Ce prezen˛„ avem?
62 prezen˛i.
Stima˛i colegi, v„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-a depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Legea privind Ónfiin˛area comunei
B„tr‚ni, jude˛ul Prahova, prin reorganizarea comunei Starchiojd.
Domnul senator Chelaru Ion, microfonul 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din p„cate, m„ v„d pus Ón situa˛ia delicat„ s„ ridic o problem„ mai special„, nu-i prima dat„, dar avem Ón fa˛„ dou„ proiecte extrem de importante.
Unul dintre ele este proiectul de Lege privind libertatea religioas„ ∫i regimul general al cultelor, dup„ opinia mea, un proiect esen˛ial pentru mul˛i ani pentru Rom‚nia de ast„zi, ∫i constat cu regret, ca s„ nu spun mai mult, c„ at‚t Coali˛ia, at‚t Alian˛a, c‚t ∫i o parte din celelalte partide, ∫i m„ refer at‚t la U.D.M.R., c‚t ∫i la Partidul Conservator, nu mai sunt Ón sal„.
Suntem Ón ultima zi Ón care puteam vota aceast„ lege. Nu cred c„ ne justific„m, ca senatori, ca o lege de o asemenea importan˛„ s„ poat„ trece ast„zi, la sf‚r∫itul zilei de ast„zi, tacit.
Eu sunt dator, Ón primul r‚nd vizavi de con∫tiin˛a mea, dar ∫i vizavi de colegii din partid care am r„mas Ón sal„, ∫i v„ rog s„ privi˛i sala s„ vede˛i c„ noi am r„mas Ón marea majoritate Ón sal„, s„ dezbatem m„car aceste dou„ proiecte de lege, proiectul de Lege privind procedura insolven˛ei ∫i proiectul de Lege privind libertatea religioas„ ∫i regimul general al cultelor. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Da, procedur„, domnul Daea, microfonul 4, dup„ care, domnul Funar, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
G‚ndeam c„ ne va g„si sf‚r∫itul de an Óntr-o sal„ Ón care s„ fim prezen˛i pentru a putea s„ ducem la bun sf‚r∫it actul nostru de legiferare.
Din nefericire, trebuie s„ constat„m cu triste˛e c„ mijlocul s„lii este aproape gol. Fac o asemenea observa˛ie pentru c„, dac„ constat„m prezen˛a senatorului Daea Ón Senat, putem vedea, f„r„ teama de a gre∫i, c„ a participat la ∫edin˛e ∫i de aceea, ast„zi, Ón acest moment, apare regretul c„ acei colegi care au un singur reprezentant, ∫i l-a∫ ruga pe domnul Ha∫otti s„ Ón˛eleag„ c„ este liderul grupului parlamentar... _(G„l„gie foarte mare Ón sal„.)..._ ∫i c„ este singur, s„ Ón˛eleg c„ este o stratagem„ a Domniei sale? S„ Ón˛eleg c„ d‚nsul ia ru∫inea pentru to˛i?
V-a∫ ruga s„ re˛ine˛i, stima˛i colegi, c„ suntem Óntr-un moment Ón care cei care au r„mas Ón sal„, dup„ ora 19,00, pot acum s„ observe cum puterea nu particip„, ∫i ne pare extraordinar de r„u, domnule pre∫edinte, pentru c„ eu a∫ solicita s„-l Óndemna˛i pe domnul Ha∫otti s„ fac„ apel la colegi s„ vin„ Ón sal„, noi avem r„bdare p‚n„ la ora 20,00, s„ vin„ Ón aceast„ sal„ ∫i s„ vot„m.
Stima˛i colegi, v„ rog, lini∫te.
V„ anun˛ c„ domnul senator Ha∫otti a f„cut acest apel.
Are cuv‚ntul domnul senator Funar, microfonul 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am ajuns Óntr-o situa˛ie incredibil„. Cea mai bun„ reprezentare Ón Senat la aceast„ or„ o are Grupul P.R.M., suntem 70%, urmat la 69% de Grupul P.S.D. ( _Hohote de r‚s._ )
Alian˛a mai are un singur reprezentant, aici, Ón fa˛„, liderul grupului, singurul care ˛ine cu Guvernul, domnul senator Puiu Ha∫otti, distinsul senator, ∫i mai are c‚˛iva colegi care doresc s„-l sus˛in„.
Este regretabil, Óns„, domnule pre∫edinte al Senatului, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ mul˛i dintre colegii no∫tri absenteaz„, Ón principal cei care ar trebui s„ sus˛in„ Guvernul, ar trebui s„ sus˛in„ ca aceste legi prioritare pentru integrarea ˛„rii noastre s„ fie votate, ∫i distinsa doamn„ senator Paula Iv„nescu, care le-a t„iat altor senatori din indemniza˛ie, lipse∫te acum.
Rog, domnule pre∫edinte, s„ dispune˛i staff-ului s„ pun„ la dispozi˛ia ziari∫tilor lista cu absen˛ii ∫i probabil c„ domnul senator Puiu Ha∫otti o va lua Ón m‚n„ ∫i va alerga spre jurnali∫ti.
Domnul senator Ilie S‚rbu, microfonul 4, ultima luare de cuv‚nt.
## **Domnul Ilie S‚rbu:**
Domnule pre∫edinte, n-am s„ mai fac apel la moral„, nu mai fac apel la ceea ce f„cea colegul meu Daea, la con∫tiin˛„, am v„zut ce s-a Ónt‚mplat ∫i cum au fost invita˛i colegii s„ plece din sal„.
Vreau s„ fac o alt„ remarc„.
Duminic„, pre∫edintele Alian˛ei, domnul Traian B„sescu, a dat un ordin, a mustrat pe colegii no∫tri de la putere ∫i le-a spus s„ fie prezen˛i ∫i s„ voteze ∫i s„ nu mai lipseasc„, c„ nu au motive Óntemeiate.
Ne rezerv„m dreptul de a reclama pre∫edintelui Alian˛ei situa˛ia de ast„zi.
Stima˛i colegi,
V„ rog foarte mult, domnul Bindea.
Numai o secund„, doar s„ v„ anun˛ c„, m‚ine, la ora 9,00, avem ∫edin˛„ comun„, Óncepem cu ∫edin˛„ solemn„, diminea˛„, dup„-amiaz„, un program greu.
Miercuri, de la ora 9,00, avem ∫edin˛„ de plen, se dezbate mo˛iunea.
Joi, toat„ ziua, ∫edin˛„ de plen, p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.
Domnul Bindea, pe procedur„, microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V-a∫ ruga s„ elibera˛i o list„ pentru grupul parlamentar, cel pu˛in al Partidului Rom‚nia Mare, cu prezen˛ii Ón urma citirii de c„tre domnul senator, secretar al Biroului permanent, Mihai Ungheanu, ∫i v-a∫ ruga...
Nu este nici un secret, lista este la dispozi˛ia dumneavoastr„...
Bine, domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i s„ finalizez ceea ce am vrut s„ spun...
™i v-a∫ ruga s„ observa˛i, domnule pre∫edinte, c„ noi, cei din opozi˛ie, am ascultat cu mult„ aten˛ie discursul domnului B„sescu, care a chemat la seriozitate Parlamentul ∫i parlamentarii.
Œn consecin˛„, noi, opozi˛ia, suntem aici s„ lucr„m ∫i pentru c„ avem con∫tiin˛„ parlamentar„, dar ∫i pentru c„ ne-a solicitat ieri pre∫edintele.
Cine nu-l ascult„ pe domnul pre∫edinte este Alian˛a ∫i cei care se laud„ c„-l sus˛in.
