Mircea Mihordea

## **Domnul Mircea Mihordea:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea se referã la faptul cã în ultimele douãtrei sãptãmâni medicina se aflã doar în mâinile puterii corupte. Nu încape îndoialã cã relaþiile tensionate dintre medici, farmaciºti ºi pacienþi, pe de o parte, ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei sunt de notorietate naþionalã.

Absenþa dialogului, a comunicãrii, managementul de ”ciupercãrieÒ lasã sã se înþeleagã cã deciziile ministrului nu mai pot fi contestate de nimeni ºi cã dreptatea aparþine celor care gestioneazã banii contribuabililor.

Totul porneºte de la o ordonanþã de urgenþã apãrutã la sfârºitul anului trecut, în care se instituie Fondul unic de asigurãri de sãnãtate prin care Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate trece în subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. De altfel, acest lucru înseamnã centralizarea banilor colectaþi de la populaþie ºi agenþi economici, trecându-se la un mod de finanþare a serviciilor medicale controlat de stat cu scopul vãdit de a acapara disponibilitãþile financiare ale Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Aºadar, fondurile private vor fi gestionate de Guvern printr-o decizie politicã, astfel încât reprezentanþii partidului de guvernãmânt, în speþã directorii de spitale, vor beneficia de credite preferenþiale. Aceastã ordonanþã de urgenþã este o manevrã mediatizatã conform cãreia s-a diminuat cu 0,5% din 7%, ceea este greºit înþeles de foarte mulþi dintre senatorii noºtri, dar, în realitate, scopul urmãrit este de a ridica salariul brut impozabil ºi astfel se obþine cam 9Ñ10% din buget, care va fi direcþionat, evident, spre alte scopuri, ceea ce ar însemna nu mai mult de 300 milioane dolari.

Desigur, nu s-a înþeles acest lucru, nici doamna ministru ºi nici parte dintre noi. Mai mult, prin introducerea punctului per capitas, 9.500, ºi per serviciu, 6. 500, ceea ce înseamnã la 1.500 de pacienþi cam 15Ñ18 milioane de lei, bani insuficienþi pentru desfãºurarea activitãþii medicale. Desigur, sunt ºi excepþii. Sunt localitãþi în care un medic are 3.500Ñ4.000 de pacienþi înscriºi.

Nu este de mirare cã disfuncþionalitãþile din spitale sunt inimaginabile atâta timp cât criteriile de numire ale directorilor sunt pe criterii politice, iar competenþa, managementul, sunt desuete. Apoi se vorbeºte de o ierarhizare a spitalelor, în raport cu competenþa urmãrindu-se capacitatea, dotarea ºi realizarea indicatorilor de eficienþã. Pentru a determina costurile spitaliceºti se vor colecta datele pe corp de grupe de diagnostic, adicã o intervenþie chirurgicalã de urgenþã la Baia Mare, de pildã, va costa de douã ori mai puþin ca la Alba Iulia sau Sfântu Gheorghe.

O altã lege ambiguã, Legea nr. 550/2002, stipuleazã cã spaþiile comerciale, proprietate privatã a statului, aflate în administrarea consiliilor locale ºi judeþene, pot fi privatizate. Nimic mai fals. Nerespectarea acestei legi, contracte de comodat, închirierea, duce la o nesiguranþã a medicului, lãsând cabinetele într-o stare deplorabilã. Privatizarea rapidã ar duce la creºterea calitãþii actului medical, a scãderii numãrului de internãri ºi, nu în ultimul rând, la aplanarea conflictelor dintre consiliile locale judeþene ºi medicii din localitate, de pildã, laboratoarele, clinicile particulare Ñ parte dintre dumneavoastrã suferiþi din acest motiv Ñ nu au nici pânã astãzi încheiate contractele cu casele judeþene de asigurãri.