Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 21 septembrie 2005 · monitorul.ai

#11944

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Numele meu este Emil Strung„ ∫i titlul declara˛iei politice de ast„zi este îReconstruc˛ia ecologic„ a Rom‚niei prin Ómp„duriri“.

Anul 2005 va r„m‚ne Ón memoria colectiv„ ca anul inunda˛iilor cu efecte majore asupra a∫ez„rilor umane, a culturilor agricole ∫i a infrastructurii. Una dintre cauzele care au generat aceste efecte o constituie exploatarea ira˛ional„ a fondului forestier, respectiv defri∫„rile masive ∫i lipsa unui program unitar de Ómp„durire a terenurilor degradate. Œn consecin˛„, p„durile sunt afectate de un proces de degradare lent„ ∫i continu„, cu efecte catastrofale asupra mediului, ceea ce impune cu necesitate suplimentarea programului de reconstruc˛ie a zonelor Ómp„durite. Œn fiecare jude˛, inclusiv Ón jude˛ul Gala˛i, pe care Ól reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei, exist„ suprafe˛e de teren inapte culturilor agricole, care ar putea fi Ómp„durite cu investi˛ii modeste, contribuind astfel la reconstruc˛ia ecologic„ a mediului ambiant ∫i refacerea prin mijloace silvice a echilibrului natural.

Programul na˛ional de Ómp„durire se deruleaz„ Ón baza Ordonan˛ei nr. 81/1998, prin care terenurile degradate, inapte pentru folosin˛e agricole, precum ∫i terenurile neproductive, indiferent de forma de proprietate, pot fi ameliorate prin lucr„ri de Ómp„durire, Ón vederea protej„rii solului, a refacerii echilibrului hidrologic ∫i a Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de mediu. f n‚nd cont c„, prin sistemul de Ómp„durire, un hectar de p„dure masiv„, pe picior, re˛ine aproximativ 60.000 litri ap„ pluvial„, at‚t prin coronament, c‚t ∫i prin r„d„cini, aceasta reduce foarte mult alunec„rile de teren ∫i scurgerile de ape toren˛iale.

Acest program trebuie sa fie amplificat, deoarece problema mediului este o prioritate na˛ional„ ∫i din punctul de vedere al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Dup„ cum s-a demonstrat, ultimele inunda˛ii ∫i pagubele produse prin neefectuarea lucr„rilor de reconstruc˛ie a Ónveli∫ului silvic pot fi catastrofale. Limitarea defri∫„rilor ∫i efectuarea lucr„rilor de Ómp„durire, pe l‚ng„ re˛inerea apei ∫i diminuarea procesului de degradare a solului, au drept urmare ∫i atenuarea adversit„˛ilor climatice, protejarea localit„˛ilor urbane si rurale, cre∫terea Ón timp a fondului forestier, precum ∫i a altor produse secundare generate de p„duri.

Aceast„ interven˛ie reprezint„ un semnal de alarm„ Ón ce prive∫te protec˛ia mediului. Subestimarea proceselor de degradare a mediului men˛ionate mai sus pot determina dificult„˛i ∫i costuri suplimentare o dat„ cu accelerarea lor Ón timp. De aceea, cu c‚t se ac˛ioneaz„ mai repede pentru prevenirea lor, cu at‚t rezultatele sunt mai rapide, mai eficiente ∫i mai ieftine.

V„ mul˛umesc.

Liviu Alexandru Miro∫eanu

#14856

Liviu Miro∫eanu, Bac„u. Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Patru mor˛i, sute de case Ónghi˛ite de ape, alte peste o mie de ziduri sf„r‚mate, zeci de poduri n„ruite, por˛iuni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Óntregi de cale ferat„ sf‚rtecate de viitur„, sute de kilometri de drumuri f„r‚mi˛ate. Cam a∫a arat„ o bun„ parte din localit„˛ile jude˛ului Bac„u, cea mai afectat„ fiind partea de vest a jude˛ului. Inunda˛iile din aceast„ var„ au produs jude˛ului Bac„u pagube de aproximativ 2.000 de miliarde de lei, din care peste 1.000 de miliarde reprezint„ infrastructura afectat„. Au fost afectate peste 2.000 de locuin˛e, din care 575 vor fi demolate ∫i reconstruite.

Sunt Óns„ cazuri Ón care demolarea ∫i reconstruirea nu sunt suficiente. Astfel, la Gura V„ii exist„ 294 de case inundate Ón propor˛ie de peste 70%, pentru care singura lor solu˛ie este mutarea pe alt amplasament. Œn As„u trebuie str„mutate 47 de locuin˛e, Ón Com„ne∫ti, 26, iar Ón Zeme∫, 8.

Dup„ evalu„ri minu˛ioase, s-a ajuns la concluzia c„ numai pentru refacerea celor patru poduri distruse Ón comuna Ag„∫ sunt necesare peste 120 de miliarde de lei. Alte sute de miliarde vor trebui cheltuite pentru refacerea podurilor de la Zeme∫, Helegiu, Tescani, Ghime∫, Palanca, Ureche∫ti, Berzun˛i ∫i T‚rgu Ocna. Sume la fel de importante vor fi necesare ∫i pentru repararea drumurilor din Zeme∫, Helegiu, Balcani, As„u, ™tefan cel Mare, Ureche∫ti sau Brusturoasa.

O hart„ a inunda˛iilor la nivelul jude˛ului Bac„u arat„, practic, o suprapunere peste harta defri∫„rilor ∫i desp„duririlor care, Ón special Ón ultimii patru ani, au ajuns la cote alarmante. Este cunoscut faptul c„ p„durea, dac„ nu ar fi fost t„iat„ aiurea, ar fi func˛ionat ca un burete ∫i ar fi limitat cu mult propor˛iile dezastrului.

Vinova˛i de acest dezastru sunt baronii P.S.D. ai lemnului ∫i un raport al Ministerului Agriculturii dezv„luie t„ierile ilegale de lemn ale oamenilor de afaceri din P.S.D. ∫i apropia˛i de fosta guvernare P.S.D. Œn acest raport figureaz„ la loc de cinste firmele lui Omar Hayssam ∫i Mohammad Munaf, dar ∫i al˛i oameni de afaceri ai P.S.D. ∫i protectori ai acestora: Culi˛„ T„r‚˛„, Viorel Hrebenciuc, Ion Vasile, Marian Opri∫an.

V„ile Trotu∫ului ∫i ale Tazl„ului au fost desp„durite sistematic de îForex Bac“, îIfigenia Trading“ — S.R.L., îKatina Gold“ — S.R.L., îGold Wood“ — S.R.L., îBest Wood Production“ — S.R.L., îLetea“ — S.A., firme controlate de Omar Hayssam, Mohammad Munaf, Dumitru Sechelariu ∫i al˛ii. Œn urma activit„˛ii acestor societ„˛i au rezultat peste 13.000 hectare de terenuri degradate, ce nu pot fi folosite Ón agricultur„.

Este necesar urgent un plan de Ómp„duriri, concomitent cu stopatul furturilor. Este necesar„ concentrarea tuturor for˛elor pentru a veni Ón sprijinul autorit„˛ilor jude˛ene, Ón demersurile f„cute de acestea pentru ob˛inerea fondurilor necesare pentru reconstruc˛ie. Acesta este ∫i motivul pentru care fac apel la to˛i colegii parlamentari, deputa˛i de Bac„u, pentru a face uz de toat„ influen˛a politic„ Ón vederea ob˛inerii fondurilor necesare pentru plata acestor lucr„ri.

V„ mul˛umesc.

Alexandru Cioc‚lteu

#18169

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea sper s„ fie scurt„ ∫i la obiect, despre privatizarea serviciilor medicale.

Sunt Alexandru Cioc‚lteu, deputat independent din partea jude˛ului Olt.

Am scris Ón repetate r‚nduri c„ Ón 1999 au existat fonduri de 0,8 miliarde de dolari, iar Ón 2004 fonduri de 2,1 miliarde euro, c„ spitalele au diferen˛e foarte mari de finan˛are. Tot ceea ce a fost r„u a fost continuat parc„ ∫i mai r„u dup„ 2004, sistemul sanitar fiind prada unor fr„m‚nt„ri care nu vor cre∫te nici calitatea actelor medicale, nici starea de s„n„tate a poporului rom‚n.

Am Ónaintat secretariatului trei subiecte, trei declara˛ii politice care privesc privatizarea serviciilor medicale, grupurile de interese din lumea medical„ ∫i direc˛ia spre care merg asigur„rile de s„n„tate. Aceasta este prima dintre ele. Iar aceste declara˛ii nu sunt simple dovezi de activitate parlamentar„ — pentru a fi num„rate de ziari∫ti afla˛i Ón criz„ de subiecte, ci sunt cauzate de starea Ón care se afl„ sistemul sanitar, de unele amendamente propuse de grupurile parlamentare la Legea spitalelor, de declara˛iile actualului ministru al s„n„t„˛ii, domnul Eugen Nicol„escu. Toate acestea trebuie puse Ón balan˛„, g‚ndindu-ne la impactul pe care Ól vor avea asupra st„rii de s„n„tate a poporului rom‚n, a dorin˛ei de a fi membri ai U.E. ∫i de a respecta normele sanitare din Comunitatea European„.

Spre ∫tiin˛a celor care ar putea (∫i pot!) amenda Legea spitalelor, baz‚ndu-se pe un vot politic, pentru ca deputa˛ii s„ nu mai aib„ dreptul de a-∫i continua activitatea medical„ sau de directori de spital, i-a∫ ruga pe ace∫ti îcerceta∫i“ s„ observe specialit„˛ile pe care le au membrii Comisiei de s„n„tate a Parlamentului. Cine hot„r„∫te soarta bolnavilor ∫i a celor care Ói Óngrijesc? Cine d„ legile necesare? Ce preg„tire au membrii Comisiei de s„n„tate?

Reac˛ia îdemocratic„“ a celor care nu ∫tiu este fireasc„: s„-i Ónjure pe cei care ∫tiu. Astfel este Ón˛eleas„ ast„zi democra˛ia la v‚rf Ón sistemul sanitar.

Cu cine se st„ de vorb„ c‚nd apar probleme Ón sistemul sanitar? Cu medicii de familie, cu medicii speciali∫ti, cu profesorii universitari, cu directorii de spitale? Nu! Se st„ de vorb„ cu cei care au bani: cu distribuitorii de medicamente ∫i cu proprietarii lan˛urilor de farmacii.

Personalul medical nu conteaz„. El este sclav al hot„r‚rii pe care a luat-o, de a se dedica zile ∫i nop˛i, Óntreaga via˛„, Óngrijirii semenilor no∫tri bolnavi. Nu cred c„ Ón aceste condi˛ii se mai mir„ cineva c„ locurile de la facult„˛ile de medicin„ ajung s„ nu mai fie ocupate ∫i c„ to˛i oamenii de ac˛iune din domeniul sanitar ajung s„ plece din ˛ar„.

Care este calitatea actului medical c‚nd medicul de familie are doar stetoscop ∫i tensiometru? Asta Ónseamn„ privatizare?

Medicina secundar„, cea de ambulatoriu, este ∫i ea Ón mare parte privatizat„, dar contractele cu casele de asigur„ri nu sunt corelate cu necesit„˛ile de servicii medicale ale unei comunit„˛i. O ecografie cost„ casele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 de asigur„ri 30 de lei la un cabinet, 90 de lei la alt cabinet.

C‚nd este vorba despre centre de diagnostic, problemele sunt Ónc„ ∫i mai nebuloase: unora li se fac contracte pentru gesturi medicale minime la pre˛uri exorbitante, iar al˛ii nu sunt pl„ti˛i pentru servicii medicale care implic„ servicii de v‚rf. Are cineva curajul s„ se ating„ de aceste centre de diagnostic, care consum„ ast„zi majoritatea banilor din sistemul sanitar? fiara s-a umplut de farmacii ∫i de lan˛uri de farmacii, dar asta nu neap„rat pentru c„ a crescut num„rul bolnavilor... Mai exist„ astfel de lan˛uri de farmacii Ón vreo ˛ar„ a Comunit„˛ii Europene?

Œn perioada 2000—2004 au fost folosi˛i tot felul de trompeti∫ti care controlau la s‚nge lumea sanitar„, pentru a justifica aceste contracte oneroase, care Ónsemnau pentru guvernan˛ii acelor vremi privatizarea din domeniul sanitar. Ast„zi sunt anun˛ate alte m„suri, de al˛i oameni, care nu-∫i prea g„sesc locul, m„suri ∫i indica˛ii pre˛ioase care, probabil, vor duce sistemul medical la faliment.

Sunt un om cu g‚ndire liberal„ ∫i doresc s„ existe competi˛ie ∫i eficien˛„, traduse Ón parametrii economicosanitari, prin care oferta de servicii s„ fie similar„ celei din Comunitatea European„. Œn spitalul pe care Ól conduc, fiind ales dup„ revolu˛ie, am f„cut chiar din 1990, cu ajutorul domnului Bogdan Marinescu, al domnului profesor, prima concesionare a unui spa˛iu, pentru Funda˛ia britanic„ îMarie Stopes“. Suntem unul dintre primele 8 centre de dializ„ privatizate.

Am solicitat Ón repetate r‚nduri Ministerului S„n„t„˛ii, inclusiv domnului prim-ministru T„riceanu, g„sirea unor solu˛ii de aducere a mai multor bani Ón sistem, prin privatizarea unor departamente din actualele structuri ale spitalelor publice. P‚n„ ast„zi nu am ob˛inut nimic, dar nu se poate spune c„ sunt un om care se opune privatiz„rii spitalului. Totu∫i, nu Ón˛eleg cum se poate face privatizarea-v‚nzarea spitalelor publice actuale? Cine le va cump„ra? Ce condi˛ii de internare ∫i ce fonduri suplimentare vor solicita aceste spitale private proprietarilor, pe l‚ng„ cele cerute de la C.N.A.S.? Rezultatul este previzibil pentru corpul medical: bolnavii vor fugi de spital! Nu pentru a se vindeca Ón alt„ parte, ci pentru a muri acas„, c„ e mai ieftin!

Œn to˛i ace∫ti 15 ani nu s-a rezolvat problema cazurilor mai mult sociale dec‚t medicale ∫i Ministerul Muncii nu s-a implicat Ón nici un fel Ón aceast„ zon„. Oamenii s„rmani nu-∫i fractureaz„ m‚inile ∫i picioarele pentru a se interna iarna Ón spital, pentru c„ sunt Óndeajuns de s„raci pentru a sta Ón spitale lungi perioade, care nu pot fi considerate Óngrijiri medicale, ci sociale. Cine poate rezolva aceast„ problem„? Nu medicii, ci guvernan˛ii.

Œn numele medicilor rom‚ni, doresc doar s„ atrag aten˛ia c„ domeniul sanitar nu este un laborator pentru experien˛ele neaveni˛ilor!

Mul˛umesc.

Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán

#24235

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn timpul verii a Ónceput ultima etap„ a b„t„liei Ón vederea retroced„rii propriet„˛ilor funciare ∫i forestiere fo∫tilor proprietari sau pentru mo∫tenitorii acestora, conform Legii nr. 247/2005.

De∫i ini˛iatorii legii au Óncercat s„ promoveze o retrocedare f„r„ limite, conform situa˛iei din 1945 pentru propriet„˛ile agricole ∫i a Óntinderii din 1948 Ón cazul terenurilor cu vegeta˛ie forestier„, legea Óncearc„ s„ promoveze ideea restituirii integrale proprietarilor deposeda˛i de c„tre regimul comunist. Œns„ s-a redactat Ón timpul verii metodologia de aplicare a legii, care, Ón mai multe articole, contracareaz„ at‚t litera, c‚t ∫i spiritul legii.

M-a∫ referi la anexa nr. 39 din metodologia legii, care este contrar„ art. 28 din legea prin care se modific„ ∫i se completeaz„ Legea nr. 1/2000, publicat„ la data de 22 iulie 2005 — legea modificat„ —, ∫i care se refer„ la retrocedarea integral„ a p„durilor Ón cazul ob∫tilor conform situa˛iei din 1948. Dac„ la art. 28 al legii completate se specific„: îFormelor asociative li se va restitui Ón Óntregime suprafa˛a avut„ Ón proprietate...“, de ce mai e nevoie, din nou, de tabelul nominal din ob∫ti sau composesorate?

Œn cursul lunii august au fost redactate a∫a-numitele formulare oficiale, care au un singur scop: intimidarea cet„˛enilor care doresc s„ depun„ cereri la comisii locale pentru retrocedarea propriet„˛ii. Aceste formulare sunt at‚t de complicate Ónc‚t pot deruta pe orice cet„˛ean care nu este adversarul retroced„rii terenurilor agricole ∫i a p„durilor fo∫tilor proprietari. Œn regulament, nic„ieri nu se face referire la formulare speciale, ci numai la depunerea cererilor.

## Domnule ministru Vasile Blaga,

De ce nu se iau m„suri Ómpotriva primarilor ∫i a prefec˛ilor care nu respect„ obliga˛iile lor fa˛„ de aplicarea Legii nr. 247/2005? C‚nd se va termina batjocorirea cet„˛enilor cu formulare birocratizate?

Dup„ apari˛ia legilor de retrocedare a propriet„˛ii funciare se pierde o parte din dovezile oficiale prin care fo∫tii proprietari deposeda˛i ar putea dovedi dreptul lor de proprietate. Astfel, ocoalele silvice de stat, Ón ultimii 15 ani, au ascuns registrele cu proprietarii p„durilor particulare care, din anul 1946, au fost administrate Ón regim silvic de c„tre ocoalele de stat. Dac„ proprietarii reu∫esc s„ g„seasc„ copia acestor documente, cererile lor nu sunt luate Ón considerare nici de reprezentan˛ii ocolului, nici de comisiile locale.

## Domnule ministru Gheorghe Flutur,

Exemplare ale registrelor p„durilor particulare din 1946 se g„sesc ori la arhiva Ministerului Agriculturii, ori la arhiva Regiei Na˛ionale a P„durilor. Ar fi de preferat ca aceste liste, prin intermediul prefecturii sau al Direc˛iilor silvice, s„ ajung„ la cei interesa˛i, pentru c„ ne desparte o perioad„ scurt„ p‚n„ la data de 22 septembrie, dat„ limit„ pentru depunerea cererilor.

Cei 15 ani de c‚nd s-a Óncercat retrocedarea terenurilor agricole ∫i forestiere proprietarilor deposeda˛i reprezint„ o umilin˛„ pentru cet„˛eanul de r‚nd, pentru c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 at‚t membrii comisiilor locale, c‚t ∫i func˛ionarii publici mai mult au batjocorit pe peten˛i, Ón loc s„ Ói serveasc„ pe ei, conform unei conduite umane prin care se onoreaz„ institu˛ia implicat„ Ón retroced„ri.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Nicolae Popa

#27810

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

îCriza sistemului de s„n„tate ∫i a medicamentelor“. Sistemul de s„n„tate se confrunt„ cu o criz„ de propor˛ii, poate cea mai sever„ din ultimii ani. Indisciplina financiar„ din spitale, modul Ón care se fac achizi˛iile publice, nerespectarea legilor Ón vigoare au condus la o stare de colaps Ón sistemul sanitar.

Ministrul s„n„t„˛ii, o dat„ ce ∫i-a asumat aceast„ func˛ie, trebuie s„ aib„ curajul s„ apeleze la toate institu˛iile statului Ón lupta cu marii rechini din sistemul de s„n„tate. Cred c„ este clar pentru noi to˛i c„ ministrul s„n„t„˛ii, de unul singur, nu se poate lupta cu aceast„ caracati˛„ malefic„ ce se ascunde Ón spatele sistemului sanitar. Eugen Nicol„escu trebuie sprijinit de Guvern, de Parlament ∫i de toate celelalte institu˛ii abilitate.

Trebuie, o dat„ pentru totdeauna, s„ impunem respectul fa˛„ de lege Ón sistemul de s„n„tate. Indiferent de pozi˛ia de pe scena politic„ sau de interesele de moment, trebuie s„ ne unim eforturile ∫i energiile pentru a Ónvinge marea corup˛ie din sistemul sanitar, care Ói dezavantajeaz„ pe cei bolnavi ∫i pe cei cu salarii mici. Trebuie, Ón primul r‚nd, s„ ne g‚ndim la via˛a oamenilor! Ce vin„ are un b„tr‚n cu o pensie de mizerie c„ nu Ó∫i poate procura medicamentele care Ól ˛in Ón via˛„? Ce vin„ are un copil care vine dintr-o familie s„rac„ c„ p„rin˛ii s„i nu Ó∫i pot permite s„ Ói ofere Óngrijiri medicale civilizate? Œn Rom‚nia de ast„zi oamenii mor de team„, ∫i nu de moarte natural„! Mor de teama c„ nu se pot Óngriji!

Voi enumera punctual o serie de m„suri prioritare care se impun Ón vederea Óns„n„to∫irii sistemului sanitar rom‚nesc:

— ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ fac„ apel la Consiliul Concuren˛ei Ón vederea verific„rii minu˛ioase a protocoalelor semnate de fo∫tii mini∫tri de resort cu furnizorii de medicamente. Trebuie s„ fie verificat modul Ón care s-au stabilit adaosurile comerciale. Acestea s-au stabilit Ón mod arbitrar, f„r„ s„ se respecte principiile economiei de pia˛„;

— ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ verifice lista asigura˛ilor de s„n„tate Ónregistra˛i la medicii de familie, unde avem motive serioase s„ credem c„ exist„ Ónregistr„ri de persoane fictive. Pentru o verificare eficient„, suger„m utilizarea sondajului inopinat. Mai mult, exist„ rela˛ii a∫a-zis speciale Óntre medici ∫i farmaci∫ti ∫i produc„tori sau distribuitori de medicamente. Œn plus, medicii angaja˛i Ón spitalele publice ∫i-au deschis cabinete private, afl‚ndu-se Óntr-o situa˛ie de conflict de interese.

Nu putem s„ ignor„m aceast„ situa˛ie, care conduce Ón final la o jefuire a asiguratului;

— ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ verifice modul Ón care spitalele administreaz„ fondurile publice, modul Ón care se fac achizi˛ii de aparatur„ medical„, medicamente ∫i alte dot„ri;

— ministrul s„n„t„˛ii trebuie s„ solicite G„rzii Financiare ∫i celorlalte institu˛ii abilitate o ac˛iune Ón for˛„ pentru identificarea ilegalit„˛ilor, at‚t Ón farmacii, spitale, c‚t ∫i la distribuitorii de medicamente;

— este de datoria ministrului s„n„t„˛ii s„ asigure institu˛iei pe care o conduce sumele necesare pentru ca aceasta s„ func˛ioneze Ón condi˛ii normale. V„ amintesc faptul c„ din circa 3 miliarde de euro aloca˛i anual sistemului de s„n„tate circa un miliard de euro se reg„se∫te Ón zona subteran„.

Œn sprijinul reformei sistemului sanitar sunt necesare o serie de m„suri de ordin legislativ. Œn primul r‚nd, o nou„ Lege a asigur„rilor de s„n„tate, Ón care s„ nu mai existe tratamente preferen˛iale. Avem nevoie de transparen˛„ Ón gestionarea programelor na˛ionale de s„n„tate care vizeaz„ SIDA, diabetul ∫i cancerul. Trebuie Ónfiin˛at„ o singur„ cas„ de asigur„ri de s„n„tate, cu structuri teritoriale, renun˛‚ndu-se la acelea din domeniul ordine public„, siguran˛„ na˛ional„ ∫i a transportatorilor. Veniturile sistemului de asigur„ri de s„n„tate trebuie scoase de sub controlul Ministerului Finan˛elor, pentru ca utilizarea acestora s„ fie destinat„ exclusiv pl„˛ii asigur„rilor de s„n„tate. Nu Ón ultimul r‚nd, casa de asigur„ri de s„n„tate trebuie s„ treac„ sub control parlamentar.

Trebuie s„ d„m dovad„ de responsabilitate Ón reforma sistemului sanitar. Avem datoria moral„ s„ le oferim oamenilor speran˛a de via˛„. Rom‚nii trebuie s„ tr„iasc„ f„r„ teama de a muri cu zile ∫i s„ fie convin∫i c„ cei pe care i-au votat le reprezint„ interesele. Trebuie s„ ne lupt„m pentru via˛a oamenilor! Aceasta este menirea noastr„, de a ajuta, de a le fi al„turi ∫i, Ón acela∫i timp, s„ fim aten˛i la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón societatea noastr„.

V„ mul˛umesc.

Manuela Mitrea

#32545

Mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îDe ce ne trebuie vot uninominal?“.

Puterea unei ˛„ri ∫i bun„starea cet„˛enilor acesteia este dat„ de o combina˛ie Óntre o economie puternic„ ∫i un sistem politic decent. Sistemul politic decent presupune un sistem bazat pe alegeri libere ale unor reprezentan˛i Ón Parlament, acest tip de sistem politic fiind capabil s„ r„spund„ nevoilor cet„˛enilor. fi„rile care sunt socotite puternice au un sistem economic de tip capitalist ∫i un sistem politic de tip democratic. De cele mai multe ori, sistemul actual este men˛inut Ón func˛ie numai de c„tre tradi˛ie ∫i de faptul c„ a dat rezultate mul˛umitoare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Œncep‚nd din 1990 p‚n„ Ón prezent, indiferent de apartenen˛a la un partid sau altul, oamenii politici s-au Óndep„rtat mult prea des de interesul popula˛iei. Aleg„torul rom‚n are azi o mare problem„: nu a putut alege ce ar fi vrut din oferta electoral„. Dac„ Ói place un candidat, se teme s„-i dea votul, deoarece, al„turi de el, pe aceea∫i list„, Ói voteaz„ ∫i pe al˛ii, de care nici nu vrea s„ aud„. Dac„ Ói place programul politic al unui partid, Ól voteaz„ degeaba, pentru c„ oamenii pe care Ói ajut„ astfel s„ intre Ón Parlament trec la alte partide, dar r„m‚n parlamentari, iar programul politic pe care l-a votat aleg„torul r„m‚ne f„r„ sus˛inere.

Deci ce voteaz„ rom‚nii: oameni, partide sau programe politice? Œn 15 ani de istorie postdecembrist„, au ie∫it la iveal„ de nenum„rate ori deficien˛ele sistemului de vot propor˛ional, adic„ cel pe liste. Spiritul de clan, leg„tura slab„ cu electoratul, dependen˛a de conducerea partidelor Ón alc„tuirea listelor, ascunderea politicienilor slabi Ón spatele unor nume de valoare care trag lista dup„ ele, toate acestea au adus critici puternice actualului sistem electoral.

La un vot pe liste se elimin„ ∫i competi˛ia intern„ Ón partid ∫i scade posibilitatea de afirmare a politicienilor cu voca˛ie. Ei sunt deseori acoperi˛i de cei care au putere financiar„ mai mare ∫i care cotizeaz„ mai mult la partid, asigur‚ndu-∫i astfel locul Ón Parlament f„r„ a avea veleit„˛i de politician. Ca s„ fii parlamentar Ón Rom‚nia de azi Ó˛i trebuie bani ∫i notorietate s„ apari la festivaluri, pe stadioane sau la diverse emisiuni de divertisment. Nu ace∫tia trebuie s„ fie adev„ra˛ii reprezentan˛i ai cet„˛enilor Rom‚niei! Pot fi oare preocupa˛i de agenda politic„, de interesele cet„˛enilor? ™tiu ace∫ti parlamentari care, ce-i drept, au bani, care este rolul Legislativului?

Prin votul uninominal vom da astfel o lovitur„ mortal„ clientelismului de partid, nepotismului. Œn Parlament trebuie s„ ajung„ oameni preg„ti˛i, parlamentari roda˛i mai Ónt‚i, eventual, Ón administra˛ia public„ local„, oameni care cunosc, studiaz„, Ói intereseaz„ nevoia cet„˛eanului.

Votul uninominal are avantajul c„ cet„˛eanul cunoa∫te direct pe candidat. Nu o anumit„ carism„ care prinde Óntr-un anumit context trebuie s„ primeze, ci preg„tirea necesar„ pentru un mandat de parlamentar. Cine vrea s„ devin„ parlamentar al unei Rom‚nii europene trebuie s„ Ó∫i creeze o imagine public„ impecabil„, ca aleg„torii s„ aib„ Óncredere Ón el, s„ lupte pentru interesele celor pe care Ói reprezint„, iar oamenii s„ aib„ posibilitatea s„ aleag„ Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Votul uninominal poate schimba toate acestea. Astfel, baza democra˛iei noastre ar c„p„ta coeren˛„. Ar fi reforma manierei de a face politic„, a politicienilor Ón∫i∫i, dar ∫i a mentalit„˛ii electoratului, care ar avea ∫ansa unui contact direct cu poten˛ialii candida˛i. Rom‚nul care va vota va alege oameni, nu liste, va putea trage la r„spundere pe cel ales, va avea puterea. Sistemul actual este perdant pentru aleg„tori, pentru Rom‚nia. El trebuie schimbat. Votul uninominal este o m„sur„ just„, Ón vederea responsabiliz„rii clasei politice Ón Rom‚nia. A sosit momentul ca politicienii s„ ˛in„ seama cu adev„rat de voin˛a ∫i interesele rom‚nilor. A sosit momentul votului uninominal.

V„ mul˛umesc.

Vasile Pu∫ca∫

#36710

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu am vrut neap„rat s„ intitulez interven˛ia mea, dar pentru c„ Ón ultimele zile am avut Ónt‚lniri cu mai multe grupuri parlamentare europene aici, la Bucure∫ti, ele ne-au repro∫at c„ nu facem suficient pentru imaginea noastr„ Ón ˛„rile lor, av‚nd Ón vedere aspira˛ia noastr„ ca tratatul de aderare s„ fie ratificat c‚t mai repede. Ei, bine ne a∫teptam ca Guvernul s„ fac„ ceva pentru imaginea Rom‚niei ∫i am aflat de mai multe ori din interven˛iile Guvernului c„ imaginea Rom‚niei este afectat„ de cet„˛eni. De unii cet„˛eni, nu de to˛i cet„˛enii Rom‚niei, bineÓn˛eles!

Un grup de cet„˛eni clujeni a avut proasta inspira˛ie Ón vara aceasta s„ viziteze Vene˛ia ∫i s„ viziteze Bienala de Art„ European„, a 51-a, de la Vene˛ia ∫i acolo au g„sit ceva care am vrut s„ v„ aduc ∫i Domniilor voastre la cuno∫tin˛„.

Œn bro∫ura de prezentare, semnat„ de Guvernul Rom‚niei, Ón afar„ de alte aspecte care poart„ amprenta discu˛iei, indiscutabil, exist„ un material, pe care am s„-l las pentru Domniile voastre s„ fie studiat pentru c„ eu nu pot s„ reproduc absolut nimic din el, care con˛ine injurii ∫i Ónjur„turi la adresa a trei elemente, ca s„ le redau: ˛ar„, Europa, America. Sigur c„ da, nu am absolut nimic cu autorul acelui eseu poetic, care exprim„ punctul de vedere al Rom‚niei, suntem Óntr-o ˛ar„ liber„, el are dreptul s„ se exprime cum vrea ∫i s„-∫i Ónjure ˛ara, dac„ dore∫te, e dreptul unui cet„˛ean. Poate are ∫i motive, nu cred, dar, Ón ceea ce prive∫te imaginea Rom‚niei, s„ pui sub egida Guvernului asemenea material Ónseamn„ indiscutabil c„ Ó˛i asumi acele materiale.

De aceea am vrut s„ trag un semnal de alarm„ at‚t pentru primul-ministru, c‚t ∫i pentru Ministerul de Externe ∫i Ministerul Culturii, ca atunci c‚nd se refer„ la imagine s„ aib„ Ón vedere responsabilitatea pe care o au. Cet„˛enii care au vizitat bienala ∫i pavilionul rom‚nesc nu doar c„ au fost ∫oca˛i de modul Ón care s-a prezentat Rom‚nia, dar au fost ∫oca˛i de modul Ón care Guvernul a reprezentat Rom‚nia la aceast„ Bienal„.

V„ mul˛umesc.

Mircea Ciopraga

#38960

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Avem de str„b„tut un an deosebit de dificil, marcat de profunde transform„ri pentru ordonarea ∫i purificarea mediului economic, administrativ ∫i al justi˛iei, pentru a putea face fa˛„ cerin˛elor ∫i exigen˛elor ader„rii la Uniunea European„. Am fost confrunta˛i cu momente

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 dificile, marcate de drama rom‚nilor afecta˛i de valurile succesive de inunda˛ii.

Cu toate dificult„˛ile pe care le avem de parcurs, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ trebuie s„ constituie un obiectiv strategic fundamental ∫i prioritar. Aceast„ op˛iune are la baz„ sprijinul tuturor for˛elor politice ∫i sociale, viz‚nd ancorarea solid„ a Rom‚niei Ón sistemul de valori europene, dezvoltarea societ„˛ii rom‚ne∫ti pe principiile democra˛iei, statului de drept ∫i economiei de pia˛„, Ón m„sur„ s„ asigure stabilitatea social„ ∫i prosperitatea cet„˛enilor ∫i a na˛iunii.

Este foarte adev„rat c„ avem un an foarte greu, Ón care va trebuie s„ ne concentr„m toate eforturile ∫i s„ ne asum„m responsabilitatea Ón privin˛a realiz„rii priorit„˛ilor legislative pentru cea de-a doua sesiune ordinar„ a anului 2005, imperios necesare procesului de integrare european„.

Chiar dac„ au existat ∫i mai exist„ voci Ón Europa care pun Ón discu˛ie data de 1 ianuarie 2007, va fi necesar s„ ne continu„m cu determinare reformele necesare, mai ales Ón domeniile implement„rii efective a reformei administra˛iei publice ∫i a sistemului judiciar, al luptei Ómpotriva corup˛iei ∫i al Óndeplinirii angajamentelor luate Ón domeniul concuren˛ei ∫i mediului.

Ne revine o sarcin„ dificil„, avem de lucru pentru a pune Ón aplicare, Ón func˛ie de calendarul prev„zut, ansamblul angajamentelor pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat cu ocazia negocierilor. Agenda de lucru a acestei sesiuni va con˛ine proiecte legislative pe domenii prioritare procesului de integrare european„ ∫i va reprezenta un adev„rat examen pentru clasa politic„ din Rom‚nia.

Voi face referire la c‚teva dintre domeniile prev„zute Ón capitolele de negociere cu Uniunea European„, pentru care vom avea proiecte de lege prioritare integr„rii pe agenda de lucru a acestei sesiuni ordinare:

— capitolul de negociere 24, îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, reprezint„ piatra de temelie pentru integrarea european„, un capitol extrem de dificil ∫i intens monitorizat de Comisia European„, pentru care exist„ clauza specific„ de salvgardare, pentru care avem de depus eforturi sus˛inute Ón vederea satisfacerii exigen˛elor europene, cu cele mai multe proiecte legislative Ón aceast„ sesiune;

— capitolul de negociere 14, îEnergia“: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea Ón scopuri pa∫nice a energiei nucleare, proiectul legislativ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 111/1996 privind desf„∫urarea Ón siguran˛„ a activit„˛ilor nucleare etc;

— capitolul de negociere 4, îLibera circula˛ie a capitalurilor“, proiectul legislativ privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛eni str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine etc.;

— capitolul de negociere 7, îAgricultura“;

- capitolul de negociere 22, îProtec˛ia mediului

- Ónconjur„tor“;

— capitolul de negociere 9, îPolitica Ón domeniul transporturilor“.

A∫adar, avem de dus la bun sf‚r∫it reforme-cheie pentru Óndeplinirea angajamentelor f„cute Ón timpul

negocierilor cu Uniunea European„, iar timpul pe care-l avem la dispozi˛ie pentru a face ace∫ti pa∫i uria∫i este limitat. Suntem intens monitoriza˛i de c„tre Comisia European„ ∫i vom fi judeca˛i pe baza performan˛elor de ansamblu pe care le vom realiza la termenele prev„zute. Este momentul s„ d„m dovad„ de responsabilitate politic„ ∫i s„ sus˛inem promovarea proiectelor de lege prioritare procesului de integrare european„, pentru ca la 1 ianuarie 2007 s„ putem deveni membri cu drepturi depline.

V„ mul˛umesc.

™tefan Baban

#43303

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îO lume nebun„, nebun„, nebun„...“

Vara acestui an a debutat Ón for˛„, natura f„c‚nd legea Ón aceast„ ˛ar„. Nici bine nu ne-au dezmierdat razele soarelui, c„ barierele cerului s-au rupt ∫i astfel Banatul a fost potopit de ap„. Toat„ agoniseala de o via˛„ a oamenilor a fost spulberat„ Óntr-o clip„, ace∫tia reu∫ind, doar Ón ultimele clipe Ónainte de dezastru, s„ se salveze. Bucuria c„ au sc„pat cu via˛„ a fost umbrit„ Ón zilele urm„toare de nep„sarea autorit„˛ilor, dar o raz„ de speran˛„ a ap„rut atunci c‚nd milioane de semeni, oameni de r‚nd, au donat din multul sau pu˛inul lor pentru a le u∫ura suferin˛a. Ce este mai dureros dec‚t s„ vezi c„ dou„ din trei principii de via˛„ seculare, specifice rom‚nilor — s„ cl„de∫ti o cas„, s„ s„de∫ti un pom ∫i s„ na∫ti un copil —, s-au spulberat Óntr-o secund„ ∫i mai ales s„ nu po˛i Ónvinov„˛i pe nimeni, poate doar nep„sarea ∫i iritarea conduc„torilor sau, mai grav, l„comia celor pu∫i s„-i ajute pe sinistra˛i, pe cei care au pierdut totul ∫i care, culmea ironiei, au fost fura˛i chiar de cei pe care i-au ales lideri de grup?!

™i pentru c„ natura sau chiar Dumnezeu a vrut s„ demonstreze c„ cele 10 procente din suprafa˛a ˛„rii inundate ∫i calamitate sunt Ón realitate mult mai mari dec‚t Ón prognozele autorit„˛ilor, lunile iulie ∫i august au fost adev„rate luni capricioase, torentele, grindina ∫i ploile toren˛iale ∫i abundente c„z‚nd pe suprafa˛a Óntregii ˛„ri. Nu a existat provincie istoric„ rom‚neasc„ care s„ nu fie afectat„ de capriciile vremii anului 2005: din Bucovina Ón Oltenia ∫i din Cri∫ana Ón Dobrogea, fenomene naturale nemaiÓnt‚lnite Ón ultimii 30 de ani Ón ˛ara noastr„ s-au f„cut cu prisosin˛„ sim˛ite. Ce a r„mas Ón urma lor? Mor˛i, s„r„cie, lacrimi de durere ∫i neputin˛„. Dar, totodat„, au ie∫it la iveal„ at‚t spiritul de Óntrajutorare, de omenie al rom‚nilor, dar ∫i dorin˛a de furt, de acaparare din ajutoarele trimise Ón zonele sinistrate, Óntr-un cuv‚nt neomenia celor care erau desemna˛i s„-i ajute pe ceilal˛i Ón cump„n„ ∫i necaz.

Ce au demonstrat inunda˛iile din aceast„ var„? C„ rom‚nii nu ∫i-au v‚ndut cu totul sufletul, c„ au fost

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 mi∫ca˛i de dramele celor n„p„stui˛i, c„ au ales s„ doneze mult, pu˛in, dar s„ ajute, c„ au mul˛umit lui Dumnezeu c„ ei au sc„pat, dar au realizat totodat„ c„ aceste lucruri sunt un semnal pentru r„utatea, egoismul ∫i indiferen˛a noastr„ fa˛„ de semeni, indiferent de situa˛iile Ón care se afl„.

Ce-au mai demonstrat inunda˛iile din aceast„ var„? Faptul c„ autorit„˛ile nu au fost preg„tite pentru asemenea fenomene, c„ nu au nici o leg„tur„ direct„, contact str‚ns cu cei care i-au votat, c„ a fost mult mai u∫or s„ dea vina pe ceea ce a fost Ónainte dec‚t s„ se preg„teasc„ din timp, conform avertiz„rilor, pentru catastrofele naturale ce erau anun˛ate. Orgoliile ∫i ambi˛iile politice s-au manifestat pentru un pod, o ∫in„ de cale ferat„ sau o localitate vizitat„ c‚nd de pre∫edinte, c‚nd de premier. Oamenii, cu grijile ∫i necazurile lor, au fost l„sa˛i la cheremul autorit„˛ilor locale pline de interese ∫i ambi˛ii materiale, vorbe pompoase rostite de oficialit„˛ile aflate pentru o or„ sau chiar mai pu˛in Ón mijlocul lor neput‚nd s„ le ˛in„ de cald sau chiar de acoperi∫ deasupra capului pentru iarna ce va veni.

Vara aceasta ne-a adus ∫i o remaniere guvernamental„, dou„ ministere fiind vizate Ón principal: cel de Finan˛e ∫i cel al S„n„t„˛ii. Incrimin„rile care li s-au adus celor doi titulari, mai mult sau mai pu˛in voalat, sunt valabile de 15 ani Óncoace tuturor celor care s-au Óncumetat s„ conduc„ aceste domenii, ∫i asta nu pentru c„ ace∫tia nu sunt competen˛i, ci doar pentru c„ Óntr-o economie aflat„ Óntr-o continu„ tranzi˛ie, care duduie mai mult Ón Ónchipuirea unora dec‚t Ón realitate, at‚t de pu˛inii bani pentru cheltuielile curente, c‚t ∫i pentru asigurarea s„n„t„˛ii nu au cum s„ acopere nesa˛ul cerin˛elor autohtone, mai ales Ón condi˛iile Ón care fiecare Guvern face c‚te un pas Ónapoi Ón aplicarea reformei economice. Œn concluzie, indiferent ce somitate din punct de vedere profesional va coordona activitatea acelor dou„ ministere, at‚ta timp c‚t nu va avea sprijin politic real ∫i resurse financiare suficiente, nu va face fa˛„ provoc„rilor impuse de economia autohton„.

Cu ce ne-a mai incitat vara aceasta? Cu un circ politic, datorat foamei de putere, dar ∫i orgoliilor ∫i ambi˛iilor individuale sau de grup ale actualei guvern„ri care, Ón loc s„ fie preocupat„ de termenele limit„ impuse de Uniunea European„, pentru ca Rom‚nia s„ adere la aceast„ entitate, de bun„starea poporului ∫i de aplicarea platformelor politice cu care au defilat Ón campania electoral„, au g„sit de cuviin˛„ c„ singura explica˛ie plauzibil„ pentru care nu pot aplica proiectele propuse Ón noiembrie 2004 o reprezint„ conducerea puterii legislative din aceast„ ˛ar„, adic„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor.

Œn loc s„ fie preocupa˛i de aplicarea reformelor economice, a fost mult mai u∫or s„ dea vina pe opozi˛ie. ™i asta Ón condi˛iile Ón care timp de 8 luni ac˛iunile Guvernului pot fi num„rate pe degete, mul˛i comentatori politici apreciind c„ nu po˛i critica acest Guvern pentru c„ Ón afar„ de scandaluri politice nu s-a remarcat prin nimic.

Vara aceasta a demonstrat unitatea cet„˛enilor de r‚nd, dezbinarea ∫i indiferen˛a clasei politice, lehamitea care cuprinde rom‚nul, at‚t cel din ˛ar„, c‚t ∫i cel plecat Ón str„in„tate. Œnc„ o var„ pierdut„ Ón lupta contra cronometru pentru aderarea la Uniunea European„... Dar

poate am avut nevoie de aceste pierderi, pentru c„ s-a demonstrat c„ nu avem de ce s„ facem parte din elita statelor europene. Pentru c„ nu merit„m. De ce? Pentru c„ interesul personal a fost primordial fa˛„ de cel pentru popula˛ie, iar europenii nu pot accepta c„ la egalitate cu ei s„ fie doar 10—20% din popula˛ia unei ˛„ri, Ón timp ce marea majoritate s„ fie tratat„ cu indiferen˛„ ∫i nep„sare.

Dac„ dori˛i s„ Ónv„˛a˛i ceva din toate acestea, este spre binele dumneavoastr„, domnilor guvernan˛i. Dac„ nu, sunt sigur c„ v„ ve˛i aduce aminte de toate acestea la urm„toarele alegeri, fie ele anticipate sau de drept. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Kovacs Attila

#50995

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice pe baza Legii nr. 189/2000.

Este foarte grav c„ Ón Rom‚nia o lege, atunci c‚nd este vorba de o minoritate na˛ional„, se interpreteaz„ Óntr-un mod discriminativ. Este vorba de Legea nr. 189/2000 ∫i de r„spunsul dat de C.N.P.A.S. — Direc˛ia Óndrumare metodologic„ cu nr. 3.448 din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 18 august 2005 la adresa nr. 168/2005 a U.D.M.R., Organiza˛ia Jude˛ean„ Bra∫ov, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive etnice. Direc˛ia Óndrumare metodologic„, Ón r„spunsul trimis, interpreteaz„ Ón mod nepermis, nelegal, acordarea drepturilor prev„zute de aceast„ lege, suger‚nd c„ reglementarea se aplic„ numai îpentru persoanele care au fost persecutate etnic ∫i care ∫i-au p„r„sit domiciliul, refugiindu-se de pe un teritoriu ocupat, Ardealul de Nord aflat sub jurisdic˛ia statului ungar, pe un teritoriu unde s„ nu mai fie persecutate din acela∫i motiv, Ón contextul realit„˛ilor istorice de la acea dat„“.