Dar acesta nu este un motiv s„ Óncerce s„ dizolve Parlamentul sau o Camer„ a Parlamentului. Acestea sunt motive ca s„-∫i ia m„suri asupra celor care spun c„-l sus˛in, ∫i nu asupra Óntregului Parlament sau a Óntregului Senat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator P„unescu, microfonul 4.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi prezen˛i,
Am tr„it cu to˛ii sentimentul paradoxal pe care ni-l d„ Ómprejurarea c„ de exemplu o fiin˛„ care nu exist„ mai ∫i lipse∫te.
Dar, domnule pre∫edinte, la c‚t„ Ónver∫unare a depus persoana respectiv„ ca s„ ni se taie nou„ capul ∫i alte p„r˛i ale fiin˛ei pentru c„ lipsisem, uneori, motivat, uneori motivat medical, eu cred c„ d‚nsa nu are alt„ ∫ans„ dec‚t un harakiri spectaculos la v‚rste semnificative. Asta e prima problem„.
A doua. Protestez cu hot„r‚re Ómpotriva felului Ón care s-a adresat un coleg de la P.R.M. colegului Ha∫otti, c„ruia i-a spus ceva inadmisibil, ∫i anume s„ o ia Ón m‚n„. Asta nu se poate!
V„ rog mult de tot s„ v„ retrage˛i cuvintele.
A treia chestiune, domnule pre∫edinte.
Nu ar fi mai bine ca minutele acestea pe care le pierdem, uneori cu pu˛in folos, s„ le redistribuim Ón lu„rile noastre de pozi˛ie de la declara˛ii politice ∫i de la interpel„ri ∫i Óntreb„ri, Ón a∫a fel Ónc‚t rela˛ia noastr„ cu cei pe care Ói reprezent„m s„ fie mai vie ∫i mai bogat„?
Nu ar fi mai bine, propun Biroului permanent, aceast„ solu˛ie?
Pentru c„ prea suntem pe cai. Eu aveam Ón aceast„ sear„ dou„ lucruri. Unu, un premiu pe care trebuie s„-l primesc ∫i l-am am‚nat cu minute, al doilea, o emisiune de televiziune, la jum„tate de or„ din acest moment. ™i am stat pentru c„ am dorit s„ se ∫tie c„ numai Ón condi˛ii de for˛„ major„ lipsim.
Domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ lua˛i m„suri.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Domnul senator Puiu Ha∫otti.
40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i domnului Mih„ilescu, care z‚mbe∫te cu Óng„duin˛„.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Soarta liderilor de grup este cea care este, ∫i la bine, ∫i la r„u!
Eu mul˛umesc celor care Ón mod cinstit mi-au adus un cuv‚nt de laud„. A∫ vrea s„-i mul˛umesc Ón special distinsului domn senator P„unescu. Œn˛eleg c„ domnul Funar... a ∫i disp„rut... nu Ón˛elege s„-∫i cear„ scuze, probabil d‚nsul vorbe∫te, dar pierde logica... nu ∫tie ce spune, cum spune rom‚nul, dar Ón sf‚r∫it, nu este nici un fel de problem„, nu m„ sup„r dac„ nu v„ cere˛i scuze, m„ g‚ndesc dac„ totu∫i, ast„zi, un distins domn senator, un extraordinar orator, nu ar fi avut dou„ interven˛ii foarte interesante de aici, de la tribun„, pre˛ de 50 minute, am fi ajuns Ón aceast„ situa˛ie, cu aceste dou„ proiecte de lege at‚t de importante. Nu! Cu siguran˛„, nu!
Dac„ nu ar fi fost aceste interven˛ii, Ón mod deliberat lungi, pentru c„ ∫i noi am Ón˛eles strategia unui grup parlamentar care are ni∫te ini˛iative legislative extrem de interesante ∫i care urmeaz„ s„ treac„ Óntr-un anume fel Ón care am acceptat cu to˛ii c„ nu-l vom trece, adic„ prin adoptare tacit„.
Deci, p‚n„ la urm„, trebuie s„ Ón˛elegem c„ aceea∫i regul„ func˛ioneaz„ pentru to˛i.
C‚t Ól prive∫te pe domnul pre∫edinte Traian B„sescu, sigur, pute˛i s„ apela˛i la Domnia sa, pute˛i s„ face˛i orice demers la d‚nsul, a∫ vrea Óns„ s„ fi˛i convins c„ nu trebuie s„ v„ face˛i iluzii. Nu trebuie s„ v„ face˛i iluzii!
Dar cine nu-∫i face iluzii nu va avea deziluzii, drag„ domnule coleg! Œns„, sigur, dumneavoastr„ adresa˛i-v„ domnului pre∫edinte ∫i, cu siguran˛„, v„ va trata cu toat„ aten˛ia cuvenit„ ∫i cu felul d‚nsului foarte special de a trata lucrurile.
Din p„cate, Óns„, domnule pre∫edinte, constat c„ ∫i colegii de la P.S.D. ∫i de la P.R.M. au p„r„sit Óntre timp sala...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu, nu, suntem aici!
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Unii dintre d‚n∫ii...
Mult succes pentru demersurile pe care le face˛i la Cotroceni. Mi-e team„ Óns„ c„ ve˛i avea mari deziluzii.
Domnul senator Iorga Nicolae, v„ rog, microfonul 2.
Nicolae Iorga
#214418Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,
V„ rog s„ m„ asculta˛i ∫i pe mine pu˛in, îla botul calului“, s„ spun a∫a, pentru c„ v„d c„ v-a˛i ridicat Ón picioare.
## Domnule pre∫edinte,
Eu nu cred c„ trebuie s„ fim at‚t de r„ut„cio∫i ∫i, ca pre∫edinte al Comisiei pentru egalitatea de ∫anse, cred c„ trebuie s„-i mai d„m o ∫ans„ distinsei noastre colege Paula Maria Iv„nescu, s-ar putea s„ aib„ probleme cu adev„rat serioase.
Œn ceea ce prive∫te, Óns„, invita˛ia domnului Puiu Ha∫otti, eu o s„-l ascult ∫i, m‚ine, dac„ voi avea timpul necesar, cred c„ o s„ m„ adresez domnului pre∫edinte Traian B„sescu s„ m„ primeasc„, s„ m„ sf„tuiasc„ ∫i pe mine cum s„-mi cump„r ∫i eu un imobil cu 19.000 dolari Ón centrul Capitalei noastre dragi.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ion Vasile, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Lipsa de legitimitate a actualei puteri este evident„. Eu cred c„ secretarii de stat, prezen˛i ast„zi aici, au sim˛it lipsa de sus˛inere a a∫a-zisei majorit„˛i parlamentare.
Œn consecin˛„, m„car pentru d‚n∫ii, dac„ nu din respect pentru cei care i-au trimis aici, trebuia s„ fie ast„zi Ón sal„.
Mul˛umesc.
Domnul senator Mihai Ungheanu, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Eu revin pentru a sublinia un singur lucru, mi s-a cerut concursul pentru revenirea la votul pentru Legea Codului vamal, am f„cut-o!
R„spunsul este cel pe care-l vedem acum, deci o lips„ inadmisibil„ de lealitate ∫i de colaborare.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Œncheiem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, doamnelor ∫i domnilor colegi.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru prezen˛„.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#216215Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|070851]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 205/26.XII.2005 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul: 7,70 lei noi/77.000 lei vechi
Au trecut Ón pasivul istoriei lipsa unor bunuri de prim„ necesitate, indispensabile unui trai c‚t de c‚t decent,
Óncep‚nd cu laptele din alimenta˛ie, pe care, pentru a fi sigur c„-l po˛i ob˛ine, trebuia s„ te scoli la 5 diminea˛a, ∫i Óncheind cu h‚rtia igienic„.
