Guvernul Rom‚niei respect„ democra˛ia ∫i rolul pe care opozi˛ia trebuie s„-l joace, acord‚ndu-i toat„ aten˛ia ∫i trat‚nd cu responsabilitate actele ∫i gesturile politice.
Noi consider„m c„ este necesar„ opozi˛ia constructiv„ ∫i sus˛inem dezbaterea public„ a demersurilor care vizeaz„ consolidarea statului de drept, democratic ∫i responsabil. Opozi˛ie nu Ónseamn„, Óns„, blocarea forului legislativ cu mo˛iuni simple, fundamentate pe acuza˛ii f„r„ acoperire, cum este mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi. Impresia noastr„, a membrilor Guvernului ∫i a colegilor mei din majoritatea parlamentar„, este c„ avem de-a face mai degrab„ cu o Óncercare de a tergiversa dezbaterile parlamentare asupra modific„rilor la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.
Œn acest context, abordarea unei tematici legate de nivelul de trai al popula˛iei nu reprezint„ dec‚t o ac˛iune pur demagogic„ ∫i populist„, ce nu poate ascunde inten˛iile reale ale autorilor acestei mo˛iuni. Or, Ón aceste condi˛ii, este evident c„ obiectul mo˛iunii nu este grija P.S.D. pentru nivelul de trai al cet„˛enilor s„i, ci grija P.S.D. pentru nivelul de trai ∫i pentru avantajele reprezentan˛ilor s„i.
L„s‚nd la o parte c„ acest document este de departe cea mai slab„ mo˛iune din istoria Parlamentului, scris„ pe un col˛ de mas„ ∫i care aduce atingere presta˛iei semnatarilor, este lesne de observat c„ semnatarii mo˛iunii nu au adus nici un argument solid de natur„ economic„ sau social„ care s„ le sus˛in„ afirma˛iile. De altfel, doresc s„ le mul˛umesc colegilor care au semnat aceast„ mo˛iune c„ nu au inclus, totu∫i, ∫i domeniul politicii externe pe l‚ng„ toate celelalte domenii. Nu de alta, dar ar fi trebuit s„ ob˛inem ∫i aviz de la Comisia de politic„ extern„ ∫i s-ar mai fi tergiversat un pic.
Pentru Guvernul Rom‚niei este important s„ realizeze ce ∫i-a propus prin Programul de guvernare adoptat de Parlament, iar nivelul de trai este subiectul principal al acestui proces. S„ vedem, ca urmare, ce ne-am propus ∫i ce am realizat p‚n„ acum.
Œn domeniul salariz„rii, salariul minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ a fost adoptat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2.346/2004, ca urmare a acordului Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei din acea vreme ∫i Fondul Monetar Interna˛ional, cu angajamentul ferm c„ îŒn negocierile contractului colectiv la nivel na˛ional oficialii Guvernului vor urm„ri s„ asigure faptul c„ salariul minim din acest contract nu difer„ de salariul minim legal“.
Angajamentul nu a fost Óndeplinit de c„tre oficialii guvernamentali P.S.D., care au agreat un salariu minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ de 3.100.000 lei vechi ∫i un salariu minim definit prin contractul colectiv de munc„ la nivel na˛ional de 3.300.000 lei vechi. P.S.D. uit„ c„ guvernarea pe care a patronat-o a introdus aceast„ confuzie Óntre salariul minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ ∫i stabilit prin hot„r‚re a Guvernului ∫i salariul minim brut negociat prin contractul colectiv de munc„ la nivel na˛ional.
Œn ceea ce prive∫te salariul minim de baz„ brut pe ˛ar„, Ón conformitate cu Programul de guvernare asumat, acesta va cre∫te Ón perioada 2005—2008 cu o dinamic„ mai accentuat„ fa˛„ de cea a salariului mediu brut pe economie, pentru care este prev„zut„ o cre∫tere de 60% fa˛„ de nivelul de la sf‚r∫itul anului 2004. Urmeaz„ ca, dup„ consultarea partenerilor sociali, s„ se stabileasc„ nivelul acestuia.