Faptul c„ aceast„ interpretare exclusivist„ este eronat„ ∫i nelegal„ rezult„ chiar din r„spunsul dat de Direc˛ia Óndrumare metodologic„, care re˛ine c„ îeste adev„rat c„ potrivit art. 2 din Normele de aplicare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 105/1999, aprobate prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 127/2002, prin persoan„ str„mutat„ Ón alt„ localitate, Ón sensul acestei ordonan˛e, se Ón˛elege persoana care a fost mutat„ sau a fost nevoit„ s„-∫i schimbe domiciliul Ón alt„ localitate din motive etnice, Óntre altele fiind enumerate ∫i persoanele refugiate“.

Din cele men˛ionate rezult„ Ón mod conving„tor c„, Ón spiritul Legii nr. 189/2000, orice persoan„, indiferent de na˛ionalitate, care dovede∫te persecu˛ia etnic„ Ón perioada respectiv„, ∫i-a schimbat domiciliul datorit„ acestui fapt, indiferent c„ teritoriul era ocupat sau nu ∫i indiferent unde a plecat, trebuie s„ beneficieze de drepturile prev„zute de lege.

Men˛ionez c„ multe persoane din jude˛ul Bra∫ov, de etnie maghiar„, au dovedit persecu˛ie etnic„ Ón perioada 6 septembrie 1940—6 martie 1945. Astfel, au solicitat acordarea drepturilor prev„zute de lege pentru prejudiciile suferite. Fapt dovedit c„ Ón perioada men˛ionat„, Ón jude˛ul Bra∫ov, Ón localit„˛i ca municipiul Bra∫ov ∫i municipiul S„cele, ora∫ul Z„rne∫ti, comunele Apa˛a, Ormenis, Prejmer etc. popula˛ia maghiar„ a suferit multe atrocit„˛i, persecu˛ii etnice din partea membrilor G„rzii de Fier. Oamenii au fost b„tu˛i dac„ au vorbit sau c‚ntat Ón limba maghiar„, au fost da˛i afar„ de la locul de munc„ din motive etnice, multe familii au fost amenin˛ate cu moartea dac„ nu p„r„sesc localitatea Ón termen de 24 de ore, presa maghiar„ era interzis„ etc.

Sper ca p‚n„ la urm„ legea s„ fie aplicat„ Ón spiritul ei ∫i beneficiarii Legii nr. 189/2000 din jude˛ul Bra∫ov, care au primit deciziile de aprobare de la Comisia Jude˛ean„ Bra∫ov, Ón cursul acestui an — unii, chiar din luna ianuarie a.c. —, s„ primeasc„ indemniza˛ia lunar„ cuvenit„, Óntruc‚t p‚n„ Ón prezent nu au primit nimic.

Av‚nd Ón vedere c„ sunt persoane v‚rstnice cu pensii reduse, iar prin decizia Comisiei jude˛ene Ón mod legal au devenit beneficiarii drepturilor prev„zute de Legea nr. 189/2000, consider c„ nu sunt motive care s„ justifice plata cu Ónt‚rziere a indemniza˛iei lunare.

V„ mul˛umesc.

Titus Corl„˛ean

#54535

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ concis„ se refer„ la situa˛ia Combinatului îNitramonia“ F„g„ra∫.

La data de 15 februarie 2005 Agen˛ia pentru Valorificarea Activelor Statului a reziliat contractul de privatizare a Combinatului îNitramonia“ F„g„ra∫, Óncheiat anterior, dup„ care combinatul nu a mai fost scos la privatizare. Uzina se afl„ Ón prezent Ón pragul colapsului, fiind Ón administrare special„. Presa a relatat de cur‚nd faptul c„ salaria˛ii de la îNitramonia“ au ajuns la cap„tul r„bd„rii, dup„ ce marea majoritate nu ∫i-a primit salariile de mai bine de dou„ luni ∫i au recurs recent la ac˛iuni ferme de protest.

Societatea din F„g„ra∫, trebuie ∫tiut, este singurul produc„tor din ˛ar„ de explozivi civili ∫i industriali. Totodat„, la îNitramonia“ se afl„ singura sta˛ie de epurare biologic„ din Rom‚nia, c‚t ∫i rezerva de nitroglicerin„ a ˛„rii, condi˛iile tehnice de depozitare care trebuie asigurate fiind cu totul speciale. Lipsa de activitate productiv„, Ónt‚rzierile Ón plata salariilor au dus la situa˛ia Óncordat„ de pe platform„, îNitramonia“ devenind la acest moment o bomb„ social„ ∫i ecologic„.

Cerem primului-ministru ∫i pre∫edintelui interimar al Agen˛iei pentru Valorificarea Activelor Statului s„ Ónceteze Ón primul r‚nd tergiversarea procesului de privatizare a societ„˛ii îNitramonia“. Solicit„m demararea, de altfel, c‚t mai rapid„ a privatiz„rii cu parteneri serio∫i.

De asemenea, solicit„m primului-ministru ∫i pre∫edintelui interimar al A.V.A.S. s„ acorde un ajutor material urgent muncitorilor ∫i luarea unor m„suri profesioniste de protec˛ie a depozitului de nitroglicerin„.

Retorica electoral„ ieftin„ a Alian˛ei P.D.-P.N.L. referitoare la cre∫terea nivelului de trai se aplic„ exclusiv guvernan˛ilor de la Palatul Cotroceni ∫i Victoria, ∫i nu muncitorilor de la îNitramonia“.

Guvernan˛ii nu au capacitatea s„ Ón˛eleag„ c„ prin protestele sindicale muncitorii de la îNitramonia“ F„g„ra∫ nu cer mil„, vor doar respectarea dreptului la munc„ ∫i la beneficiile muncii lor.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Relu Fenechiu

#56765

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îS„pt„m‚na ∫i mo˛iunea“.

Niciodat„ Ón istoria parlamentarismului rom‚n nu s-a pomenit s„ se depun„ dou„ mo˛iuni la aceea∫i Camer„ la un interval de c‚teva zile. Aceast„ strategie este aplicat„ de opozi˛ie tocmai c‚nd urmeaz„ s„ se dezbat„ noul regulament ∫i proiectele de lege prioritare pentru integrare. ™i toate aceste eforturi, doar pentru ca domnul Adrian N„stase s„ nu-∫i piard„ scaunul de pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor ∫i pentru ca Programul de guvernare al Alian˛ei s„ nu poat„ fi Óndeplinit! De-a dreptul penibil!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Aceast„ avalan∫„ de mo˛iuni simple nu poate avea dec‚t un rezultat previzibil: c„derea Ón desuetudine a sistemului parlamentar rom‚nesc, a unei institu˛ii democratice. Nu cred c„ mai exist„ Ón Óntreaga Europ„ o situa˛ie similar„, pentru c„ Ón ˛„rile civilizate nu-∫i mai bate nimeni joc de o arm„ democratic„ de lupt„ parlamentar„.

Oricum, pot s„ afirm c„ orice r„u este spre bine. Nimeni, inclusiv opinia public„, nu va mai lua Ón serios Ón viitor astfel de ac˛iuni ale P.S.D. ∫i ale aliatului s„u de n„dejde, Partidul Rom‚nia Mare. P‚n„ nu de mult, P.S.D. considera c„ Partidul Rom‚nia Mare este un partid extremist ∫i ∫ovinist. Duminic„, purt„torul s„u de cuv‚nt, Cristian Diaconescu, declara c„ partidul s„u va coopera Ón Parlament cu toate forma˛iunile politice responsabile. Cum Ón Parlament coopereaz„ doar cu Partidul Rom‚nia Mare, rezult„ c„ Ón acest moment, pentru fostul partid de guvern„m‚nt, ceea a respins ∫i a criticat ieri a devenit azi responsabil. Responsabil, probabil, cu Ónt‚rzierea adopt„rii ini˛iativelor legislative pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„!

Pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„ Ón ultimele luni Partidul Socialist European, acum prin vocea domnului Paul Rasmusen, Ó∫i manifest„ Óngrijorarea, sus˛in‚nd c„ opozi˛ia din Rom‚nia este intimidat„ de noua putere ∫i c„ lupta nedemocratic„ Ómpotriva P.S.D. nu serve∫te intereselor Rom‚niei. Stau ∫i m„ Óntreb de ce oare Paul Rasmusen ∫i ceilal˛i oficiali sociali∫ti europeni nu ∫i-au manifestat Óngrijorarea Ón 2001, c‚nd cohorte Óntregi de primari ∫i consilieri locali ai opozi˛iei de atunci au fost racola˛i prin diverse mijloace de P.S.D. Ceea ce s-a Ónt‚mplat acum patru ani, efectiv, nu a servit intereselor Rom‚niei.

V„ mul˛umesc ∫i m„ bucur c„ a trezit at‚ta interes declara˛ia mea politic„ pentru dumneavoastr„.

Mihai Cristian Apostolache

#61311

Bun„ diminea˛a!

## Stima˛i colegi,

Dup„ bulversarea mediului de afaceri prin transmiterea unor mesaje contradictorii Ón leg„tur„ cu o eventual„ majorare a T.V.A., Guvernul ne informeaz„ prin pres„ despre îinten˛ia Finan˛elor de a m„ri la cinci num„rul minim al salaria˛ilor unei microÓntreprinderi“. M„sura se pretinde c„ are ca scop aducerea la suprafa˛„ a unor venituri din economie ∫i orientarea I.M.M.-urilor c„tre impozitarea profitului, ∫i nu a venitului, conform reglement„rilor europene.

Cu alte cuvinte, autorit„˛ile propun pentru anul viitor majorarea num„rului minim de salaria˛i necesar Ónfiin˛„rii unei microÓntreprinderi de la un angajat la cinci. Este foarte posibil ca politica aflat„ la baza unei asemenea ini˛iative s„ ia Ón considerare num„rul destul de mare al salariilor pl„tite pe acest tip de contract, deci s„ se doreasc„ scoaterea la suprafa˛„ a acestor venituri, precum ∫i perspectiva ader„rii la Uniunea European„, unde sistemul de impunere a societ„˛ilor, indiferent de categorie, este similar, respectiv impozit pe profit.

Ceea ce Óns„, ca de obicei, nu a luat Ón calcul Guvernul este realitatea:

1. Marea majoritate a microÓntreprinderilor din Rom‚nia sunt mici afaceri, din care oamenii se str„duiesc s„ supravie˛uiasc„, nu mari salarii astfel mascate Ónc‚t s„ eludeze plata unor impozite pe m„sur„.

2. Rom‚nii sunt ∫i extrem de inventivi. Ce Ói va opri s„ angajeze patru persoane cu norme de dou„ ore, Ón locul unei persoane cu norm„ Óntreag„, rezultatul fiind acela∫i pentru bugetul de stat? Sau ce Ói va opri s„ Ó∫i Ónchid„ I.M.M.-ul ∫i s„ adopte statutul de persoan„ fizic„ autorizat„?

Dintr-o declara˛ie f„cut„ revistei îCapital“ de c„tre Ovidiu Nicolescu, pre∫edintele Consiliului Na˛ional pentru Œntreprinderi Mici ∫i Coopera˛ie, rezult„ c„ ini˛iativa de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 majorare a num„rului minim de angaja˛i va d„una mediului de afaceri, pentru c„, oricum, avem de 2,5 ori mai pu˛ine firme pe cap de locuitor dec‚t Ón Uniunea European„.

V„ reamintesc faptul c„ Uniunea European„ a decis Ón mai 2003 s„ stabileasc„ noi defini˛ii pentru microÓntreprinderi, Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, valabile Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, cu scopul determin„rii viabilit„˛ii acestor tipuri de societ„˛i Ón ˛„rile Uniunii Europene ∫i pentru schemele de finan˛are destinate acestui sector.

Œn aceste condi˛ii, m„ Óntreb ∫i, de asemenea, Óntreb Guvernul ce are de g‚nd cu economia rom‚neasc„. Unde sunt promisele m„suri de stimulare a liberei ini˛iative, de reducere a birocra˛iei, de cre∫tere a stabilit„˛ii legislative, Ón scopul stimul„rii mediului de afaceri ∫i a marelui obiectiv îS„ tr„im bine!“? S„ tr„im bine... cine?

Mul˛umesc.

Liviu C‚mpanu

#64219

Bun„ ziua! Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la mo˛iunea de cenzur„ ∫i la necesitatea rediscut„rii Regulamentului Camerei.

Nu m-am putut ab˛ine s„ nu Ói adaug un subtitlu. De∫i nu am talent liric, acest subtitlu este: îS„ moar„ ∫i capra!/S„ moar„ ∫i vecinul!/Dar eu, P.S.D.-ul,/Œmi iau tainul.“

Orice institu˛ie a statului are un regulament de func˛ionare. Orice organiza˛ie guvernamental„ sau nu, orice S.R.L., asocia˛ie familial„ sau societate pe ac˛iuni are un regulament ce stipuleaz„ condi˛iile de activitate. Œn func˛ie de situa˛ia real„ de la un moment dat, acest regulament poate fi adaptat unor anumitor st„ri de fapt.

Aceste preciz„ri f„cute p‚n„ acum sunt ∫i logice, ∫i legale. Ele devin, Óns„, ilegale ∫i ilogice, Ón concep˛ia parlamentarilor Partidului Social Democrat, c‚nd vine vorba de Camera Deputa˛ilor ∫i Senat.

Spre aducere aminte, trebuie s„ precizez c„ Regulamentul Camerei Deputa˛ilor a fost adoptat Ón urma Hot„r‚rii Camerei Deputa˛ilor nr. 8/1994 ∫i modificat prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 32/2004. Deci, Ón ambele situa˛ii, actuala opozi˛ie era la putere.

De ce cred, oare, colegii de la P.S.D. c„ ei sunt de˛in„torii adev„rului absolut? De ce se dau de ceasul mor˛ii pentru a ne ar„ta c„ nu exist„ lucruri perfectibile, Ón spe˛„, c‚nd vorbim de regulamentele celor dou„ Camere? To˛i ∫tim c„ puterea este asemeni unui drog, dar nu-mi puteam imagina c„ voi fi martorul unei isterii colective a parlamentarilor P.S.D., de frica c„derii de pe scaune a domnilor N„stase ∫i V„c„roiu!

Blaise Pascal spunea c„ îPuterea f„r„ dreptate este crim„, dar dreptatea f„r„ putere este utopie“. Trebuie s„

recunoa∫te˛i, domnilor, c„ nu faptul c„ nu mai ave˛i puterea v„ deranjeaz„, ci situa˛ia c„ cei care conduc acum aceast„ ˛ar„ Óncearc„ s„ fac„ ∫i dreptate. Nu v„ intereseaz„ c‚tu∫i de pu˛in problemele reale ale acestei ˛„ri, ale popula˛iei ei, ci doar scaunele ∫efilor dumneavoastr„, domnilor parlamentari de P.S.D. — Partidul S„r„ciei Depline —, motiv pentru care v„ propun ca Ón momentul pierderii conducerii Camerelor de c„tre cei doi social-demoda˛i s„ le oferim posibilitatea s„-∫i ia fotoliile acas„, spre m‚ng‚iere ∫i alinarea suferin˛ei.

Cobor‚˛i cu picioarele pe p„m‚nt, domnilor parlamentari P.S.D.! Ini˛ia˛i mo˛iuni de cenzur„ ∫i cere˛i ce? Strategie fiscal„ care s„ protejeze Ón mod explicit categorii socioprofesionale ∫i demografice afectate de gre∫elile fiscale ale anului 2005, Ón condi˛iile Ón care dumneavoastr„ a˛i reu∫it s„ îproteja˛i“ bugetul pentru anul 2005 de fondurile necesare ∫i a˛i reu∫it s„ îproteja˛i“ cet„˛enii Rom‚niei de proprietate ∫i de demnitate?!

Mai cere˛i Guvernului s„ renun˛e la contribu˛ii pentru Fondul de asigur„ri de s„n„tate din partea ˛„ranilor ∫i pensionarilor. Tr„i˛i Ón Rom‚nia, domnilor de la P.S.D.? V-a˛i Óntors din vacan˛„? P„i, dac„ r„spunsul este afirmativ, atunci este cazul s„ afla˛i c„ ˛„ranii au pl„tit ∫i Ón perioada 2000—2004 Fondul pentru asigur„ri sociale de s„n„tate, doar c„ a˛i procedat ∫mechere∫te, a∫tept‚ndu-i la poarta spitalului ∫i pun‚ndu-i s„ pl„teasc„ asigur„ri de s„n„tate la nivelul a 7% din venitul minim pe economie ∫i cu penaliz„rile corespunz„toare calculate din 1999.

De asemenea, P.S.D.-ul, dumneavoastr„ sunte˛i datori tuturor pensionarilor din Rom‚nia cu o majorare a pensiilor de 7%, care nu a fost f„cut„ din momentul Ón care s-a spus c„ pensionarii nu mai pl„tesc asigur„ri de s„n„tate. Deci acea sum„ trebuia s„ se reg„seasc„ Ón pensie, lucru ce nu s-a Ónt‚mplat.

™i, Ón fine, Ón momentul c‚nd ˛ara era sub ape, c‚nd oamenii sufereau, mi-a fost dat s„ v„d Ón comuna Ureche∫ti din jude˛ul Bac„u, al„turi de foarte mul˛i oameni cu suflet, care Óncercau s„-i ajute pe sinistra˛i, un individ care se numea P.S.D. Bra∫ov, care se l„f„ia pe dou„ camioane ∫i Ó∫i f„cea campanie electoral„ exploat‚nd necazul oamenilor.

Anul trecut auzisem pe cineva care v„ chema îla ˛epe, Ón Pia˛a Revolu˛iei“, ∫i am dezaprobat atunci acea afirma˛ie, Óns„ se pare c„ ave˛i o atrac˛ie deosebit„ fa˛„ de pie˛e ∫i, de frica ˛epelor, a˛i venit la poman„ Ón Pia˛a Constitu˛iei, Óncerc‚nd s„ face˛i tot felul de giumbu∫lucuri ∫i scamatorii pentru a st‚rni mila trec„torilor.

V„ mul˛umesc.

Monalisa G„leteanu

#68823

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Caz f„r„ precedent Ón istoria Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc! De la primul mare reformator al s„u, Alexandru Ioan Cuza, de la Spiru Haret ∫i p‚n„ Ón zilele noastre, niciodat„ preg„tirea noului an ∫colar nu a fost gestionat„ mai p„gubos ca Ón acest an. Ca ∫i cum nu era ∫i a∫a destul de tragic„ situa˛ia ∫colilor din Rom‚nia, grav afectate de inunda˛iile repetate din iarn„, din prim„var„ ∫i apoi din var„, inunda˛ii care, practic, nu au ocolit nici o zon„ geografic„ a ˛„rii, actuala conducere a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii a dispus îÓn procedur„ de urgen˛„“ c„tre inspectoratele ∫colare din Óntreaga ˛ar„ evaluarea directorilor unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt.

Conform Legii Ónv„˛„m‚ntului nr. 84/1995, revizuit„ ∫i republicat„, ∫i Statutului personalului didactic, de asemenea, revizuit ∫i republicat Ón îMonitorul Oficial“, Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc evaluarea anual„ a directorilor de ∫coli este o practic„ obi∫nuit„ ∫i se bazeaz„ pe fi∫a de autoevaluare ∫i raportul explicativ care o Ónso˛e∫te, documente pe care directorul de ∫coal„ le depune la inspectoratul ∫colar jude˛ean. Pe baza punctajului ob˛inut, se acord„ un calificativ care poate fi de la maximul îfoarte bine“ p‚n„ la minimul înesatisf„c„tor“, acesta din urm„ atr„g‚nd de la sine invalidarea Ón func˛ia de conducere ∫i, implicit, destituirea directorului respectiv.

Œn acest an, tocmai Ón pragul deschiderii anului ∫colar 2005—2006, sub masca evalu„rilor anuale, inspectoratele ∫colare jude˛ene au g„sit, de fapt, modalitatea de îa sc„pa“ de directorii P.S.D.-i∫ti. Oameni care Ón Óntreaga lor carier„ profesional„ ∫i managerial„ au ob˛inut exclusiv calificativul îfoarte bine“ ∫i care se aflau Ón plin„ derulare a mandatului de director de ∫coal„, de patru ani, mandat ob˛inut prin concurs, s-au v„zut invalida˛i pe post, printr-un calificativ al ru∫inii, de înesatisf„c„tor“, primit pe nedrept, singura vin„ a lor fiind aceea c„ au Ómbr„˛i∫at doctrina Partidului Social Democrat.

Marea ner„bdare a actualei puteri, de a-i debarca din func˛ie pe directorii P.S.D.-i∫ti acum, la debutul anului ∫colar, ∫i Ónlocuirea acestora cu activi∫ti P.D. ∫i P.N.L. ne determin„ s„ credem c„ Alian˛a D.A. se preg„te∫te de alegeri anticipate ∫i, de aceea, a g„sit de cuviin˛„ s„ Óncalce legile ˛„rii ∫i s„ realizeze ceea ce nu a reu∫it nici un Guvern p‚n„ Ón prezent, ∫i anume politizarea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc ∫i transformarea ∫colilor din Óntreaga ˛ar„ Ón tribune electorale.

V„ mul˛umesc.

Iulian Iancu

#71591

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi am Óncercat s-o concentrez pe seama repetatelor cre∫teri ale pre˛urilor ∫i am intitulat-o chiar a∫a: îDe ce cresc pre˛urile?“

Atitudinea de p‚n„ acum a Guvernului confirm„ faptul c„ reforma economic„ nu a existat pe agenda Guvernului Rom‚niei. Subsumarea tuturor activit„˛ilor Guvernului unei singure politici, respectiv politica fiscal„, redus„ la Ónc„p„˛‚narea promov„rii cotei unice de impozitare, eviden˛iaz„ ast„zi contratimpul periculos cu exigen˛ele Europei ∫i cu a∫tept„rile popula˛iei. Din p„cate, observ„m ast„zi c„ s-a promovat o m„sur„ fiscal„ radical„, f„r„ s„ existe o strategie fiscal„. Prin urmare, pre˛urile la energie electric„, gaze naturale, energie termic„ au fost majorate strict ca o consecin˛„ a constr‚ngerilor impuse de golurile de la venit, create de cota unic„ de impozitare. Operatorii din sistemul energetic nu au putut s„ se bucure de impunerea acestor m„suri puse din februarie pe seama Fondului Monetar Interna˛ional, at‚t timp c‚t cre∫terea de pre˛ peste ˛intele asumate Ón anul 2005 este un bun prilej de a ascunde lipsa de performan˛„ managerial„.

Care sunt, Óns„, schimb„rile despre care vorbesc actualii guvernan˛i? Schimb„ri Ón baza algoritmului, operate la nivelul tuturor agen˛ilor economici din sectorul energetic, unele aberante. Schimb„ri operate pe acela∫i criteriu la nivelul autorit„˛ilor de reglementare, singurele Ón m„sur„ s„ ia la Óntreb„ri operatorii pentru nivelul ridicat al costurilor ∫i asupra lipsei m„surilor de eficientizare a activit„˛ii. Schimb„ri operate Ón aparatul ministerelor care, Ón loc s„ eviden˛ieze zonele de lips„ a reformei sau de ini˛iere a unor noi strategii, specifice noului Program de guvernare, Ón fapt, au abandonat ∫i strategiile bune, apreciate la nivelul organismelor financiare interna˛ionale ∫i la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, de∫i Ón anul 2004 a fost aprobat„ Strategia na˛ional„ Ón domeniul eficien˛ei energetice, unul dintre cele mai pragmatice acte normative emanate de cabinetele postdecembriste, a∫a cum subliniaz„, iat„, ∫i presa, ∫i jurnalele de specialitate, cum ar fi îS„pt„m‚na financiar„“, precum ∫i Legea nr. 231 pentru reabilitarea termic„ a blocurilor de locuin˛e, din p„cate, ambele acte normative au fost pur ∫i simplu abandonate. Guvernul N„stase prev„zuse 99 de milioane de euro pentru programul de reabilitare termic„. Œn schimb, Guvernul T„riceanu a aprobat doar 5 milioane de euro ∫i, Ón actualele condi˛ii create de inunda˛ii, c‚nd trebuie s„ se construiasc„ 20.000 de case, este posibil s„ nu se cheltuiasc„ nici jum„tate din aceast„ sum„.

Lipsa legisla˛iei secundare pentru reglementarea at‚t a pie˛ei de gaze naturale, c‚t ∫i cea de energie electric„ a permis tranzac˛ionarea energiei electrice ∫i a gazelor naturale netransparent, mut‚nd profitul de la companiile de stat la cele cu capital privat, dar nici Óntr-un caz Ón folosul cet„˛eanului, care suport„ doar cre∫terea trimestrial„ a pre˛urilor. Œn schimb, Ónregistr„m o premier„ Ón economia de pia˛„: trocul de energie Óntre produc„torii de energie.

Œn aceste condi˛ii, rom‚nii se v„d obliga˛i s„ suporte major„rile cu 40% la gaze naturale, de p‚n„ Ón prezent. Ieri cred c„ a˛i auzit c„ ministrul economiei ∫i pre∫edintele autorit„˛ii ne-au anun˛at c„ se va Ónregistra o cre∫tere de Ónc„ 40% sau chiar 60% Ón anul 2006 la gaze naturale, o cre∫tere de 20% la energie electric„, iat„, de 40% la energia termic„. Cet„˛enii sunt obliga˛i s„ suporte s„pt„m‚nal cre∫terea pre˛urilor la combustibil,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 trimestrial, o cre∫tere Óntre 5 ∫i 8% a pre˛ului biletelor de tren, s„ suporte o cre∫tere Óntre 8 ∫i 30% a pre˛ului la alimentele de baz„ — carne, p‚ine, lapte, zah„r, legume, fructe —, ca Ón final cei 300.000 de lei c‚∫tiga˛i de pe urma cotei unice s„-i cheltuiasc„ Ón c‚teva minute Ón pia˛a ˛„r„neasc„.

Recenta cre∫tere a pre˛urilor la combustibil face ca Rom‚nia s„ se situeze cu pre˛urile la benzin„ ∫i motorin„ peste pre˛urile Ónregistrate Ón Austria, Grecia, Spania, iar la energia electric„ pre˛ul kilowattului s„ fie dublu fa˛„ de unele din ˛„rile europene. Noile accize impuse la gaze naturale ∫i energie electric„, cre∫terile de redeven˛„ pentru z„c„mintele petroliere, precum ∫i noile cote impuse Ónmagazin„rii subterane, precum ∫i vestitul abonament la gaze naturale vor for˛a o nou„ cre∫tere, Óncep‚nd cu 1 octombrie, respectiv 1 ianuarie 2006.

Acest mecanism nu va mai putea fi st„p‚nit de Guvernul T„riceanu. Suntem cu to˛ii afecta˛i de cre∫terea pre˛urilor ∫i a tarifelor la energie ∫i utilit„˛i peste nivelurile prognozate de guvernan˛i ∫i de Ónc„lcarea propriului lor cuv‚nt la asigurarea stabilit„˛ii legislative.

Dac„ ne mai Óntreb„m, Óns„, de ce cresc pre˛urile Ón Rom‚nia, atunci cel mai bun r„spuns este afirma˛ia cinic„ a ex-ministrului de finan˛e: îCota unic„ func˛ioneaz„ perfect, prin urmare, singura solu˛ie r„m‚ne cre∫terea T.V.A.“

Mul˛umesc.

Emil Radu Moldovan

#76796

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îCunoa∫terea oficial„ a e∫ecului“.

Primul an de guvernare sub steagul portocaliu ∫i-a dovedit din plin ineficien˛a. Ne-au demonstrat c„ pot ajunge la putere prin minciun„ ∫i c„, o dat„ ajun∫i, nu ∫tiu cum s„ se descurce, bulversa˛i de o victorie artificial„. Prea s-au gr„bit s„ se vad„ instala˛i Ón posturile promise, prea au uitat de cei care le-au dat votul Ón speran˛a unui mai bine.

Vorbim despre o Rom‚nie care se vrea modern„, dinamic„, dornic„ s„ concureze cu partenerii bine ancora˛i Ón economia mondial„. Politica fiscal„ a Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ ne-a Ónstr„inat de acest deziderat la care se putea ajunge prin responsabilitate ∫i grij„ real„ fa˛„ de nevoile reale ale ˛„rii. Œn ciuda promisiunilor populiste din campania electoral„, economia ˛„rii se afl„ Ón regres, cu mult fa˛„ de anul trecut, iar deficitele publice deosebite ∫i cre∫terea f„r„ precedent a datoriei externe eviden˛iaz„ lipsa de predictibilitate Ón gestionarea politicii fiscale.

Gre∫elile f„cute Ón plan economic, cu Óntreg pachetul de modific„ri legislative, au creat o descre∫tere semnificativ„ a veniturilor bugetului general consolidat ca pondere Ón produsul intern brut. M„surile confuze ap„rute

lunar au bulversat strategiile oamenilor de afaceri ∫i au speriat investitorii str„ini.

Œn anul 2005 veniturile bugetului, ca pondere Ón avu˛ia na˛ional„, au sc„zut sub 30% din produsul intern brut, fa˛„ de o realizare de aproximativ 31% din produsul intern brut la sf‚r∫itul anului 2004. La toate acestea se adaug„ sc„derea investi˛iilor str„ine cu un procent de peste 40% Ón primul semestru. Lipsa coordon„rii institu˛ionale, b‚lb‚ielile privind viziunea pe termen mediu, lipsa de orientare ∫i modificarea de trei ori numai Ón primele ∫ase luni ale anului a Codului fiscal — ∫i vedeam asear„ la ∫tiri c„ domnul Sebastian Vl„descu vrea s„-i mai fac„ o modificare acum, pe ultima sut„ —, instrumente care trebuiau de fapt s„ asigure stabilitate, ∫i nu dezordine, sunt cauzele principale care au dus la acest rezultat.

Sunt gre∫eli pe care le vom pl„ti mult timp de acum Óncolo, la fel ca ∫i puzderia de impozite ap„rute Ón prima jum„tate a anului, cu menirea s„ acopere gaura produs„ de mult tr‚mbi˛ata cot„ unic„ de impozitare. S-a reu∫it o bulversare a pie˛ei de capital, a pie˛ei bancare ∫i imobiliare. Sunt gre∫eli care se vor repara cu greu ∫i nu Ón˛eleg lipsa de responsabilitate fa˛„ de un popor care merit„ s„ intre Ón Europa cu capul sus.

Ultimele m„suri adoptate vin s„ confirme dezastrul. Demiterea ministrului finan˛elor este recunoa∫terea oficial„ a e∫ecului Alian˛ei. Prin schimbarea ministrului n-a˛i f„cut dec‚t un joc de imagine, inutil ∫i nesemnificativ Ón ochii milioanelor de rom‚ni bulversa˛i ∫i dezam„gi˛i.

Scuzele despre inten˛iile sincere fa˛„ de soarta cet„˛eanului nu mai intereseaz„ pe nimeni. La final se contabilizeaz„ rezultatele, iar Ón cazul actualilor guvernan˛i nu este nimic de num„rat, doar, poate, gre∫elile pe care le vom resim˛i mult timp de acum Óncolo.

A˛i clamat îS„ tr„i˛i bine!“. V„ referea˛i la Cotroceni ∫i la Palatul Victoria, cred. ™tim c„ nu ave˛i nici o inten˛ie de Ómbun„t„˛ire a vie˛ii rom‚nilor, iar acum, c‚nd tr„im din ce Ón ce mai r„u, v„ invit„m noi s„ pune˛i cap„t acestei farse pe care nu o mai crede nimeni, m„car Ón numele adev„rului invocat... Sau ∫i acesta f„cea parte din planul machiavelic de ruinare a societ„˛ii rom‚ne∫ti? V„ mul˛umesc.

Vasile Filip Soporan

#80419

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ prezint Ón fa˛a dumneavoastr„ o declara˛ie politic„ intitulat„ îDisperarea actualilor guvernan˛i Ón asigurarea resurselor financiare conduce la disperarea popula˛iei cu privire la noile taxe ∫i impozite“.

Impunerea de noi taxe ∫i majorarea acestora au devenit obi∫nuin˛e ale actualei puteri. Motivul acestor ac˛iuni este clar ∫i se poate exprima sintetic astfel: cota unic„ de impozitare, obiectiv major Ón nefundamentarea Programului de guvernare, a f„cut ca bugetul s„ fie insuficient alimentat. Recunoa∫terea par˛ial„ a e∫ecului este dat„ ∫i de demiterea f„r„ justificare a ministrului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Ionu˛ Popescu, guvernan˛ii Ón˛eleg‚nd, probabil, Ón aceast„ situa˛ie c„ efectele sunt suficient de clare pentru a necesita efortul unei minime explica˛ii.

Pentru alimentarea bugetului la nivelul necesar Guvernul T„riceanu a g‚ndit ∫i g‚nde∫te ca pentru lini∫tea celor aproximativ 100.000 beneficiari ai cotei unice s„ pun„ Ón mi∫care un sistem de impozitare ∫i taxare suplimentar, sistem care afecteaz„ dramatic veniturile majorit„˛ii popula˛iei, Ón special ale celor care se g„sesc la limita pragului existen˛ei materiale.

Un exemplu de relief al acestui tratament pentru îa se tr„i mai bine“ este dat de dorin˛a major„rii taxei pe mo∫tenire. Acest lucru demonstreaz„ faptul c„ vremelnicii guvernan˛i sunt departe de cunoa∫terea realit„˛ii. Din discu˛iile avute cu notarii ∫i cet„˛enii am constatat faptul c„, de∫i Óncep‚nd cu anul 2003 rom‚nii sunt scuti˛i de taxa de mo∫tenire, p‚n„ Ón 31 decembrie 2005 ace∫tia, din diverse motive, nu au creat o presiune asupra birourilor notariale pentru a-∫i reglementa situa˛ia juridic„.

M„sura scutirii de taxa de mo∫tenire este perfect justificabil„, Ón contextul integr„rii Ón structurile Uniunii Europene, situa˛ie Ón care Rom‚nia trebuie s„ aib„ clarificat regimul propriet„˛ii. Cre∫terea taxei de mo∫tenire ∫i eliminarea scutirii acesteia vor face ca sistemul de reglementare al propriet„˛ii s„ fie inaccesibil pentru cei mul˛i. Aceast„ situa˛ie va Ómpiedica circula˛ia u∫oar„ a imobilelor ∫i eviden˛a real„ a acestora. Poate acest lucru se dore∫te de actuala guvernare de dreapta, a Partidului Democrat ∫i a Partidului Na˛ional Liberal, Ón obiectivul nedeclarat al acestora, de a consolida un statut diferen˛iat al propriet„˛ii pentru cei avu˛i ∫i pentru cei afla˛i la limita existen˛ei.

Consider c„ Rom‚nia, Ón acest moment, nu are nevoie de un asemenea tratament. Singura justificare se poate g„si Ón disperarea actualilor guvernan˛i de a aduce resurse financiare c„tre buget, ne˛in‚ndu-se cont de logica îtr„itului bine“.

Nu m-ar mira dac„ m‚ine foamea de resurse financiare ∫i disperarea nepriceperii actualilor guvernan˛i ar introduce o tax„ a multiplelor succesiuni, care ar clarifica la limit„ situa˛ia l„sat„ Ón domeniul imobiliar de Burebista.

V„ mul˛umesc.

Petru Andea

#85767

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ am intitulat-o îAlian˛a D.A. spune NU ∫colii rom‚ne∫ti“.

Pe scurt, recenta deschidere a anului ∫colar 2005— 2006 a avut ca not„ dominant„ incertitudinea, nemul˛umirea ∫i mai ales consternarea. S„ recapitul„m faptele: exact Ón 12 septembrie sindicatele din Ónv„˛„m‚nt protesteaz„ Ón fa˛a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii fa˛„ de nivelul minuscul al salariilor din Ónv„˛„m‚nt, dar mai ales fa˛„ de decizia Guvernului de a amputa ∫i mai mult veniturile cadrelor didactice, elimin‚nd mai multe prime ∫i sporuri, bloc‚nd Óncadr„rile ∫i a∫a mai departe, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„.

2. Pe masa de lucru a Camerei Deputa˛ilor se g„se∫te Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005. Œn pofida tuturor promisiunilor pe care Alian˛a le-a f„cut

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 dasc„lilor, ordonan˛a amintit„ nu aduce nimic Ón plus Ónv„˛„m‚ntului. Salariile r„m‚n la nivelul cunoscut, dezolant, aloca˛iile suplimentare pentru investi˛ii ∫i dot„ri Ón ∫coli sunt zero ∫i a∫a mai departe.

3. Consternarea dasc„lilor este generat„ Óns„, Ón principal, de mesajele pe care Ónal˛i oficiali ai Alian˛ei D.A. le-au transmis Ón aceste zile ∫colii rom‚ne∫ti.

Œn Camera Deputa˛ilor reprezentan˛ii Alian˛ei s-au opus particip„rii deputa˛ilor la deschiderea anului ∫colar. îCe s„ facem Ón ∫coli? S„-i Óndemn„m pe copii s„ Ónve˛e?“, s-a Óntrebat, consider eu, cu incon∫tien˛„ un deputat al Alian˛ei. îS„ plant„m copaci!“, a fost r„spunsul ministrului educa˛iei. Œntrebarea ∫i r„spunsul subliniaz„, consider eu, emblematic, neputin˛a actualei guvern„ri de a face ceva Ón ∫coli.

Mai grav este, Óns„, faptul c„ pre∫edintele Traian B„sescu a formulat explicit ideea c„ performan˛a ∫colar„ nu este important„ Ón via˛„. Din nefericire, Alian˛a D.A. are un exemplu ilustru Ón acest sens, Ón persoana primului-ministru T„riceanu, posesorul Ón via˛„ a unor func˛ii ∫i averi mari ∫i foarte mari, dar a unor note mici ∫i foarte mici Ón ∫coal„, inclusiv la purtare.

Toate acestea sunt argumente suficiente s„ concluzion„m c„ Alian˛a D.A. spune NU ∫colii rom‚ne∫ti. Este Óns„ timpul ca ∫i ∫coala s„ spun„ un NU nefastei Alian˛e.

V„ mul˛umesc.

Ion Mocioalc„

#88424

## Domnule pre∫edinte, insuccese dup„ insuccese... Stima˛i colegi,

A∫a cum ∫ti˛i, unul dintre capetele de pod ale strategiei de campanie electoral„ a actualei puteri, Ón spe˛„ Alian˛a D.A. — Disperare ∫i Dezam„gire, ca s„ citez un coleg de partid —, s-a Óntemeiat pe relaxarea fiscal„, pe o politic„ financiar„ curat„ ∫i inteligent„, scuturat„ de zgura regimului anterior. îExcelent!“, vor fi spus oamenii de afaceri, Ónc„lzi˛i la g‚ndul c„ viitoarea putere le preg„te∫te un paradis fiscal. îExcelent!“, va fi spus omul simplu, m‚ng‚iat de ideea c„ Ói vor r„m‚ne ceva mai mul˛i b„nu˛i Ón portofel, dup„ ce statul Ó∫i ia, cinic, partea. îDreptate ∫i adev„r“, îinstaurarea legalit„˛ii“, îeconomie s„n„toas„“, îUniunea European„“, toate, concepte, Ón fapt, nimic altceva dec‚t marote, menite a g‚dila coardele sensibile ale oric„rui aleg„tor.

Ce s-a ales din aceste promisiuni? Pe l‚ng„ o sumedenie de insuccese, majorarea aproape inevitabil„ a T.V.A., sus˛inut„ acerb de premierul C„lin PopescuT„riceanu. Este o ultim„ lovitur„ dat„ rom‚nilor, ∫i a∫a bulversa˛i de avalan∫a scumpirilor de carburan˛i, de semnalele tot mai proaste de la Bruxelles. Nici m„car partenerii de guvernare ai P.N.L. nu sus˛in majorarea T.V.A., mai ales Ón condi˛iile Ón care Ón campanie se

promitea reducerea acestei taxe p‚n„ la 16%. Premierul T„riceanu o ˛ine Óns„ pe a lui: nu putem tr„i ca Ón Uniunea European„, contribuind ca Ón Rom‚nia. Sistemul medical nu poate func˛iona, pentru c„-l sus˛in doar patru milioane de pl„titori. Dar la o posibil„ infla˛ie galopant„, le efectele nefaste ale scumpirilor acum, c‚nd nu mai e at‚t de mult p‚n„ la iarn„, s-a g‚ndit primul-ministru? Sau prefer„ s„ se lase sf„tuit de c‚˛iva finan˛i∫ti ale c„ror calcule n-au nici o leg„tur„ cu realitatea?

Oricum, oamenii au ajuns la limita suportabilit„˛ii, pentru c„ ∫i Ón teritoriu aceast„ alian˛„ nu face dec‚t, Ónc„ ∫i acum, la at‚tea luni de la ob˛inerea puterii, s„-∫i pun„ oamenii prin diverse func˛ii. Ceea ce dovede∫te f„r„ echivoc c„ aceast„ guvernare nu a avut alt scop dec‚t cucerirea sinecurilor politice.

Gheorghe Adrian Miu˛escu

#90536

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vara anului 2005 a fost, cu siguran˛„, una dintre cele mai capricioase din ultimul timp. Cu to˛ii am v„zut unde ne-au adus defri∫„rile masive, exploat„rile neautorizate ale albiilor r‚urilor, precum ∫i schimb„rile climaterice provocate de poluare. Cei mai mul˛i dintre noi ∫i-au Óndeplinit datoria moral„ de a fi al„turi de cei n„p„stui˛i ∫i am f„cut tot posibilul s„ redres„m situa˛iile create.

Trec‚nd momentan peste cauzele care au condus la dezastrul provocat de inunda˛iile din vara anului 2005 Ón Rom‚nia, consider c„ este foarte important s„ eviden˛iem meritele celor care, f„r„ a precupe˛i nici un efort, ∫i-au f„cut datoria ∫i au intervenit pentru a salva vie˛i omene∫ti, dar ∫i Ón a diminua, pe c‚t posibil, pagubele materiale.

Sunt convins c„ ∫i Ón celelalte jude˛e inspectoratele pentru situa˛ii de urgen˛„ ∫i-au f„cut datoria, Óns„ eu vreau pe aceast„ cale s„ mul˛umesc Ón nume personal, dar ∫i Ón numele celor pe care Ói reprezint, Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îC„pitan Puic„ Nicolae“ al jude˛ului Arge∫. De∫i, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, interven˛iile au fost f„cute Ón condi˛ii foarte grele, generate pe de o parte de dezl„n˛uirea naturii, dar ∫i de lipsa echipamentului adecvat unor astfel de misiuni, pe de alt„ parte, misiunile au fost Óndeplinite Ón mod eficient ∫i prompt.

Al„turi de m„surile luate pentru evacuarea persoanelor din zonele predispuse la inunda˛ii, salvarea oamenilor afla˛i Ón pericol, evacuarea apei din cl„diri ∫i anexe gospod„re∫ti, asanarea f‚nt‚nilor afectate, aprovizionarea cu alimente ∫i ap„ mineral„, transportarea ajutoarelor umanitare, participarea la dinamitare de st‚nci pe drumuri publice pentru deblocarea acestora, Inspectoratul pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îC„pitan Puic„ Nicolae“ a monitorizat permanent zonele cu risc ridicat, a verificat aplicarea dispozi˛iilor prefectului ∫i pre∫edintelui C.J.S.U., a Óntocmit rapoarte c„tre e∫aloanele superioare ∫i a transmis permanent prin secretariatul tehnic avertiz„ri hidrometeorologice privind fenomene periculoase Ón toate localit„˛ile jude˛ului Arge∫.

La nivelul jude˛ului nostru, misiunile executate de inspectoratul pentru situa˛ii de urgen˛„ au vizat activit„˛ile desf„∫urate Ón cele patru etape mai importante ale inunda˛iilor din aceast„ var„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Primul val de inunda˛ii a ap„rut Ón perioada 1—7 iulie 2005, c‚nd au fost afectate 8 localit„˛i, dintre care 103 case avariate, 0,54 kilometri drum jude˛ean, 18,8 kilometri drum comunal, 3 poduri ∫i 13 pode˛e. Œn perioada 11—16 iulie 2005 natura dezl„n˛uit„ a afectat Ónc„ 23 de localit„˛i din jude˛ul Arge∫. Din cauza ploilor toren˛iale 365 de case au fost grav avariate, 29 de case au fost complet distruse, infrastructura fiind grav deteriorat„. Exemplific„m prin cele 11,275 kilometri de drum jude˛ean ∫i 85,230 kilometri drum comunal, 27 de poduri, 71 pode˛e.

Œn ziua de 19 iulie 2005, c‚nd s-a dezl„n˛uit o furtun„ f„r„ precedent Ónso˛it„ de ploi abundente care au distrus nu mai pu˛in de 615 case ∫i blocuri, o ∫coal„, 7,2 km de re˛ele electrice ∫i au fost avariate de un num„r de 65 de autovehicule. Ultimul val de inunda˛ii a afectat jude˛ul Arge∫ Ón perioada 5—20 august 2005. Trebuie s„ men˛ionez c„ din totalul localit„˛ilor afectate unele dintre ele au fost supuse fenomenelor meteorologice negative de trei sau de patru ori Ón aceast„ var„.