Pentru rom‚nii din centrul ˛„rii, totu∫i, locuitorii din jude˛ele vestice erau considera˛i ni∫te privilegia˛i din moment ce-∫i puteau permite luxul ca, Ón cadrul micului trafic Óntre zonele de frontier„, s„ cumpere de la s‚rbi sau unguri un pachet de margarin„, un kilogram de portocale, s„ asculte ∫tiri din lumea larg„ ori s„ vad„ un film str„in transmis de posturile de radio ∫i televiziune.
Chiar dac„ aceste avantaje pot p„rea minore acum, la o analiz„ mai temeinic„ a evenimentelor din decembrie, ele nu pot fi omise din formularea unui r„spuns conform cu adev„rul istoric la Óntrebarea: de ce sc‚nteia revoltei Ómpotriva dictaturii comuniste a fost aprins„ la Timi∫oara?
Dincolo de Óngr„direa tuturor libert„˛ilor de exprimare, a posibilit„˛ilor de a c„l„tori, de ignorarea public exprimat„ a drepturilor fundamentale ale omului, statornicite prin regulile sfinte ale democra˛iei moderne, revolta care, Ón cele din urm„, a dus la pr„bu∫irea dictaturii comuniste Ón Rom‚nia, ca de altfel Ón toate celelalte ˛„ri socialiste din Europa, a fost pe deplin justificat„ de colapsul Ón care ajunsese economia na˛ional„, dovedindu-se astfel c„ partidul-stat este incapabil s„ gestioneze doar prin planificare de la centru, rigid„, o economie din care no˛iunile de competi˛ie, eficien˛„, productivitate, ini˛iativ„ personal„, creativitate, inovare au fost complet eliminate, pentru a fi Ónlocuite cu îindica˛ii pre˛ioase“.
Sugrumarea oric„rui drept de a spune ce g‚nde∫ti, limitarea p‚n„ la sufocare a celor mai elementare drepturi cet„˛ene∫ti ∫i mizeria material„ la care a fost condamnat„ cov‚r∫itoarea majoritate a rom‚nilor nu putea s„ dureze la infinit. Nemul˛umirile care mocneau Ón sufletul oamenilor trebuia s„ se reverse.
S-a Óncet„˛enit convingerea c„ h„r˛uirea la care a fost supus pastorul reformat László Tökés a fost sc‚nteia care a aprins revolta. Este, Ón mare parte, adev„rat, dar f„r„ acumul„rile de nemul˛umiri adunate de-a lungul timpului, pe care m-am str„duit s„ le punctez Ón expunerea mea, pr„bu∫irea comunismului Ón Rom‚nia ar fi fost mult mai anevoioas„.
Lumea care s-a adunat Ón seara zilei de 16 decembrie Ón fa˛a casei pastorului din Pia˛a Maria, pentru a Ómpiedica deportarea sa Óntr-o alt„ parohie din Ardeal, supravegheat„ atent de securi∫tii infiltra˛i Ón mul˛ime ∫i de mili˛ienii care purtau la vedere pistoalele, a intuit c„ a sosit momentul marii r„fuieli ∫i l-a folosit. Aici, Ón Pia˛a Maria, s-a strigat pentru prima dat„ Ón public îJos comunismul!“. Ceea ce a urmat este, de acum, prea cunoscut pentru a intra Ón detalii.
Œnsp„im‚ntate ∫i derutate de amploarea lor, autorit„˛ile locale dirijate de la centru au luat m„suri de oprimare. Acest film aproape c„ s-a clasicizat, a∫a c„ nu voi st„rui asupra lui.
De reamintit este c„ au fost omor‚˛i oameni, tineri mai ales. Primii c„zu˛i au fost la îEloctrobanat“, apoi pe treptele Catedralei Metropolitane, pe Calea Girocului, Ón apropierea b„ilor Neptun. Masacrul a fost stopat pe 20 decembrie, Ón momentul Ón care, Ón Pia˛a Operei, armata rom‚n„ s-a declarat de partea manifestan˛ilor. Mesajul victoriei avea s„ fie confirmat dou„ zile mai t‚rziu c‚nd, Óntors din vizita f„cut„ Ón Iran, Ceau∫escu ∫i consoarta s-au v„zut obliga˛i s„ fug„. Ce a urmat se cunoa∫te.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 La Ómplinirea a 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la pr„bu∫irea socialismului fundamentat pe dictatur„, la Timi∫oara s-au desf„∫urat o serie de manifest„ri evocatoare, Ón zilele de 16, 17 ∫i 18 decembrie.
V„ mul˛umesc.
Œntruc‚t m‚ine va fi o adunare special„ a Parlamentului, unde va fi ∫i un moment de reculegere Ón memoria tuturor celor c„zu˛i Ón Revolu˛ia din Decembrie, nu am s„ fac acest lucru acum, nu am s„ cer, ci r„m‚ne pe m‚ine.
Mul˛umesc.
Dar sunt ∫i alte fenomene, inclusiv Ón domeniul justi˛iei. Este l„udat„ doamna Macovei pentru ispr„vile pe care le face. P„i d‚nsa a inversat tendin˛ele care s-au manifestat pentru a a∫eza justi˛ia pe o baz„ s„n„toas„, spre independen˛a ei. Se f„cuse aceast„ mi∫care Ónaintea doamnei Macovei, pentru a trece atribu˛iuni de la Ministerul Justi˛iei la C.S.M. D‚nsa a readus o situa˛ie anterioar„, de pe vremea domnului Stoica. Eu nu-l incriminez pe domnul Stoica. A∫a era practica atunci. Ministrul justi˛iei f„cea propuneri pentru decretele de numire ale judec„torilor. S-a f„cut aceast„ inversare, Ónainte de a ap„rea Legea C.S.M. Doamna Rodica St„noiu a luat aceast„ ini˛iativ„, s„ treac„ toate propunerile pentru judec„tori prin C.S.M., ceea ce, apoi, s-a consemnat. Doamna Macovei a schimbat din nou; nu mai trec prin C.S.M. Ministrul justi˛iei face direct propuneri pentru magistra˛i. P„i care este esen˛a acestei reforme care s-a produs Ón justi˛ie?
Deci erau at‚tea chestiuni de analizat. ™i, apoi, situa˛ia din ˛ar„, Ónr„ut„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale oamenilor, salaria˛ilor, ale pensionarilor, a celor din mediul rural, din agricultur„, ˛„ranilor ∫i a∫a mai departe.
Nu simte acest Guvern pulsul ˛„rii, nemul˛umirea general„ care clocote∫te Ón r‚ndul tuturor categoriilor de cet„˛eni? ™i, Ón loc de bilan˛, vine cu asemenea lucruri care arat„ ∫i infatuare, ∫i agresivitate. P„i, un partid aflat la guvernare, o coali˛ie este datoare s„ apeleze la conlucrare cu opozi˛ia. Sigur c„, asta este regula democra˛iei: s„ existe putere ∫i opozi˛ie, s„ existe critic„ din partea opozi˛iei la adresa puterii. Critica este benefic„ ∫i pentru guvernan˛i, ∫i pentru ˛ar„. Or, ei ac˛ioneaz„ exact invers; provoac„ scandaluri, provoac„ o stare de intoleran˛„. Guvernarea care manifest„ intoleran˛„ Óncalc„ regulile democra˛iei. Sunt de neadmis asemenea lucruri.