Referindu-ne la evolu˛ia salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„, Ón primele 7 luni ale anului 2005, fa˛„ de media anului trecut, acesta a contribuit la cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu brut cu 13%; cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu net cu 20%. Aceast„ cre∫tere de 20% Ón lei a Ónsemnat cre∫teri cu 37% Ón dolari, respectiv cu 33% Ón euro. Œn acest fel, indicele salarial real, care reprezint„ indicatorul sintetic pentru nivelul de trai, a crescut Ón luna iunie 2005, fa˛„ de luna iunie 2004, cu circa 13%.
Prin m„surile pe care le-am adoptat le-am l„sat oamenilor mai mul˛i bani Ón buzunare, mai mul˛i bani Ónsemn‚nd un miliard de euro Ón anul 2005. Se vorbe∫te Ón mo˛iune, stima˛i colegi, despre faptul c„ au ajuns Ón buzunarele clientelei politice a actualului Guvern 800 de milioane de euro. Gura p„c„tosului adev„r gr„ie∫te! Vechile g‚nduri ∫i vechile obiceiuri, probabil, s-au p„strat. Noi am redus impozitele Ón mod transparent ∫i un miliard de euro se reg„se∫te Ón buzunarul contribuabilului cinstit, al celui care pl„te∫te impozit pe profit ∫i al celui care pl„te∫te impozit pe venit, iar nu Ón buzunarele celor care beneficiaz„ de scutiri, ree∫alon„ri ∫i alte asemenea opera˛iuni fiscale.
Œn luna noiembrie 2004, dup„ adoptarea Legii bugetului de stat, dumneavoastr„ a˛i acordat cre∫teri salariale pentru anumite categorii de personal bugetar care au prezentat interes la momentul electoral respectiv, dar nu a˛i asigurat acele fonduri necesare la bugetul de stat, Ón valoare de circa 10.000 de miliarde de lei.
Noua politic„ fiscal„ a produs efecte benefice Ón acest interval de timp. Pe l‚ng„ acoperirea lipsurilor men˛ionate s-au g„sit, astfel, resurse pentru acordarea pentru personalul bugetar contractual, pentru administra˛ia public„ aleas„ sau numit„, pentru Ónv„˛„m‚nt, sistemul militar, poli˛ie ∫i autoritatea judec„toreasc„, a unor cre∫teri salariale cuprinse Óntre 8 ∫i 20%.
O analiz„ pertinent„ ∫i profesionist„ a realiz„rilor din primul semestru arat„ c„ transferul de resurse de la buget c„tre agen˛ii economici ∫i popula˛ie a avut consecin˛e directe Ón cre∫terea nivelului de trai. Reducerea pronun˛at„ a impozitelor directe a oferit, de asemenea, oamenilor de afaceri resurse financiare importante pentru produc˛ie ∫i investi˛ii. Ca urmare, au beneficiat de relaxarea fiscal„ cei care au afaceri performante ∫i profitabile, ∫i nu o anumit„ clientel„, cei care muncesc, cei care produc.
Din p„cate, nici acum nu a˛i Ón˛eles, stima˛i colegi, dou„ lucruri simple. Œn primul r‚nd, Óntr-o societate modern„, compatibil„ cu cerin˛ele Uniunii Europene, cre∫terea nivelului de trai nu depinde de buget, ci de munca proprie, iar reducerea s„r„ciei nu este real„ dac„ se face prin transformarea unor categorii largi de cet„˛eni Ón asista˛i ∫i dependen˛i de asisten˛a bugetar„, ci prin politica activ„ a dezvolt„rii ∫i cre„rii de locuri de munc„ bine pl„tite.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Al doilea fapt, pe c‚t de simplu, pe at‚t de benefic pentru cre∫terea nivelului de trai este acela c„ singura solu˛ie pentru cre∫terea veniturilor bugetare o reprezint„ o fiscalitate moderat„ ∫i Óncurajatoare pentru munc„ ∫i mediul de afaceri. Numai printr-un sistem de impozite corect, adaptat realit„˛ii, oamenii de afaceri ∫i cet„˛enii devin contribuabili corec˛i, datoriile la buget ∫i economia ascuns„ scad ∫i veniturile bugetare cresc.