Œn fa˛a acestor catastrofe naturale misiunile de interven˛ie ale Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ Arge∫ au dep„∫it num„rul de 1.250 ∫i au fost desf„∫urate Ón numai dou„ luni de zile. Œn toate aceste misiuni executate de Inspectoratul pentru Situa˛ii de Urgen˛„ al Jude˛ului Arge∫ îC„pitan Puic„ Nicolae“ au fost angrena˛i 80 de ofi˛eri, 177 subofi˛eri, 343 militari Ón termen, 66 de ASPAS (autospeciale de ap„ ∫i spum„), 20 de motopompe ∫i 20 de autocamioane de interven˛ie.

Am ˛inut s„ v„ prezint acest material pentru a putea Ón˛elege complexitatea ac˛iunilor executate de Inspectoratul pentru Situa˛ii de Urgen˛„ al Jude˛ului Arge∫ îC„pitan Puic„ Nicolae“ din dorin˛a de a le mul˛umi celor care au luat parte la misiunile mai sus amintite, dar ∫i Ón speran˛a c„ de acum Ónainte la reparti˛ia bugetar„ se va avea Ón vedere dotarea corespunz„tore a acestor inspectorate de urgen˛„, pentru a se putea interveni operativ ∫i eficient ∫i de acum Ónainte.

La Ónceputul acestei s„pt„m‚ni Ón Óntreaga ˛ar„ s-a s„rb„torit Ziua Pompierilor. Cu prilejul acestui eveniment a∫ vrea s„ le mul˛umesc ∫i s„ le transmit la mul˛i ani ∫i mult„ putere de munc„!

Alexandru Mocanu

#95165

Œn ∫edin˛a din 7 septembrie a.c., la propunerea domnului Adrian N„stase, Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t ca luni, 12 septembrie, to˛i deputa˛ii s„ r„m‚n„ Ón teritoriu pentru a participa la deschiderea anului ∫colar. Similar s-a procedat ∫i la Senat.

Personal, am declarat imediat c„ este o decizie lipsit„ de sens, chiar anacronic„ dac„ ne g‚ndim c„ suntem, iat„, Ón 2005. Ca urmare, nu o s„ particip la festivit„˛ile de deschidere ale anului ∫colar ∫i iat„ de ce. Pentru c„ eu cred c„ un parlamentar, oric‚t ar p„rea unora de ciudat, nu este ∫i nu trebuie s„ fie dec‚t un cet„˛ean obi∫nuit care, timp de patru ani, indiferent de profesie, are menirea de a face legi ori de a contribui la elaborarea acestora. Parlamentarul nu cred c„ este pl„tit din bani publici pentru a fi programat s„ patroneze diverse sindrofii, s„ taie panglici ori s„... deschid„ anul ∫colar! Admit c„ ocazional, cu titlu de excep˛ie, s-ar putea afla Óntr-o astfel de ipostaz„, dar ∫i atunci cu mult„

aten˛ie, astfel ca prezen˛a sa s„ fie una decent„, discret„, ∫i nicidecum ostentativ„!

Dup„ decembrie 1989 am sperat c„ noii conduc„tori se vor debarasa de cli∫ee ∫i feti∫uri comuniste. Din p„cate, dup„ 15 ani, mul˛i dintre ei sunt Ónc„ b‚ntui˛i de acestea, sunt, elegant spus, nostalgici. A∫ aprecia mult dac„ aceast„ nostalgie s-ar manifesta mai ales la votarea bugetului de stat ∫i i-am m„ri Ónv„˛„m‚ntului cu 40-50% aloca˛ia bugetar„. Œn acest fel, vor avea geamuri la ferestre ∫i pere˛i v„rui˛i nu doar ∫colile la care sunt invita˛i parlamentarii s„ deschid„ anul ∫colar!

Nu cred Ón grija ∫i aprecierea domnului Adrian N„stase pentru Ónv„˛„m‚nt at‚ta timp c‚t Ón nici unul dintre cei patru ai Ón care a fost prim-ministru aloca˛ia bugetar„ pentru acest sector abia dac„ a dep„∫it 3% din P.I.B. Eu sper ∫i voi milita ca, Óncep‚nd cu 2007, Ónv„˛„m‚ntul s„ beneficieze de minim 5% din P.I.B.

Acestea sunt, Ón principiu, motivele pentru care nu particip la deschiderea anului ∫colar 2005-2006. Cred, totu∫i, c„ pot exista excep˛ii, anume parlamentarii proveni˛i din Ónv„˛„m‚nt. Œn opinia mea, ace∫tia, din respect pentru breasla Ón care s-au format ∫i pentru colectivul din mijlocul c„ruia au plecat, sunt Óndrept„˛i˛i s„ participe la deschiderea anului ∫colar Ón ∫coala la care se vor Óntoarce ca dasc„li la finalul mandatului. Œn nici un caz, Óns„, parlamentarul profesor nu trebuie plimbat ca sfintele moa∫te pe la nu ∫tiu c‚te ∫coli ∫i, pentru acesta, copiii, p„rin˛ii ∫i dasc„lii s„ fie ˛inu˛i Ón curtea ∫colii Ón picioare, Ón soare ∫i Ón careu p‚n„ sose∫te, Ón sf‚r∫it, pentru 10—15 minute, M„ria sa alesul neamului.

Œn final, cu prilejul noului an ∫colar, adresez tuturor elevilor Óndemnul de a nu pregeta ∫i a se preg„ti c‚t mai bine pentru interesul lor ∫i bucuria p„rin˛ilor. Acestora le doresc s„n„tate ∫i tenacitatea de a-∫i sus˛ine copiii s„ ajung„ ceea ce-∫i doresc, iar cadrelor didactice s„ nu-∫i piard„ speran˛a, pentru c„ nu peste mult timp societatea Ói va r„spl„ti, a∫ez‚nd aceast„ breasl„, din toate punctele de vedere, pe un loc Ón concordan˛„ cu importan˛a ∫i noble˛ea activit„˛ii pe care o desf„∫oar„.

Mihai Dumitriu

#98325

Amatorismul aplic„rii ∫i interpret„rii legilor Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar

Œn interven˛ia de ast„zi v„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ epurarea politic„ ce se produce Ón institu˛iile publice ale statului, indiferent de profesionalismul celor care sunt da˛i afar„ ilegal, amatorismul aplic„rii ∫i interpret„rii legilor Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.

Baroniada dezl„n˛uit„ a Coali˛iei P.N.L.-P.D. din Ia∫i ∫i din toat„ ˛ara Óncepe s„ se extind„ din ce Ón ce mai mult, Óntinz‚ndu-∫i tentaculele ∫i acapar‚nd institu˛iile de interes public major, care ar trebui s„ fie independente din punct de vedere politic, printre acestea num„r‚ndu-se Inspectoratul ™colar Jude˛ean Ia∫i ∫i unit„˛ile ∫colare din jude˛. A∫a cum inunda˛iile au distrus zeci de mii de familii, tot a∫a Coali˛ia D.A. (Departe de Adev„r) inund„ politic institu˛iile statului distrug‚nd speran˛ele rom‚nilor de democra˛ie ∫i integrare european„.

A Ónceput un nou an ∫colar — 12 septembrie 2005 —, dar Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar rom‚nesc nu este preg„tit s„-∫i primeasc„ tinerii Ónv„˛„cei Ón b„nci, a∫a cum ar fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 normal. Spa˛iile ∫colare din majoritatea localit„˛ilor sunt improprii, nefiind reparate ∫i igienizate. Nu sunt asigurate condi˛iile materiale pentru desf„∫urarea unui Ónv„˛„m‚nt c‚t de c‚t normal. Peste 30% din unit„˛ile ∫colare nu sunt autorizate sanitar. Asigurarea cu personal didactic calificat las„ de dorit. Dac„ la nivelul ˛„rii sunt neocupate peste 20.000 de posturi, la nivelul jude˛ului Ia∫i peste 1.000 de posturi nu sunt ocupate cu personal didactic calificat, din care peste 300 de posturi Ónc„ sunt vacante.

Cu toate c„ Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar se confrunt„ cu serioase probleme Ón a asigura resursele materiale ∫i umane Ón prag de nou an ∫colar, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i Inspectoratul ™colar Jude˛ean Ia∫i au Ón vedere alte obiective prioritare, ca demiterea tuturor inspectorilor ∫colari. La Ia∫i motivul a fost aprobarea organigramei pentru inspectoratul ∫colar jude˛ean pentru anul ∫colar 2005—2006, f„r„ a se consemna modific„ri Ón compartimentele ∫i titulatura posturilor de inspectori ∫colari, posturi ocupate prin concurs. Œntreb de ce nu s-a desf„cut contractul de munc„ la tot personalul Inspectoratului ™colar Jude˛ean Ia∫i (contabil-∫ef, secretar-∫ef etc.)? Aprobarea organigramei inspectoratului ∫colar jude˛ean se face Ón fiecare an ∫colar, dar aceasta nu constituie act legal de a demite to˛i inspectorii ∫colari. Este o grav„ Ónc„lcare a legii. Respectarea legilor de actuala Coali˛ie P.N.L.-P.D. este ceva de domeniul fantasticului.

Inspectorii ∫colari, care Ón propor˛ie de 90% erau apolitici, vor fi Ónlocui˛i, a∫a cum o parte dintre ei au fost deja schimba˛i cu persoane Ónregimentate politic, activi∫ti la P.N.L. ∫i P.D.

Demiterea tuturor directorilor unit„˛ilor ∫colare din jude˛ul Ia∫i, termen de finalizare 1 octombrie 2005, prin procedeele: presa˛i s„-∫i dea demisia de c„tre anumi˛i inspectori ∫colari care au fost men˛inu˛i sau numi˛i Ón func˛ie de actuala Coali˛ie P.N.L.-P.D.; cadre didactice din ∫coli, p„rin˛i sunt Óndemna˛i de membri locali de partid P.N.L. sau P.D. s„ reclame orice la inspectoratul ∫colar jude˛ean, prefectur„, pentru a crea un motiv de anchet„ Ón ∫coal„ ∫i a le u∫ura munca celor de la inspectoratul ∫colar jude˛ean. Prin aceste procedee puse Ón practic„ Ón mod diabolic, to˛i directorii vor fi Ónlocui˛i cu persoane care desf„∫oar„ activitate politic„ sus˛inut„ Ón cadrul Coali˛iei P.N.L.-P.D., culoarea politic„ fiind primordial„.

La r‚ndul lor, cei avansa˛i Ón func˛ie sunt obliga˛i s„ fac„ schimb„ri Óncep‚nd de la portar ∫i Óngrijitor. Nimic nu poate fi mai antidemocratic dec‚t P.N.L. ∫i P.D. s„-∫i mute sediile Ón institu˛iile publice ale statului, inclusiv Ón unit„˛ile ∫colare.

A Ónceput o adev„rat„ v‚n„toare Ómpotriva membrilor Partidului Social Democrat sau a simpatizan˛ilor acestuia Ón toate domeniile, pe toate nivelurile: de la cele dou„ Camere din Parlamentul Rom‚niei ∫i institu˛iile publice centrale la institu˛ii publice locale (consilii locale, unit„˛i ∫colare, unit„˛i deconcentrate), alte structuri ∫i organiza˛ii ale statului de drept. Va fi mai r„u ca v‚n„toarea din ’50—’55.

Sincer vorbind, de multe ori ˛i se face mil„ atunci c‚nd vezi cum un ministru este dus cu pre∫ul de propriii s„i subordona˛i, mai ales de armata de juri∫ti de la Direc˛ia juridic„ ∫i control a Ministerului Educa˛iei ∫i

Cercet„rii, condus„ de doamna Blaga Violeta, inginer mecanic, c‚nd este pus s„ semneze acte normative care nu au nici o valoare legislativ„. Exemplu: testarea psihologic„ a cadrelor didactice, dispus„ printr-un ordin de ministru, s„ fie realizat„ de consilierii ∫colari existen˛i la nivelul anumitor unit„˛i ∫colare. Aceasta este o desconsiderare total„ a statutului de cadru didactic, o umilire cras„ a profesorilor ∫i Ónv„˛„torilor. Mai mult, au neru∫inarea s„-l numeasc„ test psihologic. Consilierii ∫colari sunt cadre didactice care au ca obiect de activitate elevii, ∫i nicidecum cadrele didactice. Nu sunt abilita˛i de lege de a realiza un examen psihologic. Nu sunt preg„ti˛i profesional de a aplica un test psihologic unui cadru didactic, iar dac„ Ól aplic„, este formal, f„r„ relevan˛„ ∫i putere de decizie. G‚ndi˛i-v„ c„ foarte mul˛i dintre Ónv„˛„torii ∫i profesorii din ∫colile ∫i liceele ˛„rii vor deveni o prad„ u∫oar„ pentru unii sau al˛ii care s„ le p„teze reputa˛ia.

Probabil ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, Mircea Miclea, a decis s„ dea o form„ psihologic„ reformei Ónv„˛„m‚ntului, cre‚nd un Ónv„˛„m‚nt Ón forma ∫i specializarea Domniei sale. A inaugurat dictatura elevilor, a instaurat dictatura consilierilor ∫colari, dup„ modelul de ac˛iune al celui care se afl„ Ón fruntea ˛„rii.

Amatorismul total Ón producerea actelor normative ∫i Ónc„lcarea flagrant„ a legilor existente reprezint„ modul de gestionare a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc de c„tre actuala guvernare de dreapta P.N.L.-P.D. îDeparte de Adev„r“.

Daniel Buda

#105556

Despre pre∫edin˛ii minoritari sau despre lipsa demisiei de onoare

Democra˛ia rom‚neasc„, Ón general, ∫i democra˛ia parlamentar„ rom‚neasc„, Ón special, sunt, a∫a cum arat„ ∫i evenimentele ultimelor luni, la Ónceput de drum. Ca membru al Comisiei pentru regulament a Camerei Deputa˛ilor, am constatat cu am„r„ciune aceast„ realitate ∫i tocmai pentru a nu putea fi acuzat de partizanat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 politic, pentru c„ Ónainte de toate sunt deputat al Partidului Democrat, voi aduce argumente de natur„ juridic„ ∫i constitu˛ional„.

Problema revoc„rii din func˛ie a actualilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului a fost ∫i este Óndelung comentat„. Coali˛ia de guvern„m‚nt, al c„rui parlamentar sunt, consider„ Ón mod Óndrept„˛it c„, din moment ce de˛ine Ón prezent o majoritate parlamentar„ care a condus la formarea unui Guvern al s„u, este firesc ca ∫i cei doi pre∫edin˛i ai Camerelor s„ apar˛in„ aceleia∫i coali˛ii. Conceptul de putere Ón sine implic„ de˛inerea, pe c‚t posibil, a p‚rghiilor constitu˛ionale ale puterii de c„tre aceea∫i forma˛iune politic„ sau de c„tre aceea∫i coali˛ie/alian˛„ politic„. Acest lucru nu Ónseamn„ o capturare a statului Ón beneficiul unei for˛e politice — lucru pe cale s„ se Ónt‚mple Ón timpul trecutei guvern„ri —, ci, Ón fapt, o asumare politic„ a puterii, a responsabilit„˛ilor ∫i r„spunderii politice ce deriv„ din aceast„ putere de c„tre partidul sau partidele care au c‚∫tigat puterea. Electoratului Ói este prea greu s„ decanteze meritele puterii sau ale opozi˛iei Ón cazul Ón care cei de la putere sunt ∫i Ón opozi˛ie, iar cei din opozi˛ie sunt ∫i la putere.

Este o chestiune ce ˛ine de deontologia puterii ∫i de deontologia opozi˛iei. Desigur, realit„˛ile politice ale altor state nu exclud ∫i posibilitatea a∫a-numitei coabit„ri. Formul„ consacrat„ Ón Fran˛a ∫i av‚ndu-i ca protagoni∫ti fie pe François Mitterand ∫i pe Jacques Chirac, fie pe acesta din urm„ ∫i pe Lionel Jospin, coabitarea, at‚t de drag„ unora ca solu˛ie de guvernare, este departe de a fi pentru Rom‚nia solu˛ia c‚∫tig„toare care s„ o conduc„ spre integrarea la 1 ianuarie 2007 Ón Uniunea European„. Nici m„car recentele evenimente politice din Bulgaria, colega noastr„ de aderare, nu o justific„.

Partidul Social Democrat vede coabitarea ca pe o solu˛ie de a fi ∫i la putere, ∫i Ón opozi˛ie. Coabitare nu Ónseamn„ Óns„ un pre∫edinte ∫i un Guvern, deci ∫i majoritate parlamentar„ provenind de la o forma˛iune sau alian˛„ politic„ ∫i pre∫edin˛i ai Legislativului provenind de la opozi˛ie. Coabitare Ónseamn„ un pre∫edinte ales pe listele unei forma˛iuni sau alian˛e ∫i Guvern ∫i Parlament dominate de alt„ forma˛iune politic„ sau alian˛„.

Din dorin˛a de a se ag„˛a de putere cu orice pre˛, P.S.D. refuz„ s„ Ónve˛e deontologia opozi˛iei ∫i, de fapt, refuz„ s„ exercite o opozi˛ie constructiv„. Aceast„ deontologie ar fi Ónsemnat ca, o dat„ ce nu a reu∫it formarea Guvernului, P.S.D.-ul s„-∫i asume soarta opozi˛iei, o opozi˛ie constructiv„ bazat„ pe onoare ∫i pe fair-play politic. Dimpotriv„, ag„˛‚ndu-se de conducerile celor dou„ Camere ale Parlamentului, P.S.D. refuz„ asumarea unei opozi˛ii constructive Ón favoarea unei opozi˛ii destructive, de sabotare cu orice pre˛ ∫i prin orice mijloace a celor care au format Guvernul ∫i care l-au trimis pe pre∫edinte la Palatul Cotroceni.

Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. ∫i coali˛ia de guvern„m‚nt doresc ca la sf‚r∫itul celor patru ani de mandat s„ poat„ da socoteal„ Ón fa˛a electoratului doar pentru faptele sale politice pe care le-a s„v‚r∫it c‚t a fost la putere, f„r„ a Óncerca s„ se scuze pentru faptul c„, Ón realitate, nu a de˛inut puterea sau a de˛inut doar o parte a acesteia.

Alegerea domnilor N„stase ∫i V„c„roiu la conducerea Camerelor Parlamentului s-a f„cut Óntr-un moment c„ruia Ói corespundea o anumit„ majoritate parlamentar„, care

Óntre timp s-a modificat. Domniile lor consider„ c„ trebuie s„-∫i continue Ón mod firesc mandatul Ón virtutea unei prevederi constitu˛ionale care precizeaz„ c„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i cel al Senatului sunt ale∫i pe patru ani. Domniile lor uit„, Óns„, sau refuz„ s„ recunoasc„ faptul c„ nici Ón Camer„ ∫i nici Ón Senat nu se mai sprijin„ pe o majoritate care s„-i fac„ reprezentan˛ii ei, altfel spus Domniile lor ∫i-au pierdut reprezentativitatea.

Pornind de la aceast„ simpl„ realitate, cei doi ar fi trebuit s„-∫i depun„ mandatul de pre∫edin˛i, aleg‚nd s„ cenzureze politic noua majoritate de pe b„ncile opozi˛iei, prin amendamente, interpel„ri, Óntreb„ri etc., ∫i nu de la Ón„l˛imea jil˛urilor de pre∫edin˛i, Óncerc‚nd s„ Ómpiedice convocarea unor ∫edin˛e, desf„∫urarea unor dezbateri sau z„d„rnicirea procesului legislativ. Onoarea politic„ ∫i deontologia opozi˛iei ar fi trebuit s„-i conduc„ la un gest pe c‚t de firesc, pe at‚t de apreciat, acela al demisiei. Œncr‚ncenarea cu care Domniile lor ˛in de cele dou„ demnit„˛i ne arat„ Ónc„ o dat„ c„ Rom‚nia postdecembrist„ nu cunoa∫te Ónc„ nici onoarea politic„, nici demisia de onoare. Regulile acesteia nu trebuie scrise nici Ón Constitu˛ie ∫i nici Ón regulamentul Camerei sau al Senatului.

Liderii P.S.D. se prevaleaz„ de faptul c„ art. 64 alin. (2) din Constitu˛ie precizeaz„ c„ îPre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i pre∫edintele Senatului se aleg pe durata mandatului“, tr„g‚nd de aici concluzia c„ mandatul celor doi este Ón mod obligatoriu de patru ani, indiferent ce s-ar Ónt‚mpla. Aceia∫i lideri refuz„ Óns„ s„ citeasc„ mai departe acela∫i alineat, care precizeaz„ c„ îmembrii Birourilor permanente pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului“, deci cei doi pre∫edin˛i, ca membri ai Birourilor permanente ale Camerelor, pot fi revoca˛i Ónainte de Ómplinirea celor patru ani de mandat. Mai mult, la alin. (5) al aceluia∫i articol se precizeaz„ c„ îBirourile permanente ∫i comisiile parlamentare se alc„tuiesc potrivit configura˛iei politice a fiec„rei Camere“, or, cei doi pre∫edin˛i fac parte din aceste Birouri permanente.

Lectura Óngust„ a prevederilor constitu˛ionale ∫i lipsa onoarei politice Ói fac pe cei doi pre∫edin˛i ai Camerelor s„ se considere infailibili ∫i de neÓnlocuit, ridic‚ndu-se din acest punct de vedere deasupra altor demnitari din stat. Pre∫edintele Rom‚niei, ales prin vot universal ∫i direct, de∫i Ónvestit pentru un mandat de cinci ani, poate fi revocat Ónainte de Ómplinirea acestui mandat. Primul-ministru, de∫i Ónvestit de Parlament pentru un mandat de patru ani, poate fi la r‚ndul s„u revocat din func˛ie de acela∫i Parlament Ónainte de expirarea celor patru ani ∫i aceasta pentru c„ ∫i-a pierdut reprezentativitatea Ón Parlament.

Aceia∫i lideri P.S.D. mai spun c„ revocarea este o sanc˛iune ∫i, Ón consecin˛„, cum domnii N„stase ∫i V„c„roiu nu au motive de a fi sanc˛iona˛i, ace∫tia nu pot fi nici revoca˛i. Actualele prevederi ale Regulamentului Camerei prev„d posibilitatea revoc„rii din func˛ie a pre∫edintelui doar la cererea grupului politic care l-a propus. Aceast„ prevedere, coroborat„ cu teoria sanc˛iunii relev„ ridicolul situa˛iei: c‚nd ne-am putea a∫tepta oare, Ón politica noastr„ d‚mbovi˛ean„, ca pre∫edintele Camerei s„ fie revocat de propriul partid, al c„rui pre∫edinte executiv din Ónt‚mplare este? R„spunsul nu este greu de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 ghicit ∫i cu at‚t mai mult cu c‚t partidul Ón cauz„ este tocmai P.S.D. Niciodat„!

™i, totu∫i, chiar Ón condi˛iile actualelor prevederi regulamentare, le voi da colegilor de la P.S.D. un motiv pentru a fi de acord cu revocarea din func˛ie a domnului pre∫edinte N„stase. S„pt„m‚na trecut„ am fost martorii refuzului domnului pre∫edinte de a convoca sesiunea extraordinar„ a Camerei la cererea adresat„ de peste o treime din num„rul deputa˛ilor, a∫a cum prev„d ∫i regulamentul, ∫i Constitu˛ia. Acest refuz al domnului Adrian N„stase reprezint„ o Ónc„lcare a Constitu˛iei, care la art. 66 alin. (2) ∫i (3) prevede urm„toarele: î(2) Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul se Óntrunesc ∫i Ón sesiuni extraordinare, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Biroului permanent al fiec„rei Camere ori a cel pu˛in o treime din num„rul deputa˛ilor sau al senatorilor. (3) Convocarea Camerelor se face de pre∫edin˛ii acestora.“

A∫adar, textul constitu˛ional este imperativ: convocarea se face de c„tre pre∫edin˛i, ∫i nu dac„ vor pre∫edin˛ii. Ca o ironie a sor˛ii, Ón Ónc„lcarea Constitu˛iei domnul pre∫edinte N„stase s-a folosit tot de sanc˛iune, mai precis de lipsa unei sanc˛iuni pentru neconvocarea Camerei Ón sesiune extraordinar„. Domnia sa a socotit c„ nu i se Ónt‚mpl„ nimic, pentru c„ nu prev„d sanc˛iune nici Constitu˛ia, nici regulamentul, dac„ nu procedeaz„ la convocarea Camerei Ón sesiune extraordinar„. Dar ∫i dac„ s-ar fi prev„zut vreo sanc˛iune, aceasta ar fi fost revocarea din func˛ie, care ar fi trebuit s„ o propun„, cine?, tocmai partidul al c„rui pre∫edinte executiv este!

Vedem aici exemplul unei str„lucite coabit„ri Óntre abuzul de putere ∫i lipsa de onoare politic„, iar cu o asemenea coabitare nu putem fi nicidecum de acord. Singura coabitare pe care o putem accepta este coabitarea P.S.D.-ului cu opozi˛ia, ∫i aceasta m„car pe durata acestui mandat de patru ani!

Adrian George Scutaru

#114747

Declara˛ie politic„: îCanalul B‚stroe, o problem„ pentru oficialii rom‚ni?“

A trecut un an de c‚nd diploma˛ii din Rom‚nia ∫i Ucraina nu au ajuns la nici un acord privind lucr„rile de pe canalul B‚stroe. Œn aceast„ var„ presa rom‚n„ a prezentat informa˛ii conform c„rora partea ucrainean„ a reluat lucr„rile la canalul B‚stroe. Œn plus, au fost prezentate ∫i declara˛ii ale unor oficiali de la Kiev care pledau pentru utilitatea proiectului B‚stroe.

Ucraina a semnat unele acorduri ∫i conven˛ii interna˛ionale cu Rom‚nia privind informarea ∫i consultarea ˛„rii noastre Ón cazul unor lucr„ri cu caracter transfrontalier. Œn ciuda demersurilor oficialilor de la Bucure∫ti pentru solu˛ionarea acestei dispute, nu s-au Ónregistrat rezultate vizibile. Observ„m cu regret c„ ceea ce difer„ de perioada precedent„ este doar atmosfera negocierilor. Schimb„rile survenite la Kiev din aceast„ iarn„ ne-au f„cut s„ credem c„ va exista un grad mult mai mare de flexibilitate din partea Ucrainei Ón privin˛a solu˛ion„rii problemei canalului B‚stroe. Schimb„rile politice se pare c„ nu au determinat ∫i o schimbare a pozi˛iei de principiu a Ucrainei.

Œn urma reuniunilor interna˛ionale Ón domeniul mediului ce s-au desf„∫urat pe parcursul anului 2005, Ucraina ∫i-a luat angajamentul c„ nu va mai continua lucr„rile la

canalul Dun„re—Marea Neagr„ p‚n„ c‚nd nu va Óndeplini prevederile rezolu˛iilor, ale recomand„rilor ∫i ale deciziilor interna˛ionale adoptate p‚n„ Ón prezent cu privire la canalul B‚stroe.

Cre∫terea traficului naval pe B‚stroe va spori riscurile de poluare accidental„ cu hidrocarburi sau alte produse chimice periculoase, afect‚nd astfel pescuitul desf„∫urat pe bra˛ul Chilia. De∫i numeroase organiza˛ii ecologiste au atras aten˛ia asupra acestor pericole, Ucraina nu recunoa∫te Óns„ existen˛a unui posibil impact asupra Deltei Dun„rii.

Rom‚nia a depus Ón luna august la Curtea Interna˛ional„ de Justi˛ie de la Haga un memoriu privind delimitarea platoului continental, fapt ce dovede∫te inten˛ia ferm„ a diploma˛iei rom‚ne de a rezolva acest diferend. Este necesar ca ∫i Ón problema canalului B‚stroe Rom‚nia s„ dovedeasc„ aceea∫i fermitate ∫i s„ continue politica de sensibilizare a opiniei publice interna˛ionale pentru a se stopa lucr„rile. Problema canalului B‚stroe nu este una de orgoliu pentru Rom‚nia, ci este o chestiune care afecteaz„, prin implica˛iile sale ecologice ∫i economice, chiar siguran˛a na˛ional„ a ˛„rii noastre.

Dan Hora˛iu Buzatu

#117232

## Stima˛i colegi,

Ziua de 13 septembrie are o semnifica˛ie pe care nu doresc s„ o evoc aici ∫i acum. Cred c„ este suficient s„ ∫tim c„ Ón aceast„ zi serb„m Ziua Pompierilor din Rom‚nia.

Motivul pentru care sunt ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ este dat de evenimentele grave cu care ne-am confruntat cu to˛ii Ón ultima perioad„, ∫i anume inunda˛iile. Despre acest subiect, pe bun„ dreptate, s-a vorbit ∫i s-a scris mult, at‚t despre impactul distrug„tor pentru cet„˛enii din zonele afectate, c‚t ∫i despre efectele grave asupra economiei na˛ionale. S-a vorbit Óns„ mai pu˛in despre oamenii care Ón toat„ aceast„ perioad„ au stat Ón linia Ónt‚i: cadrele militare ∫i salaria˛ii civili ai inspectoratelor jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„.

Ca deputat de Dolj doresc s„ mul˛umesc Comandamentului Inspectoratului Jude˛ean pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îOltenia“ pentru excep˛ionala d„ruire cu care s-au angajat pentru a ˛ine piept calamit„˛ilor care s-au ab„tut asupra jude˛ului, dar ∫i pentru profesionalismul de care au dat dovad„. Pentru a avea o dimensiune asupra eforturilor acestor oameni minuna˛i Ón st„p‚nirea situa˛iei grave din Dolj, doresc s„ precizez c„ inunda˛iile au afectat 56 de localit„˛i din totalul de 111 c‚t num„r„ jude˛ul, iar prezen˛a cadrelor militare din inspectorat s-a f„cut sim˛it„ Ón toate.

Trebuie men˛ionate aici ac˛iunile mai deosebite desf„∫urate Ón satul Cleanov din comuna Carpen, Ón comunele Mischii, Gherce∫ti, Piele∫ti, Rob„ne∫ti, Dr„gote∫ti, Breasta, V‚rvor etc. Œn aceste comune cadrele militare ale Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îOltenia“ s-au implicat activ at‚t Ón salvarea persoanelor aflate Ón dificultate, c‚t ∫i Ón salvarea de bunuri sau a animalelor. A∫ eviden˛ia cu aceast„ ocazie salvarea a peste 80 de persoane, utiliz‚ndu-se b„rci pneumatice, din localit„˛ile men˛ionate anterior, precum ∫i ac˛iunile de evacuare a persoanelor, circa 100, din satul Cotu, comuna Breasta.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Chiar dac„ inunda˛iile s-au Óncheiat de peste dou„ s„pt„m‚ni, efectele acestora Ónc„ persist„. Evident, cadrele militare ale Inspectoratului pentru Situa˛ii de Urgen˛„ îOltenia“ Ó∫i continu„ misiunea: Ón aceast„ perioad„ se munce∫te la evacuarea apei din beciurile ∫i gospod„riile cet„˛enilor din Craiova, Podari, Goie∫ti V‚rvor. De asemenea, se continu„ ac˛iunea de asanare a f‚nt‚nilor publice din localit„˛ile afectate de inunda˛ii, Ómpreun„ cu Direc˛ia de S„n„tate Public„ Dolj, Ón vederea dezinfect„rii acestora.

Mircea Valer Pu∫c„

#119789

Despre legalitatea ∫i oportunitatea schimb„rii

De zile bune, una dintre temele politice intrate Ón dezbaterea public„ este cea referitoare la inten˛ia coali˛iei aflate la guvernare de a schimba pre∫edin˛ii celor dou„ Camere. Dezbaterea Óntr-o societate democratic„ este un lucru pozitiv. Lipsa de informare a celor care particip„ la dezbateri este un lucru mai pu˛in fericit!

Partidul Social Democrat, cel vizat de amintitele inten˛ii de schimbare, transmite pe canalele media semnale amenin˛„toare, de la reclama˛ii la Uniunea European„ p‚n„ la inedita solu˛ie de boicotare a lucr„rilor Parlamentului. Unii formatori de opinie din mass-media, f„c‚nd referire la tema Ón discu˛ie, invoc„ fie prevederi ale Constitu˛iei, fie norme democratice Ón sus˛inerea punctului de vedere al P.S.D. privind Óncercarea de obstruc˛ionare a procedurilor de revocare a pre∫edin˛ilor Camerelor.

BineÓn˛eles, schimbarea celor doi pre∫edin˛i ai Camerelor comport„ o discu˛ie prealabil„ purtat„ pe cel pu˛in dou„ paliere: cel al legalit„˛ii, Ón sensul de a fi posibil din punctul de vedere al Constitu˛iei ∫i al regulamentelor celor dou„ Camere, ∫i cel al oportunit„˛ii, care s„ motiveze necesitatea ac˛iunii. Dac„ ne uit„m la ce se Ónt‚mpl„ acum, Ón media, Ón cazul acestor dezbateri, r„m‚nem cu gustul amar al constat„rii unor puncte de vedere care Óncearc„ o manipulare grosolan„. Manipularea are ca premis„, b„nuiesc, lipsa de informare a celor viza˛i. Dac„ dezbaterea s-ar baza pe argumente solide, ∫i nu doar pe simpla dorin˛„ a celor care invoc„ îneconstitu˛ionalitatea“ sau arunc„ inten˛ia schimb„rilor Ón zona înedemocratic„“, o minim„ decen˛„ a discursului ar presupune invocarea principiilor constitu˛ionale care Ómpiedic„ schimbarea ∫i, respectiv, lipsurile democratice ale demersului... Or, faptul c„ nu se face recurs la Constitu˛ie ∫i nu se analizeaz„ cadrul democratic al demersului demonstreaz„, dac„ mai era cazul, c„ mai mult dec‚t argumentele conteaz„ postura celui care face o anume afirma˛ie, printr-o Óncercare de a transfera din propria-i credibilitate un gen de credibilitate asupra celor afirmate. Regretabil este c„ cei care s-au angrenat Ón acest joc nu au anticipat efectele perverse ale unui astfel de comportament! Mai devreme sau mai t‚rziu, atunci c‚nd lucrurile vor fi fost l„murite, erodarea propriei credibilit„˛i se va lega organic de constatarea lipsei de sus˛inere a afirma˛iilor.

Dup„ aceast„, recunosc, lung„ introducere doresc s„ fac analiza argumentat„ a inten˛iei de schimbare a pre∫edin˛ilor Camerelor, pe cele dou„ paliere.

Primul palier, cel al legalit„˛ii, ne trimite la textul din Constitu˛ie, titlul III, capitolul I îParlamentul“, sec˛iunea 1 îOrganizare ∫i func˛ionare“, art. 64:

îArticolul 64

Organizarea intern„

(1) Organizarea ∫i func˛ionarea fiec„rei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prev„zute Ón bugetele aprobate de acestea.

(2) Fiecare Camer„ Ó∫i alege un Birou permanent. Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor ∫i pre∫edintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilal˛i membri ai Birourilor permanente sunt ale∫i la Ónceputul fiec„rei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului.“

A∫adar, cum lesne se poate constata din textul constitu˛ional, pre∫edin˛ii celor dou„ Camere sunt membri ai Birourilor permanente ∫i, pe cale de consecin˛„, pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului! Afirma˛ia c„ sunt membri ai Birourilor permanente se bazeaz„ pe modul Ón care textul constitu˛ional descrie structura Birourilor permanente: pre∫edin˛i ∫i ceilal˛i membri ai Birourilor permanente. Posibilitatea revoc„rii acestora — a oric„rui membru al Biroului permanent! — este consacrat„ Ón ultima propozi˛ie a alin. (2) al art. 64. BineÓn˛eles, procedura expres„ de revocare trebuie s„ fie detaliat„ Ón regulamentele celor dou„ Camere, a∫a cum consacr„ textul Constitu˛iei la alin. (1), prima propozi˛ie. Durata mandatului diferit„, una pentru pre∫edinte, alta pentru ceilal˛i membri ai birourilor, nu poate constitui temei de Ómpiedecare a revoc„rii. Durata mandatului are doar rolul de a defini perioada dup„ care acesta Ónceteaz„ de drept! Cu alte cuvinte, textul constitu˛ional consacr„ dou„ situa˛ii de Óncetare a mandatului: la termen, dup„ expirarea perioadei pentru care a fost acordat, ∫i prin revocare, oric‚nd Ónainte de expirarea mandatului.

Dac„ acum putem afirma, prin simpla lecturare a textului constitu˛ional, c„ nu exist„ dubii privind legalitatea unui demers de revocare a pre∫edin˛ilor, discu˛ia pe cel de-al doilea palier este mai nuan˛at„ ∫i comport„ argumente de alt„ natur„ dec‚t cele ale unor texte ∫i citirea lor corect„! Palierul oportunit„˛ii vizeaz„ necesitatea demersului din considerente de corect„ func˛ionare a institu˛iilor statului. Dac„ legalitatea nu poate fi pus„ Ón discu˛ie dec‚t cu rea-credin˛„, necesitatea este o chestiune care merit„ o atent„ ∫i argumentat„ discu˛ie!

Din punctul meu de vedere, Parlamentul Rom‚niei, format din cele dou„ Camere, este organul reprezentativ al sistemului democratic, fiind una dintre puterile statului. Dezbaterea pe care o lansez are ca argument faptul amintit anterior: Parlamentul trebuie s„ fie expresia sistemului democratic! Din acest punct de vedere, dac„ argumentul este acceptat, discu˛ia se simplific„.

A∫adar, Óntr-un sistem democratic, structurile de conducere trebuie, ca necesitate obligatorie, s„ fie agreate de majoritate! Cu alte cuvinte, este de neacceptat Óntr-o democra˛ie ca cel care conduce s„ nu fie expresia majorit„˛ii, reprezentantul agreat al acesteia... Dac„ ne referim la Parlament Ón ansamblul s„u, dar ∫i fiecare Camer„ individual, principiile enun˛ate trebuie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 respectate. A∫adar, este de resortul fiec„rei Camere s„ decid„, prin majoritate, de c„tre cine dore∫te s„ fie reprezentat„, cine s-o conduc„. La alegere, legitimitatea pre∫edin˛ilor are ca fundament Óndeplinirea simultan„ a trei condi˛ii: voin˛a majorit„˛ii, sprijinul unui grup parlamentar ∫i prezum˛ia de integritate. Pre∫edintele Ó∫i pierde legitimitatea ori de c‚te ori nu mai Óndepline∫te una dintre condi˛iile amintite. Œn absen˛a legitimit„˛ii, procedura de revocare poate fi declan∫at„.

Privind Ón urm„, putem constata c„ la un moment dat s-a manifestat o anume voin˛„ Ón Camere cu ocazia votului dat la alegerea pre∫edin˛ilor. Totodat„, nu putem contesta c„, ulterior acelei etape, s-a produs o muta˛ie ∫i s-a configurat o alt„ majoritate parlamentar„, majoritate care ∫i-a asumat r„spunderea guvern„rii ∫i care nu se simte reprezentat„ de actualii pre∫edin˛i ai Camerelor!

Dac„ am acceptat c„ posibilitatea revoc„rii din func˛ie este consacrat„ Ón Constitu˛ie, acum vom observa ∫i ra˛iunea acesteia, anume ca p‚rghie democratic„ de a aduce, ori de c‚te ori este cazul, corec˛ia necesar„ Ón nevoia majorit„˛ii de a fi reprezentat„ Ón organismele de conducere de acele persoane pe care le agreeaz„ ∫i care o reprezint„! Cu alte cuvinte, nu doar c„ este perfect posibil„ revocarea pre∫edin˛ilor, dar ea devine necesar„ ori de c‚te ori majoritatea simte c„ nu este corect reprezentat„ Ón func˛iile alese.

A∫adar, eu cred c„ mai mult dec‚t simplul fapt c„ schimbarea pre∫edin˛ilor Camerelor este perfect constitu˛ional„, este de datoria majorit„˛ii parlamentare s-o Ónf„ptuiasc„, pun‚nd astfel punct unei situa˛ii de ambiguitate ∫i lipse de coeren˛„. Majoritatea poate ∫i trebuie s„-∫i afirme voin˛a Ón a demonstra c„ ea este unic„, aceea∫i la guvernare, aceea∫i Ón Parlament!

Mircia Giurgiu

#127398

## Ne a∫teapt„ vremuri grele

Modificarea Codului muncii, ca ∫i preconizata majorare a pre˛urilor de la 1 aprilie 2005, a condus la apari˛ia unor nemul˛umiri justificate. Din p„cate, valul scumpirilor nu s-a oprit la 1 aprilie 2005. Au mai fost ∫i altele ∫i, dup„ cum arat„ Programul guvernamental, vor mai fi. Una dintre cele mai importante vizeaz„ cre∫terea T.V.A. cu trei procente, lucru care va atrage dup„ sine alte scumpiri. Guvernul a acceptat propunerile reprezentan˛ilor F.M.I. de a devansa calendarul stabilit pentru majorarea tarifelor la gaze naturale, energie electric„ ∫i termic„, dar nimeni nu a solicitat cre∫terea T.V.A. la 22%. Aceasta reprezint„ consecin˛a introducerii cotei unice de impozitare, care Ón prima faz„ nu produce efectele scontate, ∫i pentru a cre∫te veniturile la bugetul de stat a ap„rut ca idee salvatoare majorarea T.V.A.

Tot de la 1 aprilie 2005 au crescut ∫i accizele la uleiuri minerale, tutun ∫i alcool, precum ∫i impozitele pe venituri din dob‚nzi ale nereziden˛ilor ∫i pe tranzac˛iile imobiliare efectuate de persoane juridice, dar pre˛urile la gaze naturale, energie electric„ ∫i termic„, alimente de baz„ ∫i alte servicii sunt Ón continu„ cre∫tere.

Œn schimb, Ón urma acestor major„ri, persoanele care beneficiaz„ doar de salariul minim pe economie vor ajunge s„ nu-∫i mai poat„ achita nici cheltuielile de Óntre˛inere lunare, f„r„ a mai pune la socoteal„ alimentele, medicamentele sau alte lucruri necesare

traiului de zi cu zi. Iat„ c‚teva cazuri concrete: angaja˛ii din sistemul preuniversitar au amenin˛at c„ vor declan∫a greva general„ dac„ Guvernul nu Óncepe negocieri pentru majorarea salariilor, conform promisiunilor f„cute. Trebuie precizat c„ sindicatele din Ónv„˛„m‚nt au Ónceput negocierile privind majorarea salariilor cu Cabinetul N„stase, discu˛iile fiind suspendate Ónaintea alegerilor din noiembrie.

Majoritatea magistra˛ilor de la instan˛ele ∫i parchetele clujene a decis s„ protesteze fa˛„ de atitudinea Guvernului Ón privin˛a proiectului de ordonan˛„ pentru modificarea Legii salariz„rii Ón justi˛ie.

Mari nemul˛umiri au existat ∫i continu„ s„ exist„ ∫i Ón sectorul minier. Asupra sindicali∫tilor din aceast„ ramur„ a economiei planeaz„ spectrul unor noi disponibiliz„ri prev„zute tot Ón acordul semnat cu F.M.I., dar anul trecut. Œn diferite ocazii s-a vehiculat c„ vor fi disponibiliza˛i aproximativ 5.100 de oameni, Óns„ num„rul celor care Ó∫i vor pierde locul de munc„ se anun˛„ a fi mult mai mare, adic„ 6.600.

Nici sectorul sanitar nu e scutit de fr„m‚nt„ri. Num„rul nemul˛umi˛ilor e completat de salaria˛ii din cinematografie ∫i de tipografi. Cre∫terea alarmant„ a pre˛urilor ∫i constatarea c„, Ón ciuda eforturilor, co∫ul zilnic e tot mai gol explic„ nemul˛umirea sindical„ tot mai evident„. Nici n-o vor duce mai bine dup„ 1 aprilie 2005, Ón condi˛iile Ón care la fiecare Ónceput de lun„ stau la cozi interminabile pentru a ob˛ine medicamentele at‚t de necesare. Pentru a supravie˛ui, cei mai mul˛i dintre ei vor trebui s„-∫i Ónstr„ineze agoniseala de o via˛a.

O alt„ categorie mereu defavorizat„ este cea a tinerilor care, chiar dac„ sunt bine preg„ti˛i profesional, nu c‚∫tig„ salarii care s„ le permit„ un acoperi∫ al lor deasupra capului, nemaivorbind de Óntemeierea unei familii.

De vreme ce modificarea pre˛urilor se face f„r„ a ˛ine cont de puterea de cump„rare ∫i de suportabilitate a popula˛iei ∫i f„r„ a respecta promisiunile din campania electoral„, nu e de mirare c„ num„rul celor nemul˛umi˛i cre∫te din zi Ón zi. Mai mult dec‚t at‚t, scumpirea utilit„˛ilor poate conduce la Ónchiderea unor firme, Ón condi˛iile Ón care majorarea pre˛urilor la energie va determina sc„derea competitivit„˛ii produselor rom‚ne∫ti. Principala urmare direct„ a acestei m„suri este cre∫terea ∫omajului ∫i reducerea nivelului de trai al cet„˛enilor.