Iar domnul Popescu-T„riceanu ∫i-a permis ni∫te lucruri, de asemenea, inadmisibile pentru calitatea lui de premier. A fost o obsesie de a schimba pre∫edin˛ii celor dou„ Camere. Era neconstitu˛ional. Am Óncercat s„ l„murim rezonabil, ra˛ional acest lucru. Au mers cu Ónc„p„˛‚nare pe aceast„ cale. Au fost sanc˛iona˛i de Curtea Constitu˛ional„. Œ∫i permite s„ incrimineze aceast„ Curte, s„ spun„ c„ oamenii lui Iliescu din Curtea Constitu˛ional„ i-au Ónvins pe ei Ón aceast„ b„t„lie. P„i, au intrat Óntr-o b„t„lie fals„ ∫i ∫i-au propus ni∫te obiective incorecte. Asta nu vor s„ priceap„! Nici m„car acest efort de a g‚ndi, de a ra˛iona, de a trage ni∫te concluzii pentru un comportament serios.
Eu cred c„, din acest punct de vedere, a fost un prost examen pe care l-a dat actuala guvernare ∫i actuala Alian˛„ Ón fa˛a ˛„rii, Ón fa˛a cet„˛enilor ˛„rii. Pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 c„ oamenii pot s„ judece ∫i pot s„ ∫i compare singuri lucrurile.
Œn al doilea r‚nd, prezen˛a domnului B„sescu. Eu nu sunt de acord cu ceea ce au spus unii c„ Óns„∫i prezen˛a domnului B„sescu a fost anticonstitu˛ional„. Asta nu-i adev„rat. Ca pre∫edinte de ˛ar„, domnul B„sescu, pre∫edintele ˛„rii, poate fi invitat chiar ∫i la congrese de partid, poate fi invitat la o asemenea reuniune de partid. El se poate duce la toate partidele, inclusiv la partidele din opozi˛ie ∫i s„ intre Ón dialog cu ele. Asta, Óns„, nu face domnul B„sescu. De un an de zile, el nu-∫i Óndepline∫te obliga˛ia constitu˛ional„ de a promova dialogul politic, de a fi Ón dialog cu toate for˛ele politice, cu partide parlamentare de la guvernare ∫i din opozi˛ie ∫i chiar cu partide neparlamentare.
Ceea ce este de neacceptat a fost pozi˛ia partizan„ a domnului B„sescu la aceast„ adunare, aprecierile sale de pe pozi˛ii de partid; a dat ∫i sfaturi, a dat ∫i lec˛ii, ∫i indica˛ii, cum s„ ac˛ioneze cele dou„ partide, Alian˛a, s„ se uneasc„, s„ fuzioneze, s„ nu fuzioneze ∫i a∫a mai departe. A∫a ceva nu mai este de acceptat pentru un pre∫edinte de ˛ar„. D‚nsul Ónc„ nu a intrat Ón obliga˛iile fi∫ei postului s„u de pre∫edinte al ˛„rii. Asta este de neacceptat, prin aceasta domnul B„sescu nu ajut„ nici for˛ele de la guvernare, nu ajut„ nici ˛ara s„ intre Óntr-un echilibru ∫i provoac„ st„ri tensionale.
Œn fine, a treia chestiune: apreciez faptul c„, pentru m‚ine, s-a decis s„ fie consacrat„ o parte din reuniunea celor dou„ Camere anivers„rii Revolu˛iei Rom‚ne. M‚ine, 20 decembrie, se vor Ómplini 16 ani de c‚nd Timi∫oara s-a proclamat ora∫ liber, ca urmare a unor jertfe ∫i eforturi ale popula˛iei Timi∫oarei. Atunci s-a realizat ∫i fraternizarea armatei cu popula˛ia. Dup„ Óncercarea de Ón„bu∫ire cu for˛a a ac˛iunii protestatare, ie∫irea masiv„ a muncitorimii din fabricile timi∫orene ∫i a popula˛iei, care a inundat str„zile ora∫ului, a determinat armata s„ refuze s„ mai ac˛ioneze conform ordinului dat de conducerea statului ∫i a fraternizat cu popula˛ia, lucru care s-a repetat ∫i la Bucure∫ti. Dup„ ac˛iunea de protest din 21 decembrie ∫i dup„ Óncercarea de Ón„bu∫ire a ac˛iunii protestatare din noaptea de 21 spre 22, ie∫irea masiv„ a popula˛iei Bucure∫tiului, a muncitorimii de pe platformele industriale din periferiile Bucure∫tiului ∫i afluirea acestora spre centru, l-a obligat pe Ceau∫escu s„ p„r„seasc„ cl„direa Comitetului Central cu un elicopter. Acesta a devenit simbolul Revolu˛iei Rom‚ne, momentul pr„bu∫irii vechii puteri ∫i trecerea spre o nou„ calitate, spre o nou„ evolu˛ie a societ„˛ii.
Este un moment, f„r„ Óndoial„, memorabil Ón istoria ˛„rii ∫i trebuie s„-i d„m cinstirea cuvenit„. Este p„cat c„, dup„ 16 ani, mai sunt oameni care sunt Ónc„ sclavii unor viziuni partizane din perioada de Ónceput c‚nd au ap„rut partide politice, au ap„rut ∫i viziuni diferite, oameni frustra˛i care s-au manifestat Ón fel ∫i chip, ∫i se men˛in Ónc„ unele reziduuri ale acestor manifest„ri, care Óncearc„ s„ conteste Revolu˛ia Rom‚n„, con˛inutul s„u, s„ promoveze confuzii Óntre lovitur„ de stat ∫i revolu˛ie. Exist„ ∫i o lips„ de cultur„ politic„ ∫i de Ón˛elegere a con˛inutului unor asemenea categorii. Unii Óncearc„ s„ discrediteze, s„ jigneasc„ pe cei care ∫i-au asumat riscuri ∫i r„spunderi Ón Revolu˛ia Rom‚n„.
Dar, ceea ce a fost dominant ∫i ceea ce a impresionat o ˛ar„ Óntreag„ ∫i pe al˛ii care priveau la aceast„ revolt„ popular„ ∫i evolu˛ia Revolu˛iei Rom‚ne la
televiziune a fost spiritul de solidaritate, de unitate, de satisfac˛ie c„, prin for˛a proprie a poporului rom‚n, s-a pus cap„t unei dictaturi ∫i se trece spre democra˛ie. Asta ar trebui s„ ne anime pe to˛i, acum, dup„ 16 ani. Aceasta trebuie s„ fie Ónv„˛„tura de baz„. Am construit un stat de drept, am construit o democra˛ie pluralist„; inclusiv alternan˛a la guvernare este o component„ a acestor schimb„ri radicale care s-au produs Ón societatea rom‚neasc„.
S„ ∫tim s„ ∫i polemiz„m, s„ ∫tim s„ ne ∫i confrunt„m op˛iunile, pozi˛iile, programele, dar s„ ∫tim s„ ne ∫i respect„m, pentru c„ suntem membri ai aceleia∫i comunit„˛i na˛ionale, cet„˛enii acestei ˛„ri. Avem Ómpreun„ at‚tea de f„cut pentru a ajunge din urm„, pentru a elimina aceste decalaje uria∫e care ne despart de ˛„rile dezvoltate ∫i asta trebuie s„ o facem solidar, Ómpreun„. Dincolo de confruntare s„ ∫tim s„ ac˛ion„m um„r la um„r Ón eforturile necesare pentru Ónf„ptuirea aspira˛iilor noastre na˛ionale. Asta trebuie s„ ne anime acum c‚nd anivers„m Revolu˛ia Rom‚n„.
De aceea, dezavuez maniera Ón care guvernan˛ii, ieri, s-au manifestat, f„r„ apetit pentru dialog politic Ón societatea rom‚neasc„.
V„ mul˛umesc.