S-au ob˛inut astfel, Ón semestrul I al anului 2005, venituri la bugetul general consolidat cu aproape 20% mai mari dec‚t Ón semestrul I al anului 2004. Am avut astfel ∫i resursele pentru m„surile sociale angajate: recalcularea pensiilor, cre∫terea salariilor Ón sectorul bugetar ∫i chiar pentru acoperirea costurilor m„surilor populiste ∫i electorale luate de Guvernul dumneavoastr„ ∫i nebugetate la momentul respectiv.
Prin reducerea impozitului pe venit am reu∫it s„ stimul„m munca ∫i s„ facem s„ creasc„ sensibil veniturile din munc„ ale popula˛iei, singura surs„ corect„ pentru cre∫terea durabil„ a nivelului de trai. Numai Ón primul semestru num„rul salaria˛ilor a crescut cu 180.000 de persoane, at‚t prin crearea de noi locuri de munc„, c‚t, mai ales, prin scoaterea la suprafa˛„ a muncii la negru.
Œn trimestrul I din timpul guvern„rii dumneavoastr„, num„rul mediu de salaria˛i din economia ascuns„ se majora cam cu 20—30.000 de persoane, pe c‚nd, Ón primul trimestru din acest an, num„rul s-a redus Ón economia neagr„ cu 25 de mii de persoane, ie∫ind la suprafa˛„. De altfel, toate datele publicate de Institutul Na˛ional de Statistic„ arat„ cre∫terea substan˛ial„ a nivelului de trai Ón prima parte a anului, tradus„ de indicele salariului net la nivelul lunii iunie, a salariului real la nivelul lunii iunie, fa˛„ de luna corespunz„toare din anul 2004, de 112,9%. Œn plus, prin reducerea fiscalit„˛ii, s-au redus motiva˛iile muncii la negru, respectiv ale Óncadr„rii cu salariu minim pe cartea de munc„, ceea ce a condus ∫i la apari˛ia celor 180.000 de persoane sau locuri de munc„ Ón economia oficial„.
Revenind la a∫a-zisa îÓngrijorare pentru deficitul de cont curent“, v„d c„ numai dup„ c‚teva luni a˛i uitat de recordul istoric al guvern„rii dumneavoastr„, care a adus acest deficit p‚n„ la 7,6% Ón 2004. Noi vom stopa acest derapaj ∫i vom discuta despre deficitul de cont curent la sf‚r∫itul anului.
Referitor la strategia fiscal„ pentru anul 2006, Ministerul Finan˛elor Publice o va prezenta public dup„ prezentarea sa Ón ∫edin˛a de guvern.
Œn ceea ce prive∫te cota la taxa pe valoarea ad„ugat„, aceasta va r„m‚ne la nivelul de 19%, fiind una dintre m„surile care s„ asigure men˛inerea pre˛urilor sub aspectul politicii fiscale. De asemenea, r„m‚n constante cotele de impozit pe venit ∫i pe profit, respectiv, cota unic„ de 16% stabilit„ la sf‚r∫itul anului trecut. Majorarea accizelor va avea loc conform calendarului stabilit cu Uniunea European„. Œn zilele urm„toare, Guvernul va stabili conform Programului de guvernare aprobat de Parlament reducerea contribu˛iei la asigur„rile sociale pentru anul 2006.
Œn domeniul pensiilor, conform prevederilor Programului de guvernare, unul dintre principalele obiective ale politicii de protec˛ie social„ Ól constituie consolidarea financiar„ a
sistemului public de pensii. Recalcularea pensiilor vizeaz„ evaluarea ∫i recalcularea unui num„r de peste 3,7 milioane de dosare de pensionare Ón patru tran∫e, stabilite Ón func˛ie de anul Ónscrierii la pensie. P‚n„ Ón prezent, au fost recalculate pensiile stabilite p‚n„ anul 1996 inclusiv, adic„ trei etape de recalculare a pensiilor Óncheiate cu succes, implic‚nd eforturi materiale ∫i umane f„r„ precedent pentru sistemul public de pensii.