™i, de parc„ aceste scumpiri nu ar fi fost de ajuns, soarta a lovit din nou crunt Rom‚nia Ón acest an. Ploile care au c„zut Ón acest an au afectat Óntreaga ˛ar„, lu‚ndu-∫i tributul Ón vie˛i omene∫ti. Sute de gospod„rii se afl„ sub ape, agoniseala de o via˛„ a oamenilor este pierdut„, culturile de pe mii de hectare sunt compromise, pagubele ridic‚ndu-se la c‚teva zeci de miliarde de lei. Dar poate cea mai mare vin„ o poart„ autorit„˛ile, care nu ∫i-au asumat responsabilitatea cu care electoratul i-a Ónvestit.

O alt„ problem„ actual„ este cea a remanierii guvernamentale, asta dup„ mult mediata demisie retractat„ a premierului T„riceanu. Au fost schimba˛i patru mini∫tri, dar lucrurile au r„mas la fel, cu excep˛ia situa˛iei de la Ministerul S„n„t„˛ii, unde noul ministru a retras proiectul de Lege a spitalelor. Potrivit acestui proiect, cei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 mai lovi˛i ar fi fost tot cei care asigur„ asisten˛a medical„ primar„ ∫i de specialitate.

Astfel, se ridic„ o problem„ major„: ˛ara se afl„ sub ap„, s„r„cia este la cote tot mai ridicate, dar conduc„torii se preocup„ de cu totul alte lucruri dec‚t cele pentru care au fost ale∫i Ón func˛iile pe care le ocup„.

Œn aceste condi˛ii nu pot s„ nu m„ Óntreb c‚nd se vor vedea efectele reale ale ur„rii pre∫edintelui Traian B„sescu îS„ tr„i˛i bine!“, dac„ nu cumva ∫i acesta va r„m‚ne un simplu slogan de campanie electoral„.

Ovidiu Ioan Silaghi

#132696

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Numeroasele critici ∫i acuze aduse unor judec„tori de la Curtea Constitu˛ional„ se pare c„ se confirm„. Astfel, s„pt„m‚na trecut„ s-a relatat Ón pres„ c„ judec„torul Acsinte Gaspar ofer„ consultan˛„ fo∫tilor colegi de partid de p‚n„ anul trecut, colegi care, de altfel, l-au numit la Curtea Constitu˛ional„ ∫i cu care, sus˛ine Domnia sa, nu a mai ˛inut nici o leg„tur„.

Dar miercurea trecut„ domnul Gaspar s-a Ónt‚lnit cu Adrian N„stase, Nicolae V„c„roiu, Viorel Hrebenciuc ∫i Mircea Geoan„ pentru a-i sf„tui cum s„ se mai am‚ne procedurile de modificare a regulamentelor celor dou„ Camere ∫i, implicit, cele viz‚nd schimbarea pre∫edin˛ilor. Se pare c„ acela∫i judec„tor a sugerat ca P.S.D. s„ reclame la Curtea Constitu˛ional„ protocolul coali˛iei din 10 august, prin care p‚n„ pe 15 septembrie trebuiau schimba˛i pre∫edin˛ii Camerelor. Am Ón˛eles c„ domnul N„stase a dezmin˛it consilierea. Totu∫i, niciodat„ nu a ie∫it fum f„r„ foc.

Continuarea rela˛iei dintre un judec„tor al Cur˛ii Constitu˛ionale cu partidul care l-a propulsat Ón func˛ie reprezint„ Ónc„ o dovad„ a acuza˛iilor de incompatibilitate aduse Ón ultimele luni mai multor judec„tori ai acestei institu˛ii, printre cei viza˛i afl‚ndu-se ∫i Acsinte Gaspar. Nu trebuie uitat nici art. 25 din actualul Regulament al Camerei Deputa˛ilor, care a fost g„sit neconstitu˛ional tot de c„tre aceia∫i judec„tori ∫i pentru care s-a dat o motiva˛ie mai mult dec‚t stranie. Ceea ce surprinde, dar nu ∫i pe mine, este faptul c„ domnul Acsinte Gaspar nu a descoperit c‚nd era deputat ∫i ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul, Ón legislatura trecut„, c„ respectivul articol ar fi neconstitu˛ional.

Nu se poate realiza o reform„ a justi˛iei cu judec„tori ai Cur˛ii Constitu˛ionale care Ó∫i dep„∫esc atribu˛iile ∫i Óncalc„ prevederile legilor. Dar este greu de crezut c„ un Acsinte Gaspar va fi sanc˛ionat de colegii s„i, singurii Óndritui˛i de lege s„ o fac„. S„ fim serio∫i, corb la corb nu-∫i scoate ochii. ™i spun asta fiindc„ Ón componen˛a Cur˛ii, din nou„ judec„tori, ∫ase sunt apropia˛i ai P.S.D., pu∫i Ón func˛ie de acest partid sau de c„tre Ion Iliescu. Nu r„m‚ne dec‚t o singur„ solu˛ie: domnul Acsinte Gaspar trebuie s„-∫i dea demisia de onoare.

V„ mul˛umesc.

Tudor Mohora

#136480

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la tema îBun„starea ∫i puterea de cump„rare a rom‚nilor nu reprezint„ o prioritate pentru Guvernul T„riceanu“.

P‚n„ Ón prezent, Guvernul condus de premierul T„riceanu nu a acordat o aten˛ie notabil„ pentru o analiz„ de fond a evolu˛iei bun„st„rii cet„˛enilor, respectiv a puterii lor de cump„rare, a nivelului lor de trai sau a calit„˛ii vie˛ii. Cu tot respectul, doresc s„ amintesc premierului T„riceanu c„ nivelul de trai reprezint„ pentru imensa majoritate a popula˛iei principala fr„m‚ntare de zi cu zi, iar aprecierea unei guvern„ri, indiferent de culoarea sa politic„, este str‚ns legat„ de rezultatele ob˛inute Ón acest domeniu. De aceea, art. 47 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede c„ îStatul este obligat s„ ia m„suri de dezvoltare economic„ ∫i de protec˛ie social„, de natur„ s„ asigure cet„˛enilor un nivel de trai decent“, s-ar impune s„ se afle mereu Ón con∫tiin˛a ∫i la baza fundament„rii deciziilor factorilor politici.

Amintesc cu aceast„ ocazie c„ Ón cursul sesiunii parlamentare anterioare, Ón mai multe declara˛ii politice ∫i Óntr-o interpelare adresat„ primului-ministru T„riceanu, am atras aten˛ia cu privire la unele aspecte negative ale evolu˛iei nivelului de trai ∫i asupra necesit„˛ii dezbaterii acestei probleme Ón Camera Deputa˛ilor. Din p„cate, nu am primit nici un fel de r„spuns la aceste demersuri. Am convingerea Óns„ c„ dup„ nou„ luni de la instalare Guvernul T„riceanu ar trebui s„ raporteze cu r„spundere ∫i cu obiectivitate rezultatele pe care le-a determinat Ón domeniul nivelului de trai.

Totodat„, ar fi bine venit„ recitirea, cu aten˛ia cuvenit„, din partea membrilor Guvernului, a prevederilor Programului de guvernare 2005—2008, dup„ care s„ prezinte o analiz„ temeinic„ a modului de realizare sau, mai precis, a nerealiz„rii prevederilor acestora. Œn

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Programul de guvernare 2005—2008 se prevede Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice, Ón principal prin recalcularea tuturor pensiilor aflate Ón plat„, urm‚nd ca acestea s„ fie ulterior indexate cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor de consum, astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor.

De asemenea, se prevede c„ pensiile vor cre∫te Ón termeni reali cu aproximativ 30% p‚n„ Ón anul 2008, astfel Ónc‚t pensionarii s„ beneficieze de avantajele cre∫terii economice. P‚n„ Ón prezent s-au recalculat ∫i s-au pus Ón plat„, Ón trei etape, circa 2,5 milioane dosare de pensii, iar ultima etap„ se va Óncheia p‚n„ la finele anului, ceea ce reprezint„ un efort important. Rezultatele ob˛inute arat„ Óns„ c„ numai circa un sfert din num„rul total de dosare de pensii recalculate au beneficiat de cre∫teri ∫i foarte pu˛ine de cre∫teri notabile. Totodat„, cu toate c„ Ón luna iulie a.c. pensia medie de asigur„ri sociale de stat a crescut cu 6,5% fa˛„ de decembrie 2004, cre∫terea pensiei reale a fost de numai 1,3%, din cauza ratei infla˛iei care Ón aceast„ perioad„ a fost de 5,1%. S-au anihilat astfel, Ón cea mai mare parte, efectele recalcul„rii pensiilor din primele dou„ etape ale acesteia.

Œn aceste condi˛ii, prevederile din Programul de guvernare, de cre∫tere cu 30% Ón termeni reali a pensiilor p‚n„ Ón anul 2008, r„m‚n o simpl„ declara˛ie, Ón lipsa unei fundament„ri credibile a modului de realizare a acestui obiectiv, av‚nd Ón vedere ∫i avalan∫a de scumpiri prezente ∫i viitoare la produse de baz„ ∫i servicii sau major„rile de taxe ∫i impozite. Men˛inerea acestor tendin˛e ar putea conduce la anihilarea cre∫terii nesemnificative a pensiei reale Ónregistrate Ón luna iulie a.c., transform‚nd-o, de fapt, Óntr-o reducere real„, respectiv Óntr-o accentuare a s„r„cirii pensionarilor. De altfel, dac„ se compar„ nivelului pensiei medii din iulie a.c., care a fost de 2.680.000 lei, cu calculele unor speciali∫ti privind minimul de trai decent (pragul de s„r„cie) pentru un pensionar Ón mediul urban, ∫i care reprezint„ Ón aceea∫i lun„ 4.245.000 lei, rezult„ c„ pensia medie actual„ acoper„ mai pu˛in de dou„ treimi din cerin˛ele unui trai minim decent.

f n‚nd seama de aceste aspecte, se impun m„suri hot„r‚te din partea Guvernului Rom‚niei pentru majorarea real„, peste rata infla˛iei, a tuturor pensiilor.

Œn domeniul politicii veniturilor Ón Programul de guvernare 2005—2008 prevederile se refer„, Ón principal, la cre∫terea salariului mediu brut pe economie cu aproximativ 60% Ón perioada 2005—2008, urm‚nd ca salariul minim brut pe economie s„ aib„ cel pu˛in dinamica de cre∫tere a salariului mediu brut pe economie.

Cu toate major„rile de salarii puse Ón aplicare Ón diverse ramuri de activitate, Ón luna iulie a.c. c‚∫tigul salarial mediu net pe economie a fost de 7.300.000 lei, fiind Ón cre∫tere cu 6,2% fa˛„ de decembrie 2004. Œntruc‚t Óns„ Ón perioada respectiv„ rata infla˛iei a fost de 5,1%, salariul real pe economie a sporit numai cu 1%, iar cre∫terile de pre˛uri, impozite ∫i taxe Ón lunile urm„toare vor avea un impact negativ asupra puterii de cump„rare a salariilor nominale. Aceast„ situa˛ie eviden˛iaz„ c„, fa˛„ de prevederile Programului de guvernare, r„m‚ne deschis„ problema cre∫terii cu 60% a salariului mediu brut pe

economie p‚n„ Ón 2008, pentru care Guvernul Rom‚niei ar trebui s„ prezinte argumentele ∫i fundament„rile corespunz„toare.

Œn ce prive∫te salariul minim brut pe ˛ar„, de 3.100.000 lei Ón iulie a.c., acesta reprezint„ 88 euro ∫i se situeaz„ la cel mai redus nivel fa˛„ de ˛„rile membre ale Uniunii Europene ∫i la mare distan˛„ fa˛„ de Belgia (1.210 euro), Fran˛a (1.197 euro), ∫i chiar fa˛„ de Ungaria (232 euro) sau Polonia (205 euro). Din p„cate, observ„m o deteriorare accentuat„ a acestuia Ón decursul timpului. Dac„ raportul salariului minim fa˛„ de c‚∫tigul mediu brut pe economie era de 58,6% Ón octombrie 1990, el a ajuns 32,4% Ón iulie 2005.

Potrivit prevederilor Cartei sociale a Europei, salariul minim trebuie s„ reprezinte Óntre 40% ∫i 60% din salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar conduce la limite Óntre 3.800.000 ∫i 5.700.000 lei, dac„ se ˛ine seama de nivelul salariului mediu brut pe economie realizat in luna iulie a.c., de 9.570.000 lei. De altfel, potrivit calculelor efectuate de unii speciali∫ti, minimul de trai decent (pragul de s„r„cie) pentru o persoan„ adult„ activ„ din mediul urban Ón iulie a.c. este de cca. 5.370.000 lei, ceea ce se apropie de limita maxim„ prev„zut„ de Carta social„ a Europei.

Cre∫terea salariului minim cu cel pu˛in 60% p‚n„ Ón anul 2008 fa˛„ de 2004, prev„zut„ Ón Programul de guvernare, se refer„ la valoarea nominal„ a acestuia. Dac„ se ˛ine seama de rata infla˛iei prev„zut„ pentru perioada respectiv„, de circa 21,5%, cre∫terea real„ a salariului minim ar fi Óns„ de numai 31,7%, ceea ce Ónseamn„ 3.688.000 lei ∫i ar reprezenta numai 28,8% fa˛„ de nivelul salariului mediu brut pe economie, mult sub prevederile Cartei sociale a Europei ∫i sub propor˛ia realizat„ Ón prezent. Œn felul acesta, salariul minim reprezint„ Ónc„ o problem„ insuficient fundamentat„ Ón Programul de guvernare ∫i care reflect„ o lips„ de interes fa˛„ de situa˛ia p„turilor s„race ale popula˛iei.

Ca urmare, se impun m„suri pentru majorarea salariului minim brut pe ˛ar„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se acopere cre∫terile de pre˛uri la produsele ∫i serviciile care compun co∫ul zilnic, asigur‚ndu-se totodat„ apropierea de normele europene ∫i includerea noului nivel al salariului minim, convenit cu factorii sociali, Ón prevederile bugetului de stat consolidat pe anul 2006.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Cred c„ o analiz„ obiectiv„ a aspectelor ∫i datelor pe care le-am prezentat ar putea s„ constituie subiectul unor dezbateri responsabile Ón cadrul plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i al comisiilor de specialitate, Ón scopul g„sirii unor m„suri viabile pentru ameliorarea nivelului de trai al cet„˛enilor Rom‚niei.

F„r„ Óndoial„, Óns„, solu˛ionarea acestor probleme este str‚ns legat„ de concentrarea cu prioritate a eforturilor Ón direc˛ia acceler„rii cre∫terii economice, respectiv a P.I.B.-ului pe locuitor. F„r„ un astfel de obiectiv, reflectat Óntr-o strategie guvernamental„ privind politicile economice, financiare, bugetare ∫i sociale pe termen mediu, actualizat„ la zi ∫i dezb„tut„ Ón Parlamentul Rom‚niei, orice fel de promisiuni, declara˛ii sau angajamente privind cre∫terea calit„˛ii vie˛ii devin simple elemente de demagogie politic„ sau electoral„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Parafraz‚nd o sintagm„ celebr„, trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ dac„ cre∫tere economic„ nu e, nimic nu e.

Ioan fiundrea

#145128

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Legea de aur a moralit„˛ii ne spune c„ moral este s„ te compor˛i cu ceilal˛i doar a∫a cum ai dori ca ceilal˛i s„ se comporte cu tine. Aplic‚nd aceast„ lege Ón politica rom‚neasc„ ∫i efectu‚nd un studiu de caz Ón anii de dup„ revolu˛ie, v„ adresez respectuos invita˛ia imaginar„ de a nominaliza pe _ecce homo_ .

Adresez aceea∫i rug„minte ipotetic„ conduc„torilor de institute de sondare a opiniei publice, de la care am aflat c„ sondajul de opinie este o subcategorie a anchetei, c„ nu orice anchet„ este un sondaj de opinie sau c„ m„rimea e∫antionului necesar Óntr-o anchet„ depinde de gradul de precizie pe care Ól dorim.

Un distins confrate al creatorilor de sondaje de opinie spunea: îCred Ón utilitatea sondajelor din rezultatele lor. Cu o condi˛ie. S„ ∫tii s„ le cite∫ti, s„ le interpretezi, ceea ce nu este prea complicat, ∫i se cere doar s„ nu neglijezi dou„ lucruri: marja de eroare (de obicei ±3%) ∫i procentajul absentei∫tilor («Nu votez.» ∫i «Nu m-am hot„r‚t cu cine votez.»). Din p„cate, aproape to˛i comentatorii, anali∫tii politici le neglijeaz„ ∫i trag concluzii eronate.“

Partidul Conservator, dup„ alegerile din 6 iunie 2004, a ob˛inut 6% din op˛iunile rom‚nilor, av‚nd Ón jur de 3.000 de ale∫i locali. Invoc‚nd bine cunoscuta moralitate a partidului-stat, spre care se Óndreapt„ cu pa∫i repezi ∫i nesili˛i de nimeni ∫i unii ale∫i conservatori, conchidem c„ la nivel de ˛ar„ au mai r„mas aproximativ 2.500. Continu‚nd calculul ∫i admi˛‚nd c„ fiecare consilier conservator mai are doar 10 sus˛in„tori Ón fiecare comunitate, datele din ultimele sondaje de opinie sunt imposibil de acceptat.

Este regretabil faptul c„ partidele postdecembriste, devenite stat c‚nd sunt la putere, apeleaz„ la acelea∫i tertipuri de creare a unei imagini obeze prin ademenirea ale∫ilor locali ∫i comandarea de sondaje de opinie. La fel de regretabil este ∫i faptul c„ sondajul de opinie al Institutului de Economie Na˛ional„, care prezenta recent c„ un sfert din popula˛ia Rom‚niei tr„ie∫te cu mai pu˛in de un dolar pe zi, nu este mediatizat la fel de intens.

Noi, conservatorii, ne sim˛im onora˛i s„ ne solidariz„m prin dispari˛ie din con∫tiin˛a politicienilor îmorali“ cu acel sfert din popula˛ia ˛„rii care tr„ie∫te cu mai pu˛in de un dolar pe zi.

Noi, conservatorii, avem credin˛a c„ va veni ∫i ziua Ón care regula de aur a moralit„˛ii nu va mi fi egalat„ cu zero de nici un partid-stat, oric‚t de obez ar figura Ón sondajele de opinie.

Horia V„sioiu

#147632

Iau ast„zi cuv‚ntul, Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru a v„ face cunoscut modul total ineficient, haotic ∫i Ón dispre˛ul legii prin care primarul municipiului Br„ila, Constantin Sever Cibu, Ó∫i Óndepline∫te mandatul cu care a fost Ónvestit de c„tre electorat. Cu regret, iar aici m„ adresez cu prec„dere colegilor din Alian˛„, trebuie s„ v„ spun c„ actualul primar pare a fi uitat cu des„v‚r∫ire ce

forma˛iune politic„ ∫i ce program electoral l-au propulsat Ón postura de edil-∫ef al Br„ilei. O dat„ instalat Ón fruntea prim„riei, liberalul Cibu a dat deoparte orice idee de colaborare cu consilierii ∫i viceprimarii Alian˛ei, prefer‚nd s„-∫i creeze majoritatea Ón consiliul local municipal prin alian˛e obscure ∫i pline de compromisuri cu prietenii din P.S.D. De∫i a promis pe tot parcursul campaniei electorale restructurarea ∫i primenirea aparatului func˛ion„resc din prim„rie, primarul are ∫i la ora actual„ aceia∫i ∫efi de direc˛ii afla˛i Ón func˛ie din vremuri imemoriale, apropia˛i mai mult de interesele proprii ∫i ale P.S.D. dec‚t cele ale cet„˛enilor.

Ineficien˛a primelor luni de mandat ale primarului, Óntre alegerile locale ∫i cele parlamentare ∫i preziden˛iale din 2004, hot„r‚toare pentru orice om politic pus pe treab„, au costat Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ nou„ procente din votul electoratului. Aceasta a fost diferen˛a Óntre rezultatul localelor ∫i cel al parlamentarelor la Br„ila pentru Alian˛„. Mai mult, Óntr-un interviu publicat Óntr-un cotidian local Ón data de 11 aprilie 2005, Constantin Cibu Ói caracteriza pe br„ileni drept îr„bd„tori“, pentru c„ el, dup„ cum recuno∫tea cu senin„tate, Ón nou„ luni de mandat, nu a f„cut mare lucru.

C‚t de r„bd„tori pot fi br„ilenii, c‚nd prim„ria lucreaz„ Óntr-o opacitate total„? Numele persoanelor ∫i ale rudelor acestora din consiliile de administra˛ie ∫i adun„rile generale ale ac˛ionarilor de la societ„˛ile ∫i regiile din subordinea consiliului local municipal, c‚t ∫i indemniza˛iile pe care le primesc din banul public sunt secrete. Tot informa˛ii clasificate sunt numele ∫i num„rul func˛ionarilor din prim„rie care se ∫colarizeaz„ pe banii contribuabililor, la fel ∫i sumele cheltuite cu ace∫tia.

Ce s„ mai vorbim despre proiectele de hot„r‚ri pe care primarul le ini˛iaz„ Ón consiliul local? Unele dintre ele sunt atacate Ón plenul ∫edin˛ei chiar de cel care le-a ini˛iat, iar altele dovedesc o total„ necunoa∫tere a legilor. P‚n„ ∫i prefectul, tot un liberal, s-a ar„tat jenat de dou„ ini˛iative ale primarului, fiind nevoit s„ le atace Ón contencios administrativ. Ba chiar l-a sf„tuit pe domnul Cibu s„ se sf„tuiasc„ ∫i cu d‚nsul Ón problemele mai delicate.

Ce poate fi mai delicat, ca s„ nu spun ilegal, dec‚t tentativa de asociere a prim„riei cu o firm„ privat„, Ón care aportul institu˛iei publice este un teren ce nu-i apar˛ine? Cum se pot cataloga dou„ hot„r‚ri de concesionare a unui teren din portul Br„ila, proprietate a statului ∫i infrastructur„ de interes strategic, c‚nd prim„ria de˛ine acel teren doar Ón administrare? Drept aberante ∫i menite a servi interese str„ine cet„˛enilor! Altfel nu v„d cum...

De aceea v„ promit, doamnelor ∫i domnilor, c„ voi reveni cu date concrete despre modul dezastruos Ón care primarul Constantin Cibu a Ón˛eles s„ r„spl„teasc„ Óncrederea noastr„, a alian˛ei politice ce i-a sprijinit candidatura, dar ∫i Óncrederea br„ilenilor care l-au votat, pentru c„, Óntr-un fel sau altul, este absolut Ón interesul tuturor ca aceast„ stare de lucruri s„ Ónceteze. V„ mul˛umesc.

Eugen Bejinariu

#151155

Pentru anul 2005 ∫i cel mai mic inventar al evenimentelor provocate ∫i sus˛inute de la Cotroceni ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 apoi de la Palatul Victoria arat„ c„ pentru guvernarea P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.C. a r„mas mai pu˛in timp, pu˛in„ energie, inteligen˛„ obosit„, iar Ón Guvern ∫i institu˛iile deconcentrate, oameni deruta˛i ∫i f„r„ perspectiv„.

Iat„ o simpl„ enumerare: negocierile pentru numirea prefec˛ilor la Bucure∫ti ∫i jude˛ele din Transilvania; schimbul de replic„ Óntre domnul pre∫edinte Traian B„sescu ∫i Cozmin Gu∫„; grija pentru starea ∫i evolu˛iile politice din interiorul P.S.D.; r„pirea celor trei jurnali∫ti ∫i a Ónso˛itorului lor Ón Irak ∫i victoria celulei de criz„ Ón eliberarea lor (acum urmeaz„ cutremurul Ón politica ∫i economia rom‚neasc„ la noile dezv„luiri ale lui Munaf _n.n._ ); inunda˛iile catastrofale ∫i interven˛ia haotic„ ∫i Ónt‚rziat„ a autorit„˛ilor; Óncercarea trecerii a tot ce a fost sau este r„u Ón societatea rom‚neasc„, de la ordonan˛a cu abonamentul de la gaze ∫i p‚n„ la cauzele inunda˛iilor, pe seama P.S.D.; demisia ∫i nedemisia domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu; lupta pentru alegerile anticipate; ap„rarea Ón v„mile ˛„rii de rom‚nii care doresc s„ vin„ acas„; noile replici ∫i acuze Óntre domnul pre∫edinte Traian B„sescu ∫i domnul prim-ministru etc.

Despre preocup„rile Guvernului Alian˛ei D.A. pentru cre∫terea economic„, realizarea reformelor ∫i a cerin˛elor pentru integrarea european„, sprijinirea produc„torilor agricoli, continuarea programelor economico-sociale ini˛iate ∫i pornite de guvernarea P.S.D. nu am auzit dec‚t foarte rar, dar mai cu seam„ nu am v„zut activitate practic„ dimensionat„ Ón realit„˛ile ˛„rii. Timp de opt luni de zile, respectiv o sesiune parlamentar„ ∫i vacan˛a aferent„, am tot urm„rit o telenovel„ politic„ liberalo-democratic„, care a provocat Ón r‚ndul popula˛iei Óntreaga gam„ de st„ri, de la st„rile de jen„ la cele de revolt„. Popula˛ia din jude˛ul Suceava este tot mai nemul˛umit„ de actuala guvernare. Ca urmare, cre∫te regretul pentru votul din 2004, sup„rare exprimat„ prin sintagma: îIat„ pe cine am votat noi!“

Ceea ce ne ofer„ zilnic guvernarea P.N.L.-P.D. nu are nevoie nici de explica˛ii sau interpret„ri ∫i nici de noi promisiuni. ™i oamenii, Ón buna lor cre∫tere ∫i buna-credin˛„, se Óntreab„ c‚nd oare Alian˛a D.A. va trece la promovarea ∫i Ónf„ptuirea promisiunilor din campania electoral„.

P.S.D., ca principal partid de opozi˛ie, cere Guvernului s„ promoveze Programul de guvernare adoptat Ón Parlamentul Rom‚niei la Ónvestitur„ ∫i s„ continue preg„tirea integr„rii ˛„rii Ón Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007. Vom continua s„ monitoriz„m activitatea Guvernului ∫i a serviciilor deconcentrate ∫i, prin formele ∫i mijloacele specifice, parlamentare ∫i extraparlamentare, liderii no∫tri ∫i electoratul nostru numeros vor atrage aten˛ia celor Óndritui˛i asupra modului Ón care sunt promovate ∫i Ónf„ptuite promisiunile electorale ∫i, respectiv, Programul de guvernare.

Ionela Bruchental-Pop

#154224

Au trecut aproximativ 10 luni de la alegerile generale din decembrie 2004, timp Ón care s-a perpetuat un comportament revolt„tor al primarilor P.S.D. care, la nivel local, fac front comun Ón a promova interesele clientelei fostei guvern„ri. Capacitatea de a solu˛iona ∫i de a gestiona, Ón numele ∫i Ón interesul colectivit„˛ilor locale pe

care le reprezint„, treburile publice, Ón condi˛iile legii, sunt lucruri necunoscute ∫i neÓnsu∫ite la ∫coala de cadre a P.S.D.-ului.

Astfel, Ón interesul propriilor membri de partid, ace∫tia direc˛ioneaz„ fondurile bugetelor locale, fiind avantajate satele Ón care culoarea majoritar„ Ón alegeri a fost albastr„. Oamenilor c„rora nu le sunt rezolvate problemele ∫i Óndr„znesc s„ se adreseze acestor primari Ón speran˛a facilit„rii rezolv„rii lor sunt repezi˛i ∫i trimi∫i spre a-∫i rezolva greut„˛ile la domnul Traian B„sescu, pe care au avut cutezan˛a de a-l vota.

Ancora˛i Ón numele politicii de cadre Ónsu∫ite de c„tre primarii P.S.D., rom‚nii simt pe pielea lor discrimin„rile politice la care sunt supu∫i: îDac„ e∫ti albastru, ai parte, dac„ e∫ti portocaliu, n-ai parte.“ Acest tip de administrare a treburilor publice nu face altceva dec‚t s„ d„uneze intereselor cet„˛enilor urbei ∫i, implicit, ˛„rii. Sate Óntregi se afl„ Óntr-o stare de regres datorit„ ignor„rii ∫i nedirec˛ion„rii fondurilor necesare pentru reabilitarea drumurilor comunale, pentru repararea ∫colilor, introducerea apei curente ∫i a Ónc„lzirii centralizate. Aceste neajunsuri contrasteaz„ cu imaginea satelor Ón care se investesc c‚t pentru patru ∫i Ón care electoratul nu votase cu Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“. Motivele invocate de c„tre ace∫ti primari, precum îAlian˛a pe care ai votat-o a ajuns la guvernare, du-te la ea s„ Ó˛i rezolve problemele“, nu constituie dec‚t o simpl„ fa˛ad„ pe care ace∫tia o Ónf„˛i∫eaz„ pentru a camufla incompeten˛a profesional„ de care dau dovad„.

Aceast„ distribuire inegal„ a fondurilor nu face dec‚t s„ ad‚nceasc„ discrepan˛ele dintre boga˛i ∫i s„raci, Ón condi˛iile Ón care, Ón Rom‚nia, se dore∫te apari˛ia unei clase mijlocii, ca indicator al progresului economic ∫i al cre∫terii bun„st„rii rom‚nilor. Dezvolt„rii rurale Ói sunt puse piedici venite tocmai din partea ∫efilor administra˛iilor locale, care refuz„ s„ elaboreze proiecte Ón vederea ob˛inerii unor fonduri suplimentare, pe motiv c„ acestea se dau pe criterii politice, refuz‚nd astfel s„ colaboreze cu noua guvernare. Starea de negare Ón care tr„iesc ace∫ti primari d„uneaz„ colectivit„˛ii pe care ar trebui s-o reprezinte, indiferent de desemnarea f„cut„ Ón alegerile generale, ∫i pe care o priveaz„ de dreptul constitu˛ional prev„zut de art. 16, conform c„ruia cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri.

Noua lozinc„ folosit„ de c„tre opozi˛ie, Alian˛a îDeparte de Adev„r“, confirm„ proverbul popular conform c„ruia niciodat„ nu observi parul din ochii t„i, ci doar a∫chia din ochii vecinului.

Domnilor, uita˛i-v„ Ón propria curte ca s„ vede˛i c‚t de departe de adev„r ∫i de necesit„˛ile societ„˛ii contemporane sunte˛i dumneavoastr„!

Vasile Pu∫ca∫

#157379

## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**

La preluarea mandatului de c„tre actualul Cabinet, premierul T„riceanu afirma c„ prioritatea guvern„rii Alian˛ei D.A. va fi integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, respectiv preg„tirea ˛„rii pentru aderarea Ón 2007 la Uniunea European„. Acest mesaj a r„mas, din p„cate, la nivel declarativ. Œn cele dou„ luni care au trecut de la momentul prelu„rii puterii de c„tre actuala guvernare, pa∫ii f„cu˛i Ónspre preg„tirea ˛„rii pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 aderare ∫i Óndeplinirea angajamentelor Rom‚niei la Uniunea European„ r„m‚n‚nd doar la nivel declarativ.

Sincopele Ón activitatea mini∫trilor responsabili pe anumite sectoare importante Ón Óndeplinirea calendarului ader„rii sunt deja de notorietate. Reformele care ar fi trebuit puse Ón practic„ au r„mas suspendate undeva Óntre ne∫tiin˛„ ∫i indiferen˛„. Deciziile unor importan˛i membri ai Cabinetului T„riceanu au avut Ón vedere, Ón aceast„ perioad„, servirea unor interese de grup, clientelar.

Aceast„ afirma˛ie este sus˛inut„ ∫i de modul Ón care Rom‚nia a fost reprezentat„ la a 51-a Bienal„ de la Vene˛ia, 2005. Astfel, am luat cu stupefac˛ie la cuno∫tin˛„ mesajul transmis de reprezentan˛ii Rom‚niei la aceast„ manifestare. Limbaj suburban, mesaje antieuropene, acestea sunt coordonatele care definesc mesajul transmis de Rom‚nia la a 51-a Bienal„ de la Vene˛ia, 2005. Rom‚nia dore∫te integrarea Ón Uniunea European„, dar nu cu astfel de mesaje. Consider„ c„ specificul na˛ional nu este definit de asemenea sintagme, greu de reprodus, dat„ fiind vulgaritatea lor.

Œntrebarea noastr„ solicit„ s„ ni se prezinte care a fost contextul favorizant ∫i cine a decis ∫i permis accesul unor reprezentan˛i ai Rom‚niei la o manifestare de talie european„ sub patronajul Guvernului Rom‚niei?

Consider„m c„ poporul rom‚n este Óndrept„˛it s„ ∫tie care sunt factorii responsabili care au decis ca un asemenea mesaj, profund antieuropean ∫i nedemn de na˛iunea rom‚n„, s„ ne reprezinte la o manifestare european„ de prestigiu.

Cezar Florin Preda

#159621

Ca ∫i Ón al˛i ani, Ministerul S„n„t„˛ii nu a reu∫it s„-i mul˛umeasc„ pe farmaci∫tii din jude˛ul Buz„u. Peste 15 furnizori de medicamente a∫teapt„ s„-∫i recupereze de la casa jude˛ean„ de asigur„ri de s„n„tate datoriile acumulate anul trecut.

Dup„ cum ∫ti˛i, Guvernul a aprobat s„pt„m‚na trecut„ o hot„r‚re privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 42/2005 privind plata arieratelor c„tre furnizorii de medicamente. Numai c„, din p„cate, ∫i actul normativ respectiv ˛ine cont de deficitul bugetar cu care se confrunt„ Ministerul S„n„t„˛ii ∫i, ca atare, datoriile nu vor fi acoperite Ón Óntregime, iar pl„˛ile vor fi f„cute Ón anumite condi˛ii.

La Buz„u sunt de recuperat aproape 25 de miliarde de lei. Potrivit speciali∫tilor Ón domeniu, hot„r‚rea Guvernului pe care am amintit-o este valabil„ numai Ón cazul furnizorilor care accept„ s„ renun˛e la un procent de 6,5 % din sumele pe care le au de recuperat pentru a primi 20 % din totalul arieratelor nedecontate anul trecut. Œn cazul Ón care furnizorii de medicamente nu vor accepta s„ cedeze procentul respectiv din datoria pe care o au de recuperat, se vor aplica prevederile unui memorandum Óncheiat acum trei luni, prin care se va Óncerca solu˛ionarea pe termen lung a actualei crize a medicamentelor.

Numai c„ pl„˛ile am‚nate pentru luna ianuarie a anului viitor depind efectiv de prevederile bugetare aferente anului 2006. Cu alte cuvinte, plata datoriilor de aproape 25 de miliarde de lei va fi efectuat„ numai dac„ suma alocat„ Casei Jude˛ene de Asigur„ri de S„n„tate Buz„u de c„tre ministerul de resort va permite stingerea datoriilor respective.

Cu toate c„ a fost semnat memorandumul cu Ministerul S„n„t„˛ii, distribuitorii ∫i importatorii de medicamente au anun˛at c„ vor sista livr„rile de produse c„tre spitalele ∫i farmaciile cu datorii mai vechi de 90 de zile. Œn jude˛ul Buz„u, unul dintre datornici este chiar Spitalul Jude˛ean, iar decizia Asocia˛iei Distribuitorilor ∫i Importatorilor de Medicamente privind Óncetarea livr„rilor Ól va afecta serios, aduc‚ndu-l, de ce nu?, Óntr-o stare de colaps.

Œn acest context, solicit ministrului de resort Eugen Nicol„escu s„ g„seasc„ Ón regim de urgen˛„ o solu˛ie de ie∫ire din aceast„ criz„ care afecteaz„ s„n„tatea Óntregii societ„˛i. ™i aceasta, Ón condi˛iile Ón care memorandumul con˛ine ∫i alte termene de plat„ a datoriilor dec‚t luna ianuarie a anului 2006, termene care nu au fost respectate de Ministerul S„n„t„˛ii.

Vasile Cosmin Nicula

#162137

Au fost, r‚nd pe r‚nd, anul ™tefan cel Mare, anul Caragiale, anul Eminescu, anul Br‚ncu∫i, personalit„˛i remarcabile ale neamului nostru. Ar putea fi r‚ndul lui Decebal, regele dac.

Dio Cassius, descriindu-l pe Decebal, spune: îEra priceput Ón ale r„zboiului ∫i iscusit la fapt„, ∫tiind c‚nd s„ n„v„leasc„ ∫i c‚nd s„ se retrag„ la timp, me∫ter Ón a Óntinde curse, viteaz Ón lupt„, ∫tiind a se folosi cu dib„cie de o victorie ∫i a sc„pa cu bine dintr-o Ónfr‚ngere, pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut.“ Acest portret entuziast se putea referi numai la o personalitate excep˛ional„.

Anul viitor se Ómplinesc 1.900 de ani de c‚nd, prin voia sa, ultimul rege dac pleca Ón lumea lui Zamolxis printr-un sacrificiu plin de demnitate ∫i curaj, comparabil poate doar cu sacrificiul altui mare domn al istoriei noastre, Constantin Br‚ncoveanu, cel care mai bine a ales moartea sa ∫i a fiilor s„i dec‚t s„-∫i plece capul ∫i ˛ara Ón fa˛a unui neam de cotropitori, care ne-au umilit na˛ia asemenea romanilor civilizatori. Decebal merit„ comemorat pentru sacrificiul s„u inestimabil Ónchinat neat‚rn„rii neamului s„u ∫i, totodat„, pentru c„ rom‚nii au ∫tiut dintotdeauna s„-∫i omagieze Ónainta∫ii a∫a cum se cuvinte la Ómplinirea unor ani cu semnifica˛ie.

™i mai trebuie comemorat pentru c„ a fost primul rege a c„rui existen˛„ a fost autentificat„ prin scris, m„rturie st‚nd inscrip˛ia de la Sarmizegetusa: _Decebalus per Scorilo_ . Apoi, pentru c„ Ón fa˛a civilizatorilor romani, dornici de jaf ∫i cotropire, mai bine de 15 ani el ∫i-a ap„rat ˛ara cu o genial„ capacitate diplomatic„ ∫i militar„, st‚rnind admira˛ia tuturor, chiar ∫i a du∫manilor s„i. Pentru c„ regatul s„u a fost ap„rat pe grani˛ele Rom‚niei moderne, cu excep˛ia Dobrogei, la fel, Decebal trebuie s„ fie comemorat. Pentru c„ de la Decebal au Ónceput legendele nemuritoare ale rom‚nilor, pentru c„ Ón colindele eterne ale rom‚nilor Decebal va d„inui peste veacuri, pentru c„ Decebal este numele de ast„zi a sute

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 de rom‚ni, a zeci de str„zi, institu˛ii sau funda˛ii, marele rege dac trebuie omagiat Ón 2006.

™i mai trebuie comemorat pentru ceva. Pentru c„ unii dintre istoricii no∫tri se Óntrec Ón a bagateliza importan˛a domniei ∫i personalit„˛ii lui Decebal, pentru c„ exist„ tot felul de exalta˛i c„rora li se organizeaz„ oficial simpozioane ∫i primesc dreptul de a rosti Ón public faptul c„ Decebal a fost tr„d„torul ∫i c„l„ul poporului dac.

Ne-am putea a∫tepta Ón anul 2006 ca Ómp„ratul Traian, cotropitorul Daciei, s„ beneficieze Ón Rom‚nia de o aten˛ie special„ la celebrarea a 1.900 de ani de la devastarea Daciei, c‚nd se delecta cu îcivilizatoarea“ imagine a decapit„rii lui Decebal. Deci, Ón loc s„ comemor„m un erou al neamului, s„ celebr„m cotropirea ∫i umilirea acestui neam. Pentru toate acestea, Decebal trebuie rea∫ezat pe locul care i se cuvine de drept de 1.900 de ani Óncoace.

Na˛iunea rom‚n„ ∫i-a ar„tat Óntotdeauna respectul ∫i dragostea fa˛„ de Ónainta∫i ∫i nu va r„m‚ne indiferent„ Ón ceea ce-l prive∫te pe Decebal. Este dreptul s„u moral de a fi omagiat a∫a cum i se cuvine unui rege erou al neamului. Este dreptul regelui dac de a primi cel pu˛in acelea∫i onoruri ca ™tefan cel Mare la comemorarea a 500 de ani de la moartea sa.

Este datoria moral„ a unui Óntreg popor de a-l a∫eza o dat„ pentru totdeauna pe marele rege erou Decebal pe tronul de aur al istoriei.

Marian Florian S„niu˛„

#165638

De ce se refuz„ ∫ansa dezvolt„rii jude˛ului Prahovei? îO ap„ coboar„ din mun˛i pe albe prundi∫uri de calcar, iar numele ei boteaz„ un Óntreg jude˛, d‚nd un farmec Ón plus marelui farmec al ˛„rii.“ A∫a descria, cu mult timp Ón urm„, Geo Bogza apa Prahovei, cea care d„ numele jude˛ului ∫i care a consacrat ∫i ∫iragul de m„rg„ritare de la poalele Bucegilor, cunoscut ∫i ca Valea Prahovei.

Dar aceasta a r„mas Ón c„r˛i ∫i, Ón prezent, jude˛ului Prahova ∫i perlei Bucegilor li se refuz„ con∫tient, sau poate nu, ∫ansa dezvolt„rii viitoare prin blocarea proiectului autostr„zii Bucure∫ti—Ploie∫ti—Bra∫ov Ón numele unor principii care, la o analiz„ sumar„, cad unul c‚te unul. Ce argumente pot rezista Ón fa˛a nevoii de dezvoltare economic„ sus˛inut„ a celui mai vechi loc industrializat din Rom‚nia?

Ceea ce este Óns„, din p„cate, adev„rat este faptul c„ platformele economice din Ploie∫ti, C‚mpina, B„icoi, Sinaia, adev„rate citadele muncitore∫ti nu vor avea ∫ansa de a avea acces la o cale de comunicare rapid„ ∫i modern„ cu centrul ˛„rii, iar de acolo cu centrul Europei, pentru a putea penetra pie˛ele din Europa spre care n„zuim. Nu este mai pu˛in adev„rat c„ nici turismului nu i se ofer„ vreo ∫ans„ at‚ta timp c‚t un drum Sinaia— Bu∫teni la ore ∫i Ón zile de v‚rf dureaz„ ∫i dou„ ore. Ca s„ nu punem la socoteal„ ∫i lipsa unor locuri de parcare spre p‚rtiile de schi amenajate cu at‚ta trud„ de autorit„˛ile locale.

™i toate acesta doar pentru c„ imaginarul Coridor IV paneuropean nu trece pe la Sinaia. De altfel, acest coridor nu mai trece deloc prin Rom‚nia, aceasta gra˛ie marilor realiz„ri ale acestui Guvern care nu Ón˛elege sau se face c„ nu Ón˛elege c„ Óntotdeauna o activitate de produc˛ie este urmat„ de o activitate de comer˛ Ón care

principalul _just in time_ lucreaz„ din plin ∫i influen˛eaz„ decizia multor investitori de a alege Rom‚nia ca loca˛ie a proiectelor lor de a aduce Ón ˛ar„ tehnologie, capital ∫i de a crea locuri de munc„ pentru cei mul˛i. S„ Ón˛elegem c„ sloganul îNoi prin noi ∫i pentru noi!“ caracterizeaz„ neoliberalismul levantino-valah?

Indiferent de ceea ce Ón˛eleg guvernan˛ii no∫tri, un lucru este cert: ne Óndep„rt„m de Uniunea European„ cu pa∫i repezi, iar Alian˛a D.A. devine pe zi ce trece Alian˛a îDeparte de Aderare“. Iar pentru acest lucru, Óntr-adev„r, nu avem nevoie de autostr„zi!

Horea Dorin Uioreanu

#168012

P.S.D. Ón criz„ de identitate/activitate: de la s„r„cirea Rom‚niei la prosl„virea terorismului interna˛ional

Prezenta declara˛ie politic„ se impune urmare semnalelor date de mass-media ∫i a repercusiunilor pe care lipsa de activitate sau vacan˛a prelungit„ o au asupra vl„starelor politice ale P.S.D., al c„ror pre∫edinte este stimabilul tovar„∫ Ón devenire, onorabilul ∫i ironicul nostru coleg Victor Ponta.