O prezen˛„ substan˛ial„ ∫i de Ónalt nivel a avut Parlamentul European, cu o delega˛ie alc„tuit„ din 29 de europarlamentari, condus„ de domnul Enrico Baro Cresto, pre∫edintele Comisiei pentru Comer˛ Interna˛ional. Dintre Ónal˛ii oficiali, invita˛i pentru prezent„ri ∫i schimburi de opinii cu parlamentarii, Ói men˛ionez pe domnul Pascal Lamy, directorul general al Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului, doamna ambasador Amina Cavahir Mohamed, pre∫edinta Consiliului General al Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului, domnul Peter Mandelson, Comisarul Uniunii Europene pentru Comer˛ Exterior.
Parlamentarii au abordat teme de actualitate ale agendei de dezvoltare de la Doha, cu prec„dere agricultura, accesul pe pie˛ele neagricole, aspecte comerciale ale drepturilor de proprietate intelectual„, serviciile, precum ∫i modalit„˛ile de asigurare a coeren˛ei dintre politicile comerciale ∫i politicile publice din alte sectoare, prin prisma realiz„rilor obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.
Un interesant schimb de opinii a avut loc, de asemenea, cu privire la modalit„˛ile Ón care parlamentele interac˛ioneaz„ cu guvernele Ón acest domeniu, cu accent pe urm„rirea modului Ón care se aplic„ legisla˛ia, resursele la dispozi˛ie Ón acest scop, modul Ón care abordeaz„ chestiunile legate de comer˛ul interna˛ional, structura comisiilor, proceduri parlamentare etc. ∫i eventualele necesit„˛i Ón materie de asisten˛„ tehnic„.
Œn finalul conferin˛ei a fost adoptat„ o declara˛ie care reflect„ pozi˛iile consensuale ale participan˛ilor Ón raport cu stadiul ∫i perspectivele negocierilor interguvernamentale din cadrul rundei Doha, at‚t Ón ansamblul lor, c‚t ∫i pentru fiecare dintre domeniile de negociere. Declara˛ia exprim„ sus˛inerea parlamentar„ Ón favoarea unui sistem comercial multilateral, deschis, liber ∫i corect ∫i este considerat drept un factor major de reducere a s„r„ciei ∫i solicit„ o asociere mai substan˛ial„ a parlamentarilor la toate activit„˛ile Organiza˛iei Mondiale a Comer˛ului.
Œn contextul discu˛iilor privind realizarea agendei de dezvoltare, Ón interven˛ia mea, pe care am sus˛inut-o Ón plenul conferin˛ei, am subliniat importan˛a continu„rii procesului de liberalizare a comer˛ului, obiectivele Rom‚niei Ón raport cu runda Doha, Ón principal, cu un acces Ómbun„t„˛it pe pie˛e pentru produsele agricole ∫i neagricole, dar ∫i reguli mai clare ∫i mai detaliate care s„ permit„ valorificarea mai bun„ a avantajelor noastre comparative. Am eviden˛iat, de asemenea, sprijinul Rom‚niei pentru consolidarea capacit„˛ilor Ón materie de comer˛ interna˛ional ale ˛„rilor Ón curs de dezvoltare ∫i am sus˛inut importan˛a includerii Ón documentul reuniunii ministeriale a unei referiri la rolul parlamentelor.
Domnul senator ™erban Cezar Str„til„ a participat la dialogul privind interac˛iunea Parlament–Guvern Ón sfera comer˛ului interna˛ional ∫i s-a referit la resursele aflate la
dispozi˛ia Comisiei economice, inclusiv cele de ordin informa˛ional, oferind exemple de dat„ recent„ privind participarea membrilor comisiei la elaborarea legisla˛iei, urm„rirea modului de aplicare a acesteia, inclusiv promovarea Ón colaborarea cu Executivul, ∫i identificarea solu˛iilor pentru dep„∫irea unor disfunc˛ionalit„˛i. Una peste alta, consider c„ participarea delega˛iei interparlamentare a Parlamentului Rom‚niei la aceast„ foarte important„ conferin˛„ a fost foarte necesar„ ∫i a fost benefic„.
Fac, aici, o solicitare c„tre Biroul permanent al Senatului pentru ca, Ón viitor, domnul Iuliu Winkler, ministru delegat pentru comer˛, care a fost ∫eful delega˛iei ministeriale ∫i care a participat efectiv la negocieri ∫i la discu˛iile Ón concret ce au avut loc dup„ ∫edin˛a parlamentar„, s„ fie invitat Ón fa˛a Senatului, s„ prezinte Ón concret care au fost discu˛iile, care au fost negocierile Ón care partea rom‚n„ are efecte directe sau indirecte, ca urmare a acestor negocieri ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ prezinte din partea cui a avut mandat de reprezentare la aceast„ at‚t de important„ ∫i, dup„ cum a˛i citit Ón mass-media, at‚t de mult disputat„ Conferin˛„ Mondial„ a Comer˛ului.
Din c‚te cunoa∫tem, din partea Parlamentului nu a avut un asemenea mandat, dac„ l-a avut din partea domnului prim-ministru el trebuie ar„tat, pentru a putea raporta consecin˛ele la acest mandat ∫i la limitele ∫i con˛inutul lui.
V„ mul˛umesc.
Ceea ce ∫tim, Ón schimb, mai pu˛in sau, Ón unele privin˛e, chiar deloc, este cum a devenit revolta popular„ revolu˛ie ∫i cum, pe acest fundal, o echip„ de inspira˛ie gorbaciovist„ s-a impus — unii zic c„ printr-o veritabil„ lovitur„ de stat — la putere.
Ce s„ mai spunem despre tenebroasa ∫i mult controversata chestiune a terori∫tilor din decembrie 1989?! Ipoteze ∫i scenarii, unele mai teribile dec‚t altele, se revars„ Ón spa˛iul public de 16 ani, pe toate c„ile: publica˛ii, televiziuni, c„r˛i ∫i a∫a mai departe.
Œn ceea ce ne prive∫te, parc„ am Ónclina s„ Ómp„rt„∫im opinia unui istoric lucid care a scris urm„toarele: îUn fapt tulbur„tor ∫i unic Ón istoria militar„ universal„ s-a petrecut atunci Ón Rom‚nia: Ón lupta dintre armat„ ∫i terori∫ti, partea Ónfr‚nt„, terori∫tii, nu a l„sat pe c‚mpul de b„t„lie nici un mort, nici un r„nit ∫i nici un prizonier. Acest fapt neobi∫nuit Ómp„rt„∫e∫te ipoteza c„, Ón realitate, terori∫tii au fost un grup restr‚ns de diversioni∫ti.
Ac˛iunile diversioni∫tilor nu pot fi explicate dec‚t av‚nd func˛ia s„ Ómpiedice crearea unor centre de putere Ón afara nucleului instalat la conducerea Frontului Salv„rii Na˛ionale.
Revoltei populare Ómpotriva regimului Ceau∫escu i-a urmat o lovitur„ de stat Ón preg„tirea c„reia U.R.S.S. a avut un rol de seam„.“
Am dat un citat dintr-un istoric care nu poate fi controversat — Florin Constantiniu.
V„ mai dau un citat, desprins dintr-un interviu acordat unui ziar central, chiar s„pt„m‚na trecut„, de c‚tre generalul Dan Voinea, ∫eful Sec˛iei Parchetelor Militare, pe masa c„ruia se afl„ dosarele Revolu˛iei Rom‚ne: îAdev„rul cu privire la decembrie 1989 este unul singur: Ón Rom‚nia, comuni∫tii, ca s„ r„m‚n„ la putere, au tras. Au tras ∫i au r„mas la putere. Cei care au tras au f„cut-o atunci pentru comuni∫ti, pentru ca ei s„ r„m‚n„ la putere“.