Conform rezultatelor, dup„ primele trei etape au fost recalculate dosare pentru un num„r de circa 2,4 milioane de pensionari, dintre care peste 950.000 de pensionari au beneficiat de o cre∫tere a pensiilor. Pentru pensionari al c„ror punctaj mediu anual a Ónregistrat o majorare, cre∫terea pensiei medii se ridic„ la 19% dup„ a treia etap„ de recalculare. Pe ansamblul celor 2,4 milioane de dosare recalculate, cre∫terea pensiei medii este de 7,78%. Opera˛iunea de recalculare continu„, fiind Ón derulare cea de a patra etap„ de recalculare, care vizeaz„ persoanele pensionate Ón intervalul 1997—aprilie 2001. Astfel, la sf‚r∫itul anului 2005 se va finaliza Óntreaga ac˛iune.
Se poate constata astfel c„ una dintre promisiunile electorale ∫i una dintre obliga˛iile pe care colegii no∫tri ∫i le-au asumat Ón campania electoral„, recalcularea pensiilor, va fi realizat„ cu succes Ón termenul estimat. De aceea, probabil, nemul˛umirea P.S.D., care, de∫i anun˛a cu mult fast recalcularea pensiilor vechi, acum o contest„.
Spre deosebire de inven˛iile P.S.D. Ón acest domeniu, Guvernul actual a dat posibilitatea legal„ tuturor beneficiarilor recalcul„rii s„ aduc„ acte de completare privind veniturile, sporurile ∫i indemniza˛iile cu caracter permanent care nu se reg„seau Ón dosarele de pensionare Óntr-un interval de 3 ani de la data recalcul„rii ini˛iale, urm‚nd ca noile drepturi recalculate s„ fie achitate de la aceea∫i dat„. Nu trebuie uitat c„, Ón conformitate cu optica fostului Guvern P.S.D., beneficiarii ar fi fost obliga˛i s„ aduc„ astfel de documente Óntr-un interval de doar 30 de zile, astfel Ónc‚t s-ar fi creat o presiune puternic„ asupra unor oameni Ón v‚rst„, care, categoric, nu ar fi putut ob˛ine aceste acte Ón termen ∫i ar fi fost definitiv frustra˛i de un drept legal.
Pentru anul 2006 analiz„m toate posibilit„˛ile ∫i resursele financiare, astfel Ónc‚t s„ putem asigura, pe l‚ng„ indexarea anual„ a valorii punctului de pensie, care va acoperi cre∫terea pre˛ului de consum prognozat„, ∫i o majorare a pensiilor ca urmare a cre∫terii economice. Estim„m Ón acest moment un procent de cre∫tere medie a pensiilor de circa 7—8% pentru anul 2006, opera˛iunea de Ómbun„t„˛ire a puterii de cump„rare a pensionarilor urm‚nd s„ fie continuat„ ∫i Ón anii urm„tori. Dorim s„ realiz„m astfel o alt„ promisiune electoral„ referitoare la acest aspect, prin care, la final de mandat, pensiile s„ creasc„ Ón termeni reali cu 30%.
Men˛ion„m Ón acest sens c„ ∫i pentru acest an au existat preocup„ri de cre∫tere a puterii de cump„rare a pensionarilor, av‚nd Ón vedere, pentru Ónceput, pensionarii din agricultur„, ale c„ror pensii sunt mult mai mici, comparativ cu celelalte pensii stabilite Ón sistemul public. Astfel, Óncep‚nd cu luna septembrie 2005, se majoreaz„ cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari. De prevederile referitoare la majorare vor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
beneficia peste 1,6 milioane de pensionari agricultori. Efortul bugetar pentru sus˛inerea acestei m„suri este suportat din bugetul de stat ∫i se ridic„ Ón luna septembrie 2005 la circa 107 de miliarde de lei vechi.
Nu putem s„ nu reamintim autorilor mo˛iunii faptul c„ Ón anul 2004 P.S.D. a uitat s„ introduc„ Ón bugetul pentru 2005 peste 4.000 de miliarde de lei, necesare acoperirii efectului m„ririi pensiilor agricultorilor, m„sur„ prev„zut„ prin lege, dar neacoperit„ financiar, fapt ce a condus la necesitatea asigur„rii acestor bani de c„tre actualul Guvern.