Acesta, pe sf‚r∫it de vacan˛„, aflat Óntr-o revolu˛ionar„ criz„ de idei, a organizat o reuniune tov„r„∫easc„ cu iz cubanez, av‚ndu-l cap de afi∫ pe revolu˛ionarul Ernesto Che Guevara. Ceea ce au uitat s„ precizeze eminen˛ele cenu∫ii ale tineretului pesedist este c„ personajul prosl„vit de ei este un promotor, un simbol al ac˛iunilor teroriste de sorginte extremisto-comunist„. Actele teroriste care au avut loc Ón ˛„rile Europei civilizate la sf‚r∫itul anilor ’70 ∫i Ón anii ’80 au fost organizate de c„tre grup„ri clandestine, amintesc aici asasinarea prim-ministrului italian Aldo Moro de c„tre gruparea Brig„zile Ro∫ii, existen˛a unor grup„ri Ón Germania, precum Armata Ro∫ie German„, care au organizat atentate Ón spiritul ∫i ca urmare a idolatriei pentru Guevara, soldate cu moartea a numero∫i oameni nevinova˛i, simpli civili sau personalit„˛i publice. Prin faptul c„ Guevara a reprezentat un factor de instabilitate pentru zona Americii Latine, revolu˛ionarul este cunoscut mai degrab„ Ón lumea civilizat„ ca un simbol al terorismului interna˛ional. De asemenea, se spune despre Guevara c„, prin amploarea ac˛iunilor sale s‚ngeroase, prin aceea c„ a folosit arma Ón locul negocierii, a ajutat la exportarea terorismului din America Latin„ c„tre Europa, iar Ón acest fel fiecare ˛ar„ civilizat„ a fost atins„ de îbeneficiile“ revolu˛iei sale. S„ nu uit„m de prezen˛a Ón Rom‚nia a lui Carlos ™acalul, unul dintre cei mai temu˛i terori∫ti ai anilor ’70—’80, un colaborator al serviciilor secrete comuniste, care a fost contactat pentru a organiza ac˛iuni de eliminare a opozan˛ilor sistemului comunist.

Invita˛iile trimise participan˛ilor la reuniunea P.S.D. de la Ónceputul acestei luni au fost redactate Óntr-un stil utecist des„v‚r∫it: îVeni˛i s„ lupt„m!“ îLa o reuniune tov„r„∫easc„!“ îPrea mult„ ∫coal„ stric„!“ îRevolu˛ia nu se face st‚nd Ón clas„!“ îLua˛i-v„ hainele ro∫ii, steagurile cu secera ∫i ciocanul ∫i toate armele politice din dotare!“

Domnilor deputa˛i, Ón calitate de cet„˛ean al acestei ˛„ri democratice, m„ simt Ón pragul unei revolu˛ii anticapitaliste. De∫i se declar„, c‚nd st„ cu fa˛a spre vest, un partid european, P.S.D.-ul plaiurilor mioritice declar„ r„zboi deschis capitalismului, regulilor economiei de pia˛„ ∫i, implicit, democra˛iei. Nu Ón ultimul r‚nd, promoveaz„ Ón r‚ndul tinerilor ni∫te valori pe care nu le

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 cunosc Óndeajuns de bine, tentante, sub forma unei otr„vi dulci: aceea a respingerii oric„rui tip de sistem democratic ∫i a oric„rei reguli a statului de drept.

Dup„ ce patru ani de zile liderii P.S.D. au devenit baroni datorit„ acestei economii de pia˛„ pe care au Óntors-o Ón favoarea buzunarelor proprii, acum vor s„-∫i conserve averile ilegal dob‚ndite prin reinstaurarea unei dictaturi Ón stil Ponta, la care dreptul de vot — aten˛ie! — s„ se poat„ exercita de la 16 ani. Probabil c„ reinstaurarea mentalit„˛ii de asista˛i social de c„tre P.S.D. Ón perioada Ón care a fost la guvernare f„cea parte dintr-o strategie de includere a Rom‚niei Ón r‚ndul ˛„rilor bananiere, iar Uniunea European„ tr‚mbi˛at„ Ón campania electoral„ era de fapt o integrare Ón r‚ndul ˛„rilor din America de Sud; pentru c„ nu trebuie uitat c„ Ernesto Che Guevara a fost un apropiat al lui Fidel Castro, acest ultim mare dictator al blocului comunist din America Latin„. Consider c„ apropierea P.S.D. de simbolul Che Guevara are multiple semnifica˛ii negative pentru imaginea ˛„rii noastre: dup„ declara˛iile antidemocratice peremiste de-a lungul anilor, P.S.D. este al doilea partid care adopt„ o pozi˛ie extremist„, de st‚nga, antiglobalizare ∫i Ómpotriva sistemului democratic.

Pentru prima dat„ se poate afirma cu siguran˛„ c„ includerea lui Omar Hayssam Ón r‚ndurile P.S.D., avansarea sa pe listele parlamentare, vizitele Ón compania tovar„∫ului Iliescu nu sunt Ónt‚mpl„toare. Leg„turile dintre lideri ai P.S.D. precum Dan Ioan Popescu ∫i Omar Hayssam, dintre Viorel Hrebenciuc ∫i Fatih Taher sau Zaher Iskandarani au fost de nenum„rate ori demonstrate de presa de investiga˛ie. Probabil c„ Ón cur‚nd, Óntr-o criz„ de identitate a seniorilor P.S.D., Ól vom z„ri pe Mircea Geoan„ purt‚nd un tricou cu Ossama bin Laden.

Ar fi de dorit ∫i a∫ fi fost Ónclinat s„ cred c„, dup„ ce patru ani ∫i-a f„cut o profesie din a dribla regulile democratice ∫i din a s„r„ci aceast„ ˛ar„, P.S.D. se va apuca, Ón sf‚r∫it, s„-∫i g„seasc„ un drum democratic, f„r„ s„ mai apeleze la tricourile ro∫ii ce ne amintesc de trecutul comunist. Vreau s„ cred c„ o revolu˛ie, Ón sinea ei, este un proces ce are leg„tur„ cu viitorul ∫i cu evolu˛ia, nu cu str„mo∫ii comuni∫ti ai P.S.D. sau cu principiile lui Fidel Castro. De aceea am dorit s„ amendez aceast„ ini˛iativ„ a mult prea tinerilor colegi de la P.S.D. ∫i s„-i aduc la g‚nduri mai bune. Dac„ doresc s„-∫i g„seasc„ alte simboluri dec‚t t„tuca Iliescu sau îprost„nacul“ Geoan„, P.S.D. poate s„ Ónceap„ prin a le mul˛umi ∫i prin a cinsti mor˛ii din Revolu˛ia de la 1989, o revolu˛ie care a reprezentat primul pas spre crearea unei Rom‚nii moderne, parte a Uniunii Europene.

A∫ vrea s„ reamintesc c„ pre∫edintele T.S.D., domnul deputat Victor Ponta, ∫i-a mai exprimat Ón anul 2004, c‚nd avea rang de ministru al Guvernului N„stase, idolatria pentru Ernesto Guevara, fapt consemnat de ziarele vremii. La acea dat„ am considerat c„ este o op˛iune personal„ a domnului Ponta ∫i o Óncercare de a ie∫i Ón eviden˛„, de∫i o asemenea declara˛ie a unui membru al Guvernului era cel pu˛in deplasat„.

Œntruc‚t Domnia sa Óncearc„ acum s„ treac„ la crearea unei pasiuni, idolatrii pentru acest personaj, doresc ca organele abilitate s„ cerceteze care este scopul real al promov„rii printre tineri a unor simboluri ale terorismului interna˛ional de c„tre lideri ai unui partid

politic rom‚nesc care vrea s„ par„ democratic ∫i european.

Miron Tudor Mitrea

#176232

Pe al doilea secretar de serviciu Ól rog s„ se prezinte ca s„ pot Óncepe ∫edin˛a. Mul˛umesc.

Declar deschis„ a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul de 331 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 290. Sunt absen˛i 41, dintre care 11 particip„ la ac˛iuni parlamentare. Cvorumul legal de lucru este Óndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 105 deputa˛i, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

Œn leg„tur„ cu dezbaterea mo˛iunii simple, Ón ∫edin˛a din 13 septembrie 2005 Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi au stabilit urm„toarele: mo˛iunea va fi prezentat„ de unul dintre semnatari. Guvernului i se vor rezerva 45 de minute, pe care le utilizeaz„ la Ónceputul ∫i sf‚r∫itul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li s-a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 alocat timpul corespunz„tor num„rului membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul c‚te 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputa˛ii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispozi˛ie c‚te 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat Óntre ace∫tia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit num„rului de deputa˛i care compun grupurile parlamentare ∫i al deputa˛ilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbateri este dup„ cum urmeaz„: Grupul parlamentar al P.S.D., 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L., 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D., 15 minute; Grupul parlamentar al P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 7 minute; Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, 6 minute; deputa˛ii f„r„ apartenen˛„ la grupuri parlamentare, 6 minute.

Conform prevederilor regulamentului Óntreb dac„ este cineva dintre semnatari care Ó∫i retrage semn„tura de pe mo˛iune? Œn˛eleg c„ nu. Reamintesc faptul c„ nu pot fi depuse amendamente la mo˛iune.

Rog colegii pre∫edin˛i de grupuri parlamentare s„ prezinte la secretari pe cei care iau cuv‚ntul.

Grupul parlamentar al P.S.D. s„-l prezinte ∫i pe cel care va citi mo˛iunea.

Dori˛i s„ interveni˛i pe procedur„?

V„ rog, domnule deputat Gheorghiof.

Valeriu ™tefan Zgonea

#182366

...vizavi de un text pe care nu-l Ón˛elege. Practica parlamentar„ din Europa, unde ne Óndrept„m to˛i, arat„ c„ mo˛iunile simple pot s„ aib„ ∫i 30 de r‚nduri. Important este ce scrie Ón acele 30 de r‚nduri. De altfel, noi am ∫i explicat c„ nivelul de trai al rom‚nilor din acest moment este cea mai mare preocupare pe care Parlamentul Rom‚niei ar trebui s„ o aib„.

De altfel, v-a∫ ruga pe dumneavoastr„ s„-i consulta˛i pe distin∫ii colegi din Comisia juridic„ referitor la modul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 de exprimare pe care-l ave˛i aici, Ón func˛ie de capacit„˛ile pe care le ave˛i Ón fiecare diminea˛„, Ón primul r‚nd, gramaticale, ∫i, Ón al doilea r‚nd, noi suntem colegii dumneavoastr„, am fost ale∫i ∫i cred c„ ar trebui s„ ave˛i mai mult respect, a∫a cum a˛i avut Óntotdeauna fa˛„ de noi.

Œn al treilea r‚nd, noi suntem 105 colegi care v„ atragem aten˛ia asupra unor probleme strict legate de via˛a rom‚nilor care ne-au votat pe noi Ón 2004, ∫i nu cred c„ Ón aceast„ mo˛iune observa˛i ceva sau Ón acest regulament pe care dumneavoastr„ l-a˛i votat ultima dat„, ∫i c‚nd vom discuta despre el o s„ v„ spun ce a˛i spus Ón ultimii 8 ani Ón acest regulament, scrie undeva sau este prezentat un text ca la ora 8,00 to˛i colegii s„ fie prezen˛i aici. ™i, mai mult dec‚t at‚t, nu exist„ nici un text Ón acest text de regulament care s„ interzic„ colegilor ca Ón fiecare zi de mar˛i, ast„zi, miercuri, a∫a cum a˛i votat ∫i dumneavoastr„ Ón Biroul permanent, s„ ˛in„ declara˛ii politice legate de problemele pe care rom‚nii le au Ón acest moment. Interzicerea acestor lucruri este un act grav, ∫i dumneavoastr„, ca deputat vechi, fost lider de grup, s„ ave˛i o asemenea atitudine mi se pare sub limita ∫i demnitatea oric„rui parlamentar.

Ca fost parlamentar, v„ cer s„ veni˛i la acest microfon ∫i s„ v„ retrage˛i, ∫i s„ cere˛i scuze colegilor vizavi de atitudinea pe care a˛i avut-o ast„zi ∫i pentru faptul c„ ∫i pe pre∫edintele de ∫edin˛„ l-a˛i jignit Ón mod repetat, spun‚nd c„ nu a convocat diminea˛„ comitetul liderilor, a∫a cum a˛i propus dumneavoastr„, dup„ noua formul„ din regulament, Ón a∫a fel Ónc‚t la ora 9,00 s„ Ónceap„ dezbaterea pe aceast„ mo˛iune.

Reaua-voin˛„ pe care o ave˛i eu o Ón˛eleg, sup„rarea pe care o ave˛i noi o Ón˛elegem, ca grup parlamentar suntem al„turi de dumneavoastr„ ∫i sper„m ca Ón urm„toarea perioad„ grupul parlamentar din care face˛i parte s„ v„ ajute s„ lua˛i mai mult de 3 voturi Ón interiorul grupului.

V„ mul˛umesc.

Marian S‚rbu

#189742

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi,

Sub Guvernul T„riceanu, Rom‚nia cunoa∫te o ad‚ncire dramatic„ a diferen˛ierii sociale, o reducere a preocup„rilor pentru bun„starea cet„˛enilor ∫i pentru reflectarea echitabil„ a cre∫terii economice Ón nivelul de trai al fiec„rei familii. Coali˛ia aflat„ la guvernare este preocupat„ de politizarea administra˛iei publice, de acordarea f„r„ Óndeplinirea normelor legale a contractelor economice pentru lucr„ri publice, de cre∫terea taxelor ∫i impozitelor pentru a acoperi deficitele bugetare Ónregistrate ca urmare a unei politici fiscale iresponsabile ∫i abandoneaz„ categorii largi de cet„˛eni a c„ror via˛„ zilnic„ devine din ce Ón ce mai grea.

Deputa˛ii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat sunt Óngrijora˛i de faptul c„ politica fiscal„ a Coali˛iei aflate la guvernare a adus venituri suplimentare substan˛iale doar Ón buzunarele ∫i conturile unei largi clientele, clientel„ care a beneficiat de peste 800 de milioane de euro venituri suplimentare Ón anul 2005.

Aceste venituri suplimentare nu au acoperit nevoile zilnice de existen˛„ ale majorit„˛ii popula˛iei, ci s-au Óndreptat c„tre consumul de produse ∫i servicii de lux,

achizi˛ionate Ón special din importuri sau din str„in„tate, ceea ce a condus la cel mai mare deficit extern Ónregistrat vreodat„ de Rom‚nia. Nici m„car Ón timpul celui de-Al Doilea R„zboi Mondial sau al perioadei Ón care pl„team datoria c„tre Uniunea Sovietic„ Rom‚nia nu a Ónregistrat asemenea deficite ale contului curent.

Coali˛ia aflat„ la guvernare urmeaz„ principiile unei politici de dreapta, care segmenteaz„ societatea, distruge solidaritatea social„, men˛ine ∫i ad‚nce∫te decalajele fa˛„ de modelul social-european, reduc‚nd coeziunea societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i capacitatea ei de a face fa˛„ cerin˛elor integr„rii demne Ón Uniunea European„. Sectoare importante ale serviciilor publice, cu rol Ón men˛inerea ∫i cre∫terea nivelului de trai al majorit„˛ii cet„˛enilor sunt ignorate, Ón timp ce membrii coali˛iei aflate la guvernare se complac Ón dispute sterile interne, pe subiecte minore, care nu intereseaz„ dec‚t clientela politic„. Eforturile din perioada 2001—2004, de consolidare a sistemului democratic, de reducere a tensiunilor sociale ap„rute Ón perioada de tranzi˛ie, de reducere a gradului de s„r„cie de la 35% Ón 2000, la 23% la sf‚r∫itul anului 2004 au fost spulberate Ón numai opt luni de guvernare de dreapta.

Fa˛„ de cele ar„tate, noi, semnatarii mo˛iunii simple cu tema îNivelul de trai al cet„˛enilor — ultima preocupare a Guvernului T„riceanu“, atragem aten˛ia acestui Guvern c„ acest curs al guvern„rii este anticonstitu˛ional ∫i antisocial ∫i, Ón consecin˛„, cerem urm„toarele:

1. Majorarea prin hot„r‚re a Guvernului a salariului minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ acopere cre∫terile nejustificate de pre˛uri la produsele ∫i serviciile care compun co∫ul zilnic.

2. Cerem Guvernului T„riceanu s„ prezinte strategia fiscal„ pentru anul 2006, prin care s„ protejeze Ón mod explicit categoriile socioprofesionale ∫i demografice cele mai afectate de gre∫elile fiscale ale anului 2005.

3. Majorarea real„, peste rata infla˛iei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea pensiilor s-a dovedit a fi o minciun„ pentru trei sferturi dintre pensionari.

04 · other · respins

Dezbateri asupra proiectului Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor

243 de discursuri

Miron Tudor Mitrea
#193796
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Mul˛umesc, domnule deputat.
Are cuv‚ntul, din partea Guvernului, pentru a r„spunde la mo˛iune, domnul Bogdan Olteanu.
Domnule ministru, ave˛i 45 de minute pe care le administra˛i cum dori˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 ## — **Domnul Bogdan Olteanu** _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Guvernul Rom‚niei respect„ democra˛ia ∫i rolul pe care opozi˛ia trebuie s„-l joace, acord‚ndu-i toat„ aten˛ia ∫i trat‚nd cu responsabilitate actele ∫i gesturile politice.
Noi consider„m c„ este necesar„ opozi˛ia constructiv„ ∫i sus˛inem dezbaterea public„ a demersurilor care vizeaz„ consolidarea statului de drept, democratic ∫i responsabil. Opozi˛ie nu Ónseamn„, Óns„, blocarea forului legislativ cu mo˛iuni simple, fundamentate pe acuza˛ii f„r„ acoperire, cum este mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi. Impresia noastr„, a membrilor Guvernului ∫i a colegilor mei din majoritatea parlamentar„, este c„ avem de-a face mai degrab„ cu o Óncercare de a tergiversa dezbaterile parlamentare asupra modific„rilor la Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.
Œn acest context, abordarea unei tematici legate de nivelul de trai al popula˛iei nu reprezint„ dec‚t o ac˛iune pur demagogic„ ∫i populist„, ce nu poate ascunde inten˛iile reale ale autorilor acestei mo˛iuni. Or, Ón aceste condi˛ii, este evident c„ obiectul mo˛iunii nu este grija P.S.D. pentru nivelul de trai al cet„˛enilor s„i, ci grija P.S.D. pentru nivelul de trai ∫i pentru avantajele reprezentan˛ilor s„i.
L„s‚nd la o parte c„ acest document este de departe cea mai slab„ mo˛iune din istoria Parlamentului, scris„ pe un col˛ de mas„ ∫i care aduce atingere presta˛iei semnatarilor, este lesne de observat c„ semnatarii mo˛iunii nu au adus nici un argument solid de natur„ economic„ sau social„ care s„ le sus˛in„ afirma˛iile. De altfel, doresc s„ le mul˛umesc colegilor care au semnat aceast„ mo˛iune c„ nu au inclus, totu∫i, ∫i domeniul politicii externe pe l‚ng„ toate celelalte domenii. Nu de alta, dar ar fi trebuit s„ ob˛inem ∫i aviz de la Comisia de politic„ extern„ ∫i s-ar mai fi tergiversat un pic.
Pentru Guvernul Rom‚niei este important s„ realizeze ce ∫i-a propus prin Programul de guvernare adoptat de Parlament, iar nivelul de trai este subiectul principal al acestui proces. S„ vedem, ca urmare, ce ne-am propus ∫i ce am realizat p‚n„ acum.
Œn domeniul salariz„rii, salariul minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ a fost adoptat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2.346/2004, ca urmare a acordului Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei din acea vreme ∫i Fondul Monetar Interna˛ional, cu angajamentul ferm c„ îŒn negocierile contractului colectiv la nivel na˛ional oficialii Guvernului vor urm„ri s„ asigure faptul c„ salariul minim din acest contract nu difer„ de salariul minim legal“.
Angajamentul nu a fost Óndeplinit de c„tre oficialii guvernamentali P.S.D., care au agreat un salariu minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ de 3.100.000 lei vechi ∫i un salariu minim definit prin contractul colectiv de munc„ la nivel na˛ional de 3.300.000 lei vechi. P.S.D. uit„ c„ guvernarea pe care a patronat-o a introdus aceast„ confuzie Óntre salariul minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ ∫i stabilit prin hot„r‚re a Guvernului ∫i salariul minim brut negociat prin contractul colectiv de munc„ la nivel na˛ional.
Œn ceea ce prive∫te salariul minim de baz„ brut pe ˛ar„, Ón conformitate cu Programul de guvernare asumat, acesta va cre∫te Ón perioada 2005—2008 cu o dinamic„ mai accentuat„ fa˛„ de cea a salariului mediu brut pe economie, pentru care este prev„zut„ o cre∫tere de 60% fa˛„ de nivelul de la sf‚r∫itul anului 2004. Urmeaz„ ca, dup„ consultarea partenerilor sociali, s„ se stabileasc„ nivelul acestuia.
Referindu-ne la evolu˛ia salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„, Ón primele 7 luni ale anului 2005, fa˛„ de media anului trecut, acesta a contribuit la cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu brut cu 13%; cre∫terea c‚∫tigului salarial mediu net cu 20%. Aceast„ cre∫tere de 20% Ón lei a Ónsemnat cre∫teri cu 37% Ón dolari, respectiv cu 33% Ón euro. Œn acest fel, indicele salarial real, care reprezint„ indicatorul sintetic pentru nivelul de trai, a crescut Ón luna iunie 2005, fa˛„ de luna iunie 2004, cu circa 13%.
Prin m„surile pe care le-am adoptat le-am l„sat oamenilor mai mul˛i bani Ón buzunare, mai mul˛i bani Ónsemn‚nd un miliard de euro Ón anul 2005. Se vorbe∫te Ón mo˛iune, stima˛i colegi, despre faptul c„ au ajuns Ón buzunarele clientelei politice a actualului Guvern 800 de milioane de euro. Gura p„c„tosului adev„r gr„ie∫te! Vechile g‚nduri ∫i vechile obiceiuri, probabil, s-au p„strat. Noi am redus impozitele Ón mod transparent ∫i un miliard de euro se reg„se∫te Ón buzunarul contribuabilului cinstit, al celui care pl„te∫te impozit pe profit ∫i al celui care pl„te∫te impozit pe venit, iar nu Ón buzunarele celor care beneficiaz„ de scutiri, ree∫alon„ri ∫i alte asemenea opera˛iuni fiscale.
Œn luna noiembrie 2004, dup„ adoptarea Legii bugetului de stat, dumneavoastr„ a˛i acordat cre∫teri salariale pentru anumite categorii de personal bugetar care au prezentat interes la momentul electoral respectiv, dar nu a˛i asigurat acele fonduri necesare la bugetul de stat, Ón valoare de circa 10.000 de miliarde de lei.
Noua politic„ fiscal„ a produs efecte benefice Ón acest interval de timp. Pe l‚ng„ acoperirea lipsurilor men˛ionate s-au g„sit, astfel, resurse pentru acordarea pentru personalul bugetar contractual, pentru administra˛ia public„ aleas„ sau numit„, pentru Ónv„˛„m‚nt, sistemul militar, poli˛ie ∫i autoritatea judec„toreasc„, a unor cre∫teri salariale cuprinse Óntre 8 ∫i 20%.
O analiz„ pertinent„ ∫i profesionist„ a realiz„rilor din primul semestru arat„ c„ transferul de resurse de la buget c„tre agen˛ii economici ∫i popula˛ie a avut consecin˛e directe Ón cre∫terea nivelului de trai. Reducerea pronun˛at„ a impozitelor directe a oferit, de asemenea, oamenilor de afaceri resurse financiare importante pentru produc˛ie ∫i investi˛ii. Ca urmare, au beneficiat de relaxarea fiscal„ cei care au afaceri performante ∫i profitabile, ∫i nu o anumit„ clientel„, cei care muncesc, cei care produc.
Din p„cate, nici acum nu a˛i Ón˛eles, stima˛i colegi, dou„ lucruri simple. Œn primul r‚nd, Óntr-o societate modern„, compatibil„ cu cerin˛ele Uniunii Europene, cre∫terea nivelului de trai nu depinde de buget, ci de munca proprie, iar reducerea s„r„ciei nu este real„ dac„ se face prin transformarea unor categorii largi de cet„˛eni Ón asista˛i ∫i dependen˛i de asisten˛a bugetar„, ci prin politica activ„ a dezvolt„rii ∫i cre„rii de locuri de munc„ bine pl„tite.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Al doilea fapt, pe c‚t de simplu, pe at‚t de benefic pentru cre∫terea nivelului de trai este acela c„ singura solu˛ie pentru cre∫terea veniturilor bugetare o reprezint„ o fiscalitate moderat„ ∫i Óncurajatoare pentru munc„ ∫i mediul de afaceri. Numai printr-un sistem de impozite corect, adaptat realit„˛ii, oamenii de afaceri ∫i cet„˛enii devin contribuabili corec˛i, datoriile la buget ∫i economia ascuns„ scad ∫i veniturile bugetare cresc.
S-au ob˛inut astfel, Ón semestrul I al anului 2005, venituri la bugetul general consolidat cu aproape 20% mai mari dec‚t Ón semestrul I al anului 2004. Am avut astfel ∫i resursele pentru m„surile sociale angajate: recalcularea pensiilor, cre∫terea salariilor Ón sectorul bugetar ∫i chiar pentru acoperirea costurilor m„surilor populiste ∫i electorale luate de Guvernul dumneavoastr„ ∫i nebugetate la momentul respectiv.
Prin reducerea impozitului pe venit am reu∫it s„ stimul„m munca ∫i s„ facem s„ creasc„ sensibil veniturile din munc„ ale popula˛iei, singura surs„ corect„ pentru cre∫terea durabil„ a nivelului de trai. Numai Ón primul semestru num„rul salaria˛ilor a crescut cu 180.000 de persoane, at‚t prin crearea de noi locuri de munc„, c‚t, mai ales, prin scoaterea la suprafa˛„ a muncii la negru.
Œn trimestrul I din timpul guvern„rii dumneavoastr„, num„rul mediu de salaria˛i din economia ascuns„ se majora cam cu 20—30.000 de persoane, pe c‚nd, Ón primul trimestru din acest an, num„rul s-a redus Ón economia neagr„ cu 25 de mii de persoane, ie∫ind la suprafa˛„. De altfel, toate datele publicate de Institutul Na˛ional de Statistic„ arat„ cre∫terea substan˛ial„ a nivelului de trai Ón prima parte a anului, tradus„ de indicele salariului net la nivelul lunii iunie, a salariului real la nivelul lunii iunie, fa˛„ de luna corespunz„toare din anul 2004, de 112,9%. Œn plus, prin reducerea fiscalit„˛ii, s-au redus motiva˛iile muncii la negru, respectiv ale Óncadr„rii cu salariu minim pe cartea de munc„, ceea ce a condus ∫i la apari˛ia celor 180.000 de persoane sau locuri de munc„ Ón economia oficial„.
Revenind la a∫a-zisa îÓngrijorare pentru deficitul de cont curent“, v„d c„ numai dup„ c‚teva luni a˛i uitat de recordul istoric al guvern„rii dumneavoastr„, care a adus acest deficit p‚n„ la 7,6% Ón 2004. Noi vom stopa acest derapaj ∫i vom discuta despre deficitul de cont curent la sf‚r∫itul anului.
Referitor la strategia fiscal„ pentru anul 2006, Ministerul Finan˛elor Publice o va prezenta public dup„ prezentarea sa Ón ∫edin˛a de guvern.
Œn ceea ce prive∫te cota la taxa pe valoarea ad„ugat„, aceasta va r„m‚ne la nivelul de 19%, fiind una dintre m„surile care s„ asigure men˛inerea pre˛urilor sub aspectul politicii fiscale. De asemenea, r„m‚n constante cotele de impozit pe venit ∫i pe profit, respectiv, cota unic„ de 16% stabilit„ la sf‚r∫itul anului trecut. Majorarea accizelor va avea loc conform calendarului stabilit cu Uniunea European„. Œn zilele urm„toare, Guvernul va stabili conform Programului de guvernare aprobat de Parlament reducerea contribu˛iei la asigur„rile sociale pentru anul 2006.
Œn domeniul pensiilor, conform prevederilor Programului de guvernare, unul dintre principalele obiective ale politicii de protec˛ie social„ Ól constituie consolidarea financiar„ a
sistemului public de pensii. Recalcularea pensiilor vizeaz„ evaluarea ∫i recalcularea unui num„r de peste 3,7 milioane de dosare de pensionare Ón patru tran∫e, stabilite Ón func˛ie de anul Ónscrierii la pensie. P‚n„ Ón prezent, au fost recalculate pensiile stabilite p‚n„ anul 1996 inclusiv, adic„ trei etape de recalculare a pensiilor Óncheiate cu succes, implic‚nd eforturi materiale ∫i umane f„r„ precedent pentru sistemul public de pensii.
Conform rezultatelor, dup„ primele trei etape au fost recalculate dosare pentru un num„r de circa 2,4 milioane de pensionari, dintre care peste 950.000 de pensionari au beneficiat de o cre∫tere a pensiilor. Pentru pensionari al c„ror punctaj mediu anual a Ónregistrat o majorare, cre∫terea pensiei medii se ridic„ la 19% dup„ a treia etap„ de recalculare. Pe ansamblul celor 2,4 milioane de dosare recalculate, cre∫terea pensiei medii este de 7,78%. Opera˛iunea de recalculare continu„, fiind Ón derulare cea de a patra etap„ de recalculare, care vizeaz„ persoanele pensionate Ón intervalul 1997—aprilie 2001. Astfel, la sf‚r∫itul anului 2005 se va finaliza Óntreaga ac˛iune.
Se poate constata astfel c„ una dintre promisiunile electorale ∫i una dintre obliga˛iile pe care colegii no∫tri ∫i le-au asumat Ón campania electoral„, recalcularea pensiilor, va fi realizat„ cu succes Ón termenul estimat. De aceea, probabil, nemul˛umirea P.S.D., care, de∫i anun˛a cu mult fast recalcularea pensiilor vechi, acum o contest„.
Spre deosebire de inven˛iile P.S.D. Ón acest domeniu, Guvernul actual a dat posibilitatea legal„ tuturor beneficiarilor recalcul„rii s„ aduc„ acte de completare privind veniturile, sporurile ∫i indemniza˛iile cu caracter permanent care nu se reg„seau Ón dosarele de pensionare Óntr-un interval de 3 ani de la data recalcul„rii ini˛iale, urm‚nd ca noile drepturi recalculate s„ fie achitate de la aceea∫i dat„. Nu trebuie uitat c„, Ón conformitate cu optica fostului Guvern P.S.D., beneficiarii ar fi fost obliga˛i s„ aduc„ astfel de documente Óntr-un interval de doar 30 de zile, astfel Ónc‚t s-ar fi creat o presiune puternic„ asupra unor oameni Ón v‚rst„, care, categoric, nu ar fi putut ob˛ine aceste acte Ón termen ∫i ar fi fost definitiv frustra˛i de un drept legal.
Pentru anul 2006 analiz„m toate posibilit„˛ile ∫i resursele financiare, astfel Ónc‚t s„ putem asigura, pe l‚ng„ indexarea anual„ a valorii punctului de pensie, care va acoperi cre∫terea pre˛ului de consum prognozat„, ∫i o majorare a pensiilor ca urmare a cre∫terii economice. Estim„m Ón acest moment un procent de cre∫tere medie a pensiilor de circa 7—8% pentru anul 2006, opera˛iunea de Ómbun„t„˛ire a puterii de cump„rare a pensionarilor urm‚nd s„ fie continuat„ ∫i Ón anii urm„tori. Dorim s„ realiz„m astfel o alt„ promisiune electoral„ referitoare la acest aspect, prin care, la final de mandat, pensiile s„ creasc„ Ón termeni reali cu 30%.
Men˛ion„m Ón acest sens c„ ∫i pentru acest an au existat preocup„ri de cre∫tere a puterii de cump„rare a pensionarilor, av‚nd Ón vedere, pentru Ónceput, pensionarii din agricultur„, ale c„ror pensii sunt mult mai mici, comparativ cu celelalte pensii stabilite Ón sistemul public. Astfel, Óncep‚nd cu luna septembrie 2005, se majoreaz„ cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari. De prevederile referitoare la majorare vor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 beneficia peste 1,6 milioane de pensionari agricultori. Efortul bugetar pentru sus˛inerea acestei m„suri este suportat din bugetul de stat ∫i se ridic„ Ón luna septembrie 2005 la circa 107 de miliarde de lei vechi.
Nu putem s„ nu reamintim autorilor mo˛iunii faptul c„ Ón anul 2004 P.S.D. a uitat s„ introduc„ Ón bugetul pentru 2005 peste 4.000 de miliarde de lei, necesare acoperirii efectului m„ririi pensiilor agricultorilor, m„sur„ prev„zut„ prin lege, dar neacoperit„ financiar, fapt ce a condus la necesitatea asigur„rii acestor bani de c„tre actualul Guvern.
De asemenea, am identificat noi alternative de pensionare. Astfel, a fost elaborat un proiect de lege care Ónlocuie∫te Legea nr. 249/2004, proiectul Legii privind pensiile facultative, care se afl„ Ón prezent Ón proces de avizare, ∫i a fost adoptat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
O alt„ m„sur„ important„ pentru sistemul public de pensii o constituie externalizarea unor presta˛ii de asigur„ri sociale care nu au leg„tur„ cu pensiile, astfel Ónc‚t s„ se asigure accesul la sistemul de pensii corespunz„tor contribu˛iilor achitate.
A fost definitivat proiectul Legii privind concediile ∫i indemniza˛iile de asigur„ri sociale de s„n„tate. Proiectul a fost supus dezbaterii publice ∫i s-a discutat Ón Comisia de Dialog Social. Varianta cu ultimele modific„ri survenite Ón urma consult„rilor se discut„ cu reprezentan˛ii Ministerului S„n„t„˛ii ∫i ai Ministerului Finan˛elor.
De asemenea, Ón urma dezbaterilor publice, a fost stabilit„ varianta care urmeaz„ a fi reglementat„ ca proiect de Lege privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului. Acest proiect de act normativ este Ón faz„ final„ de elaborare ∫i va fi supus dezbaterii publice.
Œn domeniul ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, de unde, Ón 2004, au existat Ón medie 1.008.000 de beneficiari de ajutoare de Ónc„lzire a locuin˛ei, fiind pl„tite 2.388 de miliarde de lei, Ón 2005 sunt estimate cre∫teri cu circa 3% a num„rului de beneficiari, respectiv cu circa 25% a sumelor pl„tite, prin indexarea sumelor cu cre∫terea pre˛ului la combustibil ∫i la agentul termic, previzionat„ inclusiv pentru perioada ianuarie—martie a anului 2006. Aceasta s-a f„cut ˛in‚ndu-se cont de cre∫terea plafonului veniturilor salariale ob˛inute pe membru de familie de la 2,8 milioane de lei la 3,1 milioane de lei. Pentru energia termic„ s-a prev„zut o cre∫tere a cuantumurilor ajutoarelor de c„ldur„ cu 20% fa˛„ de perioada sezonului rece anterior.
Suplimentar fa˛„ de aceste date, de ajutoare de c„ldur„ au beneficiat Ón sezonul rece anterior ∫i circa 400.000 de familii beneficiare de venit minim garantat, care au primit la Ónceputul sezonului o sum„ fix„ Ón valoare de 2.150 milioane de lei pentru aprovizionarea cu lemne, c„rbuni, combustibili petrolieri pentru Ónc„lzire. Pentru acest sezon sunt preconizate ajutoare de c„ldur„ pentru circa 425.000 de familii.
De asemenea, s-a simplificat procedura de acces la acest tip de ajutoare. Se estimeaz„ o reducere a timpului de transmitere ∫i reprimire a documentelor cu circa 30 de zile.
O nou„ form„ de protec˛ie activ„ a popula˛iei cu venituri reduse, care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale, o constituie programul de acordare a ajutoarelor b„ne∫ti Ón scopul achizi˛ion„rii de centrale termice sau arz„toare automatizate, care se va desf„∫ura Ón perioada 2005—2008 ∫i care are drept scop o eficientizare a consumului individual de gaze, o Ómbun„t„˛ire a randamentelor ∫i siguran˛ei Ón exploatare, care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale acestor familii. Pe durata acestui program social vor beneficia peste 500.000 de familii, care au venitul pe membru de familie sub salariul minim pe economie, prin ajutorul de 10.000.000 de lei pentru achizi˛ionarea ∫i instalarea de centrale termice, respectiv, de 2.000.000 p‚n„ la 6.000.000 de lei pentru achizi˛ionarea ∫i instalarea a unuia p‚n„ la 3 arz„toare.
Stima˛i colegi,
Veniturile colectate la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate reprezint„ principala surs„ de finan˛are a sistemului sanitar, care a fost afectat„ de m„surile legislative adoptate prin care o serie de categorii de popula˛ie, beneficiare de servicii medicale, au fost scutite de la plata contribu˛iei de asigur„ri sociale de s„n„tate, f„r„ a fi asigurate ∫i resurse financiare Ón compensare.
Referitor la contribu˛ia la asigur„rile sociale de s„n„tate a pensionarilor preciz„m c„ plata contribu˛iei la asigur„rile sociale pentru aceast„ categorie de asigura˛i a fost anulat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2002. Scutirea de la plat„ a acestei categorii de asigura˛i a condus la diminuarea veniturilor colectate la Fondul na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate, Óncep‚nd cu anul 2003, cu aproximativ 10—12.000 de miliarde de lei anual. De asemenea, reintroducerea contribu˛iei asigur„rilor sociale de s„n„tate pentru pensionarii din sistemul public de pensii, militari ∫i IOVR ar determina majorarea veniturilor la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate cu aproximativ 12.000 de miliarde de lei. Preciz„m c‚t se poate de clar c„ o asemenea m„sur„ se va lua numai asigur‚nd men˛inerea nivelului de venit net al fiec„ruia dintre contribuabilii viza˛i.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Inunda˛iile produse Ón perioada aprilie—august 2005 au determinat importante pagube locuin˛elor ∫i gospod„riilor cet„˛enilor ∫i au afectat grav infrastructura localit„˛ilor. Institu˛iile administra˛iei publice centrale ∫i locale cu atribu˛ii Ón domeniu au ini˛iat m„suri pentru avertizarea, evacuarea ∫i acordarea de sprijin popula˛iei din zonele afectate, pentru protejarea vie˛ii acestora ∫i a bunurilor din gospod„riile lor.
Œn vederea scoaterii de sub pericol a cet„˛enilor, localit„˛ilor, gestion„rii situa˛iilor din teritoriu, precum ∫i revenirii la starea de normalitate, autorit„˛ile ∫i institu˛iile abilitate au executat urm„toarele lucr„ri: evacuarea apei din case, gospod„rii, terenuri agricole ∫i f‚nt‚ni; consolidarea ∫i supraÓn„l˛area cu saci a digurilor din zonele afectate; Ónchiderea bre∫elor; decolmatarea ∫i refacerea sec˛iunilor de scurgere a cursurilor de ap„; aprovizionarea cu ap„ potabil„, alimente de prim„ necesitate, precum ∫i medicamente ∫i materiale sanitare; amenajarea de spa˛ii pentru cazarea cet„˛enilor evacua˛i din locuin˛ele inundate, respectiv organizarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 transporturilor acestora la locuin˛ele rudelor din localit„˛i Ónvecinate, Óndep„rtarea cadavrelor de animale din zonele inundate, vaccinarea animalelor ∫i asigurarea ac˛iunilor de imunoprofilaxie Ómpotriva antraxului; vaccinarea persoanelor ∫i dezinfectarea f‚nt‚nilor Ón vederea asigur„rii apei potabile; asigurarea asisten˛ei medicale de specialitate Ón toate localit„˛ile afectate; paza bunurilor cet„˛enilor ∫i prevenirea comiterii de infrac˛iuni Ón localit„˛ile evacuate, precum ∫i paza locurilor de depozitare a bunurilor ∫i materialelor primite ca ajutoare pentru sinistra˛i.
Ac˛ion‚nd Ón condi˛ii dificile, structurile Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i ale altor componente cu func˛ii de sprijin au asigurat salvarea a peste 6.400 de persoane, evacuarea a peste 12.100 de sinistra˛i, asanarea apei din peste 5.000 de gospod„rii ∫i 1.400 de f‚nt‚ni ∫i peste 160 de misiuni, care au constat Ón transport de urgen˛„ al unor persoane cu afec˛iuni medicale, accidentate ∫i femei gravide. Œn unele cazuri s-a intervenit Ón regim de urgen˛„ la consolidarea lucr„rilor de ap„rare fisurate, supraÓn„l˛area cu saci de p„m‚nt sau pentru executarea unor bre∫e pentru evacu„ri de ap„ controlate.
Comandamentul logistic, format din speciali∫ti ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i ai Ministerului S„n„t„˛ii, a coordonat ac˛iunile de colectare ∫i distribuire a ajutoarelor umanitare Ón zonele afectate puternic de calamit„˛i.
Revenirea la normalitate ∫i refacerea caselor distruse ∫i a infrastructurii reprezint„ o prioritate, at‚t pentru Executiv, c‚t ∫i pentru administra˛ia public„ local„. Sprijinul acordat de Guvern popula˛iei ∫i autorit„˛ilor administra˛iei publice locale din localit„˛ile afectate de inunda˛ii a vizat at‚t furnizarea de alimente de prim„ necesitate ∫i punerea la dispozi˛ie a unor cantit„˛i de materiale pentru refacerea locuin˛elor afectate de inunda˛ii, c‚t ∫i alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru reconstruc˛ia infrastructurii localit„˛ilor.
Œn baza hot„r‚rii luate de Guvern, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului a Óncheiat contracte Ón vederea acord„rii pentru cet„˛enii ale c„ror locuin˛e au fost avariate Ón cursul inunda˛iilor de ajutoare const‚nd Ón materiale de construc˛ie, respectiv 16.727 de tone de ciment, 2.287 de tone de arm„turi, 22.742 de metri cubi de lemn de construc˛ii. P‚n„ Ón prezent au fost puse la dispozi˛ia cet„˛enilor 6.664 de tone de ciment, 1.075 de tone arm„turi ∫i 1.928 metri cubi de lemn pentru construc˛ii. Opera˛iunile continu„ pe m„sur„ ce unit„˛ile produc„toare de materiale de construc˛ii livreaz„ autorit„˛ilor administra˛iei publice locale cantit„˛ile contractate.
Desf„∫urarea lucr„rilor de refacere sau consolidare a drumurilor jude˛ene, a celor comunale, a podurilor, precum ∫i pentru repararea digurilor, executarea de canale ∫i stabilizarea cursurilor de ap„ realizate la nivelul autorit„˛ilor administra˛iei publice locale sunt monitorizate atent de c„tre prefec˛i, Ón calitatea lor de pre∫edin˛i ai comitetelor jude˛ene pentru situa˛ii de urgen˛„, Ón vederea cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare alocate ∫i pentru finalizarea lucr„rilor la termenele programate, pentru normalizarea vie˛ii la nivelul comunit„˛ilor locale.
Guvernul a alocat pentru 89 de unit„˛i ∫colare din 15 jude˛e afectate de inunda˛iile produse Ón cursul anului 2005 suma de 102 miliarde lei pentru reabilitarea sau repararea ∫colilor ∫i gr„dini˛elor. Œn localit„˛ile Ón care volumul important al lucr„rilor necesare a fi efectuate la aceste imobile nu a permis finalizarea lucr„rilor ∫i reintroducerea cl„dirilor Ón circuitul educa˛ional ∫colar Ón timp util, autorit„˛ile administra˛iei publice locale au identificat noi spa˛ii pentru s„lile de clas„ ∫i au luat m„suri pentru transportul ∫colarilor c„tre aceste loca˛ii provizorii.
Au fost acordate ajutoare financiare de urgen˛„ familiilor ∫i persoanelor singure care au avut decese Ón familie sau ale c„ror case au fost distruse de viituri. Astfel, pentru cei care au avut decese Ón familie s-a acordat un ajutor de 30.000.000 de lei pentru cheltuielile de Ónmorm‚ntare, iar pentru cei care au avut locuin˛ele afectate s-au acordat ajutoare de la 4 la 8.000.000, Ón func˛ie de gradul de afectare a cl„dirilor. Au fost ajutate un num„r de peste 5.600 de familii ∫i persoane singure, pentru care s-au alocat de la bugetul de stat circa 63 de miliarde de lei. Sigur c„ aceste ajutoare nu pot acoperi pierderile suferite, mai ales vie˛ile umane, Óns„ au constituit ajutoare de prim„ necesitate, de solidaritate cu familiile Ón nevoie.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Av‚nd Ón vedere cele expuse mai sus, v„ propun s„ acord„m textului prezentat de semnatari doar valoarea formal„ pentru care, de altfel, a fost ∫i redactat: de am‚nare a unei proceduri inevitabile. Solicit„m astfel plenului Camerei Deputa˛ilor s„ resping„ prin votul s„u mo˛iunea care a f„cut obiectul dezbaterii noastre de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#218855
Mul˛umesc, domnule ministru. A˛i utilizat 23 de minute din timpul pe care Ól ave˛i la dispozi˛ie.
Din partea Grupului parlamentar P.S.D., Ól invit la microfon pe domnul deputat Constantin Ni˛„.
Constantin Ni˛„
#219086
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Am urm„rit cu aten˛ie dezbaterile de ieri din Senat asupra mo˛iunii ini˛iate de Grupul parlamentar al P.R.M., am urm„rit, de asemenea, ∫i lu„rile de pozi˛ie din pres„, precum ∫i cuv‚ntul domnului ministru ∫i constat cu am„r„ciune c„ noua putere nu a Ónv„˛at nimic din perioada c‚t a fost Ón opozi˛ie. Ceea ce ar trebui s„ Ónve˛e actuala putere este faptul c„ mo˛iunile nu sunt o juc„rie a opozi˛iei, iar a b„ga pumnul Ón gura opozi˛iei nu face ca realitatea s„ devin„ alta, iar realitatea este c„ Ón Rom‚nia anului 2005 s„r„cia a devenit din nou o problem„.
Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i-a construit o mare parte a campaniei electorale pe cre∫terea nivelului de trai. Dup„ 8 luni, timp suficient pentru a pune Ón aplicare orice fel de m„sur„ politic„ necesar„, nivelul de trai nu numai c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 nu a crescut, ci, dimpotriv„, d„ semne de sc„dere, iar pr„pastia dintre s„raci ∫i boga˛i s-a ad‚ncit. Dup„ 8 luni de b‚lb‚ieli, ceea ce se vede este o lips„ total„ de preocupare pentru dezvoltarea economic„ ∫i pentru o reparti˛ie echitabil„ a veniturilor Ón societate.
Guvernul nu explic„ de ce fiscalitatea cre∫te Ón loc s„ scad„, de ce se scumpesc carburan˛ii ∫i energia, de ce infla˛ia d„ semnale nelini∫titoare, de ce s-a pr„bu∫it produc˛ia industrial„. La toate aceste Óntreb„ri puterea ne d„ un singur r„spuns: îP.S.D.-ul este de vin„!“
Cet„˛enii a∫teapt„ de la actualii guvernan˛i Óndeplinirea promisiunilor electorale. Oamenii a∫teapt„ cre∫teri salariale, cre∫terea pensiilor, locuri de munc„, medicamente ∫i servicii sanitare decente ∫i ∫coli civilizate.
Sistemul sanitar a cunoscut Ón acest an o criz„ f„r„ precedent Ón analele sale, haosul creat de m„surile luate de ministrul s„n„t„˛ii dep„∫ind orice Ónchipuire. Luni Óntregi, bolnavii s-au v„zut lipsi˛i de medicamente, bie˛ii b„tr‚ni fiind pu∫i s„ alerge din farmacie Ón farmacie pentru a mai g„si un medicament compensat, iar noul ministru pare hot„r‚t s„ ad‚nceasc„ criza. Este greu de Ón˛eles pe ce criterii a fost numit acest domn Ón fruntea sistemului sanitar rom‚nesc, de vreme ce Domnia sa nu are cuno∫tin˛e de specialitate ∫i probabil c„ Ói va trebui o perioad„ de timp pentru a face diferen˛a dintre aspirin„ ∫i paracetamol.
Miron Tudor Mitrea
#224302
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 5 minute. Are cuv‚ntul, din partea Grupurilor P.N.L, P.D., U.D.M.R., P.C. ∫i minorit„˛i, domnul Márton Árpád Francisc.
Domnule Márton, ave˛i 57 de minute din Ónsumarea timpilor tuturor grupurilor parlamentare enumerate.
Márton Árpád Francisc
#224598
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
Domnule vicepre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Grupurile parlamentare ale P.N.L., P.D., U.D.M.R., P.C. ∫i al minorit„˛ilor na˛ionale m-au Óns„rcinat s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarele.
Textul pe care l-am primit Ón casete pare s„ justifice declara˛iile unor lideri, conform c„rora, prin ini˛ierea unor astfel de mo˛iuni, se va Óngreuna activitatea de legiferare a Parlamentului. Cu toate acestea, nu vom bloca dreptul opozi˛iei de a-∫i exprima punctul de vedere Ón probleme de politic„ intern„ sau extern„.
Consider‚nd Óns„ c„ cele 45 de minute sunt suficiente pentru ca reprezentantul Guvernului, pe care Ól sus˛inem, s„ aib„ un r„spuns pertinent la toate cele 52 de r‚nduri ale documentului, Grupurile parlamentare ale P.N.L., P.D., U.D.M.R., P.C. ∫i al minorit„˛ilor na˛ionale nu vor avea interven˛ii pe fond ∫i vor vota Ómpotriva mo˛iunii.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#225546
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit un minut. Are cuv‚ntul domnul deputat Lucian Augustin Bolca∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Lucian Augustin Bolca∫
#225725
## Stima˛i colegi,
Toat„ lumea propune sau toat„ lumea se ap„r„, Ón condi˛iile Ón care o mo˛iune simpl„ este introdus„, Óntr-un moment politic foarte agitat, de cineva, cu anumite interese. Desigur c„ principala ∫i cea mai facil„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 modalitate de a cere respingerea mo˛iunii este s„ o anclan∫ezi de acest moment politic ∫i s„ o consideri un simplu act procedural obstruc˛ionist.
Nu ne intereseaz„ pe noi, cei de la P.R.M., lupta dintre Alian˛„ ∫i P.S.D. pentru conducerea Camerelor. Pe noi ne intereseaz„ aici numai un punct de vedere constitu˛ional. Deci nu achies„m la un punct de vedere obstruc˛ionist, ci v„ supunem un singur lucru: Ón orice scop ∫i Ón orice condi˛ii s-a formulat aceast„ mo˛iune, problema nivelului de trai exist„, este important„ nu pentru lupte politice sterile, ci pentru oamenii acestei ˛„ri, deci trebuie s„ o dezbatem cu toat„ responsabilitatea.
Desigur, ∫i eu Ómi exprim regretul pentru maniera Ón care aceast„ mo˛iune numai efloreaz„ ni∫te problematici ∫i nu intr„ Ón profunzimea lor. Œmi aduc aminte, cu nostalgie, dac„ vre˛i, de celebra mo˛iune de cenzur„: îFrigul ∫i foamea“, din anul 2001, care a fost semnat„, al„turi de reprezentan˛ii P.R.M.-ului, ∫i de cei ai P.D.-ului ∫i ai P.N.L.-ului. A fost o mo˛iune bun„, a fost o mo˛iune dur„ ∫i, mai mult dec‚t at‚t, chiar dac„ a c„zut la vot, a fost o mo˛iune constructiv„, pentru c„, pe baza ei, s-au putut construi ni∫te lucruri. O mo˛iune, Ón primul r‚nd, construie∫te, ∫i nu d„r‚m„, asta pentru a vorbi de caracterul de opozi˛ie constructiv„.
Vede˛i, problematica aceasta a nivelului de trai, chiar tratat„ numai la manier„ pur teoretic„, este o problematic„ excep˛ional de important„. Este un indicator economico-social care reprezint„ fundamentul politicii sociale a unui Guvern Óntr-un anumit moment dat. Este, de fapt, respira˛ia spre popula˛ie a acelei guvern„ri.
™i este o problem„ ∫i mai important„, asupra c„reia, v„ cer scuze, o s„ revin Óntr-o alt„ formul„.
Este o problem„ constitu˛ional„, de obliga˛ie constitu˛ional„. S„ nu uit„m articolul 47 din Constitu˛ia Rom‚niei, care se intituleaz„ îNivelul de trai“ ∫i Ón care se stipuleaz„, Ón mod expres, c„ statul este obligat s„ asigure un nivel de trai decent. ™i, atunci, primul mare semn de Óntrebare — v„ rog s„ vede˛i programul de guvernare, sunt 10 principii, sunt 10 priorit„˛i, sunt 10 linii directoare ale acestui program de guvernare ∫i nici unul nu se intituleaz„ expres îNivelul de trai“.
Miron Tudor Mitrea
#231497
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
A˛i utilizat 8 minute.
Domnul Daniel Ionescu, din partea parlamentarilor f„r„ apartenen˛„ politic„.
Ave˛i 6 minute, domnule deputat.
Daniel Ionescu
#231700
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn viziunea semnatarilor mo˛iunii, nivelul de trai al popula˛iei nu merit„ dec‚t o mo˛iune simpl„, adic„ o nou„ diversiune la adresa electoratului. Chiar dac„ mo˛iunea va trece nu va avea nici un efect Ón plan institu˛ional ∫i cu at‚t mai pu˛in Ón sensul moral pe care Ól convoac„. Este clar c„ aceast„ mo˛iune este prima Ón replic„ îdemocratic„“ la presiunile exercitate de Alian˛a D.A. pentru schimbarea pre∫edintelui Camerei, ∫i nu o preocupare responsabil„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Mo˛iunea nu are, Ón viziunea semnatarilor, nici o leg„tur„ cu inunda˛iile care au calamitat o bun„ parte din ˛ar„ ∫i, implicit, nivelul de trai al popula˛iei. Ca s„ nu mai vorbim de speran˛a de a trece cu bine peste iarn„. Despre cele 11 mii 600 de miliarde deturnate prin rectificarea actualului buget de stat de la fondurile de asigur„ri sociale de stat, nimic! Despre cele 3 mii de miliarde scoase de la drumuri ∫i poduri duse ∫i ascunse unde a Ón˛„rcat mutu’ iapa, nimic! Suntem Ón a∫teptare cu sufletul la gur„ a raportului de ˛ar„, avem probleme cruciale de rezolvat Ón toate domeniile, dar discut„m altceva.
Preocup„rile puterii, dar ∫i ale opozi˛iei sunt altele: blocarea lucr„rilor Camerei cu schimbarea regulamentului ∫i, Ón replic„, mo˛iuni simple.
Priorit„˛ile reale ale Rom‚niei sunt rezolvarea urm„rilor calamit„˛ilor ∫i finalizarea, conform ∫i numai conform acquis-ului comunitar, reformei Ón justi˛ie. Ca s„ nu mai vorbim de iarna care bate la u∫„. Reafirm‚ndu-ne pozi˛ia pentru sus˛inerea tuturor proiectelor de legi menite s„ rezolve problemele reale ale ˛„rii, pentru dialogul onest ∫i fertil cu toate grupurile parlamentare, noi, cei din grupul independent popular, nu ne vom implica Ón aceste jocuri politicianiste care nu Ónseamn„ altceva dec‚t orgolii ∫i interese meschine ∫i ignorarea intereselor reale ale popula˛iei ∫i ale ˛„rii ∫i ne vom ab˛ine.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#233727
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit dou„ minute.
Are cuv‚ntul domnul deputat Giurescu Ion, din partea Grupul parlamentar al P.S.D.
Ion Giurescu
#233901
## **Domnul Ion Giurescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Am vrut s„ Óncep altfel, dar voi Óncepe prin a spune c„, Óntr-adev„r, actuala putere, a∫a cum s-a v„zut azi Ón Parlament, prin luarea profund„ de cuv‚nt ∫i plin„ de multe posibilit„˛i, crearea multor posibilit„˛i de Ómbun„t„˛ire a vie˛ii cet„˛enilor, este clar c„ actuala putere nu poate dec‚t s„ trateze cu o deferen˛„ a unor partide de dreapta nivelul de trai al societ„˛ii. Mi s-a p„rut efectiv jenant ce s-a Ónt‚mplat ast„zi, ca partide aflate la putere s„ trateze Ón modul Ón care au tratat o problem„, eu zic, grav„ cu care se confrunt„ societatea actual„.
Mo˛iunea pe care noi, P.S.D.-ul, am depus-o nu este nici pe departe o Óncercare de tragere de timp, a∫a cum Óncearc„ colegii no∫tri de la actuala putere s„ sugereze, Ón lips„ de r„spunsuri concrete la problemele tot mai grave care apar Ón societatea rom‚neasc„ Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai.
Culmea este c„ interpretarea mo˛iunii ca o tragere de timp, ∫i nu cu discutarea unor probleme reale, a fost f„cut„ de un membru al unui partid a∫a-zis socialdemocrat, transformat, ce e drept, peste noapte Ón partid popular. ™tiau ei ce ∫tiau c‚nd au devenit un partid de
doctrin„ de dreapta, pentru c„ de-a lungul vremii nu au fost ∫i nici acum nu sunt Ón stare s„ rezolve probleme majore cu care se confrunt„ popula˛ia.
De altfel, se vede c„ agenda acestui partid, ca ∫i a celorlalte partide care formeaz„ arcul guvernamental nu se suprapune deloc cu agenda public„, cu nevoile popula˛iei. Dimpotriv„. M„sura adoptat„ de actuala putere arat„ clar orientarea ei spre o clientel„ politic„, spre cei privilegia˛i, Ón final, spre cei boga˛i.
Mo˛iunea a ap„rut Ón urma multor semnale de dezn„dejde primite de la diverse categorii defavorizate ∫i, Ón primul r‚nd, de la pensionari. Cred c„ nimeni dintre dumneavoastr„ nu poate contesta sc„derea nivelului de trai al popula˛iei cu 16% numai Ón 8 luni de c‚nd a˛i venit la guvernare, cifr„ f„cut„ public„ de toat„ massmedia.
Cred c„ nimeni dintre dumneavoastr„ nu poate contesta cre∫terea pre˛urilor la utilit„˛i Ón ultimele 8 luni cu peste 40%. Cred, de asemenea, c„ nu pute˛i contesta lipsa cronic„ de medicamente compensate, medicamente care sunt at‚t de necesare pensionarilor. Sper c„ mai ave˛i o urm„ de respect pentru p„rin˛ii ∫i bunicii no∫tri. Sper s„ lua˛i toate m„surile cerute de noi Ón mo˛iune ∫i s„ nu transforma˛i Óntr-un joc politic murdar drama multora dintre ei.
Miron Tudor Mitrea
#241882
V„ mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 8 minute. Urmeaz„ domnul deputat Furo Iuliu, de la Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.
Iuliu Ioan Furo
#242058
## **Domnul Iuliu Ioan Furo:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Cu doi ani Ónainte de data preconizat„ pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ ˛ara noastr„ este cea mai s„rac„ din centrul ∫i estul Europei. Situa˛ia este, Óntr-adev„r, dramatic„. Datele statistice arat„, conform raportului global al dezvolt„rii umane a programului Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, c„ Rom‚nia se reg„se∫te pe locul 64 din cele 144 de ˛„ri ierarhizate din Europa Central„ ∫i de Est. Salariul minim Ón ˛ara noastr„ este de 95 de euro, numai Bulgaria este dup„ noi cu 65 euro, Ón timp ce Ón Slovacia este de 120 euro, Ón Polonia 200 euro, Ón Ungaria 210 euro, Ón Cehia 200 euro, ca s„ nu mai vorbim de ˛„ri Ón care se dep„∫e∫te 1.000 de euro. Rezultatele ob˛inute la cre∫terea economic„ nu se reg„sesc, din p„cate, Ón aceea∫i intensitate ∫i Ón dezvoltarea uman„.
Potrivit raportului P.N.U.D., Ón Rom‚nia 1% din popula˛ie tr„ie∫te cu mai pu˛in de 1 dolar pe zi; 12% Ón s„r„cie sever„, iar 16% Ón s„r„cie, lipsi˛i de resurse umane pentru o via˛„ decent„, Ón timp ce peste 1/3 poate fi afectat„ de o s„r„cie relativ„. Rezult„ c„ mai mult de jum„tate din popula˛ia ˛„rii este s„rac„. Cel mai Ónalt grad de s„r„cie a fost localizat Ón nord-estul ˛„rii, urmat de partea sudic„. Cele mai s„race familii sunt acelea al c„ror reprezentant principal este agricultorul, unde capul familiei, al celor… este doar cu ∫coala primar„ sau este f„r„ ∫coal„. Speciali∫tii sunt de p„rere c„ lipsa ocupa˛iei ∫i a educa˛iei reprezint„ principalii factori ai s„r„ciei Ón Rom‚nia Ón condi˛iile Ón care 23% din popula˛ia de v‚rst„ Óntre 18—24 de ani p„r„se∫te ∫coala.
Din p„cate, nici recenta hot„r‚re de majorare cu 10% a pensiei agricultorilor nu rezolv„ situa˛ia, iar recalcularea pensiilor publice nu a sporit veniturile dec‚t pentru circa 50% din pensionari, Ón condi˛iile Ón care, Ón acest an, pensiile au fost indexate doar cu 3% Ón ianuarie, ca urmare a modific„rii valorii punctului de pensie.
Concomitent, pre˛urile au crescut continuu at‚t la utilit„˛i, c‚t ∫i la produse alimentare, mai ales la legume ∫i fructe, dar nu numai. Costul vie˛ii este Ón continu„ cre∫tere, iar cheltuielile obligatorii, legate de o via˛„ la nivel minim de suportabilitate, devin greu de asigurat.
Iuliu Ioan Furo
#245784
V„ mul˛umesc foarte mult.
Miron Tudor Mitrea
#245813
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Partidul Rom‚nia Mare ∫i-a consumat timpul.
Œl invit la microfon pe domnul deputat P.S.D. Iulian Iancu.
Iulian Iancu
#245985
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Domnilor mini∫tri,
Poate c„ Ón cuv‚ntul meu o s„ fiu un pic diferit de antevorbitori, de ceea ce au spus colegii mei, prin simplul motiv c„ simt nevoia ca aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ v„ fac un apel la solidaritate, Ón numele singurei ra˛iuni pentru care ne afl„m aici, cea prev„zut„ ∫i Ón Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i anume faptul c„ deputa˛ii ∫i senatorii Ó∫i exercit„ mandatul Ón numele cet„˛eanului, iar îcet„˛eanul are dreptul la o via˛„ decent„“, spune Constitu˛ia, la un nivel de trai decent.
Œn fapt, e de Ón˛eles pentru dumneavoastr„ dorin˛a de a ajunge la putere, dorin˛a de a v„ sus˛ine propriul guvern, Óns„ nu cu orice pre˛. Vreau s„ v„ spun c„ suntem datori cu at‚t mai mult cu c‚t cred c„ a˛i auzit asear„ afirma˛iile domnului pre∫edinte, de la Washington, spun‚nd c„ Ón Parlamentul Rom‚niei este o b„l„c„real„, iar Guvernul nu este Ón stare s„-∫i duc„ la Óndeplinire propriul program de guvernare.
Noi m„car, Ón acest moment, suntem obliga˛i cu to˛ii s„ reflect„m cu foarte mare aten˛ie asupra gre∫elilor care s-au s„v‚r∫it p‚n„ Ón momentul de fa˛„ Ón actul de guvernare ∫i a∫ vrea s„-i rog pe colegii din actualul Cabinet, prezen˛i aici, s„ Óncerce s„ aib„, pentru o singur„ dat„, un moment de reflec˛ie asupra faptului c„ nu-∫i pot duce la Óndeplinire un program de guvernare subsumat unei singure cauze, cea de promovare a cotei unice de impozitare dovedit„, iat„, Ón via˛a de zi cu zi, ca fiind o gre∫eal„.
Nu se poate s„ Óncerc„m s„ complet„m golurile de venit la buget major‚nd de 4 ori pre˛ul la gaze naturale,
ajung‚nd la o cifr„ de 40% p‚n„ Ón prezent, ∫i s„ afl„m, iat„, zilele trecute, c„ de la 1 octombrie va mai fi o majorare, iar de la 1 ianuarie se va reintroduce abonamentul la gaze naturale. Deci vom avea o majorare de 50% numai Ón acest an, iar acum 2 zile, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale de Reglementare, domnule ministru Olteanu, ne-a anun˛at c„ la anul vom Ónregistra o cre∫tere a pre˛ului la gaze naturale cu 60%, sf„tuindu-i pe consumatori s„ renun˛e, s„ Óncerce s„ g„seasc„ alte solu˛ii de alimentare, nu numai consumatorii industriali, dar ∫i, culmea, iat„, consumatorii casnici, pentru care dumneavoastr„ a˛i men˛ionat Ónc„ o dat„ aici c„ a˛i oferit ajutoare financiare pentru achizi˛ionarea de centrale termice, ajutoare pentru centrale termice Ón condi˛iile Ón care, iat„, cre∫terea pre˛ului gazelor naturale face imposibil„ plata facturii, cu at‚t mai mult cu c‚t pun Ón situa˛ia de Óntrerupere a activit„˛ii ∫i de faliment a unor ramuri Óntregi economice, ∫i aici a∫ sublinia situa˛ia Óngr„∫„mintelor chimice din Rom‚nia.
Miron Tudor Mitrea
#251898
Mul˛umesc, domnule deputat.
A˛i vorbit 8 minute.
Urmeaz„ domnul deputat Ioan Mircea Pa∫cu, P.S.D. Mai sunt 16 minute la P.S.D., restul partidelor, 56.
Ioan Mircea Pa∫cu
#252087
## Domnule pre∫edinte,
Eu plec de la o Óntrebare fundamental„ pe care vreau s-o adresez colegilor care se afl„ la guvernare, ∫i aceast„ Óntrebare mi-a fost sugerat„ de interven˛ia domnului ministru Olteanu, din care rezulta c„ Alian˛a D.A. nu are un scop mai important Ón tot ceea ce face dec‚t cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei.
™i atunci Óntrebarea mea este: care este leg„tura dintre acest obiectiv ∫i acest scop ∫i schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere? Din dou„, una: dac„ lu„m de bun„ afirma˛ia domnului ministru Olteanu, cum c„ nivelul de trai al popula˛iei a crescut de c‚nd Alian˛a D.A. a preluat puterea, atunci de ce mai este nevoie de schimbarea celor doi pre∫edin˛i. Sau invers: dac„ Ón viziunea actualilor guvernan˛i este nevoie totu∫i de Ónlocuirea celor doi pre∫edin˛i de Camer„, pentru cre∫terea nivelului de trai, atunci succesele pe aceast„ linie, expuse de domnul ministru Olteanu, nu exist„.
Œnchei cu prezentarea motiva˛iei pentru care am pus cele dou„ chestiuni Ón ecua˛ie. Am f„cut-o pentru c„ v„d c„ guvernan˛ii, care declar„ c„ scopul lor principal Ól constituie cre∫terea nivelului de trai al popula˛iei, Ó∫i canalizeaz„ Óntreaga energie pentru schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere, iar electoratul are dreptul s„ afle cum stau lucrurile, Ón timp ce noi avem obliga˛ia de a explica aceast„ situa˛ie.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#253486
Mul˛umesc, domnule deputat.
A˛i vorbit dou„ minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Nicolicea.
Eugen Nicolicea
#253614
## **Domnul Eugen Nicolicea:**
Actuala coali˛ie majoritar„ se face c„ nu vede situa˛ia dramatic„ a popula˛iei s„r„cite, ∫i Ón primul r‚nd a pensionarilor. Vrea s„ lege aceast„ mo˛iune, care are motive serioase s„ fie votat„, vrea s-o lege de scopul politicianist, ∫i anume schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere.
De multe ori am auzit c‚˛iva colegi pe holuri vorbind c„ aceast„ mo˛iune con˛ine 57 de r‚nduri ∫i c„ este foarte sub˛ire. Se Ón∫al„! Cu cuvinte pu˛ine po˛i s„ spui o situa˛ie dramatic„. S„ citeasc„ printre r‚nduri ∫i s„ vad„ c„, de fapt, se poate exprima printr-un singur cuv‚nt, exprimat de pensionari ∫i de popula˛ia s„rac„: AJUTOR! Sau prin trei litere, S.O.S.!
Actuala putere, lu‚ndu-se dup„ un vechi dicton latin, care spunea c„ popula˛iei trebuie s„-i oferi p‚ine ∫i circ, Ón neputin˛a de a oferi p‚ine, ofer„ circ Ón exces. Ei bine, despre o guvernare foarte capabil„ se poate spune c„ scoate bani din piatr„ seac„. Guvernarea T„riceanu, Ón schimb, a evoluat ∫i poate s„ scoat„ bani ∫i din piatra funerar„, prin introducerea taxei pe mo∫tenire, dup„ ce au impozitat ∫i veniturile minime pe care le au pensionarii.
Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ mo˛iune este o mo˛iune foarte bine fundamentat„, iar P.S.D. s-a f„cut purt„torul de cuv‚nt al categoriilor defavorizate. Astfel, P.S.D. cere majorarea, prin hot„r‚re de guvern, a salariului minim brut pe ˛ar„, garantat Ón plat„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ acopere cre∫terea nejustificat„ de pre˛uri la produsele ∫i serviciile care compun co∫ul zilnic. Alian˛a D.A. spune NU.
P.S.D. cere Guvernului T„riceanu s„ prezinte strategia fiscal„ pentru anul 2006, prin care s„ protejeze Ón mod explicit categoriile socioprofesionale ∫i demografice cele mai afectate de gre∫elile fiscale ale anului 2005. Alian˛a D.A. spune NU.
P.S.D. cere majorarea real„, peste rata infla˛iei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea pensiilor s-a dovedit a fi o minciun„ pentru trei sferturi din pensionari. Alian˛a D.A. spune NU.