Nu fac nici un fel de aluzie fa˛„ de nimeni. Am dat, Óns„, dou„ citate.
M„ Óntreb Óns„ dac„ este spre binele ∫i fericirea Rom‚niei democratice. R„spunsul s„ Ól dea, tot democratic, Rom‚nia, acea Rom‚nie care, acum 16 ani, ∫i-a schimbat radical destinul, drept pentru care, ast„zi, ne plec„m frun˛ile, cu to˛ii, Ón amintirea celor care au
f„cut posibil prezentul ∫i, mai ales, care au dat dreptul ca noi s„ ne g‚ndim viitorul.
™i, Ón Óncheiere, a∫ vrea s„ v„ spun c„ eu nu m„ pot pronun˛a dac„ a fost o revolu˛ie sau nu. Œmi aduc aminte, Óns„, de un fapt, Curzio Malaparte a declarat c„ îŒn istorie nu exist„ revolu˛ie, ci doar tehnici insurec˛ionale“.
Dar dac„, totu∫i, a fost revolu˛ie, mi-aduc aminte c„ Dobritza Cosici a spus cam Ón felul urm„tor: îRevolu˛iile, prin cauzele lor, sunt un patricid“ — ∫i Ceau∫escu a fost Ómpu∫cat —, îprin desf„∫urare sunt un infanticid“ — ∫i au murit peste o mie de tineri — î∫i, prin consecin˛e, sunt un fratricid“. Aici fiecare poate analiza.
André Maurois, un eseist francez, a spus c„: îRevolu˛iile sunt Óncepute de naivi, continuate de entuzia∫ti ∫i exploatate de escroci“. ™i aici se poate comenta.
V„ mul˛umesc.
Zilele acestea sunt zile ur‚te, zile cumplite ∫i dac„ s-ar fi Ónt‚mplat ca for˛a politic„ din care fac parte, s„ fac„ toate aceste gre∫eli, la fel a∫ fi vorbit ∫i a∫ fi protestat cu vehemen˛„.
Eu sunt autorul unei poezii care a devenit popular„, prin faptul c„ punea problemele medicilor aresta˛i Ón acea vreme, pentru c„ tr„iau ni˛el mai bine, prin ceea ce f„ceau.
îOameni politici Ónc„ s„n„to∫i/— ziceam Ón anii ’80 — B„rba˛i puternici situa˛i la c‚rm„ / Privi˛i acest p„m‚nt de cancero∫i/ Uita˛i-v„, voi Ón∫iv„, Ón urm„,/ Pentru c„... ∫i voi p‚ndi˛i/ ™i, deci, sf‚r∫itul nu v„ e departe/ Cine v-a pus Ón drum ca s„-i st‚rni˛i/ Ogarii de cenu∫„, muma moarte?/ ™i, dac„ v„ convinge˛i c„-i real,/ C„ omul h„ituit de moarte este/, C„ zeul lumii cade de pe cal,/ Str„puns ca de leucemii celeste/ De ce lupta˛i cu armele de foc / ™i a˛i dus moartea la perfec˛iune?!/ De ce nu pune˛i banii la un loc,/ Pentru aflarea leacurilor bune/ Ca nu at‚t un neÓnsemnat c‚∫tig/ Al vreunui doctor s„ ne enerveze/ Ci banii da˛i pe moarte ∫i pe frig/ S„ pun„ omenirea Ón paranteze./ Nu Ói num„ra˛i ilustrului chirurg/ Banii lua˛i pe grave opera˛ii/ Privi˛i mai bine banii care curg, / Ca s„ distrug„ rase, neamuri, na˛ii./ M„tu∫a mea face economii/ La gaz, lumin„ ∫i, ades, la carne, / F„r„ a Ón˛elege ∫i a ∫ti/ C„ Ón spate, omenirea-i pune coarne./ Degeaba sunt chema˛i marii s„rmani/ Cureaua s„ o str‚ng„ cu credin˛„/ C‚nd voi zv‚rli˛i, f„r„ vreo trebuin˛„/ Sudoarea lor ∫i a sutelor de ani!“
Ei bine, cel care a scris aceste versuri — ∫i nu a avut de Ónfruntat pu˛ine repro∫uri ale cenzurilor care au trecut peste via˛a lui — nu poate sta lini∫tit c‚nd vede c„ un om luat ca din c„lu∫, un om lipsit de orice leg„tur„ cu domeniul medicinii ∫i care, Ónt‚mpl„tor, a devenit ministrul s„n„t„˛ii, face masacru Ón domeniul s„n„t„˛ii.
Nu te po˛i purta cu medici care toat„ via˛a lor au Ónv„˛at, s-au perfec˛ionat, ca ∫i cu ni∫te m„rfuri de aprozar care trebuie v‚ndute repede, pentru c„ a doua sau a treia zi se ve∫tejesc.
Nu po˛i s„-l tratezi pe profesorul Popa, rectorul Universit„˛ii din Bucure∫ti, ca pe un nimeni care a nimerit Óntr-un joc de c„r˛i. Nu te po˛i purta cu colegul nostru, eminentul nostru coleg Sorin Oprescu, ca ∫i c‚nd tu l-ai ˛inut Ón ∫coal„, tu l-ai ˛inut Ón facultate ∫i acum Ói retragi renta.
Nu se poate ca legea s„ fie sfidat„, iar noi, f„c„torii de legi, s„ privim lucrul acesta ca pe un fapt normal ∫i s„ consider„m c„, vorba lui Co∫buc, îŒn vaduri ape repezi curg“. Cum vine chestiunea asta?!
Nu exist„ nici o prescrip˛ie legal„ care s„-i Óng„duie ministrului s„n„t„˛ii s„ dea afar„ un director de spital. El trebuie s„ fac„ o comisie care s„ analizeze bunele ∫i relele celui la care se refer„ ∫i, Ón orice caz, dac„ s-ar face de acum Óncolo comisii, evident c„ ele n-ar putea fi corecte, pentru c„ el s-a anteexprimat, el, care nu este nici m„car un pacient redutabil, darmite un medic. Eu cred c„ ∫i pacien˛ii au un anumit rang. Œn cazul de fa˛„ nu e nici un rang, e un om a c„rui gur„ vorbe∫te f„r„ el. Œnjur„ pe toate drumurile ∫i pune problemele Ón felul urm„tor: spitalul de la Poiana Mare trebuie desfiin˛at pentru c„ nu e rentabil. Vreau s„ v„ reamintesc c„ spitalul de la Poiana Mare e un spital cu dezechilibre
nervoase. Acolo sunt ∫i nebuni. Dac„ vrem rentabilitate de la nebuni, o putem ob˛ine d‚ndu-le liber ∫i Ón c‚˛iva ani se face curat Ón Rom‚nia. Nu mai trebuie nici ocupa˛ie militar„, nici ocupa˛ie economic„, nu mai trebuie nici alegeri costisitoare. Fac b„ie˛ii aceia o cur„˛enie absolut„. Dac„ vrem rentabilitate la Poiana Mare! Œn acest cerc vicios de g‚ndire ne afl„m ∫i de aceea am ie∫it Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ protestez ∫i s„-mi exprim indignarea c„ a∫a ceva este Óng„duit. Hai, c„ e c‚te unul ciudat, care Óncepe s„ bat„ c‚mpii, dar nu sunt cei din jurul lui, cei care l-au numit? Ei nu sunt s„n„to∫i, nu sunt vii? Nu v„d despre ce e vorba? Nu pot opri aceast„ nenorocire pe care nici liberalul autentic, care este domnul Cintez„, n-a Óndr„znit s-o fac„, ∫i anume n-a Óndr„znit s„ se prefac„ a avea mai mul˛i bani dec‚t are. De fapt, asta-i problema ∫i se Óncearc„ o ∫mecherie, se Óncearc„ o translatare a situa˛iei c„tre voin˛a directorilor de spitale, care, auzi˛i dumneavoastr„ ce crim„ au s„v‚r∫it, vor fi pline tribunalele de ei: au ascultat de necazurile bolnavilor, nenoroci˛ii de medici. N-au respectat cele 16 piramidoane pe care trebuia s„ le dea, au dat 18, ∫i la nivel na˛ional v„ da˛i seama ce Ónseamn„ s„ m„re∫ti cu 2 piramidoane fiecare ra˛ie a fiec„rui bolnav. S-au f„cut gre∫eli. Noi Ón∫ine, ca partid, dup„ p„rerea mea, n-am fost str„luci˛i. Am f„cut gre∫eli Ón acest domeniu. A∫adar, nu voi spune c„ a Ónceput nenorocirea de ieri, dar ea a ajuns la propor˛ii catastrofale. Cine Ó∫i Ónchipuie c„ P.S.D.-ul nu ∫tia c„ numero∫i directori de spitale au alt„ apartenen˛„ politic„? ™tia ∫i bine a f„cut c„ n-a ˛inut seama de asta. Œn medicin„, mai mult dec‚t Ón orice domeniu, e nevoie de speciali∫ti ∫i at‚t. E nevoie s„ eliber„m ∫tiin˛a de co∫marul politicii la fiecare patru ani. A∫a cum chestiunea cu prefec˛ii e pus„ prost ∫i nu e pus„ prost numai de cei de azi, ci ∫i de cei de ieri, de noi, ∫i anume: pleac„ omul din partidul cutare ∫i devine neutru, e foarte bun ca neutru, dar nu asta era chestiunea pe care o urm„rea legea, Ón fond. Legea, Ón fond, urm„rea chiar o neutralizare a tendin˛elor politice care duc Ón permanen˛„ la scind„ri ale vie˛ii sociale.