De asemenea, am identificat noi alternative de pensionare. Astfel, a fost elaborat un proiect de lege care Ónlocuie∫te Legea nr. 249/2004, proiectul Legii privind pensiile facultative, care se afl„ Ón prezent Ón proces de avizare, ∫i a fost adoptat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
O alt„ m„sur„ important„ pentru sistemul public de pensii o constituie externalizarea unor presta˛ii de asigur„ri sociale care nu au leg„tur„ cu pensiile, astfel Ónc‚t s„ se asigure accesul la sistemul de pensii corespunz„tor contribu˛iilor achitate.
A fost definitivat proiectul Legii privind concediile ∫i indemniza˛iile de asigur„ri sociale de s„n„tate. Proiectul a fost supus dezbaterii publice ∫i s-a discutat Ón Comisia de Dialog Social. Varianta cu ultimele modific„ri survenite Ón urma consult„rilor se discut„ cu reprezentan˛ii Ministerului S„n„t„˛ii ∫i ai Ministerului Finan˛elor.
De asemenea, Ón urma dezbaterilor publice, a fost stabilit„ varianta care urmeaz„ a fi reglementat„ ca proiect de Lege privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului. Acest proiect de act normativ este Ón faz„ final„ de elaborare ∫i va fi supus dezbaterii publice.
Œn domeniul ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, de unde, Ón 2004, au existat Ón medie 1.008.000 de beneficiari de ajutoare de Ónc„lzire a locuin˛ei, fiind pl„tite 2.388 de miliarde de lei, Ón 2005 sunt estimate cre∫teri cu circa 3% a num„rului de beneficiari, respectiv cu circa 25% a sumelor pl„tite, prin indexarea sumelor cu cre∫terea pre˛ului la combustibil ∫i la agentul termic, previzionat„ inclusiv pentru perioada ianuarie—martie a anului 2006. Aceasta s-a f„cut ˛in‚ndu-se cont de cre∫terea plafonului veniturilor salariale ob˛inute pe membru de familie de la 2,8 milioane de lei la 3,1 milioane de lei. Pentru energia termic„ s-a prev„zut o cre∫tere a cuantumurilor ajutoarelor de c„ldur„ cu 20% fa˛„ de perioada sezonului rece anterior.
Suplimentar fa˛„ de aceste date, de ajutoare de c„ldur„ au beneficiat Ón sezonul rece anterior ∫i circa 400.000 de familii beneficiare de venit minim garantat, care au primit la Ónceputul sezonului o sum„ fix„ Ón valoare de 2.150 milioane de lei pentru aprovizionarea cu lemne, c„rbuni, combustibili petrolieri pentru Ónc„lzire. Pentru acest sezon sunt preconizate ajutoare de c„ldur„ pentru circa 425.000 de familii.
De asemenea, s-a simplificat procedura de acces la acest tip de ajutoare. Se estimeaz„ o reducere a timpului de transmitere ∫i reprimire a documentelor cu circa 30 de zile.
O nou„ form„ de protec˛ie activ„ a popula˛iei cu venituri reduse, care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale, o constituie programul de acordare a ajutoarelor b„ne∫ti Ón scopul achizi˛ion„rii de centrale termice sau arz„toare automatizate, care se va desf„∫ura Ón perioada 2005—2008 ∫i care are drept scop o eficientizare a consumului individual de gaze, o Ómbun„t„˛ire a randamentelor ∫i siguran˛ei Ón exploatare, care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale acestor familii. Pe durata acestui program social vor beneficia peste 500.000 de familii, care au venitul pe membru de familie sub salariul minim pe economie, prin ajutorul de 10.000.000 de lei pentru achizi˛ionarea ∫i instalarea de centrale termice, respectiv, de 2.000.000 p‚n„ la 6.000.000 de lei pentru achizi˛ionarea ∫i instalarea a unuia p‚n„ la 3 arz„toare.
Stima˛i colegi,
Veniturile colectate la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate reprezint„ principala surs„ de finan˛are a sistemului sanitar, care a fost afectat„ de m„surile legislative adoptate prin care o serie de categorii de popula˛ie, beneficiare de servicii medicale, au fost scutite de la plata contribu˛iei de asigur„ri sociale de s„n„tate, f„r„ a fi asigurate ∫i resurse financiare Ón compensare.
