Mircia Chelaru

730 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat1 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

## **Domnul Mircia Chelaru:**

Mulțumesc pentru amabilitate celor care înțeleg că acest proiect de lege nu poate să treacă pe repede-nainte.

Prietenul nostru, domnul Șovăială1 2, a spus că s-a votat în unanimitate. Îi amintesc că în comisie votul nostru, de la AUR, a fost „abținere”*, urmând să propunem grupului o variantă de vot general.

Domnilor,

Este foarte curioasă, analizând acest acord, istoria lui. A început în 2003, pe baza unei necesități. România nu era stat membru NATO și eram în situația în care tehnica de luptă a Armatei Române, îndeosebi cea dependentă de administrarea de piese de schimb din fostul spațiu ex-sovietic, în mod deosebit, din apărarea antiaeriană, radiolocație și alte categorii de sisteme de arme se șuntase, nu mai aveam piese de schimb și canibalizam tehnica de luptă pentru a putea să o întreținem pe cea existentă.

S-a convenit în 2003, într-o discuție când ministru era domnul Pașcu și prim-ministru domnul Năstase, ca Ucraina, care era posesoarea depozitelor de piese de schimb, armamente similare compatibile, să fie furnizoare de piese și de asemenea tipuri de armamente către România.

În contextul ședinței

În 2005, se reia această discuție, sub domnul Băsescu, se ia din nou un acord de principiu pentru dezvoltarea discuțiilor în acest acord, numai că, în 2008, după ce acordul este pus în operă, domnul Băsescu refuză să-l mai semneze. De ce? Ați găsit explicațiile în ceea ce a spus George Simion înainte.

Mă întreb: din 2008 până în 2017, când s-au reluat din nou discuțiile, ce minuni a făcut ca acest acord să fie redivivat?

Între timp, România a intrat în NATO și a trecut într-un sistem de compatibilitate a armamentelor și sistemelor de arme cu NATO. Toată tehnica trebuie să fie interoperabilă și de factură lucrativă în război, pe tehnologie NATO.

S-a schimbat situația geopolitică și geostrategică, inclusiv din perspectiva tipurilor de amenințări directe asupra integrității României.

Mai mult decât atât, intervine Uniunea Europeană și atrage atenția că în orice relație, indiferent în ce domeniu al schimburilor, de la cele comerciale la cele de armamente, intervine regula protejării spațiului european, prin identificarea și acordul către un terț.

Se pare că ceea ce trebuia să înceapă cu un acord folositor României se duce către o zonă în care România nu mai are niciun fel de avantaj în această zonă.

Probabil că rațiuni care ne depășesc, la ora actuală, au făcut ca acest acord să fie reactivat și pus sub semnătura ministrului apărării.

Ceea ce este curios, doamnelor și domnilor, este însuși conținutul acordului.

Dacă vă veți uita la art. 2, la „Autorități competente”, din partea României semnează Ministerul Economiei, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, iar din partea Ucrainei doar Ministerul Apărării și Ministerul Dezvoltării Economice. Dispare simetria și compatibilitatea interstatală.

Aș vrea să vă mai uitați, dragii mei, la art. 8 – când se denunță în caz acest tratat. Se spune că toate se vor face pe cale diplomatică.

Păi, e vorba doar despre diplomația economică sau despre diplomația militară? Pentru că diplomația statală lipsește din partea ucraineană.

Mergem, fără a elabora suspiciuni, nici pe departe, din perspectiva oportunității și necesității.

Da, în 2003, poate până în 2005, era oportun și era necesar să încheiem acest acord. Astăzi acest acord, în opinia noastră, ținând cont că Ucraina, între timp, este un subiect de drept internațional în stare de război, stat terț față de Uniunea Europeană, care nu poate furniza subiectele sau titlurile contractului, schimb de tehnologie reciprocă și mai ales producție de armament interstatală, toate aceste fraze fiind preluate din vechea înțelegere� Momentul de oportunitate și de necesitate este depășit și consider că nu este benefic la ora actuală, din toate punctele de vedere, mai ales al tensiunii strategice din zonă, ca România să angajeze un asemenea acord cu Ucraina.*

Mai mult decât atât, la anul vine din nou restanța acordului cu Ucraina, în baza căruia s-a semnat acest acord militar, prin care Ucraina a încălcat în totalitate prevederile Tratatului din 1997, art. 13, îndeosebi punctul 13 din art. 13. „Ghinion pentru ei!”, ca să folosesc expresia prezidențială.

## Doamnelor și domnilor,

Știu că s-a hotărât, într-un fel sau altul, să se voteze acest acord.*

Noi ne-am făcut datoria de cetățeni onești și de *oameni care facem politică națională pentru neam și pentru țară, nu pentru grupuri sau pentru interese cu mână lungă via România1 2.*

De aceea, intervenția noastră vine doar să vă atenționeze asupra responsabilității pe care v-o luați votând acest acord.

Vocevoce proprieMarkerCadru

Justificarea îmbină apelul la interesul național (binele comun) cu retorica identitară specifică grupului politic (AUR).

„Noi ne-am făcut datoria de cetățeni onești și de oameni care facem politică națională pentru neam și pentru țară, nu pentru grupuri sau pentru interese cu mână lungă via România.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referința la colegul parlamentar este neutră, fără a fi derogatorie sau explicit respectuoasă.

„Prietenul nostru, domnul Șovăială”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul constată decizia majorității fără a angaja legitimitatea cererii lor; atitudine neutră.

„Știu că s-a hotărât, într-un fel sau altul, să se voteze acest acord.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează argumentul anterior, dar se limitează la corectarea factuală a votului din comisie, fără a dezbate substanța.

„Prietenul nostru, domnul Șovăială, a spus că s-a votat în unanimitate. Îi amintesc că în comisie votul nostru, de la AUR, a fost „abținere””

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își susține ferm poziția de opoziție față de acord, fără a propune o alternativă concretă sau o mediere.

„Momentul de oportunitate și de necesitate este depășit și consider că nu este benefic la ora actuală, din toate punctele de vedere, mai ales al tensiunii strategice din zonă, ca România să angajeze un asemenea acord cu Ucraina.”

În context ↑