Pofti˛i? ™i ei sunt... A, am crezut c„ vorbea˛i?
Pofti˛i?
Œn prezent, la pre˛ul la care este c„rbunele, popula˛ia nu poate s„ pl„teasc„, exist‚nd datorii care dep„∫esc 75 miliarde lei.
De asemenea, Ónv„˛„m‚ntul din Motru are datorii de peste 27 miliarde lei, ∫i Ón prezent s-a pus sechestru pe bunurile ∫colii, iar s„n„tatea are datorii de 6,5 miliarde lei, aceasta datorit„ faptului c„ nu exist„ fonduri necesare la nivel de consiliu local, respectiv consiliu jude˛ean.
Pe de alt„ parte, societatea furnizoare de c„ldur„ are datorie fa˛„ de S.N.L. T‚rgu-Jiu de circa 40 miliarde lei, neav‚nd posibilitatea de Óncasare. Œn prezent, Motru, societatea furnizoare, cu aprobarea consiliului de administra˛ie, a oprit c„ldura Ón mai multe blocuri, ne˛in‚nd seama de faptul c„ este o perioad„ c‚nd rujeola face ravagii, Motrul confrunt‚ndu-se cu astfel de cazuri.
Oare cei care doresc s„ fac„ venituri m„rind pre˛ul pe spinarea acestor n„p„stui˛i ai soartei, compar‚nd aceast„ central„ termic„ cu colo∫i care produc energie electric„, nu se g‚ndesc c„ to˛i cei din Motru sunt victime ale mineritului, fiind l„sa˛i f„r„ serviciu prin repetatele disponibiliz„ri, f„r„ s„ apar„ alt„ alternativ„ a ocup„rii for˛ei de munc„?
C„rbunele folosit de centrala termic„ reprezint„ o cantitate nesemnificativ„ fa˛„ de alte pierderi din minerit, dar care nu sunt luate Ón considera˛ie. V„ rog s„ se aib„ Ón vedere situa˛ia grea ∫i s„ nu se treac„ la majorarea pre˛ului la c„rbune, cel pu˛in p‚n„ atunci c‚nd se va realiza modernizarea c‚t de c‚t a centralei termice.
Pentru modernizarea centralei termice s-a f„cut un studiu de fezabilitate, depus la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ónc„ din anul 2001, dar nu s-a f„cut nimic.
Œn prezent, cu fonduri de la Guvern se Óncearc„ montarea unui grup de cotrapresiune, dar f„r„ a exista fonduri ∫i pentru reabilitarea cazanului.
Am apelat la aceast„ procedur„ parlamentar„ pentru a solicita interven˛ia Ón for˛„ a celor 5 ministere: Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.
V„ mul˛umesc.
Senator de Gorj al P.R.M.
Observ„m c„ at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i Ón mediul rural, lipsa televiziunii ar crea un gol care nu poate fi Ónlocuit Ón mintea a aproape 50% dintre adolescen˛i, a 40% dintre elevii Óntre 11—14 ani. Œn timp ce la elevii din clasele primare, din fericire, un astfel de impact nu ar crea probleme dec‚t la 1,6%.
Totu∫i, pentru genera˛iile Óntre 11—18 ani politica de marketing, video-audio, reprezint„ premisele form„rii unei noi clase sociale, aceea a consumatorilor dependen˛i de televiziune. Pentru a evalua influen˛a televiziunii, ∫colii ∫i familiei Ón creionarea unor valori sau antivalori de c„tre tineri, sondajul realizat de CURS eviden˛iaz„ anumite rezultate fa˛„ de care clasa politic„ rom‚neasc„ ar trebui s„ ia atitudine. Posturile de televiziune apar ca av‚nd cea mai mare influen˛„ Ón ceea ce prive∫te:
— agresivitatea, vulgaritatea limbajului din emisiuni pentru 54,7% dintre elevii Óntre 7—10 ani, 66% pentru cei Óntre 11—14 ani ∫i 64% pentru cei Óntre 15—18 ani.
— vedetismul, 71—84%, tot la cele 3 categorii.
— lipsa de scrupule, Óntre 30—53%.
— violen˛a, Óntre 67—77%.
Œn schimb, atunci c‚nd vine vorba despre creativitate, respect, compasiune, generozitate, formare cultural„, comportament activ, cultur„ civic„, informare privind oportunit„˛ile de viitor ∫i carier„, rolul televiziunilor rom‚ne∫ti este, din contr„, foarte sc„zut Ón transmiterea unor astfel de mesaje, Óntre 5—12%.
Influen˛a televiziunii ca principal vector media apare astfel ca fiind cea mai complex„ ∫i cea mai orientat„ pe anti sau nonvalori. Promovarea lor nu este neap„rat
inten˛ionat„, vizibilitatea tr„s„turilor negative fiind mai mare din motive de cre∫tere a audien˛ei, deci de nevoi de profil comercial.
Astfel, televiziunea, prin promovarea spectacularului ∫i a kitsch-ului, urm„re∫te crearea succesului financiar mai mult dec‚t cel intelectual.
Din rezultatele cercet„rii sociologice, familia ∫i ∫coala apar, la prima vedere, ca av‚nd influen˛„ diminuat„ Ón formarea sistemului de valori.
Promovarea de c„tre televiziune a unor valori Ón discordan˛„ cu ∫coala ∫i familia pot fi v„zute ca semnale ale unei emancip„ri culturale, mai bine zis a unei subculturi de cartier sau de periferie care a ajuns la nivel de top media.
Astfel, elevii, Óntre 33—45%, apreciaz„ con˛inutul de violen˛„ din filme, desene animate ∫i ∫tiri difuzate de televiziuni, respectiv Óntre 9—12% dintre adolescen˛i consider„ c„ ar trebui mai mult„ violen˛„ Ón filme ∫i Ón emisiunile difuzate.