P.S.D. cere Guvernului T„riceanu s„ reactualizeze propria hot„r‚re de guvern referitoare la acordarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei pentru iarna viitoare, Ón acord cu cre∫terea pre˛ului combustibilului din ultima perioad„. Alian˛a D.A. spune NU.
Miron Tudor Mitrea
#256377
Mul˛umesc, domnule deputat. A˛i vorbit 3 minute. Are cuv‚ntul domnul deputat Marian S‚rbu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Mai ave˛i 11 minute, domnule deputat.
Stima˛i colegi, nu, nu mi-a stat ceasul. Œn general, ceasul meu func˛ioneaz„ ∫i dac„ avea˛i secretar care s„ ˛in„ timpul ∫i nu trebuia s„ ˛in eu, ca pre∫edinte, ∫i timpul, poate avea˛i mai mult„ Óncredere.
V„ mul˛umesc.
Marian S‚rbu
#256836
## **Domnul Marian S‚rbu:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
P‚n„ la urm„, dincolo de contextul general Ón care ne afl„m, deci dincolo de acest context pe care am putea s„-l numim unul mai complicat, Ón care se afl„, Ón acest moment, societatea rom‚neasc„, aceast„ mo˛iune simpl„ are — dup„ opinia noastr„ — dou„ mari valen˛e: Ón primul r‚nd, pentru c„ am ascultat un r„spuns al Guvernului Ón ceea ce prive∫te problematica social„, un r„spuns care muste∫te de certitudini.
Domnul ministru Olteanu ne-a vorbit, pur ∫i simplu, cu credin˛a ∫i cu impresia unui om de st‚nga, ceea ce pentru noi are o semnifica˛ie deosebit„. Am reu∫it s„ aducem Ón fa˛a ˛„rii, Ón fa˛a Parlamentului, Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ni∫te teme care ne intereseaz„, ni∫te teme de zi cu zi, Ón raport de care am fost vota˛i ∫i noi de un electorat al nostru care Ón data de 28 noiembrie a fost mai mare dec‚t al dumneavoastr„.
V„ reamintesc c„ acest electorat, care a∫teapt„ de la noi solu˛ii sau Ón orice caz propuneri, a fost mai mare dec‚t al dumneavoastr„ Ón data de 28 noiembrie. ™i, probabil c„ acest lucru sau m„car acest lucru ar fi trebuit s„ v„ impun„ mai mult respect pentru ni∫te teme care n-au fost prezentate Óntr-un roman-fluviu.
Practica european„, stima˛i colegi, arat„ c„ rolul opozi˛iei este acela de a scoate la iveal„ temele care intereseaz„ popula˛ia, iar rolul Guvernului este s„ vin„ cu r„spunsuri. ™i, a∫a cum v„ spuneam, r„spunsurile… ∫i r„spunsul domnului ministru muste∫te de certitudini. Am s„-i dau o incertitudine pe care sunt absolut convins c„ n-o cunoa∫te din realitatea de zi cu zi.
M„ voi referi strict la salariul minim pe economie, adic„ acolo unde, la punctul 1, am cerut Guvernului s„ stabileasc„ acest salariu minim, numai ∫i pentru faptul c„, o dat„ cu luna octombrie, ar trebui s„ vin„ la Parlament cu bugetul pe anul 2006, ∫i-i trebuie acest indicator extrem de important.
Dar, dincolo de acest lucru, Ón acest moment Ón Rom‚nia sunt dou„ salarii minime pe economie. Nu s-a mai Ónt‚mplat a∫a ceva Ón toat„ istoria de dup„ ’90 a ˛„rii noastre. Exist„ un salariu minim stabilit prin hot„r‚re de guvern, Ón decembrie, 3.100.000; exist„ un salariu minim stabilit prin contractul colectiv, la nivel na˛ional, de 3.300.000.
Miron Tudor Mitrea
#261700
Mul˛umesc, domnule deputat. Procedur„ dori˛i, probabil...
Andrian Sirojea Mihei
#261794
Procedur„.
P„i, v„ bate˛i joc, c„ dac„ cel de-al doilea secretar...
Miron Tudor Mitrea
#261902
V„ rog, lua˛i cuv‚ntul la microfon, nu c„tre mine.
Andrian Sirojea Mihei
#261989
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Andrian Sirojea Mihei m„ numesc. Sunt vicelider al Partidului Conservator.
Art. 134 alin. 2 spune: îPre∫edintele este asistat obligatoriu de doi secretari.“ Dumneavoastr„ nu respecta˛i procedura, a∫a c„ cer suspendarea acestei ∫edin˛e.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Miron Tudor Mitrea
#262368
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Sunt de acord.
Suspend ∫edin˛a 30 de minute, ca s„ vin„ urm„torul secretar.
Miron Tudor Mitrea
#262492
PAUZ√
*
DUP√ PAUZ√
Miron Tudor Mitrea
#262696
Cei doi secretari s„ se prezinte la masa prezidiului. V„ rog s„ lu„m loc Ón sal„.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ lua˛i loc Ón sal„, s„ continu„m discu˛iile.
Rog colegii deputa˛i s„ ia loc Ón sal„, Ón b„nci. Este Ón regul„.
Grupurile parlamentare ale P.S.D., P.R.M. ∫i-au terminat timpii. Mai au timp la dispozi˛ie Grupurile parlamentare ale P.N.L., P.D., U.D.M.R. ∫i P.C.
Dac„ mai este cineva care vrea s„ ia cuv‚ntul Ón numele acestor grupuri? Nu.
Rog colegii parlamentari s„ ia loc Ón sal„, ca s„ putem continua lucr„rile noastre.
Guvernul mai are 23 de minute.
Domnule ministru Olteanu, ave˛i microfonul.
Bogdan Olteanu
#263342
## **Domnul Bogdan Olteanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn spiritul celor spuse ∫i Ónainte, voi fi extrem de scurt. Doar c‚teva chestiuni.
A˛i ridicat, stima˛i colegi, problema c„ nivelul de trai din Rom‚nia este cel mai redus dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene. Da, a∫a este.
A˛i condus, prin persoane care se afl„ ast„zi Ón fruntea Partidului Social Democrat, a˛i condus politica Ón domeniul muncii ∫i protec˛iei sociale vreme de 14 ani Ón Rom‚nia.
Suntem Ón aceast„ situa˛ie: am preluat de 8 luni guvernarea ∫i v„ rug„m s„ ne l„sa˛i s„ aplic„m solu˛iile noastre ca s„ Óndep„rt„m acest r„u care a rezultat Ón urma acestei politici.
Spune˛i c„ ne Óndep„rt„m, prin politica fiscal„, de modelul social european. Spune˛i despre cota unic„ c„ este o solu˛ie proast„. Constat„m ast„zi c„ Ón ˛„ri ale Uniunii Europene, Ón ˛„ri fanion, precum Germania, Ón Grecia, cota unic„ a devenit obiectiv politic pe termen scurt, ∫i cred c„ putem spune c„ suntem m‚ndri c„ am avut curajul de a o asuma.
Spune˛i, de asemenea, domnilor colegi, vorbi˛i aici despre c„derea produc˛iei industriale, de sc„derea veniturilor, de s„r„cie. Ar fi u∫or s„ cred ∫i s„ spun aici c„ probabil cei care au vorbit nu au ascultat r„spunsul la mo˛iune.
Cred, Óns„, c„ este vorba de o alt„ cauz„. Cred, domnilor colegi, c„ vorbim aici de o lume proprie, a dumneavoastr„, de o lume f„r„ leg„tur„ cu Rom‚nia ∫i cu rom‚nii. Da, Ón lumea afacerilor P.S.D. produc˛ia
scade; da, Ón lumea afacerilor P.S.D. scad veniturile; da, Ón lumea afacerilor P.S.D. scade prosperitatea. Dar nu v„ pl‚ng, domnilor colegi, pentru c„ e de unde!
Œn sf‚r∫it, vreau s„ mul˛umesc domnilor colegi care Ón interven˛iile dinspre final au fost sinceri ∫i au spus cu sinceritate, cu deschidere, care este problema real„ pentru care a fost depus„ ast„zi aceast„ mo˛iune, care este problema real„ pentru care dezbaterile, iat„, se prelungesc. Nu nivelul de trai al rom‚nilor este problema P.S.D.; nu nivelul de trai al rom‚nilor este preocuparea dumneavoastr„ pentru care ast„zi dezbatem aici, ci teama de a pierde pre∫edin˛iile Camerelor.
Miron Tudor Mitrea
#265555
Mai Óntreb o dat„ dac„ mai sunt interven˛ii. Constat c„
nu. Tipul de vot pe care Ól aplic„m. Domnul deputat Zgonea. Procedur„, stimate coleg.
Valeriu ™tefan Zgonea
#265734
## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Ón conformitate cu Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, Ónc„ prezent, art. 116, ∫i a∫a cum toate organiza˛iile neguvernamentale cer Ón ultimul timp ∫i fac o presiune asupra noastr„ s„ cunoasc„ votul parlamentarilor Ón orice problem„ care este de interes na˛ional, solicit„m vot prin apel nominal, astfel Ónc‚t rom‚nii s„ ∫tie cine sunt cei care doresc s„ creasc„ nivelul de trai ∫i cine sunt cei care sunt Ómpotriva cre∫terii nivelului de trai Ón anul 2005.
Miron Tudor Mitrea
#266340
Mul˛umesc, domnule deputat. Am o propunere privind votul nominal. Domnul deputat Cristian R„dulescu. Tot procedur„, domnule deputat. V„ mul˛umesc. Ave˛i cuv‚ntul.
Cristian R„dulescu
#266539
Pentru acelea∫i motive invocate, ∫i Grupul parlamentar al P.D. este de acord cu aceast„ manier„, vot nominal.
Miron Tudor Mitrea
#266685
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Vot nominal. Exist„ alte propuneri? Nu.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor
Victor Viorel Ponta
#267956
Domnule ministru, Ómi cer scuze, Barbu Gheorghe, da?
Ómpotriv„ Ómpotriv„
Barbu Gheorghe Ómpotriv„ Domnul ministru Bogdan Olteanu Ómpotriv„ Domnul ministru al s„n„t„˛ii, Nicol„escu Gheorghe Eugen Ómpotriv„ Voicu Mihai Alexandru Ómpotriv„ Am s„ Óncep lista deputa˛ilor:
Adomnic„i Mirela Elena pentru Adomni˛ei Cristian Mihai Ómpotriv„ Albu Gheorghe Ómpotriv„ Alm„janu Marin Ómpotriv„ Alm„∫an Liviu absent Amarie Constantin pentru Amet Aledin Ómpotriv„ Anastase Roberta Alma Ómpotriv„ Andea Petru pentru Andon Sergiu absent Andronescu Ecaterina pentru Andreica Romic„ Ómpotriv„ Antal Árpád András Ómpotriv„ Antal István Ómpotriv„ Antonescu George Crin Lauren˛iu Ómpotriv„ Apostolache Mihai Cristian pentru Ardelean Cornelia Ómpotriv„ Asztalos Ferenc Ómpotriv„ Avram Dumitru pentru Baban ™tefan pentru Bara Nicolae Ómpotriv„ Barbu Gheorghe... l-am strigat. Bardan Cornel ™tefan absent B„d„l„u Niculae pentru B„e∫u George pentru B„nicioiu Nicolae pentru B„rbule˛iu Tiberiu Ómpotriv„ Becsek-Garda Dezsö Kálmán Ómpotriv„ Bec∫enescu Dumitru absent Bejinariu Eugen pentru Bentu Dumitru pentru Bivolaru Ioan pentru BÓrsan Iulian Gabriel Ómpotriv„ Boagiu Anca Daniela absent
Bobeanu R„zvan-Petric„ absent Boeriu Valeriu Victor Ómpotriv„ Bolca∫ Lucian Augustin pentru Bonis Istvan Ómpotriv„ Borbély László absent Boureanu Cristian Alexandru absent BrÓnzan Ovidiu pentru Br‚nz„ William Gabriel absent Bruchental-Pop Ionela Ómpotriv„ Buciu Angela pentru Buda Daniel Ómpotriv„ Buda Ioan pentru Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu pentru Buruian„ Aprodu Daniela Ómpotriv„ Bu∫oi Cristian Silviu Ómpotriv„ Buzatu Dan Hora˛iu Ómpotriv„ Buzea Cristian Valeriu pentru Calimente Mih„i˛„ Ómpotriv„ C‚mpanu Liviu Ómpotriv„ Canacheu Costic„ Ómpotriv„ Cantaragiu Bogdan absent Cazan Romeo Gheorghe Leonard pentru C„lian Petru absent C„lin Ion pentru Chiper Gheorghe pentru Chi∫ Filona∫ pentru Cindrea Ioan pentru Cioc‚lteu Alexandru Ómpotriv„ Ciontu Corneliu absent Ciopraga Mircea Ómpotriv„ Ciuc„ Liviu Bogdan absent Cliveti Minodora absent„ Cocrea Olgu˛a pentru CodÓrl„ Liviu pentru Constantinescu Anca absent Constantinescu Viorel pentru Corl„˛ean Titus pentru Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea Ómpotriv„ Cr„ciunescu Grigore Ómpotriv„ Cre˛u Gabriela pentru Cutean Vasile Emilian pentru Dan Iosif pentru Diaconescu Marin pentru Diaconescu Renic„ Ómpotriv„ Dida Corneliu Ioan pentru Dobre Traian Ómpotriv„ Dorneanu Valer pentru Dragomir Dumitru absent Dragomir Gheorghe Ómpotriv„ Dr„gu∫ Radu-C„t„lin Ómpotriv„ Dre˛canu Doina-Mic∫unica pentru Dumitrescu Cristian Sorin pentru Dumitrescu Liana Ómpotriv„ Dumitrescu Zamfir pentru Dumitriu Drago∫ Petre pentru Dumitriu Mihai pentru Dumitru Ion pentru Du∫a Mircea pentru Du˛u Stelian Ómpotriv„ Erdei-Dolóczki István Ómpotriv„ Eserghep Gelil absent Faina Constantin Ómpotriv„
Anca Constantinescu
#271872
A˛i f„cut-o pentru unul...
Victor Viorel Ponta
#271936
Corect! Am f„cut-o pentru domnul Ciuc„, trebuie s„ o fac ∫i pentru doamna Constantinescu.
Ómpotriv„
Constantinescu Anca
Sigur, ∫i pentru domnul Bardan. Dac„ d‚n∫ii m„ solicit„, eu zic c„ a∫a este frumos. Am mai fost sanc˛ionat o dat„, nu vreau...
Ómpotriv„ pentru Ómpotriv„ pentru Ómpotriv„ absent Ómpotriv„ pentru pentru absent„ pentru Ómpotriv„ pentru
Bardan Cornel ™tefan Iancu Iulian Ibram Iusein Ifrim Mircea Iga∫ Traian Constantin Ignat Miron Iliescu Valentin Adrian Ionescu Daniel Iordache Florin Iordache Gra˛iela Denisa Iriza Marius Iustian Mircea Teodor Jipa Florina Ruxandra
Kelemen Attila Béla Ladislau Ómpotriv„ Kelemen Hunor Ómpotriv„ Kerekes Károly Ómpotriv„ Király Andrei-Gheorghe Ómpotriv„ Kónya-Hamar Sándor Ómpotriv„ Kovács Attila Ómpotriv„ Lakatos Petru Ómpotriv„ Lambrino Radu Ómpotriv„ Lari-Iorga Leonida pentru Lificiu Petru absent Liga D„nu˛ Ómpotriv„
Aici sunte˛i trecut la Grupul conservator. S„ cere˛i la secretariat s„ v„ schimbe, v„ rog, da? Mul˛umesc.
Longher Ghervazen Ómpotriv„ Luchian Ion Ómpotriv„ Macale˛i Costic„ pentru Magheru Paul absent Man Mircea Ómpotriv„ Manda Iulian Claudiu pentru Manolescu Oana Ómpotriv„ Manta Pantelimon Ómpotriv„ Marian Dan Mihai Ómpotriv„ Marin Constantin pentru Marinescu Marian Jean absent Martin Eduard Stelian pentru Márton Árpád Francisc Ómpotriv„ Máté András-Levente Ómpotriv„ Matei C„t„lin Lucian pentru Maz„re Alexandru pentru M„tu∫a Tudor absent M„laimare Mihai Adrian Ómpotriv„ M„n„stireanu Vladimir Alexandru pentru M„nescu Rare∫ ™erban Ómpotriv„ M„rcule˛-Petrescu Mira Anca Victoria absent„ Meir Nati Ómpotriv„ Merce Ilie pentru Merka Adrian-Miroslav Ómpotriv„ Micula C„t„lin Ómpotriv„ Mihalache Sorin Dan pentru Mihei Andrian Sirojea Ómpotriv„ Mircea Costache pentru Mircovici Niculae Ómpotriv„ Mironescu Lauren˛iu Ómpotriv„ Miro∫eanu Liviu Alexandru Ómpotriv„ Mitrea Manuela pentru Mitrea Miron Tudor pentru Miu˛escu Gheorghe Adrian contra MÓnzÓn„ Ion pentru Mocanu Alexandru Ómpotriv„ Mocanu Vasile pentru Moc„nescu Coloros Dan Constantin Ómpotriv„ Mocioalc„ Ion pentru Mohora Tudor pentru Moisoiu Adrian absent Domnule Dragomir, vre˛i s„ vota˛i?
Dumitru Dragomir
#274108
Prezent.
Victor Viorel Ponta
#274151
Cum vota˛i, v„ rog?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Dragomir Dumitru pentru F‚r∫irotu Vladimir Mircea pentru Moldovan Emil Radu pentru Momanu Corneliu Ómpotriv„ Motreanu Dan ™tefan Ómpotriv„ Movil„ Petru Ómpotriv„ Munteanu Ioan pentru Musc„ Monica Octavia Ómpotriv„ Mu∫etescu Tiberiu Ovidiu pentru Nassar Rodica pentru N„stase Adrian pentru Nechita Aurel pentru Nedelcu Gabriela pentru Nica Dan pentru Nicol„escu Gheorghe Eugen votat Nicolicea Eugen pentru Nicula Vasile Cosmin pentru Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae pentru Nistoran Dorin Liviu Ómpotriv„ Ni˛„ Constantin pentru Ni˛ulescu Teodor absent Nosa Iuliu pentru Oancea Viorel Ómpotriv„ Olarean Aurel Ómpotriv„ Oltean Ioan Ómpotriv„ Olteanu Bogdan Ómpotriv„ Oprea Gabriel pentru Ovidenie Costel Ómpotriv„ Pal„r Ionel Ómpotriv„ Pambuccian Varujan Ómpotriv„ Pard„u Dumitru Ómpotriv„ Pascu Bogdan Ómpotriv„ Pa∫cu Ioan Mircea pentru Pavelescu Aurelian absent Paveliu Marian Sorin Ómpotriv„ P„un Nicolae absent Moisoiu Adrian Ómpotriv„ Petrea Constantin Ómpotriv„ Plumb Rovana pentru Podgorean Radu pentru Ponta Victor-Viorel pentru Pop Claudiu Adrian pentru Popa Cornel Ómpotriv„ Popa Daniela Ómpotriv„
Imediat m„ Óntorc la dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.
Sergiu Andon
#275440
C‚nd considera˛i regulamentar...
Victor Viorel Ponta
#275503
## **Domnul Victor Viorel Ponta:**
Nu, am decis s„ fim mult mai politico∫i secretarii, ∫i domnul Gheorghiof, ∫i eu, a∫a c„...
Andon Sergiu Ómpotriv„ Popa Nicolae Ómpotriv„ Popeang„ Petre pentru Popescu Florin Aurelian Ómpotriv„ Popescu Dan Ioan pentru Popescu Ionica Constan˛a Ómpotriv„ Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton absent
Popp Cosmin Gabriel Ómpotriv„ Preda Cezar Florin Ómpotriv„ Preda Ion Ómpotriv„ Pruteanu Vasile Ómpotriv„ Puchianu Ioan Dumitru Ómpotriv„ Pupez„ Viorel pentru Purceld Octavian-Mircea pentru Pu∫ca∫ Vasile pentru Pu∫c„ Mircea Valer Ómpotriv„ Puzdrea Dumitru absent Racoceanu Viorel Ómpotriv„ Radan Mihai Ómpotriv„ Raicu Romeo Marius Ómpotriv„ R„dulescu Cristian Ómpotriv„ Rogin Marius Ómpotriv„ Romanescu Marcel Lauren˛iu Ómpotriv„ Rus Ioan Aurel pentru Rusu Mihaela Adriana pentru Ru∫anu Dan Radu contra Sanda Victor pentru Sandu-Capr„ Mihai Ómpotriv„ Sandu Gabriel Ómpotriv„ Sasu Ion pentru S„niu˛„ Marian Florin pentru S„punaru Nini Ómpotriv„ S‚rb Gheorghe pentru S‚rbu Daciana Octavia absent„ S‚rbu Marian pentru S‚rbu Mugurel Liviu pentru Scutaru Adrian George Ómpotriv„ Semcu Adrian Emanuil absent Seres Dénes Ómpotriv„ Severin Adrian absent Silaghi Ovidiu Ioan absent Sire˛eanu Mihail pentru Sóki Béla Ómpotriv„ Soporan Vasile Filip pentru Stan Ioan pentru Stan Ion pentru Stanciu Anghel pentru St„nescu Cristian pentru St„nescu Mircea Ómpotriv„ St„ni∫oar„ Mihai Ómpotriv„ Stoica Ion Ómpotriv„ Str„chinaru Petre Ómpotriv„ Strung„ Emil Ómpotriv„ Székely Levente Csaba Ómpotriv„ ™tirbe˛ Cornel Ómpotriv„ ™tirbu Monica Mihaela Ómpotriv„ ™tireanu Octavian pentru ™tiuc„ Alecsandru pentru Tab„r„ Valeriu Ómpotriv„ Tamás Sándor Ómpotriv„ T„mag„ Constantin pentru T„n„sescu Mihai Nicolae pentru T„rniceru Petru pentru Teodorescu George Alin pentru Timar Liviu pentru Timi∫ Ioan pentru Todoran Pavel pentru Toma Florentina Marilena pentru Toma Horia-Victor Ómpotriv„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Toró Tiberiu Ómpotriv„ Tudor Constantin Ómpotriv„ Tudor Marcu pentru Tudose Mihai pentru Turcan Raluca Ómpotriv„ fiundrea Ioan Ómpotriv„ Uioreanu Horea Dorin Ómpotriv„ Ujeniuc Drago∫ Ómpotriv„ Ungureanu Petre Ómpotriv„ Ungureanu Valeriu Alexandru pentru Urs„rescu Dorinel Ómpotriv„ Vainer Aurel Ómpotriv„ Varga Attila Ómpotriv„ Vasile Aurelia pentru Vasilescu Lia Olgu˛a absent„ V„lean Adina Ioana Ómpotriv„ V„sioiu Horia Ómpotriv„ V‚lcov ™andru Marcela Lavinia absent„ Vlase Petru Gabriel pentru Vl„doiu Aurel pentru Voicu C„t„lin pentru Voicu Mihai Alexandru Ómpotriv„ Voinea Florea pentru Zaharia Claudius Mihail Ómpotriv„ Zamfir Gabriel Sorin Ómpotriv„ Zamfirescu Dan Dumitru pentru Zegrean Augustin Ómpotriv„ Zgonea Valeriu ™tefan pentru Buciuta ™tefan Ómpotriv„ Bec∫enescu Dumitru Ómpotriv„ Am Óncheiat...
Victor Viorel Ponta
#278334
**:**
Cite∫te absen˛ii Ónc„ o dat„.
|Ni˛ulescu Teodor|absent| |---|---| |Pavelescu Aurelian|absent| |P„un Nicolae|absent| |Popescu-T„riceanu|| |C„lin Constantin Anton|absent| |Puzdrea Dumitru|absent| |S‚rbu Daciana Octavia|absent„| |Semcu Adrian Emanuil|absent| |Severin Adrian|absent| |Silaghi Ovidiu Ioan|absent| |M„ Óntorc la domnul Semcu.|| |Semcu Adrian Emanuil<br>Vasilescu Lia Olgu˛a<br>V‚lcov ™andru Marcela Lavinia|Ómpotriv„<br>absent„<br>absent„|
Am terminat ∫i a doua citire, domnule pre∫edinte.
Miron Tudor Mitrea
#278846
Aduce˛i-mi, v„ rog, lista.
Victor Viorel Ponta
#278909
Œmi cer scuze. Vasilescu Lia Olgu˛a, pentru. Acum v„ aduc lista.
Miron Tudor Mitrea
#279011
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Rog secretarii s„ numere voturile exprimate. Stima˛i colegi,
S-a Óncheiat num„rarea voturilor. Rezultatul final: pentru mo˛iune au votat 135 de deputa˛i, Ómpotriva mo˛iunii au votat 163 deputa˛i. Deci mo˛iunea a fost respins„.
Miron Tudor Mitrea
#279286
Declar Ónchis„ prima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Relu„m lucr„rile la ora 15,00, cu voturile finale.
PAUZ√
Victor Viorel Ponta
#279404
Alm„∫an Liviu Ómpotriv„ Boagiu Anca Daniela absent„ Bobeanu R„zvan Petric„ absent Borbély László absent Boureanu Cristian Alexandru absent Br‚nz„ William Gabriel absent Cantaragiu Bogdan absent C„lian Petru absent Ciontu Corneliu absent Cliveti Minodora absent„ Eserghep Gelil absent Fotopolos Sotiris absent Gheorghe Valeriu absent Gl„van ™tefan absent Grigore Dan absent Grosaru Mircea Ómpotriv„ Gu∫„ Cozmin Horea absent Hogea Vlad Gabriel absent Ignat Miron Ómpotriv„ Iordache Gra˛iela Denisa absent„ Lificiu Petru absent Magheru Paul absent Marinescu Marian-Jean absent M„tu∫a Tudor absent M„rcule˛ Petrescu Anca Victoria absent
* * DUP√ PAUZ√
Miron Tudor Mitrea
#280092
Stima˛i colegi,
Partea a doua a ∫edin˛ei noastre trebuie s„ Ónceap„ cu voturile finale la un num„r de 12 proiecte de lege. Proiectele de lege pe care le avem de votat sunt cu caracter organic.
Da, domnule deputat, interven˛ie de procedur„.
Cristian R„dulescu
#280370
## **Domnul Cristian R„dulescu:**
Da. Mul˛umiri.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Dup„ cum s-a stabilit Ón ∫edin˛a Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor, diminea˛a aceasta trebuia s„ fie alocat„ declara˛iilor politice, discu˛iei mo˛iunii simple depuse de 105 deputa˛i ∫i, dup„ aceea, ca Ón fiecare zi Ón care programul este de mar˛i, votului final pe un num„r de ini˛iative legislative. Aceasta era pentru diminea˛„.
Œntruc‚t diminea˛a a fost dep„∫it„, trecem direct la ceea ce s-a discutat conform hot„r‚rii Biroului permanent, ∫i anume la discu˛ia regulamentului, r„m‚n‚nd ca Ón ziua de mar˛i, Ón s„pt„m‚na urm„toare, s„ parcurgem ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 voturile finale pe ini˛iativele legislative depuse.
Cristian R„dulescu
#281180
A∫a s-a discutat, stima˛i colegi, Ón Biroul permanent. Este un lucru care este Ónscris Ón stenograme, asupra c„ruia s-a convenit.
Miron Tudor Mitrea
#281313
Domnul deputat Zgonea.
Valeriu ™tefan Zgonea
#281372
## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Stima˛i colegi,
Din p„cate, noi nu putem s„ interpret„m regulamentul dup„ cum dorim, regulamentul este unul singur: Comitetul ordinii de zi stabile∫te ordinea de zi, o prezint„ Biroului permanent, acesta o accept„, ∫i ea, ca ∫i programul, r„m‚ne neschimbat„, p‚n„ c‚nd se Óntrune∫te Comitetul ordinii de zi ∫i Ói propune Biroului permanent o alt„ ordine de zi.
Ordinea de zi nu se stabile∫te pe ore, ci pe proiect de program. Programul este cel care stabile∫te ordinea Ón care se desf„∫oar„ lucr„rile acestei ∫edin˛e. Dup„ ce am discutat mo˛iunea, urm„torul punct al ordinii de zi este votul final.
Cet„˛enii nu sunt interesa˛i dac„ noi le vot„m la ora 12,00 sau la ora 15,00, cet„˛enii sunt interesa˛i ca ordinea de zi, cu proiectele de lege care sunt, foarte multe dintre ele, Ón agenda Guvernului Rom‚niei privind Tratatul de aderare s„ fie votate ast„zi.
Din aceast„ perspectiv„, conform regulamentului ast„zi Ón vigoare, noi, la ora 15,00, continu„m cu urm„torul punct pe ordinea de zi, care Ónseamn„ votul final.
De aceea, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, v„ rog frumos s„ cere˛i ca Ón aceast„ sal„ s„ fie prezen˛i colegii, indiferent de culoare politic„, astfel Ónc‚t proiectele de lege pe care dumneavoastr„ le-a˛i propus Biroului permanent de c„tre liderii de grup s„ fie votate ∫i s„ nu ne facem din nou de ru∫ine, s„ fie trecute tacit. Avem c‚teva proiecte de lege pe ordinea de zi, la votul final, care, ast„zi, dac„ nu le vot„m, ele sunt aprobate tacit. ™i atunci, Ónseamn„ c„ noi, cei 332 de colegi prezen˛i azi aici, ale∫i prin vot Ón 2004, venim ca s„ fim martori la c„ratul apei?!
Dup„ ce se termin„ ordinea de zi Ón acel punct referitor la votul final, trecem la regulament.
V„ aduc aminte c„ Ón toate dezbaterile care au fost f„cute Ón ultimii 14 ani Ón Parlamentul Rom‚niei referitoare la regulament, partidele — ∫i aici m„ refer la Partidul Na˛ional Democrat ∫i Partidul Liberal — au spus Óntotdeauna c„ regulamentul este o prioritate, dar nu este o prioritate na˛ional„. Noi suntem aici ast„zi ∫i Ón fiecare zi, pe baza unui mandat, s„ vot„m legisla˛ia. Regulamentul poate s„ a∫tepte ∫i s„ accepte decizia Comitetului ordinii de zi.
Miron Tudor Mitrea
#283851
Da, mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Márton Árpád.
Márton Árpád Francisc
#283948
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Tocmai Ón spiritul regulamentului, la care Ómpreun„ am lucrat cu antevorbitorul meu, care face o diferen˛iere clar„ Óntre cvorumul necesar dezbaterii pe articole a hot„r‚rilor ∫i legilor dezb„tute Ón Camer„ ∫i voturile finale, pentru care, dac„ nu exist„ cvorumul necesar pentru vot final, se am‚n„ votul final — aceasta este cutuma pe care a˛i invocat-o — ori de c‚te ori e nevoie, p‚n„ c‚nd se Óntrune∫te cvorumul. Dar, ca s„ nu trimitem la aceast„ solu˛ie, art. 120 spune clar: îDac„ Ón sala de ∫edin˛„ nu se afl„ majoritatea deputa˛ilor, pre∫edintele am‚n„ votarea p‚n„ la Óntrunirea cvorumului legal“.
Deci trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi ∫i am‚n„m pentru acel moment. Este exact, am citit integral textul...
Voci din opozi˛ie
#284760
Citi˛i ∫i dup„ virgul„!
Márton Árpád Francisc
#284812
Nu este mai departe nici o virgul„, este un punct. Este alin. 7 din art. 120. Vi-l dau s„-l citi˛i.
Voci din opozi˛ie
#284951
Nu l-a˛i Ón˛eles!
Márton Árpád Francisc
#284997
Deci dac„ nu exist„ cvorumul necesar pentru votarea legilor organice, se trece la urm„torul punct de pe ordinea de zi. Este o cutum„ parlamentar„. Mai mult, este ∫i Ón regulament.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#285231
Domnul deputat Zgonea.
Valeriu ™tefan Zgonea
#285290
## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**
Deci, pe acela∫i principiu, dac„ nu suntem Ón sal„, plec„m acas„... Dac„ nu suntem aici, Ónseamn„ c„ suntem acas„... Dac„ suntem acas„, Ónseamn„ c„ nu trebuie s„ vot„m...
Mai exist„ o variant„, tot prev„zut„ Ón regulament, chiar dac„ nu este la acel articol — c„, altfel, f„ceam un articol unic, ca ∫i Marea Adunare Na˛ional„ — care specific„ c„, dac„ nu exist„ cvorum, un grup parlamentar sau un parlamentar poate s„ cear„ cvorumul ∫i prezen˛a. ™i noi, Ón numele Grupului parlamentar social-democrat, cerem prezen˛a, s„ fie at‚˛ia deputa˛i Ón sal„ c‚˛i trebuie ca s„ vot„m legile organice pe care dumneavoastr„, prin Guvernul pe care Ól sus˛ine˛i, le-a˛i propus.
Miron Tudor Mitrea
#286021
Stima˛i colegi,
Sigur c„, dac„ mai ave˛i interven˛ii procedurale, eu sunt de acord, dar regulamentul este foarte clar: ordinea de zi, ca ∫i proiectul, nu pot fi schimbate Ón timpul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 ∫edin˛elor de plen. Deci, din acest punct de vedere, am fost cu to˛ii de acord.
Punctul 6 spune c„: îŒnainte de votare pre∫edintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin num„rare de c„tre secretari“. Este evident, asta am cerut secretarilor Ón acest moment, s„ numere, s„ vad„ dac„ exist„ un cvorum pentru votul final.
Dup„ care, tot mai departe spune: îPre∫edintele decide“, poate s„... Deci, eu sunt ast„zi pre∫edinte, v-am ascultat cu tot respectul, am cerut secretarilor s„ numere, s„ vedem dac„ avem num„rul de parlamentari Ón sal„, ca s„ trecem la votul final.
Sigur, am s„ rog parlamentarii s„ nu ias„ Ón timp ce num„r„ secretarii, pentru c„ mai am solu˛ia apelului nominal pentru verificare, dar nu a∫ vrea s„ trec la ea, ar fi nepl„cut.
Avem 187 de deputa˛i Ón sal„ Ón acest moment, intr„m Ón procedura de vot final.
Primul proiect de lege pentru votul final propus... Procedur„, domnul Cristian R„dulescu.
Cristian R„dulescu
#287255
## Domnule pre∫edinte,
Apreciez grija aceasta care fr„m‚nt„ opozi˛ia, legat„ de legile prioritare pentru integrarea european„, care ar fi Ón momentul acesta la vot, dar aceast„ grij„ nu au avut-o ∫i Ón ∫edin˛a Biroului permanent, desf„∫urat„ la Ónceputul s„pt„m‚nii. f n s„ aduc aminte colegilor din Biroul permanent ∫i celor din Comitetul ordinii de zi c„ Ón calitate de membru al Comitetului ordinii de zi eu am f„cut aceast„ propunere, care nu era inclus„ acolo, referitoare la desf„∫urarea votului, ca Óntr-o zi de mar˛i, ast„zi, ∫i c„ s-a spus foarte clar de c„tre mine ∫i de aceea ˛in minte a∫a de bine c„ dup„ ce se termin„ cu declara˛iile politice, cu mo˛iunea, ∫i am spus foarte clar c„ Ón prima parte a zilei, a∫a cum este Óntr-o zi de mar˛i, s„ se fac„, Ón limita posibilit„˛ilor, ∫i votul respectiv, dup„ care s„ se treac„, dac„ mai r„m‚ne timp, la regulament. ™i m-am referit concret la prima parte a zilei. Deci amintirile celorlal˛i nu cred s„ fie mai bune dec‚t ale mele.
Revin asupra acestei chestiuni ∫i spun c„ s-a consemnat clar Ón stenogram„ c„ este vorba de prima parte a zilei. La fel cum mai exist„ o hot„r‚re anterioar„ a Biroului permanent, luat„ s„pt„m‚na trecut„, care aloc„ clar miercurea ∫i joia numai pentru discu˛ii pe regulament. Dup„ care, sigur c„ a trebuit s„ respect„m ceea ce spune Constitu˛ia c‚nd este vorba de depunerea unei mo˛iuni simple ∫i s„ dezbatem mo˛iunea simpl„.
Deci este un amendament al meu pe care l-am f„cut acolo, la Comitetul ordinii de zi, ∫i a∫a a ∫i fost aprobat.
Miron Tudor Mitrea
#288818
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## Stimate colege,
N-a∫ vrea s„ fiu... Dar, m„ rog, trebuie s„ v„ spun. Nu ave˛i dreptul s„ face˛i propuneri ca membru al Comitetului ordinii de zi, deci nu pot s„-mi aduc aminte de vreo propunere. Cel care propune Comitetului ordinii de zi este Biroul permanent. Nu sunte˛i membru al Biroului permanent, deci chiar dac„ a˛i f„cut propunerea, era o propunere, alta dec‚t una oficial„.
Œn Biroul permanent, singurii care au dreptul s„ fac„ propunere sunt membrii Biroului permanent. Nu-mi aduc aminte ca vreun membru al Biroului permanent s„ fi f„cut aceast„ propunere, eu. Poate v„ aduce˛i aminte dumneavoastr„... Discu˛ia cu dumneavoastr„ mi-o amintesc, dar nu are nici un fel de relevan˛„ Ón discu˛ia pe care o purt„m aici.
Deci, pe ordinea de zi, dup„ dezbaterea mo˛iunii era votul final. Conform art. 120, am num„rat, am cvorum, d„m drumul la votul final!
Miron Tudor Mitrea
#289784
Nu v„ dau cuv‚ntul... v-am dat dumneavoastr„... mai am 3 in∫i Ónainte.
Domnul vicepre∫edinte Bolca∫.
Lucian Augustin Bolca∫
#289888
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am cerut cuv‚ntul pentru a confirma Ón totalitate sus˛inerile domnului deputat R„dulescu, care a participat la o discu˛ie colegial„ Óntre Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi, a∫a cum este normal s„ se desf„∫oare Óntre colegi. Da, Domnia sa a propus vot final ast„zi, iar eu v„ rog s„ v„ ˛ine˛i de cuv‚ntul domnului deputat R„dulescu. Asta este prima problem„.
Lucian Augustin Bolca∫
#290365
C„ dumnealui revine... ei, acum, ierta˛i-m„, asta nu este ca Óntr-o c„snicie...
Œn al doilea r‚nd, vreau s„ v„ amintesc c„ ziua de vot final este o zi deosebit„ Ón ordinea de zi a Camerei, care nu poate s„ fie traversat„ oricum, ∫i aceasta pentru un simplu ∫i binecuv‚ntat ∫i prost motiv constitu˛ional. Acea mizerie a aprob„rii tacite, care a fost introdus„ Ón Constitu˛ie, face ca prin am‚narea votului final, pentru o serie Óntreag„ de acte normative, dintre care c‚teva sunt ∫i ast„zi pe rol, s„ se ajung„ la o aprobare tacit„.
E o manevr„ a puterii de a-∫i aproba anumite acte normative prin am‚narea votului final? Este treaba d‚n∫ilor, dar noi trebuie s„ ne ˛inem de aceast„ idee de vot final, astfel cum, Ón mod regulamentar, a fost stabilit„ prin votul Biroului permanent, pe de o parte, ∫i al Comitetului ordinii de zi, pe de cealalt„ parte, independent de discu˛iile colegiale pe care le-am avut ∫i Ón care sper c„ to˛i ne vom ˛ine de cuv‚nt.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#291339
## Mul˛umesc, domnule deputat.
Domnul deputat Ponta. Procedur„, nu, domnule deputat? V„ rog.
Victor Viorel Ponta
#291469
## **Domnul Victor Viorel Ponta:**
## Domnule pre∫edinte,
Am fost ∫i eu la acel Birou permanent ∫i, a∫a cum dumneavoastr„ a˛i precizat, domnul R„dulescu, nefiind membru al Biroului permanent, nu putea s„ fac„ propuneri, ci doar s„ aib„ sugestii. Eu Ómi aduc aminte c„ d‚nsul nici nu a vrut s„ discut„m ast„zi mo˛iunea, a avut o alt„ idee. N-am ˛inut cont de ea, din fericire.
Avem Óns„ o problem„ de principiu ∫i de procedur„. Peste tot se spune c„ Parlamentul e blocat din cauza pre∫edintelui Adrian N„stase. Eu ∫tiu c„ Parlamentul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 trebuie s„ aprobe legi, ∫i dac„ domnul R„dulescu vrea s„ blocheze Parlamentul, s„ spun„ lucrul „sta ∫i s„-∫i asume responsabilitatea pentru faptul c„, iat„, c‚teva legi aflate ast„zi la vot final, dac„ nu le d„m votul ast„zi, trec prin procedur„ tacit„, ∫i atunci nu mai are sens s„ exist„m ca Parlament.
Victor Viorel Ponta
#292423
## **Domnul Lucian Augustin Bolca∫**
Victor Viorel Ponta
#292474
**:**
™i domnul Mitrea blocheaz„ Parlamentul!
Miron Tudor Mitrea
#292523
Mul˛umesc. Domnul R„dulescu.
Cristian R„dulescu
#292588
Nu pot eu bloca Óndeplinirea func˛iilor, oricare ar fi ele, ale Camerei Deputa˛ilor, nici cea legislativ„, nici cea de dezbatere politic„. Œn leg„tur„ cu afirma˛ia aceasta, domnule Ponta, memoria dumneavoastr„ v„ joac„ feste, cum s„ fiu eu Ómpotriva dezbaterii mo˛iunii, c‚nd aceast„ procedur„ este cuprins„ Ón Constitu˛ie? Eu am sus˛inut doar acolo, printr-o anumit„ propunere pe care am f„cut-o, s„ fie un timp mai mic alocat, dup„ care ∫i eu am revenit asupra acestei chestiuni ∫i am zis s„ se respecte cutuma: 20 de secunde de parlamentar.
Revenind la cealalt„ chestiune, care ˛ine acum de memoria selectiv„ a domnului Mitrea, care a spus c„ eu nu am f„cut propunerea aceasta... sugestia aceasta, c„ eu, Ón calitate doar de ∫ef de grup parlamentar, pot face doar sugestii Biroului permanent. Dac„ eu nu am f„cut-o, Ónseamn„ c„ ea nu exist„ ∫i, atunci, de ce s-a Ónscris pe ordinea de zi? Pentru c„, dac„ consult„m stenogramele, vedem c„ nimeni altcineva din Biroul permanent nu a f„cut aceast„ propunere referitoare la ordinea de zi.
Deci trebuie s„ ne decidem: exist„ sau nu propunerea mea, e inclus„ sau nu pe ordinea de zi, Ón ceea ce am discutat noi acolo?
™i, dac„ se ˛ine seama de ce am discutat, s„ se ˛in„ p‚n„ la cap„t, fiindc„ am spus foarte clar, ∫i de asta am ∫i repetat pentru stenogram„, c„ este vorba de prima parte a zilei.
Miron Tudor Mitrea
#293971
## Domnule R„dulescu,
Nu vreau s„ discut despre memoria mea, care e selectiv„ sau de alt gen. Ordinea de zi, dup„ p„rerea mea, este cea care a fost stabilit„ de c„tre Comitetul ordinii de zi. Dac„ vre˛i, discut„m Ón continuare dac„ ea poate fi schimbat„ de plen. P„rerea mea, c„ nu.
Domnul Ponta.
Victor Viorel Ponta
#294306
## **Domnul Victor Viorel Ponta:**
Œmi pare r„u c„ v„ joac„ memoria feste, nu cred c„ are leg„tur„ cu experien˛a parlamentar„, dar, dac„ dori˛i s„ consult„m stenogramele, eu propun s„ facem o pauz„, s„ consult„m stenograma Biroului permanent.
Miron Tudor Mitrea
#294614
Nu.
Domnul Crin Antonescu.
M„ ierta˛i, m„ g‚ndeam dac„ propunerea unui deputat poate fi luat„ Ón calcul, dar mi-am adus aminte c„, conform cutumei, trebuie s„ fie lider de grup sau vicelider de grup.
George Crin Lauren˛iu Antonescu
#294852
## **Domnul George Crin Lauren˛iu Antonescu:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
To˛i membrii Biroului permanent al Camerei ∫i membrii Comitetului ordinii de zi Ó∫i aduc aminte bine, cu sau f„r„ stenograme, c„ noi am avut o Ón˛elegere foarte clar„ ∫i s„pt„m‚na trecut„, ∫i la Ónceputul acestei s„pt„m‚ni, c„ Ón dup„-amiaza acestei zile, Óncep‚nd cu ora 15,00, discut„m regulamentul. Acum eu nu am s„ o iau pe calea pe care a luat-o colegul meu Cristian R„dulescu, Óncerc‚nd s„ invoc Óntr-o discu˛ie cu dumneavoastr„ stenograme... _(R‚sete ale majorit„˛ii.)…_ pentru c„ e foarte clar c„ ave˛i probleme mari cu stenogramele!
George Crin Lauren˛iu Antonescu
#295514
Unii v„ aduce˛i aminte pasaje, al˛ii parc„ le-a˛i mai v„zut pe undeva, al˛ii n-a˛i fost pe acolo...
George Crin Lauren˛iu Antonescu
#295652
S„ l„s„m de o parte stenograma ∫i s„ v„ Óntreb„m foarte clar: dori˛i s„ mai discut„m ceva? Œn˛elegerea a fost foarte clar„, c„ Óncepem discu˛ia pe regulament! Nu dori˛i acest lucru, facem voturile finale.
Dar ca s„ discut„m la nesf‚r∫it despre memorie ∫i despre stenograme cu dumneavoastr„ mi se pare pierdere de timp.
Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#296031
Domnul Valer Dorneanu.
Valer Dorneanu
#296090
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Au trecut vreo 8 luni de c‚nd nu mai sunt pre∫edinte ∫i da˛i-mi voie s„ m„ manifest Ón calitate de deputat simplu, cel care se plictise∫te de dezbaterile dumneavoastr„ ∫tiin˛ifice despre memorie, despre faptul dac„ e ea selectiv„, dac„ domnul R„dulescu are suficient„ memorie, dac„ domnul Crin Antonescu are... Eu v„ m„rturisesc c„ am‚ndoi sunt oameni cu un intelect foarte dezvoltat ∫i eu le apreciez memoria dumnealor.
Din p„cate, noi nu am venit aici s„ facem dezbateri despre memorie, nici despre stenograme! Acum, eu v„ Ón˛eleg, c„ dumneavoastr„, neav‚nd altceva nimic pe agenda de lucru a Guvernului ∫i a Parlamentului v„ tot aduce˛i aminte de stenograme. Care stenograme nici nu exist„, le-a˛i inventat dumneavoastr„ ∫i nici nu au nici o semnifica˛ie!
Valer Dorneanu
#296957
Ceea ce trebuie s„ facem noi acum este s„ vedem care a fost decizia Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de zi, nu ne intereseaz„ ce s-a discutat acolo pe noi, simpli deputa˛i!
Dac„ ave˛i Óndoieli cu privire la ceea s-a votat acolo, nu ceea ce s-a discutat, atunci, cei care contest„ faptul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 c„ s-ar fi votat o anumit„ ordine de zi s„ cear„ Óntrunirea din nou a Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de zi, pentru a vedea care e programul de lucru ∫i care e ordinea de zi care s-a votat. Nu mai veni˛i peste noi, deputa˛ii simpli, s„ v„ aminti˛i ce s-a discutat ∫i ce nu s-a discutat!
Miron Tudor Mitrea
#297630
Da. V„ mul˛umesc. Domnul deputat Nicolicea.
Eugen Nicolicea
#297710
Deci dac„ domnul R„dulescu nu ∫i aduce altceva aminte, Ó∫i va aduce aminte c„ l-am apostrofat Ón Biroul permanent c„ nu este membrul Biroului permanent ∫i c„ nu are dreptul s„ fac„ propuneri. ™i, de asemenea, Ói aduc aminte c„ dorea s„ limiteze timpul de vorbire al deputa˛ilor la mo˛iunea simpl„ Ón a∫a fel Ónc‚t dup„ votul final s„ Óncepem dezbaterea regulamentului, ∫i dorim acela∫i lucru, dup„ ce avem votul final s„ Óncepem dezbaterea regulamentului, a∫a cum a˛i dorit-o ∫i dumneavoastr„. F„r„ vina noastr„, nici a mea, nici a dumneavoastr„, domnule R„dulescu, programul s-a decalat, dar Ól continu„m, a∫a cum l-am propus.
™i, ca s„ nu mai existe nici un fel de problem„ pe viitor, eu m„ g‚ndesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, s„-l supune˛i la vot ca o chestiune procedural„ ∫i de program. Camera are dreptul s„ decid„ ca Ón fiecare zi de mar˛i dup„-amiaza s„ ne ocup„m de regulament.
Miron Tudor Mitrea
#298635
Nu, domnule deputat, a doua propunere a dumneavoastr„ nu poate fi luat„ Ón seam„. A∫a cum am citit pentru dumneavoastr„ ∫i pentru to˛i colegii, programul ∫i ordinea de zi se stabilesc de c„tre Comitetul ordinii de zi, la propunerea Biroului permanent. Asta e valabil„ ∫i pentru propunerea dumneavoastr„, ca ∫i pentru propunerea domnului Cristian R„dulescu.
Domnul Hrebenciuc.
Viorel Hrebenciuc
#299048
## Domnule pre∫edinte,
Eu Ómi amintesc c„ dumneavoastr„ a˛i decis ast„zi s„ continu„m ∫edin˛a noastr„ cu votul final. Dac„ nu r„m‚nem pe acest subiect, eu atunci propun colegilor mei lideri de grupuri s„ facem o pauz„ de consult„ri, s„ ne punem de acord asupra acestei problematici. Ori aplic„m decizia dumneavoastr„, ori facem Ónt‚lnirea asta.
Miron Tudor Mitrea
#299429
Deci decizia pe care am luat-o eu ∫i pe care mi-o men˛in Ón continuare, c„ nu am cum s„ mi-o schimb, este aceea c„ vom aplica ∫i vom continua ordinea de zi cu votul final.
At‚t dumneavoastr„, c‚t ∫i al˛i colegi a˛i intervenit pe probleme de procedur„, ceea ce mi se pare normal. V„ dau drumul s„ interveni˛i p‚n„ c‚nd dori˛i pe probleme de procedur„. Eu am spus Óns„: conform ordinii de zi, urmeaz„ votul final. Dori˛i s„ mai discut„m pe procedur„,
mai discut„m, c‚nd vom termina, tot la votul final ajungem, pentru c„ ordinea de zi este clar„.
Nu, a spus c„ dac„ schimbi ordinea de zi, vrea consult„ri. Eu nu am cum s„ schimb ordinea de zi. Ordinea de zi a fost votat„ Ón Biroul permanent ∫i Ón Comitetul ordinii de zi. Deci, mai sunt interven˛ii pe procedur„?
Domnul Cristian Dumitrescu.
Cristian Sorin Dumitrescu
#300259
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este o specula˛ie ceea ce fac eu acum, este o specula˛ie pentru un amendament pe care eu personal l-am depus la regulament, pentru c„ v-am spus de mai multe ori de la aceast„ tribun„ c„ este inadmisibil ca plenul s„ nu poat„ s„ modifice ordinea de zi. Cum este ∫i cazul nostru ast„zi. A stabilit comitetul pre∫edin˛ilor o ordine de zi, nimeni, inclusiv plenul, care Ón mod normal este suveran, nu mai poate s„ modifice acest lucru. Eu am s„ rog colegii din majoritate, c‚nd vom ajunge la acel punct al ordinii de zi care, de altfel, o s„ v„ amintesc c„ este ∫i neconstitu˛ional, pentru c„ nu este normal ca un organism interpus s„ decid„ Ón locul plenului, s„ modific„m actualul regulament de maniera c„ el poate fi modificat de c„tre votul Ón plen ∫i s„ aprob„m ordinea de zi Ón plen, indiferent cine ne-o propune.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Miron Tudor Mitrea
#301215
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Asta era o interven˛ie pe care v„ propun s-o face˛i la regulament.
Mai sunt interven˛ii de procedur„? Nu.
Trecem la votul final, conform ordinii de zi.
Primul proiect pentru votul final este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Cur˛ii de Conturi de Ministerul Public. Legea are caracter organic. Noi suntem prima Camer„ sesizat„.
Voturi pentru proiectul de lege? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.
Ab˛ineri? Nu avem.
Œn unanimitate, Camera a adoptat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2005.
Domnul deputat T„n„sescu.
Mihai Nicolae T„n„sescu
#301946
## Da.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea, conform regulamentului, s„ explic plenului de ce P.S.D. a votat pentru acest proiect de lege.
Credem c„ actualul proiect de lege este, de fapt, o continuare a m„surilor care au fost luate de c„tre Guvernul partidului nostru Ón anul 2003, prin aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 117, atunci c‚nd activitatea jurisdic˛ional„ a personalului instan˛elor Cur˛ii de Conturi a trecut la instan˛ele judec„tore∫ti.
Totodat„, prin Legea nr. 49 din 2004, s-a prev„zut ∫i preluarea activit„˛ii jurisdic˛ionale ∫i a personalului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 instan˛elor Cur˛ii de Conturi de c„tre instan˛e ∫i, sigur, a procurorilor de c„tre Ministerul Public.
Noi credem c„ prin votul nostru am adus un plus de acurate˛e vizavi de ordonan˛ele care au fost aprobate de c„tre Guvernul nostru. Ele vin ∫i Ónt„resc, cred eu, puterea judec„toreasc„ Ón ˛ara noastr„ ∫i solidific„ Curtea de Conturi. Aceasta a fost decizia Partidului Social Democrat vizavi de un vot pozitiv, vizavi de acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#303090
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Proiectul nr. 2 de pe ordinea de zi, pentru votul final, este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Proiectul de lege are caracter organic. Suntem prima Camer„ sesizat„.
Voturi pentru proiectul de lege, v„ rog? V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Nu sunt.
Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Cu 3 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Num„rul de parlamentari Ón sal„, pentru c„ am cerut colegilor s„-i numere, ca s„ ∫ti˛i, este de 228 de deputa˛i, din care am avut 3 ab˛ineri.
Domnul deputat Giurescu.
Ion Giurescu
#303804
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Dou„ lucruri a∫ vrea s„ spun.
Œn primul r‚nd, Partidul Social Democrat a votat aceast„ ordonan˛„ Ón ideea continu„rii reformei pe sistemul de pensii. Suntem cei care am propus actele legislative necesare apari˛iei celor doi piloni de pensii: pilonul II ∫i pilonul III. Marea problem„ este c„ nici p‚n„ acum nu se aplic„ aceste proiecte de lege ∫i, de altfel, Ón cadrul comisiei am aten˛ionat colegii de la Ministerul Muncii c„ acest proiect de act normativ nu avea nevoie de urgen˛„. Este ordonan˛„ de urgen˛„ care nici p‚n„ acum n-a fost aplicat„. Exist„ posibilitatea de a se crea comisia. De acum dou„ luni ∫i jum„tate de zile, nici p‚n„ acum comisia nu a fost creat„. E p„cat c„ for˛„m, m„rim num„rul de ordonan˛e de urgen˛„ ∫i nu le aplic„m Ón timp, fiind at‚ta nevoie la ora aceasta ca aceast„ comisie s„ apar„ ∫i s„ Ónceap„ aplicarea fondurilor private de pensii.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#304772
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Urm„torul proiect de lege...
Dori˛i s„ interveni˛i? Nu.
Urm„torul proiect de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Legea are caracter organic. Suntem prima Camer„ sesizat„.
Voturi pentru, v„ rog. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
242 de deputa˛i sunt Ón Camer„ Ón acest moment, Ómi comunic„ cei doi secretari. Deci 239 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.
Urm„torul proiect de pe ordinea de zi, este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2005 pentru modificarea art. 10 alin. (6) din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional, republicat„.
Proiectul de lege se refer„ la o lege cu un caracter organic, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.
Deci 239 de voturi pentru, 3 ab˛ineri. Proiectul de lege a fost adoptat.
Domnule deputat Dumitru, ave˛i cuv‚ntul.
Ion Dumitru
#305966
## **Domnul Ion Dumitru:**
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
M„ bucur c„ am prilejul ca ast„zi Ón Parlamentul Rom‚niei s„ ne Óndrept„m aten˛ia asupra p„durii rom‚ne∫ti. Ne aducem aminte de p„durea rom‚neasc„ fie atunci c‚nd sunt inunda˛ii, fie c‚nd sunt secete excesive. Practic, ast„zi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/1998, mai precis pentru modificarea art. 10 alin. 6, care face trimitere la imprimatele cu regim special, imprimate care dovedesc provenien˛a materialului lemnos ∫i Ónso˛esc acest material lemnos pe drumurile publice.
Reamintesc c„ Ordonan˛a nr. 96 vine ∫i reglementeaz„ regimul silvic ∫i modul de gospod„rire a fondului forestier na˛ional.
Repercusiunile aplic„rii Ón viitor a Legii nr. 247 ne-au determinat de a vota pentru modificarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, av‚nd Ón vedere c„ ni se pare mai mult dec‚t oportun ca subunit„˛i ale autorit„˛ii publice centrale care r„spunde de silvicultur„, ∫i aici m„ refer la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, prin inspectoratele silvice de regim silvic ∫i cinegetic din teritoriu, s„ monitorizeze, s„ controleze ∫i nu Ón ultimul r‚nd, pentru prima dat„, s„ ∫i distribuie aceste documente cu regim special.
Œn concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat consider„ c„ prin votul de ast„zi contribuie la p„strarea integrit„˛ii fondului forestier na˛ional ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, contribuie la p„strarea unui mediu prielnic, mediu care, Ón condi˛iile...
Miron Tudor Mitrea
#307524
Stima˛i colegi, v„ rog s„ l„sa˛i vorbitorul s„-∫i termine interven˛ia.
Ion Dumitru
#307631
## **Domnul Ion Dumitru:**
Dac„ Ómi permite˛i, v„ bucur... Nu, m„ bucur, dar este prima interven˛ie, Ónseamn„ c„ m„ ∫i admira˛i.
V„ mul˛umesc.
Ion Dumitru
#307788