Referitor la contribu˛ia la asigur„rile sociale de s„n„tate a pensionarilor preciz„m c„ plata contribu˛iei la asigur„rile sociale pentru aceast„ categorie de asigura˛i a fost anulat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002. Scutirea de la plat„ a acestei categorii de asigura˛i a condus la diminuarea veniturilor colectate la Fondul na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate, Óncep‚nd cu anul 2003, cu aproximativ 10—12.000 de miliarde de lei anual. De asemenea, reintroducerea contribu˛iei asigur„rilor sociale de s„n„tate pentru pensionarii din sistemul public de pensii, militari ∫i IOVR ar determina majorarea veniturilor la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate cu aproximativ 12.000 de miliarde de lei. Preciz„m c‚t se poate de clar c„ o asemenea m„sur„ se va lua numai asigur‚nd men˛inerea nivelului de venit net al fiec„ruia dintre contribuabilii viza˛i.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Inunda˛iile produse Ón perioada aprilie—august 2005 au determinat importante pagube locuin˛elor ∫i gospod„riilor cet„˛enilor ∫i au afectat grav infrastructura localit„˛ilor. Institu˛iile administra˛iei publice centrale ∫i locale cu atribu˛ii Ón domeniu au ini˛iat m„suri pentru avertizarea, evacuarea ∫i acordarea de sprijin popula˛iei din zonele afectate, pentru protejarea vie˛ii acestora ∫i a bunurilor din gospod„riile lor.
Œn vederea scoaterii de sub pericol a cet„˛enilor, localit„˛ilor, gestion„rii situa˛iilor din teritoriu, precum ∫i revenirii la starea de normalitate, autorit„˛ile ∫i institu˛iile abilitate au executat urm„toarele lucr„ri: evacuarea apei din case, gospod„rii, terenuri agricole ∫i f‚nt‚ni; consolidarea ∫i supraÓn„l˛area cu saci a digurilor din zonele afectate; Ónchiderea bre∫elor; decolmatarea ∫i refacerea sec˛iunilor de scurgere a cursurilor de ap„; aprovizionarea cu ap„ potabil„, alimente de prim„ necesitate, precum ∫i medicamente ∫i materiale sanitare; amenajarea de spa˛ii pentru cazarea cet„˛enilor evacua˛i din locuin˛ele inundate, respectiv organizarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
transporturilor acestora la locuin˛ele rudelor din localit„˛i Ónvecinate, Óndep„rtarea cadavrelor de animale din zonele inundate, vaccinarea animalelor ∫i asigurarea ac˛iunilor de imunoprofilaxie Ómpotriva antraxului; vaccinarea persoanelor ∫i dezinfectarea f‚nt‚nilor Ón vederea asigur„rii apei potabile; asigurarea asisten˛ei medicale de specialitate Ón toate localit„˛ile afectate; paza bunurilor cet„˛enilor ∫i prevenirea comiterii de infrac˛iuni Ón localit„˛ile evacuate, precum ∫i paza locurilor de depozitare a bunurilor ∫i materialelor primite ca ajutoare pentru sinistra˛i.
Ac˛ion‚nd Ón condi˛ii dificile, structurile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i ale altor componente cu func˛ii de sprijin au asigurat salvarea a peste 6.400 de persoane, evacuarea a peste 12.100 de sinistra˛i, asanarea apei din peste 5.000 de gospod„rii ∫i 1.400 de f‚nt‚ni ∫i peste 160 de misiuni, care au constat Ón transport de urgen˛„ al unor persoane cu afec˛iuni medicale, accidentate ∫i femei gravide. Œn unele cazuri s-a intervenit Ón regim de urgen˛„ la consolidarea lucr„rilor de ap„rare fisurate, supraÓn„l˛area cu saci de p„m‚nt sau pentru executarea unor bre∫e pentru evacu„ri de ap„ controlate.
Comandamentul logistic, format din speciali∫ti ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i ai Ministerului S„n„t„˛ii, a coordonat ac˛iunile de colectare ∫i distribuire a ajutoarelor umanitare Ón zonele afectate puternic de calamit„˛i.