Emanciparea cultural„ negativ„ promovat„ Ón scopuri comerciale de instrumentele video ale mass-media este ∫i baza form„rii unui curent muzical ce oglinde∫te realitatea crunt„ a societ„˛ii Ón care tr„im: manelele.
Nu-mi este ru∫ine s„ spun, nu vreau s„ par un om cu prejudec„˛i, dar promovarea excesiv„ a acestei extensii muzicale preluate din muzica tradi˛ional„ l„ut„reasc„ ∫i combinat„ Óntr-un stil urban, comercializat, contribuie la influen˛area tinerilor Ón a-∫i construi o subcultur„ specific„, un stil de via˛„ diferit de cel al popula˛iei majoritare, care, pe viitor, creeaz„ riscul form„rii unei mentalit„˛i atipice, mentalitate care va respinge tradi˛ia, civiliza˛ia, sociabilitatea ∫i cultura na˛ional„, valori ce vor fi considerate perimate.
A∫a cum rezult„ din datele sondajului, manelele reprezint„ genul preferat la 39% dintre copiii Ón v‚rst„ Óntre 7—10 ani, 33% dintre cei din grupa de v‚rst„ 11— 14 ani.
Stima˛i colegi, prin aceast„ scurt„ incursiune sociologic„ doresc s„ v„ trezesc la realitatea social„ a Rom‚niei Ón care tr„im, s„ termin„m cu banalit„˛ile politice, cum ar fi: mo˛iuni populiste, indiferen˛„ decizional„ Ón elaborarea ∫i votarea legilor, boicotarea proiectelor necesare reconstruirii politice a ˛„rii ∫i s„ avem pu˛in spirit de previziune Ón a anticipa viitorul ce ne a∫teapt„ dac„ nu lu„m m„surile necesare pentru formarea ∫i dezvoltarea armonioas„ a genera˛iei tinere. V„ mul˛umesc.
- V„ mul˛umesc ∫i v„ urez un Cr„ciun fericit!
Ucraina trebuie s„ a∫tepte evalu„rile interna˛ionale privind impactul construc˛iei canalului Ónainte de a realiza orice alte lucr„ri. Œn acest caz, statul vecin trebuie s„ renun˛e la politica faptului Ómplinit.
Suntem convin∫i c„, prin influen˛a politic„ pe care o au asupra autorit„˛ilor ucrainene, ˛in‚nd seama de interesul Ucrainei de a se apropia ∫i chiar de a deveni membru al Uniunii Europene ∫i de programele ∫i fondurile Uniunii Europene, Ón primul r‚nd, pentru Ucraina, institu˛iile europene trebuie s„ aten˛ioneze asupra necesit„˛ii respect„rii dreptului interna˛ional ∫i protej„rii mediului, explic‚nd c„ acestea sunt principii de baz„ ale Uniunii Europene, care nu trebuie Ónc„lcate ∫i nici negociate.
Vreau s„ mul˛umesc, Ón Óncheiere, tuturor colegilor mei observatori, care au Óncercat, at‚t c‚t au putut, la nivelul grupurilor lor, s„ aduc„ acea diferen˛„ de 20 de voturi, care a f„cut din acest amendament parte a raportului.
Mul˛umesc, de asemenea, reprezentan˛ilor Misiunii rom‚ne de la Bruxelles ∫i de la Strasbourg, care au fost buni sf„tuitori ai acestui demers.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Dou„ lucruri au dus la aceast„ victorie Ón Parlamentul European: faptul c„ acolo se practic„ negocierea ∫i
compromisul, lucruri pe care politicienii rom‚ni, din p„cate, le-au uitat.
Fac un apel la dumneavoastr„ s„ facem din negociere ∫i din compromisul politic, at‚ta timp c‚t el este f„cut Ón interesul Rom‚niei ∫i al poporului rom‚n, un punct de plecare Ón reconcilierea na˛ional„.
V„ mul˛umesc.
Cei care m-au cunoscut de-a lungul vremii pot s„ g‚ndeasc„ mai realist, din acest punct de vedere.
Deci noi s„ ne contest„m propria noastr„ revolu˛ie, s-o punem Ón discu˛ie, s-o substituim cu îlovitur„ de stat“, fie ea militar„ sau nemilitar„, cum face scriitorul Stoenescu, care folose∫te fic˛iunea de scriitor ∫i o substituie judec„rii ∫i analiz„rii obiective a faptelor istorice?! Asta cred c„ este o chestiune care este ∫i antina˛ional„, Ón ultim„ instan˛„. Noi am avut cea mai radical„ revolu˛ie, bazat„ pe o revolt„ popular„, cu cel mai profund caracter popular. Cum s„ contest„m a∫a ceva?
Eu cred c„ dumneavoastr„ ve˛i avea Ón˛elepciunea, deopotriv„, indiferent de culoarea politic„, ca totu∫i acest proiect de lege s„-l trecem ∫i aceast„ institu˛ie de cultur„ a rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna s„ se men˛in„ ∫i s„ func˛ioneze Ón continuare.
V„ mul˛umesc.
De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, v-a∫ ruga s„-mi permite˛i s„ fac referire ∫i s„ fiu Ón contradic˛ie cu domnul deputat care a spus c„ este o excep˛ie. Nu este o excep˛ie. Aduce˛i-v„ aminte, doamnelor ∫i domnilor senatori, care a˛i avut aceast„ calitate Ón mandatul trecut, c„ au fost ∫i alte institu˛ii de cultur„...
Domnule pre∫edinte, v„ rog foarte frumos, eu chiar cred c„ ridic aici ni∫te probleme serioase ∫i este deranjant c‚nd se Óncearc„ s„ fii obstruc˛ionat Ón a vorbi ∫i a-mi expune un punct de vedere care, de fapt, nu este numai al meu.
De aceea s-a f„cut trecerea.
Sunt numai dou„ din motivele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu sus˛ine acest proiect de lege ∫i va vota Ómpotriva lui.
V„ mul˛umesc.
Ce se Ónt‚mpl„? Limpede.
Firma lichidatoare este una privat„, care sigur c„ pic„ la pace cu acel director de la descentralizatele propuse de dumneavoastr„, Ó∫i Ómpart banii, care bani — aten˛ie, ca s„ vedem despre ce lege discut„m — constituie masa credal„ ce ar trebui s„ Óndestuleze pe ceilal˛i creditori, iar din aceast„ mas„ credal„ se Óndestuleaz„ statul, se Óndestuleaz„ conduc„torul unit„˛ii deconcentrate, care face negocierea cu firma privat„ de lichidare, iar ceilal˛i creditori nu mai au de unde s„ se Óndestuleze, pentru c„ este normal, Ón momentul Ón care numirea acestui lichidator, a acestei firme lichidatoare o face justi˛ia, asemenea t‚rguri nu se mai pot face. ™i, Ón plus...
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Invit, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt. Œn˛eleg c„ nu mai sunt.
Stima˛i colegi, invit colegii senatori Ón sal„. Œl rog pe domnul senator Mihai Ungheanu s„ fac„ apelul.
V„ rog. Domnul Mihai Ungheanu, v„ ascult„m. V„ rog, apelul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 205/26.XII.2005 Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba absent Solcanu Ion absent motivat Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar absent Stroe Radu absent Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia absent„ ™erbu Gheorghe Vergil absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent motivat — Guvern ™tefan Viorel absent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai absent f c„u Silvia Adriana absent„ fiÓrle Radu absent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ absent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent Vraciu Jan prezent Num„r absen˛ii acum.