Mircea Ionescu-Quintus

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului, Domnule prim-ministru,

Onora˛i membri ai Guvernului,

Excelen˛ele voastre, reprezentan˛i ai Corpului Diplomatic, Stima˛i colegi senatori ∫i deputa˛i, de ieri ∫i de azi,

Nu pot ∫i nici nu vreau s„-mi st„p‚nesc emo˛ia revenirii Ón aceast„ istoric„ sal„, care s-a luminat de-a lungul vremii prin marii no∫tri b„rba˛i politici, sau care s-a Óntunecat Ón acel trist septembrie 1991.

Dar cum amintirile ce m„ cople∫esc la Óntoarcerea Ón timp nu pot fi rostite Ón cele c‚teva minute pe care le am la dispozi˛ie, v„ cer Óng„duin˛a s„ spicuiesc din primele mele interven˛ii din Camera Deputa˛ilor ∫i s„ Óncerc s„ fixez astfel unele momente de Ónceput, Ón activitatea noastr„ parlamentar„. A∫adar, la 20 iunie 1990, spuneam de aici: îAlegerea mea Ón Camera Deputa˛ilor, Ónvestitur„ pe care zeci de mii de concet„˛eni mi-au dat-o, pentru a-i reprezenta Ón Parlamentul ˛„rii ca liberal, este o mare cinste ce mi s-a f„cut, dar ∫i o grea Óndatorire de care sunt pe deplin con∫tient. Ca jurist, voi avea sporita obliga˛ie de a contribui la dezbaterea ∫i adoptarea Constitu˛iei, Ón care s„ fie consfin˛ite principiile de baz„ ale democra˛iei ∫i cele ce privesc drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului. Vreau s„ asigur pe to˛i cei care mi-au acordat Óncredere c„, al„turi de ceilal˛i parlamentari, m„ voi str„dui din r„sputeri s„ fiu exponentul idealurilor lor de libertate, de dreptate ∫i de demnitate pentru care s-au jertfit ∫i pentru care au luptat at‚˛i Ónainta∫i“.

La 4 iulie 1990, spuneam Ónainte de a pleca la sesiunea Consiliului Europei: îAm fost mandatat de conducerea partidului nostru s-o reprezint p‚n„ la trecerea Dun„rii, iar dup„ aceea s„ reprezint ˛ara“. A∫a am ∫i f„cut, de∫i am produs nemul˛umirea celor ce se a∫teptau ca Ón calitate de trimis al Opozi˛iei s„ solicit neacordarea statutului de invitat special. Dup„ ce doamna Doina Cornea declara c„ Rom‚nia nu este preg„tit„ s„ primeasc„ acest statut, d‚ndu-mi-se cuv‚ntul din partea delega˛iei parlamentare ∫i guvernamentale, din care f„ceam parte, iat„, ∫i domnul primministru, am spus r„spicat c„ avem datoria s„ convingem Consiliul Europei c„ Rom‚nia a fost, este, ∫i trebuie s„ fie o ˛ar„ european„, c„ separarea de Comunitatea European„ nedrept„˛e∫te ∫i prejudiciaz„ pe concet„˛enii no∫tri, care, indiferent de convingeri politice sau religioase doresc s„ revin„ Ón Europa. îAceast„ mare ∫i unic„ ∫ans„ ce se oferea poporului rom‚n trebuie s-o examina˛i — m„ adresam Consiliului Europei — cu Ón˛elegere ∫i Ón˛elepciune,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 76/28.V.2004 iar prin hot„r‚rea dumneavoastr„ s„ demonstra˛i c„ spiritul european nu se opre∫te la grani˛a Rom‚niei“.

™i, Ón fine, la 27 iunie 1991, adres‚ndu-m„ unei delega˛ii a Parlamentului din Basarabia, le spuneam: îDoresc s„ exprim, Ón numele Parlamentului rom‚n, marea noastr„ bucurie de a v„ avea din nou printre noi, fra˛i de dincolo de Prut. Spunea˛i c„ ne datora˛i nou„ sprijinul pentru men˛inerea limbii ∫i credin˛ei rom‚ne∫ti. Eu v„ r„spund c„ meritul este al dumneavoastr„, pentru c„ timp de 50 de ani, Ón ciuda tuturor greut„˛ilor ∫i a cruntei opresiuni la care a˛i fost supu∫i, v-a˛i p„strat fiin˛a, limba ∫i credin˛a noastr„ str„mo∫easc„. Am fost — le spuneam — unul dintre cei care au r„spuns ordinului «Trece˛i Prutul!» ∫i l-am trecut pe pod de vase ∫i ne-a˛i Ónt‚mpinat cu flori. Acum, dumneavoastr„ v„ Óntoarce˛i pe Podul de flori, pentru a ne reÓnt‚lni fr„˛e∫te. C‚nd fra˛ii se Ónt‚lnesc, se Ómbr„˛i∫eaz„. Da˛i-mi voie s„ v„ Ómbr„˛i∫ez, Ón numele colegilor deputa˛i, ∫i s„ ne rug„m Ómpreun„ lui ™tefan cel Sf‚nt, acolo, Ón singur„tatea de la Putna, c„ visul din care nu ne trezim de 50 de ani se va Ómplini ∫i am spus: «A∫a s„ v„ ∫i s„ ne ajute Dumnezeu»“. Am Óncheiat aceste Óntoarceri Ón timp ∫i cum am promis c„ nu m„ voi l„sa prad„ amintirilor. Am s„ m„ opresc acum, spun‚ndu-v„ acum, de la aceast„ Ónalt„ tribun„, c„ Ón ciuda unor ezit„ri, a unor st‚ng„cii, a unor erori inerente lipsei de experien˛„, trecuser„ doar 5 luni de la eliberare, Parlamentul de dup„ 20 mai 1990 a adoptat, totu∫i, foarte importante acte normative, a dat ˛„rii o Constitu˛ie de care avea at‚ta nevoie, a rezistat unor periculoase Óncr‚ncen„ri politice ∫i nu s-a dovedit a fi cel al ru∫inii, ci al trezirii la via˛„ liber„ ∫i democratic„. V„ mul˛umesc.