Revenirea la normalitate ∫i refacerea caselor distruse ∫i a infrastructurii reprezint„ o prioritate, at‚t pentru Executiv, c‚t ∫i pentru administra˛ia public„ local„. Sprijinul acordat de Guvern popula˛iei ∫i autorit„˛ilor administra˛iei publice locale din localit„˛ile afectate de inunda˛ii a vizat at‚t furnizarea de alimente de prim„ necesitate ∫i punerea la dispozi˛ie a unor cantit„˛i de materiale pentru refacerea locuin˛elor afectate de inunda˛ii, c‚t ∫i alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru reconstruc˛ia infrastructurii localit„˛ilor.
Œn baza hot„r‚rii luate de Guvern, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a Óncheiat contracte Ón vederea acord„rii pentru cet„˛enii ale c„ror locuin˛e au fost avariate Ón cursul inunda˛iilor de ajutoare const‚nd Ón materiale de construc˛ie, respectiv 16.727 de tone de ciment, 2.287 de tone de arm„turi, 22.742 de metri cubi de lemn de construc˛ii. P‚n„ Ón prezent au fost puse la dispozi˛ia cet„˛enilor 6.664 de tone de ciment, 1.075 de tone arm„turi ∫i 1.928 metri cubi de lemn pentru construc˛ii. Opera˛iunile continu„ pe m„sur„ ce unit„˛ile produc„toare de materiale de construc˛ii livreaz„ autorit„˛ilor administra˛iei publice locale cantit„˛ile contractate.
Desf„∫urarea lucr„rilor de refacere sau consolidare a drumurilor jude˛ene, a celor comunale, a podurilor, precum ∫i pentru repararea digurilor, executarea de canale ∫i stabilizarea cursurilor de ap„ realizate la nivelul autorit„˛ilor administra˛iei publice locale sunt monitorizate atent de c„tre prefec˛i, Ón calitatea lor de pre∫edin˛i ai comitetelor jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„, Ón vederea cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare alocate ∫i pentru finalizarea lucr„rilor la termenele programate, pentru normalizarea vie˛ii la nivelul comunit„˛ilor locale.
Guvernul a alocat pentru 89 de unit„˛i ∫colare din 15 jude˛e afectate de inunda˛iile produse Ón cursul anului 2005 suma de 102 miliarde lei pentru reabilitarea sau repararea ∫colilor ∫i gr„dini˛elor. Œn localit„˛ile Ón care volumul important al lucr„rilor necesare a fi efectuate la aceste imobile nu a permis finalizarea lucr„rilor ∫i reintroducerea cl„dirilor Ón circuitul educa˛ional ∫colar Ón timp util, autorit„˛ile administra˛iei publice locale au identificat noi spa˛ii pentru s„lile de clas„ ∫i au luat m„suri pentru transportul ∫colarilor c„tre aceste loca˛ii provizorii.
Au fost acordate ajutoare financiare de urgen˛„ familiilor ∫i persoanelor singure care au avut decese Ón familie sau ale c„ror case au fost distruse de viituri. Astfel, pentru cei care au avut decese Ón familie s-a acordat un ajutor de 30.000.000 de lei pentru cheltuielile de Ónmorm‚ntare, iar pentru cei care au avut locuin˛ele afectate s-au acordat ajutoare de la 4 la 8.000.000, Ón func˛ie de gradul de afectare a cl„dirilor. Au fost ajutate un num„r de peste 5.600 de familii ∫i persoane singure, pentru care s-au alocat de la bugetul de stat circa 63 de miliarde de lei. Sigur c„ aceste ajutoare nu pot acoperi pierderile suferite, mai ales vie˛ile umane, Óns„ au constituit ajutoare de prim„ necesitate, de solidaritate cu familiile Ón nevoie.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Av‚nd Ón vedere cele expuse mai sus, v„ propun s„ acord„m textului prezentat de semnatari doar valoarea formal„ pentru care, de altfel, a fost ∫i redactat: de am‚nare a unei proceduri inevitabile. Solicit„m astfel plenului Camerei Deputa˛ilor s„ resping„ prin votul s„u mo˛iunea care a f„cut obiectul dezbaterii noastre de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Miron Tudor Mitrea · 21 septembrie 2005 · monitorul.ai