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 A∫ vrea s„ reamintesc c„ politica de mediu nu mai este o politic„ na˛ional„, ci este o politic„ transfrontalier„. V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#307990
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
V„ mul˛umesc, domnule deputat.
Urm„torul proiect de lege de pe ordinea de zi este proiectul de Lege privind ucenicia la locul de munc„, lege cu caracter organic, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„.
Vot · approved
Dezbateri asupra proiectului Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor
239 pentru
Ioan Cindrea
#308531
Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Œn numele Grupului parlamentar al P.S.D., am dori s„ motiv„m votul. A∫a cum se ∫tie ∫i cum s-a v„zut, am votat pentru aceast„ Lege privind ucenicia la locul de munc„. Ea decurge din noul Cod al muncii, care s-a aprobat prin asumarea r„spunderii Guvernului P.S.D., Guvernului N„stase, ∫i nu face altceva dec‚t s„ reglementeze noile rela˛ii pe pia˛a muncii, rela˛ii de economie social„ de pia˛„. Am votat pentru, pentru c„ fa˛„ de proiectul de lege care a fost Ónaintat de Guvern, au venit sau s-au aprobat Ón comisie ∫i Ón plen o serie de argumente care au modificat substan˛ial con˛inutul acestei legi. Spun c„ au modificat substan˛ial con˛inutul acestei legi deoarece au lipsit, ∫i am introdus, Grupul P.S.D., o serie de amendamente care asigur„ protec˛ia social„ a ucenicului, persoan„ Ón general minor„, fiindc„ vreau s„ v„ reamintesc c„ ucenicii pot s„ desf„∫oare, pot s„ fie preg„ti˛i prin aceast„ form„, av‚nd v‚rsta Óntre 16 ∫i 25 de ani.
A∫ vrea s„ spun c‚teva din argumentele pentru care am votat pentru, argumente ∫i amendamente acceptate. Œn primul r‚nd, Óncheierea contractului Ón form„ scris„, extrem de important, fiindc„ nu era reglementat acest lucru care putea duce la conflicte Óntre cei doi parteneri, Óntre angajator ∫i ucenic.
Œn al doilea r‚nd, s-a reglementat timpul de preg„tire, timpul de munc„ ∫i timpul de odihn„ a ucenicului, lucru care nu era reglementat, ∫i regula a fost 8 ore pe s„pt„m‚n„, cu dou„ zile pauz„ pe s„pt„m‚n„, deci 5 zile maximum, lucru extrem de important.
Al treilea lucru, element de protec˛ie social„, salarizarea ucenicului. Nu erau prev„zute condi˛ii minime de salarizare a ucenicului, av‚nd Ón vedere c„ exista un contract special de raport de munc„ pe pia˛a muncii, ∫i am reglementat la nivelul salariului minim brut pe ˛ar„.
S-au prev„zut sanc˛iuni. Legea nu prevedea nici un fel de sanc˛iune Ón cazul nerespect„rii ei ∫i am introdus sanc˛iuni, fiindc„ e normal s„ fie prev„zute Óntr-o astfel de lege sanc˛iuni, fiindc„ avem Ón vedere minori, persoane care Ón general au primul contact cu pia˛a
muncii care poate s„ le lase, Ón cazul unor abuzuri ale angajatorilor, traume puternice. Toate aceste lucruri le-am f„cut Ón mod clar, echitabil, reglement‚nd acest tip de raport.
Miron Tudor Mitrea
#312399
Da.
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Urm„torul proiect de lege.
Domnul Márton Árpád are o interven˛ie pe procedur„.
Márton Árpád Francisc
#312551
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn urma voturilor pe articole ne afl„m Óntr-o situa˛ie Ón care avem o lege pentru care s-a votat un singur articol ∫i nu are titlu.
Ca atare, a∫a ceva nu se poate supune votului. Solicit retrimiterea la comisie, m„car titlu s„ i se dea acestui act normativ.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#312924
Da.
Doamna deputat Aura Vasile.
Aurelia Vasile
#312993
## Domnule pre∫edinte,
Vreau s„ v„ informez c„ grupul parlamentar al partidului din care fac parte a consultat Departamentul de tehnic„ legislativ„ Ón situa˛ia acestui proiect de lege, dup„ ce a fost dezb„tut articol cu articol, iar votul nostru se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 poate da ast„zi pentru c„, Ón condi˛iile unui vot îDa“, Ónseamn„ c„ proiectul de lege trece, cu amendamentul pe care comisia l-a sus˛inut, al domnului deputat Antal ∫i, dac„ votul este îNu“, atunci r„m‚n legile a∫a cum au fost ele Ónainte de a fi legea de propunere a modific„rii, f„r„ amendamentul domnului Antal.
Miron Tudor Mitrea
#313662
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
## V„ mul˛umesc.
Sigur, domnule Árpád, v„ dau imediat cuv‚ntul.
Suntem, dup„ p„rerea mea, Óntr-o situa˛ie destul de delicat„. Niciodat„ o lege, Ónainte de votul final, n-a mai fost trimis„ la comisie.
Eu nu Ómi aduc aminte, au mai fost.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc**
Miron Tudor Mitrea
#313983
**:**
Sigur au mai fost.
Miron Tudor Mitrea
#314011
E Ón regul„. Dac„ au mai fost, noi, pe cuv‚ntul dumneavoastr„...
Domnule Árpád, da˛i-mi voie s„... Vre˛i s„ interveni˛i? M„ ierta˛i...
Márton Árpád Francisc
#314183
## O singur„ observa˛ie.
Noi am fi de acord ∫i cu aceast„ variant„. Este o singur„ problem„: legea nu are titlu. Adic„ este un amendament votat corect... Nu are titlu ∫i nu avem cum s„-i d„m titlu, adic„ nu putem s„ adopt„m un act normativ f„r„ titlu. Dac„ se respinge actul normativ e bine, atunci a c„zut, nu e nici o problem„, dar dac„ din Ónt‚mplare s-ar vota acest act normativ, nu are titlu. Trebuie s„ retrimitem, s„-i dea comisia un titlu, s„ ne propun„ un titlu ∫i s„ revenim la votul final cu un nou raport al comisiei. Deci trebuie s„ vot„m titlul.
Miron Tudor Mitrea
#314783
V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Zgonea.
Valeriu ™tefan Zgonea
#314865
## Domnule pre∫edinte,
Œn numele Grupului parlamentar social-democrat suntem de acord cu ceea ce a spus distinsul meu coleg, dar l-a∫ ruga s„ vin„ Ón fa˛a microfonului, pentru stenogram„ ∫i pentru pres„, s„ spun„: îDa, nu avem titlu“, pentru c„ n-au fost parlamentarii puterii Ón sal„ ∫i a picat, ∫i prin acest semnal pe care noi l-am dat am ar„tat coeren˛a ∫i responsabilitatea pe care colegii no∫tri din arcul guvernamental le au Ón acest moment.
De aceea nu exist„ titlu. ™i de c‚te ori vom avea aceast„ posibilitate le vom ar„ta c„, dac„ nu se consult„ ∫i cu opozi˛ia, vor avea asemenea tipuri de legi. Pentru ca s„ le ar„t„m c„ nu se pricep. √sta este semnalul. Suntem de acord s„ se Óntoarc„ la comisie.
Miron Tudor Mitrea
#315616
Domnul Cristian R„dulescu, dumneavoastr„ nu sunte˛i de acord?
Cristian R„dulescu
#315714
## **Domnul Cristian R„dulescu:**
Da, s-a cerut o m„rturie aici, o pot depune, sunt parlamentari ai puterii din comisia respectiv„ care n-au fost, la fel de bine cum ∫i parlamentari ai opozi˛iei n-au fost, fiindc„ Ón ziua respectiv„ au fost numai 9 cu totul ∫i cu totul la comisia respectiv„.
Deci de aceea s-a Ónt‚mplat. Oricum, dincolo de aceste considerente, nu putem s„ vot„m o lege care nu are titlu.
Cristian R„dulescu
#316145
Ce anume?
Miron Tudor Mitrea
#316158
Stima˛i colegi, Da˛i-mi voie, la plen... Da, doamna Aura Vasile.
Dar nu am Ón˛eles, domnule R„dulescu, a˛i sprijinit ideea de retrimitere la comisie sau a˛i fost Ómpotriv„? A˛i sprijinit-o.
V„ mul˛umesc.
Aurelia Vasile
#316400
Vreau s„-i spun domnului deputat R„dulescu, care nu face parte din Comisia pentru industrii ∫i servicii, c„ dac„ consult„ prezen˛a din ∫edin˛a Ón care a fost pe ordinea de zi va constata c„ to˛i colegii dumnealui din arcul guvernamental actual au fost prezen˛i. C„ a fost un vot la comisie ∫i altul la dezbaterea pe articole nu este problema grupului meu, este problema Alian˛ei, de ast„zi. Iar dac„ dumneavoastr„ a˛i citi pe acest proiect de lege motiva˛ia pe care o semneaz„ premierul Rom‚niei — T„riceanu —, probabil c„ a˛i vota al„turi de noi. V„ sugerez s„ o citi˛i, ca argumenta˛ie pentru acest proiect de lege.
Miron Tudor Mitrea
#317050
Doamna Vasile, noi discut„m aici dac„ sunte˛i de acord s„ o trimitem Ónapoi la comisie sau nu. Asta era discu˛ia.
Da. Deci avem o propunere din partea domnului Márton Árpád, s„ trimitem Ónapoi la comisie proiectul de lege pentru a primi un titlu. Exist„ alte puncte de vedere?
Domnul Stanciu, v„ rog.
Anghel Stanciu
#317389
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu,
Stima˛i colegi,
Este, Óntr-adev„r, o situa˛ie inedit„, Ón sensul c„ o lege nu are titlu.
Anghel Stanciu
#317581
Domnilor colegi,
Nu Ón˛eleg de ce crede˛i c„ este o situa˛ie care poate genera o anumit„ stare euforic„. Dar are num„r, domnilor. Nu le d„m num„r? A∫a am v„zut eu, legea num„rul cutare...
™i, de regul„, cam to˛i c‚nd c„uta˛i pe site pune˛i num„rul... deci noi o vot„m a∫a cum este, ∫i i se d„ un num„r ∫i o s„ c„uta˛i num„rul respectiv.
De aceea, domnule pre∫edinte, pentru c„ noi a∫tept„m regulamentul ∫i suntem gr„bi˛i, da˛i-i un num„r... v„ propun 666.
V„ mul˛umesc.
Anghel Stanciu
#318089
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Miron Tudor Mitrea
#318162
## Stima˛i colegi,
Avem propunerea domnului Márton Árpád s„ trimitem legea Ónapoi la comisie pentru a primi un nume ∫i avem propunerea domnului Stanciu care spune c„ e suficient s„ d„m un num„r. Oricum, l„s‚nd la o parte situa˛ia u∫or hazlie, trebuie s„ recunoa∫tem c„ este o pat„ pe activitatea Parlamentului s„ adopt„m o lege f„r„ nume.
De aceea, eu am s„ propun plenului la vot ceea ce domnul Árpád a propus, ∫i anume retrimiterea legii la comisie pentru a primi nume. Vreau s„ fiu Óns„ foarte precis. Legea se duce Ónapoi la comisie pentru a primi nume, nu a relua din nou Ón discu˛ie amendamente ∫i alte aspecte ale legii, pentru c„ nu este normal.
Deci asta am s„ supun plenului, ceea ce v-am propus eu.
Ce, nu vre˛i?
Vre˛i s„ spune˛i ceva, doamna deputat? V„ rog, doamna deputat Musc„.
Monica Octavia Musc„
#318996
V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Sigur c„ se poate retrimite la comisie ∫i b„nuiesc c„ asta este ∫i solu˛ia pe care o vom adopta. Nu putem Óns„ s„ impunem comisiei, o dat„ ce este transmis„ comisiei, s„ nu intervin„. Comisia, dup„ ce a primit o lege care a fost retrimis„ la comisie, poate s„ intervin„ pe legea respectiv„. Asta era tot ce voiam s„ spun. V„ mul˛umesc frumos.
Miron Tudor Mitrea
#319419
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Doamna deputat, Ómi pare r„u, nu cred c„ ave˛i dreptate. Din moment ce legea a primit votul final, votul pe articole, ea este trimis„ la comisie doar pentru acest aspect, p„rerea mea, de a i se da un nume legii. Altfel, putem pleca de la ideea c„ s-a f„cut un artificiu Ón timpul dezbaterii pe articole astfel Ónc‚t s„ nu ajung„ legea.
Deci asta este interpretarea pe care o dau eu. ™i, sigur, dac„ dori˛i, supunem la vot aceast„ interpretare. Plenul este cel care poate s„ decid„.
Deci, eu am s„
Vot · Amânat
Dezbateri asupra proiectului Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor
Ioan Bivolaru
#320269
## Domnule pre∫edinte,
Œn leg„tur„ cu propunerea doamnei deputat Mona Musc„, ∫i cutuma, dar ∫i prevederile regulamentului stabilesc: plenul poate decide ca acest proiect s„ fie retrimis la comisie pentru un raport suplimentar. Plenul hot„r„∫te acest lucru, ∫i plenul hot„r„∫te ce trebuie s„ con˛in„ acest raport suplimentar.
Dumneavoastr„ a˛i f„cut precizarea c„ dori˛i ca Ón urma propunerilor domnului Márton Árpád acest raport suplimentar, ∫i a∫a trebuie s„-l denumim, trebuie s„
con˛in„ numai prevederi privind titlul legii. Am stabilit ce avem nevoie de la comisie, am stabilit care este con˛inutul acestui raport suplimentar. A∫a trebuie supus la vot ceea ce hot„r‚˛i dumneavoastr„, Ón urma propunerilor domnului Árpád Márton.
Miron Tudor Mitrea
#321035
Aceasta este ∫i interpretarea mea. Domnul deputat Tudor.
Marcu Tudor
#321128
## V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Eu zic c„ suntem Óntr-o eroare dac„ limit„m cu retrimitere la comisie numai pentru o modificare, chiar ∫i de titlu, pentru c„ Ón discu˛iile care sunt pentru adoptarea unui titlu s-ar putea s„ intervin„ chiar necesitatea modific„rii unor aspecte din articole ca s„ pot adopta acel titlu.
Ca atare, eu nu pot s„ spun c„ numai titlul Ól pune˛i la comisie. Orice retrimitere la comisie nu poate fi restructurat„ numai la un aspect. Am dreptul s„ fac chiar ∫i amendamente la comisie. ™i, de altfel, eu vreau s„ ar„t chiar cazul Ón care tot domnul Árpád, acum o lun„, a retrimis la comisie, dup„ ce se ∫i votase îpentru“, a Óntrerupt votul la îÓmpotriv„“, pentru c„ a v„zut c„ n-a trecut sau c„ a trecut, pardon, ∫i avea interes s„ nu treac„ ∫i a oprit votul. Domnul pre∫edinte N„stase a fost foarte echilibrat ∫i elegant ∫i a acceptat, iar eu l-am criticat aici c„ n-a f„cut un lucru bun, dar dac„ aceast„ cutum„ s-a Ómplinit sau a devenit cutum„, eu zic c„ trebuie — tot la propunerea domnului Árpád — Ón aceea∫i situa˛ie, dar la alt proiect de lege, s-o retrimitem la comisie cu dreptul de a face chiar modific„ri pe text, din toate motivele pe care le pute˛i intui: 1. din antecedentele date anterior; 2. din necesitatea ca atunci c‚nd modific un titlu sau Ói situez un titlu s„ pot introduce modific„ri Ón text, s„ pot justifica acel titlu, c„ nu ∫tiu cum apare; 3. pentru c„ niciodat„ atunci c‚nd trimit la comisie o lege n-o trimit numai pentru o virgul„. Aia o facem noi aici. O retrimit pentru discu˛ie, chiar ∫i pe text, ∫i cu at‚t mai mult pe text.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#322769
Mul˛umesc, domnule Tudor. Domnul Cristian Dumitrescu.
Cristian Sorin Dumitrescu
#322859
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
S„ fim clari: o lege poate fi retrimis„ la comisie pe baza unei dezbateri care are loc Ón plen, la obiect, adic„ plenul — ∫i nu s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum — s„ pun„ sub semnul Óntreb„rii raportul unei comisii. A retrimite pentru o dezbatere general„ Ónseamn„ c„ noi, plenul, punem sub semnul Óntreb„rii activitatea comisiei ∫i raportul respectiv, ∫i pentru aceasta trebuie s„ avem argumente, ∫i o trimitem s„ fie redezb„tut„.
De fiecare dat„, Ón activitatea parlamentar„, c‚nd s-a Ónt‚mplat acest lucru, ∫i exist„ aceast„ procedur„, plenul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 a delegat, prin formula retrimiterii, motivele pentru care se trimite la comisie. Eu sunt de acord cu domnul coleg Marcu. Dac„ Ón afar„ Óns„ de titlul legii exist„ ∫i alte opinii, c„ trebuie modificate, dar pe care plenul le aude aici, le discut„, le dezbate ∫i este de acord, ∫i o trimite la comisie, da. Dac„ nu, trimitem pur ∫i simplu, pentru c„ aceast„ lege, am identificat problema ei, nu are titlu, ∫i o trimitem pentru titlu. Altfel, deschidem o cutie a Pandorei, care ar Ónsemna pur ∫i simplu ca noi s„ punem sub semnul Óntreb„rii o decizie a comisiei, ∫i eu personal cred c„ nu este Ón sprijinul nici al parlamentarismului, nici al obiectivit„˛ii ∫i preg„tirii colegilor no∫tri s-o facem, indiferent despre ce comisie este vorba.
Miron Tudor Mitrea
#324309
Mul˛umesc. Domnul deputat Zgonea.
Valeriu ™tefan Zgonea
#324379
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Trebuie s„ recunoa∫tem to˛i c„ art. 104 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor este clar Ón favoarea pre∫edintelui ast„zi de ∫edin˛„, care spune c„ votul final prive∫te ansamblul reglement„rii; Camera poate, la propunerea pre∫edintelui, ca votul final s„ priveasc„ p„r˛i din ansamblul reglement„rii.
De aceea, decizia dumneavoastr„ de a trimite la comisia sesizat„ Ón fond doar pentru a da un titlu acestei legi ∫i a repara o ru∫ine pe care colegii no∫tri de la Alian˛„ o transmit Óntregii Camere a Deputa˛ilor este ∫i pozi˛ia grupul parlamentar social-democrat.
Miron Tudor Mitrea
#325017
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt interven˛ii, am s„ supun Camerei propunerea pe care am f„cut-o ini˛ial, pe care am preluat-o de la domnul Árpád ∫i pe care am f„cut-o, aceea cade, am s„ supun propunerea cealalt„, ∫i anume c„ se poate face raport. Deci propunerea pe care o fac este s„ fie retrimis„ legea comisiei de specialitate, cu obiectul unic, acela de a-i stabili un titlu.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?
Ab˛ineri? 9 ab˛ineri.
Deci, 149 voturi pentru, 108 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, insuficient pentru un proiect de lege cu caracter organic. Proiectul de lege a fost respins.
Punctul 8 pe ordinea de zi.
Domnule Árpád, a˛i vrut s„ lua˛i cuv‚ntul la acest proiect de lege?
Márton Árpád Francisc
#325753
## **Domnul Márton Árpád Francisc:**
Numai pentru informarea celor care au votat Ómpotriv„ ∫i a cet„˛enilor, dumneavoastr„ a˛i votat Ómpotriv„ ca s„ includem Ón legea noastr„ o obliga˛ie pe care ne-a impus-o Uniunea European„.
Miron Tudor Mitrea
#325995
Mul˛umesc. Domnul deputat Radu Podgoreanu.
Radu Podgoreanu
#326074
## Stima˛i colegi,
Este posibil s„ fie a∫a, este posibil s„ nu fie a∫a, dar era normal ca asupra unor asemenea situa˛ii s„ ni se atrag„ aten˛ia. Cine ar fi trebuit s„ fac„ acest lucru? Reprezentan˛ii Guvernului.
Uita˛i, avem voturi finale ∫i aici nu este nimeni. Aceasta arat„ interesul puterii pentru guvernare.
Miron Tudor Mitrea
#326422
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
Este doamna secretar de stat. Sigur, nu ∫tiu dac„ d‚nsa reprezint„ tot Guvernul, dar este doamna secretar de stat.
Miron Tudor Mitrea
#326593
Punctul 8 de pe ordinea de zi: reexaminarea prevederilor art. I punctul 2 din Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 103/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, cu referire la art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002, ca urmare a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 235/5.05.2005.
Caracter organic.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.
Sunt 260 de colegi prezen˛i Ón sal„, deci cu 7 ab˛ineri, un vot Ómpotriv„ ∫i 252 voturi pentru, reexaminarea a fost adoptat„.
Domnul Florin Iordache.
Cu 9 ab˛ineri, propunerea a fost adoptat„.
7. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.
Caracter organic.
Prima Camer„ sesizat„ este Camera Deputa˛ilor. Cine este pentru?
V„ rog s„ num„ra˛i.
149 voturi pentru. Œmpotriv„? 108 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri?
149 de voturi nu reprezint„ num„rul de 166 de voturi minim necesare pentru adoptarea unui proiect de lege cu caracter organic, motiv pentru care declar proiectul de lege respins.
M„ ierta˛i, au fost ∫i 3 ab˛ineri.
Florin Iordache
#327771
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Eu am ie∫it Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a motiva votul P.S.D.-ului. Noi am votat pentru c„, practic, prin decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, conform art. 72 alin. (2) din Constitu˛ie, senatorii ∫i deputa˛ii pot fi cerceta˛i numai de Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Justi˛ie ∫i Casa˛ie, ∫i nu de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.
Este o prevedere neconstitu˛ional„. Prin votul nostru, al tuturor, de ast„zi, am Óncercat s„ elimin„m o prevedere neconstitu˛ional„. Trebuie, de asemenea, s„ v„ spun c„ P.S.D.-ul este cel care a ini˛iat ∫i demarat, acum
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 c‚˛iva ani, Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, tocmai pentru ca s„ d„m un semnal c„ acest organism este un Parchet specializat Ón combaterea infrac˛iunilor de corup˛ie.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#328676
Mul˛umesc, domnule deputat. Punctul 9 de pe ordinea de zi. Domnul Ponta.
Viorel Victor Ponta
#328785
## Domnule pre∫edinte,
O observa˛ie, nu pe fond, pentru c„ sus˛in acest proiect de lege, ci pe procedura prin care — de dou„ ori Ón acest an — Guvernul a dat o ordonan˛„ de urgen˛„ privind bunuri aflate Ón proprietatea sau administrarea Parlamentului (∫i Ón acest caz, ∫i Ón cazul cu sediul pentru SECI).
Cred c„, dac„ mergem Ón continuare a∫a, mai bine desfiin˛„m Parlamentul, ∫i domnul T„riceanu d„ toate legile de acum Óncolo.
Vreau s„ protestez, Ónc„ o dat„, pentru aceste metode care, eu cred, sunt jignitoare la adresa tuturor parlamentarilor, inclusiv din arcul guvernamental. Mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#329420
## Stima˛i colegi,
Proiectul de la punctul 9 de pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala M‚ntuirii Neamului.
Caracter organic.
Camer„ decizional„.
Voturi pentru? V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„?
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Cu un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri ∫i 257 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.
Da, domnul deputat.
Petru Andea
#329929
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Votul dat acum Ómpline∫te o lung„ a∫teptare ∫i este, totodat„, un nou Ónceput. Este un vot al puterii laice dat Ón favoarea uneia dintre cele mai mari ctitorii spirituale ale cre∫tinismului ortodox rom‚nesc, Catedrala M‚ntuirii Neamului. Este un vot Ón care Ón˛elepciunea ∫i credin˛a au prevalat asupra p„m‚nte∫tilor probleme legate de finan˛„ri, de terenuri, de garduri ∫.a.m.d.
Grupul parlamentar al P.S.D. salut„ cvasiunanimitatea Óntrunit„ Ón jurul acestui emblematic proiect, care va purta, consider„m, Óntr-un lung viitor, imaginea ctitorilor de ast„zi. La bucuria momentului se al„tur„ ∫i parlamentarii ce compun Grupul de rug„ciune al Camerei Deputa˛ilor, care — recunoa∫tem — s-au rugat s„ ajungem la acest final fericit.
V„ mul˛umesc.
Miron Tudor Mitrea
#330763
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.
Num„rul 10 pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind unele m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea fenomenului infrac˛ional Ón domeniul transportului pe calea ferat„.
Caracter organic. Camer„ decizional„. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? O ab˛inere.
Cu 259 de voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri, m„ ierta˛i, cu 258 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Num„rul 11 pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii.
Caracter organic.
Camer„ decizional„.
Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? 4 ab˛ineri.
Cu 256 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri, proiectul de lege a fost adoptat.
Ultimul proiect de lege pentru votul final.
V„ rog, domnule deputat, m„ ierta˛i, nu v-am v„zut, Ómi cer scuze.
Aurel Vainer
#331863
## **Domnul Aurel Vainer:**
## Stima˛i colegi deputa˛i,
Consider c„ votarea acestei legi are o importan˛„ deosebit„, special„, mi-a∫ permite s„ spun. Ea reprezint„ un element important Ón construc˛ia statului de drept democratic Ón Rom‚nia.
Œn al doilea r‚nd, legea aceasta d„ un plus de garan˛ie, siguran˛„, pentru respectarea demnit„˛ii omului, a minorit„˛ilor na˛ionale ∫i, Ón special, a evreilor cet„˛eni ai Rom‚niei.
Œn sf‚r∫it, vreau s„ v„ spun c„, prin aceast„ lege, statul rom‚n pune Ón aplicare o declara˛ie a O.S.C.E., adoptat„ de reprezentan˛ii tuturor membrilor acestei organiza˛ii europene, care cheam„ parlamentele europene s„ construiasc„ un regim juridic adecvat combaterii antisemitismului, xenofobiei ∫i a oric„ror forme de intoleran˛„.
V„ mul˛umesc foarte mult pentru votul acordat.
Miron Tudor Mitrea
#332684
## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**
™i eu v„ mul˛umesc, domnule deputat.
Punctul 12, ∫i ultimul pe lista voturilor finale: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respect„rii dreptului de proprietate industrial„.
Caracter organic.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor. Voturi pentru? V„ mul˛umesc.
Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.
60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
## Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.
Cu un vot Ómpotriv„, 6 ab˛ineri ∫i 254 de voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.
Stima˛i colegi,
Am terminat ∫i partea a doua sau a treia a programului ordinii de zi pe care am avut-o ast„zi.
Trecem la partea a treia.
Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor va intra s„ prezideze aceast„ parte a ∫edin˛ei.
Zece minute pauz„, ca s„ schimb„m pre∫edintele de ∫edin˛„.
Miron Tudor Mitrea
#333572
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Adrian N„stase
#333759
## Stima˛i colegi,
V„ propun s„ reÓncepem lucr„rile cu acela∫i entuziasm.
Rog Comisia pentru regulament s„ ia loc Ón banca rezervat„ pentru comisie.
Stima˛i colegi,
Œncepem dezbaterea privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.
Pentru cei interesa˛i, anun˛ de pe acum c„ Ómi propun s„ nu conduc ∫edin˛a Camerei la dezbaterea care va viza art. 25 din regulament, tocmai pentru a nu crea sentimentul c„ doresc s„ amestec cumva eventuale interese personale cu ceea ce trebuie s„ fie o solu˛ie de principiu pentru o problem„ pe care, f„r„ Óndoial„, trebuie s-o reglement„m c‚t mai corect.
A∫ vrea s„ Óncepem dezbaterile noastre. Œnainte de dezbaterile generale, trebuie prezentat proiectul de Hot„r‚re ∫i raportul Comisiei de regulament referitor la amendamentele acceptate sau respinse.
Œi dau cuv‚ntul, pentru Ónceput, domnului deputat Ioan Bivolaru, pre∫edintele comisiei, pentru a prezenta proiectul.
Ierta˛i-m„, avem o chestiune de procedur„.
Cristian Sorin Dumitrescu
#334755
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Interven˛ia mea este o interven˛ie de natur„ procedural„, pentru c„ dezbaterea regulamentului este o dezbatere special„. Regulamentul este o institu˛ie special„ Ón Parlamentului Rom‚niei, este instrumentul principal dup„ care ne desf„∫ur„m activitatea, iar modul Ón care aceast„ dezbatere se realizeaz„ se face Ón mod cutumiar, dup„ anumite reguli.
Vreau s„ v„ reamintesc c„, de 15 ani, Ón Parlamentul Rom‚niei exist„ un regulament. El a fost creat, apoi a fost analizat ∫i reformulat prin modific„ri, Ón mai multe etape.
Noi spunem, ∫i cred c„ este corect acest lucru, c„ regulamentul este cartea de temelie, a∫ putea spune Biblia deputa˛ilor, de claritatea ∫i corectitudinea fa˛„ de
regulile democra˛iei, respectarea regulilor democra˛iei ∫i ale Constitu˛iei depinz‚nd Ónsu∫i echilibrul ∫i stabilitatea politic„.
Cristian Sorin Dumitrescu
#335686
Este procedur„, stimate domnule coleg! Dac„ ave˛i un pic de pacien˛„, o s„ afla˛i. Sunte˛i cam t‚n„r s„ fi˛i a∫a ner„bd„tor.
Pentru putere, ca ∫i pentru opozi˛ie, ca s„ vede˛i c„ vorbesc ∫i Ón avantajul dumneavoastr„, pentru c„ vorbesc Ón calitate de deputat, vreau s„ v„ rog s„ Ón˛elege˛i c„ deputatul este interesat, fie c„ este Ón opozi˛ie, fie c„ este Ón majoritate, de un regulament bun, clar ∫i care s„ fie Ón m„sur„ s„-l protejeze, pentru c„ cea de-a treia tr„s„tur„ fundamental„ a acestui regulament este c„ de el depinde at‚t pentru opozi˛ie, c‚t ∫i pentru majoritate s„ se stopeze eventuale derapaje.
Mai Ónainte Óns„ de orice doresc s„ desfiin˛ez o legend„, s„ demitizez, cum ar fi spus Mircea Eliade, o afirma˛ie...
Adrian N„stase
#336419
## **Domnul Adrian N„stase:**
Dac„ s-ar putea, Ón interven˛ia de procedur„, poate Ól l„sa˛i ∫i pe Mircea Eliade s„ vin„ ulterior cu elemente de procedur„.
Cristian Sorin Dumitrescu
#336608
Domnule pre∫edinte,
Interven˛ia dumneavoastr„ v-a adus foarte multe aplauze din partea opozi˛iei...
Adrian N„stase
#336752
Sigur, ∫i voturi.
Cristian Sorin Dumitrescu
#336802
Ceea ce este Ón avantajul meu.
Actuala putere se sprijin„, ∫i nu acest lucru este important Ón solicitarea de modificare a regulamentului, ∫i acest lucru trebuie spus de la Ónceput, pe o afirma˛ie. Este o afirma˛ie care a fost f„cut„ Ón public, potrivit c„reia opozi˛ia nu se poate afla ∫i la putere, ∫i Ón opozi˛ie. Este afirma˛ia f„cut„ de domnul Boc, pre∫edintele Partidului Democrat, Ón mod public, pentru a justifica solicit„rile f„cute de modificare a regulamentului, iar la baza acestei afirma˛ii se afl„ o alt„ afirma˛ie potrivit c„reia nic„ieri Ón lume, specific, s-a spus de c„tre domnul Boc, nu exist„ o situa˛ie Ón care majoritatea s„ nu de˛in„ pre∫edin˛ia Parlamentului.
Or, aceast„ afirma˛ie este fals„, este neadev„rat„ ∫i, din p„cate, mincinoas„ prin omisiune.
Acum, da˛i-mi voie s„ v„ spun, c„ Ón Austria, domnilor... Am luat ca exemplu numai ˛„rile membre, unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene...
Adrian N„stase
#337765
Domnule Dumitrescu...
Cristian Sorin Dumitrescu
#337819
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
V„ rog insistent s„ m„ l„sa˛i s„-mi fac interven˛ia, pentru c„ este o interven˛ie procedural„. Vrem s„ ajungem Ón Uniunea European„ ∫i nu respect„m chiar ˛„rile ∫i parlamentele respective?! Aceasta este procedura. Procedura aceasta se aplic„ Ón toate ˛„rile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Uniunii Europene, asta nu Ón˛elege˛i dumneavoastr„, unde vrem s„ ajungem noi, Ón Uniunea European„. Asta este problema!
Cristian Sorin Dumitrescu
#338342
Vorbim de procedura care exist„ Ón ˛„rile Uniunii Europene, ca s„ fie lucrurile foarte clare.
Iar dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛iuni Ón leg„tur„ cu ceea ce voi spune eu, v„ voi da ∫i dumneavoastr„, ∫i presei, ∫i pentru opinia public„ sursa de documentare, Internetul ∫i site-urile respective pentru a verifica aceste afirma˛ii, pentru c„, iat„ ce spune: Ón Austria, dup„ alegerile parlamentare din 1999, c‚∫tigate de Partidul Social Democrat, Ón urma refuzului liderilor acestui partid de a coopera cu na˛ionalistul Jorg Heider — deci, stima˛i domni, este o problem„ important„ — Partidul Libert„˛ii a ob˛inut pre∫edin˛ia Parlamentului, de∫i se afla Ón opozi˛ie.
Adrian N„stase
#339009
Domnule deputat, care este problema de procedur„?
Cristian Sorin Dumitrescu
#339091
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
## Domnule pre∫edinte,
Este foarte clar: aceasta este procedura Ón Uniunea European„, iar argumenta˛ia pe care o fac anumi˛i colegi, c„ nu se poate, c„ nu exist„ parlament Ón Europa Ón care majoritatea s„ de˛in„ pre∫edin˛ia este fals„, ∫i aceast„ procedur„ trebuie s-o demont„m de la bun Ónceput.
Cristian Sorin Dumitrescu
#339475
P„i, noi mergem Ón Parlamentul European, stima˛i colegi, iar domnul Borel, pre∫edintele Parlamentului European, este membru al Partidului Socialist European, partid care este Ón opozi˛ie, dac„ vre˛i, fiind un partid mai mic din punct de vedere numeric dec‚t majoritatea, format„ din Partidul Popular European, unde, de exemplu...
Adrian N„stase
#339808
## Nu v„ enerva˛i!
Domnule deputat, am o rug„minte: s„ pune˛i pe site toate aceste informa˛ii, pentru c„ eu Ómi dau seama din reac˛ia colegilor de la putere c„-i intereseaz„ foarte tare, adic„ vor s„ examineze, s„-∫i dea seama cum este bine s„ procedeze.
Cristian Sorin Dumitrescu
#340096
## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**
Domnule pre∫edinte, problema ∫ti˛i care este? Dumneavoastr„ m„ trimite˛i pe site, ∫i eu le-am luat de pe site.
Cristian Sorin Dumitrescu
#340271
Domnule pre∫edinte, dac„ vre˛i, colegii dumneavoastr„, colegii no∫tri, invita˛i-i s„ se uite pe site, s„ nu mai fac„ ast„zi afirma˛ii care sunt total eronate ∫i sunt Ómpotriva Constitu˛iei ∫i a ceea ce Ónseamn„ Uniunea European„.
Am s„-mi rezerv s„ fac aceste preciz„ri la dezbaterile generale. Dar, v„ rog, Ónc„ o dat„, domnilor colegi, v„ rog foarte mult. Dac„ vre˛i procedur„, avem procedura Uniunii Europene, unde vrem s„ ajungem, nu ceea ce vre˛i s„ inventa˛i dumneavoastr„ la Cotroceni.
Adrian N„stase
#340791
V-am Ón˛eles, domnule deputat. A fost foarte clar.
Rog pe domnul deputat Bivolaru, pre∫edintele Comisiei pentru regulament, s„ prezinte proiectul de hot„r‚re. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.
Ioan Bivolaru
#341016
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Prin Decizia nr. 54 din 3 martie 2005, Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a stabilit necesitatea realiz„rii unui proiect de Hot„r‚re privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, solicit‚nd deputa˛ilor ∫i grupurilor parlamentare s„ depun„ propuneri Ón acest sens la Comisia pentru regulament.
Modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor a fost necesar„ Ón primul r‚nd din perspectiva num„rului considerabil de propuneri de modificare depuse la Comisia de regulament at‚t Ón legislatura trecut„, c‚t ∫i Ón aceast„ legislatur„, r„mase nesolu˛ionate.
Comisia pentru regulament a preluat toate propunerile de modificare de la comisia anterioar„, precum ∫i propunerile trimise de c„tre deputa˛i ∫i grupurile parlamentare Biroului permanent.
Practica vie˛ii parlamentare ∫i func˛ionarea propriu-zis„ a Camerei Deputa˛ilor au relevat necesitatea modific„rii regulamentului Ón vederea eficientiz„rii activit„˛ii ∫i func˛ionalit„˛ii acestuia.
Modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor se impunea ∫i datorit„ revizuirii Constitu˛iei din anul 2003, precum ∫i a Deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 62 din 1 februarie 2005 privind neconstitu˛ionalitatea unor texte referitoare la revocarea pre∫edintelui, astfel Ónc‚t textul Regulamentului Camerei Deputa˛ilor s„ fie corelat ∫i cu aceste prevederi. Aceste corel„ri sunt impuse de Óns„∫i for˛a juridic„ ∫i de suprema˛ia legii fundamentale.
Dezbaterile de la nivelul societ„˛ii civile ∫i al partidelor politice au reliefat, totodat„, necesitatea cre∫terii transparen˛ei lucr„rilor Parlamentului at‚t Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, c‚t ∫i Ón comisii, transparen˛„ reclamat„ ca necesar„ Óndeosebi Ón privin˛a dezbaterilor, precum ∫i a modului de exercitare a votului deschis de c„tre deputa˛i.
Func˛ionarea de p‚n„ acum a Camerei Deputa˛ilor pune Ón eviden˛„ ∫i necesitatea complet„rii textelor regulamentului prin transpunerea ∫i adoptarea cutumelor procedurale Ón prevederi regulamentare. Aceste cutume, dovedindu-∫i eficacitatea, au nevoie de for˛„ juridic„ pentru a fi respectate ∫i aplicate Ón mod unitar.
Modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor a fost necesar„, de asemenea, pentru a asigura rezolvarea unor disfunc˛ionalit„˛i Ón procedurile parlamentare privind procedura legislativ„, pe rela˛ia Camera Deputa˛ilor — Senat, Ón spiritul prevederilor Constitu˛iei revizuite.
Adrian N„stase
#347051
V„ mul˛umesc. Procedur„. V„ rog, domnule deputat.
Eugen Nicolicea
#347133
Œn conformitate cu art. 58 alin. 15, îComisiile permanente“, ∫i anume acela care se refer„ la Comisia pentru regulament, Óntre atribu˛iile Comisiei pentru regulament este ∫i aceea privind informarea operativ„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adun„ri parlamentare paneuropene.
Este vorba despre modificarea regulamentului nostru, este vorba de o obliga˛ie a Comisiei pentru regulament ∫i cred c„ nu putem s„ Óncepem discutarea acestui proiect de modificare a regulamentului p‚n„ c‚nd Comisia pentru regulament nu-∫i Óndepline∫te aceast„ obliga˛ie prev„zut„ la acest alineat, alin. 15, ∫i anume de a informa operativ Camera Deputa˛ilor cu privire la procedurile parlamentare din alte state ∫i mai ales din adun„rile paneuropene.
Prin urmare, domnule pre∫edinte, v„ solicit ca aceast„ comisie, prin pre∫edintele ei, s„ fac„ aceast„ informare. Œn caz contrar, s„ suspend„m ∫edin˛a p‚n„ c‚nd vor fi preg„ti˛i s„ ne prezinte situa˛ia din alte state.
Adrian N„stase
#348180
Œn aceast„ chestiune… sau Ói dau mai Ónt‚i cuv‚ntul domnului pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte Bivolaru, v„ rog. La aceast„ chestiune.
Ioan Bivolaru
#348345
Domnule pre∫edinte,
Acum eu vorbesc Ón calitate de pre∫edinte al comisiei.
Adrian N„stase
#348452
Pagina 43. M-a Óntrebat cineva din sal„. Stima˛i colegi, articolul 58.
Ioan Bivolaru
#348555
Sigur c„ Ón cadrul acestor dezbateri Ón cadrul comisiei, ∫i am Óncercat s„ o spun destul de elegant Ón raportul pe care l-am prezentat mai Ónainte, comisia a lucrat intens, sub o anumit„ presiune, presiunea depunerii Ón termenul solicitat de c„tre Biroul permanent a acestui proiect.
Œn condi˛iile respective, sigur c„ nu ne-am propus s„ Óntocmim aceast„ informare exhaustiv„ pe care s„ o prezent„m sub un titlu precis Ón fa˛a Camerei.
Nu pot s„ r„spund domnului deputat Nicolicea, c„ aceast„ comisie, Ón momentul acesta, nu a preg„tit ∫i nu i s-a solicitat de c„tre Biroul permanent sau alte solicit„ri din alt„ parte, s„ prezinte Ón fa˛a Camerei aceast„ informare care, desigur, este foarte important„ o astfel de opera˛iune, pentru a fi Óntr-o oarecare cuno∫tin˛„ de cauz„ Ón ceea ce prive∫te procedurile pe care le-am adoptat sau le vom adopta noi Ón cadrul acestei dezbateri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Deci r„spunsul este: comisia, acum, Ón acest moment, nu v„ poate prezenta o informare pe care s„ o punem la dispozi˛ia Camerei Deputa˛ilor.
Adrian N„stase
#349681
V„ rog, domnule Nicolicea.
Eugen Nicolicea
#349740
Aceast„ prevedere a regulamentului este imperativ„ ∫i nu se face la solicitarea nici a Biroului permanent, nici a unor deputa˛i. Eu doar am amintit-o, nu am solicitat-o, pentru c„ este imperativ„ prin acest articol. ™i mi se pare c„ nu ar trebui s„ Óncepem discutarea regulamentului p‚n„ c‚nd comisia nu-∫i Óndepline∫te aceast„ obliga˛ie prev„zut„ Ón regulament de a ne informa Ónainte de a discuta modificarea regulamentului.
Prin urmare, solicitarea mea este s„ am‚n„m discu˛ia p‚n„ c‚nd comisia este capabil„ s„ ne fac„ aceast„ informare.
Comisia juridic„ este datoare s„ dea acest aviz, iar Comisia de regulament este datoare s„ aduc„ alte explica˛ii dec‚t necorelarea cu propunerile adoptate de c„tre comisie.
Bine c„ nu am scris ceva aici care s„ fie Ómpotriva poporului rom‚n!
De aceea, eu sus˛in ∫i colegii mei din grupul parlamentar sus˛inem aceast„ idee, care nu este o idee de a am‚na dezbaterea, ci a o aduce acolo unde noi am votat Ón ultimii ani, ∫i anume Constitu˛ia Rom‚niei ∫i a aduce acest regulament, pe baza Constitu˛iei Rom‚niei, acolo unde trebuie s„ fie.
Nu putem s„ vot„m un amendament care este Ómpotriva unei decizii a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Adrian N„stase
#350947
Am Ón˛eles. Domnule deputat, succint.
Valeriu ™tefan Zgonea
#351017
Adrian N„stase
#351055
Tot pe chestiuni de procedur„? V„ rog, domnule Zgonea.
Valeriu ™tefan Zgonea
#351142
## Domnule pre∫edinte,
Onorat„ comisie format„ din 7 membri,
Sunt consternat c„ Ón primul r‚nd toate amendamentele pe care colegii no∫tri le-au depus, cele respinse, au o singur„ motiva˛ie: necorelare cu propunerile adoptate de c„tre comisii.
Sunt consternat c„ foarte mul˛i dintre colegi se consider„ juri∫ti ∫i nu au putut s„ g„seasc„ textele constitu˛ionale sau textele de regulament Ón care s„ explice de ce un amendament al unui coleg deputat care prive∫te activitatea sa nu este explicat.
Centrul de greutate al activit„˛ii parlamentare — a∫a cum spunea ∫i distinsul coleg al nostru Emil Boc sau, mai vechi, domnul distins coleg al nostru Valeriu Stoica, ∫i g„si˛i pe site-ul Camerei Deputa˛ilor aceste documente — este plenul Camerei Deputa˛ilor.
Plenul Camerei Deputa˛ilor este dator, Ón momentul Ón care dezbate Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, care este regulamentul tuturor parlamentarilor, s„ ia deciziile Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.
Dac„ deschidem aceast„ carte de c„p„t‚i a noastr„ la art. 58, punctul 11, constat„m, ∫i sunt uimit c„ acel distins coleg care face parte ∫i din Comisia juridic„ ∫i face parte ∫i din Comisia de regulament, tot pe baza acestui regulament nu a cerut un aviz de constitu˛ionalitate al unor texte din acest regulament Comisiei juridice. Suntem, Ón acest moment, pentru prima dat„ Ón istoria Parlamentului c‚nd Comisia juridic„, care are acest atribut, nu-∫i d„ avizul pe textul modificat al regulamentului.
Aceast„ procedur„ este o procedur„ foarte simpl„ ∫i ea nu cere altceva dec‚t s„ explice dac„ cumva avem decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale, avem elemente care sunt antidemocratice ∫i pe care le-am introdus Ón acest text de regulament.
## Domnule pre∫edinte,
V„ mul˛umesc foarte mult ast„zi c„ ave˛i dispozi˛ia de a ne Óntrerupe pe noi, ∫i colegii v„d c„ tac. De aceea, cred c„ ei sunt Ón asentimentul nostru ∫i vor accepta retrimiterea la comisie a acestui raport de proiect de hot„r‚re.
Adrian N„stase
#353123
## V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
V„ rog foarte mult, dac„ se poate, pe chestiune de procedur„, foarte succint, ∫i dup„ aceea s„ putem s„ lu„m deciziile necesare.
V„ rog.
Domnul deputat Tudose.
Mihai Tudose
#353355
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Mai devreme am avut Ón dezbatere o lege f„r„ nume. Acum suntem pe cale s„ dezbatem ni∫te amendamente cu autor necunoscut.
Fiindc„ acum dou„ s„pt„m‚ni cu to˛ii am votat ∫i am fost de acord cu anumite componen˛e ale grupurilor parlamentare din aceast„ sal„, ∫i eu re˛in c„ aveam Grupul P.N.L. ∫i Grupul P.D., Ón raportul comisiei ni s-a precizat c„ exist„ amendamente admise ∫i respinse ale parlamentarilor din Grupul P.D., ale parlamentarilor din Grupul P.N.L., precum ∫i ale parlamentarilor membri ai Alian˛ei D.A.
Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte, eu cred c„ ar trebui retrimis la comisie acest raport, ca acele amendamente s„ aib„ un f„ptuitor asupra c„ruia s„ fim informa˛i ca atare.
Adrian N„stase
#354113
V„ mul˛umesc. Alte chestiuni? Domnule Corl„˛ean, v„ rog.
64 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Titus Corl„˛ean
#354277
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Este o chestiune de procedur„ pe care o consider, de asemenea, important„ ∫i care este legat„ de ceea ce men˛iona ceva mai devreme distinsul meu coleg parlamentar de Dolj, Zgonea.
Este o chestiune legat„ de — ∫i m„ refer la raport — pozi˛ia 366 art. 218, este vorba de un amendament care a fost propus din partea grupului nostru, al Partidului Social Democrat, ∫i Ól citez: îPrezenta hot„r‚re intr„ Ón vigoare la 30 de zile de la data public„rii Ón Monitorul Oficial a regulamentului“.
Este o chestiune extrem de serioas„, pentru c„ acceptarea acestui regulament — ∫i am constatat oarecum cu surprindere, ca s„ nu spun cu stupoare, pozi˛ia Comisiei de regulament — asigur„ absoluta necesar„ constitu˛ionalitate a regulamentului. ™i vreau s„ v„ spun c„ propunerea pe care colegul meu Zgonea a f„cut-o, trimiterea textului la Comisia juridic„, care, potrivit regulamentului, este obligat„ s„ se pronun˛e asupra constitu˛ionalit„˛ii textului, este absolut fundamentat„. ™i vreau s„ argumentez Ón plus la aceast„ tez„, at‚t prin acest obiect micu˛, care aparent pentru o parte din colegii din patrulaterul aflat temporar la guvernare este mai pu˛in cunoscut, este vorba de coroborarea articolelor 146 ∫i 147, care oblig„ la aceast„ ac˛iune absolut fireasc„ ∫i adaug o chestiune, este adev„rat, de ordin politic, dar care, revenind la ceea ce spunea domnul Dumitrescu, oblig„ ∫i din alt punct de vedere, apropo de rela˛ia cu Uniunea European„ ∫i practica Ón acel spa˛iu Ón care dorim ∫i noi s„ ajungem c‚t mai cur‚nd. Este vorba, ∫i am men˛ionat acum c‚teva zile, ∫i vreau s„ aduc corec˛iile necesare la reac˛iile care au ap„rut din partea Coali˛ie guvernamentale, este vorba de un angajament politic extrem de serios, luat Ón luna aprilie la Comitetul parlamentar mixt cu Uniunea European„, cu Parlamentul European, de to˛i parlamentarii prezen˛i acolo, rom‚ni ∫i europarlamentari, inclusiv parlamentarii afla˛i la guvernare, citez, traduc din englez„: îSolicit„ ca schimbarea regulilor de procedur„ ale ambelor Camere s„ fie Ón acord cu Constitu˛ia amendat„“. Este o chestiune care p‚n„ la urm„ se fundamenteaz„ pe Constitu˛ia... ∫i pe Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i pe regulament...
Adrian N„stase
#356542
Am Ón˛eles, domnule deputat.
Titus Corl„˛ean
#356603
...singura institu˛ie abilitat„ s„ se pronun˛e asupra constitu˛ionalit„˛ii nefiind un partid politic sau altul, ci Curtea Constitu˛ional„.
Tr„g‚nd linie ∫i concluzion‚nd, solicit, domnule pre∫edinte, ca textul s„ fie transmis la comisia competent„, Comisia juridic„, pentru a se pronun˛a asupra constitu˛ionalit„˛ii textului, Ónainte de o eventual„ dorin˛„, absolut gre∫it„, de altfel, de a Óncerca s„ implementa˛i regulamentul f„r„ ca distinsa Curte Constitu˛ional„ s„ se pronun˛e.
Mul˛umesc.
Adrian N„stase
#357132
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Stanciu.
Anghel Stanciu
#357202
Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stima˛i colegi,
Cred c„ suntem cu to˛ii con∫tien˛i c„ ne afl„m Ón fa˛a unuia dintre cele mai importante ∫i responsabile evenimente din via˛a unui parlament. Regulamentul reprezint„, clar, Constitu˛ia Camerei Deputa˛ilor. Totul se subjug„ prevederilor lui, de la libertatea de exprimare de la aceast„ tribun„, de la independen˛a lui Ón a fi reprezentantul numai al poporului ∫i Ón serviciul acestuia.
De aceea, eu vreau s„-mi permite˛i s„ felicit Comisia de regulament, care a muncit p‚n„ la ore t‚rzii, spre a ne putea pune la dispozi˛ie un material. Spun un material, deoarece a∫ fi preferat s„ ne pun„ la dispozi˛ie ni∫te teze, Ón concordan˛„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón regulamentele ˛„rilor din Uniunea European„.
Timpul a fost scurt, nu au putut, ∫i poate nici noi dac„ eram nu puteam.
Ceea ce, Óns„, m„ surprinde, ca unul dintre cei care am luat mult„ diurn„, ∫i sper s„ nu mai iau, s„-mi v„d de profesia mea nobil„ de profesor, este c„ la motiv„ri, de sus p‚n„ jos, Ón propor˛ie de 90% apare o formul„ inedit„ pe care n-am mai Ónt‚lnit-o ∫i pe care am putea s„ o extindem la toate legile ∫i la toate amendamentele. Peste tot se spune: înecorelare cu propunerile admise“. ™i dac„ frunz„ri˛i la amendamente respinse, repet, cred c„ 90%, o s„ g„si˛i aceast„ propunere.
Ca unul îscrupulos la datorie“, am zis, hai s„ vedem ce propuneri au fost admise ∫i, din contrarele fiec„rei propuneri, s„ vedem motivul. ™i am constatat c„ sunt cam 60% Ón care nu s-a adoptat nimic.
Adrian N„stase
#358747
Domnule deputat, chestiunea de procedur„?
Anghel Stanciu
#358821
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Chestiunea de procedur„, domnule pre∫edinte, este urm„toarea: motiva˛ia respingerii trebuie s„ existe ∫i s„ aib„ con˛inut. Articolul 13, ca s„ nu mergem mai departe, care Ómi apar˛ine, precizeaz„ la motive: înecorelare cu amendamentele admise“. Men˛ionez, domnule pre∫edinte, c„ la art. 13 nu este nici un amendament admis. ™i atunci cum s-a necorelat cu acela care nu exist„?
Deci, rog, domnule pre∫edinte, onorata comisie s„ mai fac„ o analiz„ ∫i s„ vad„ cum s-a necorelat ceva care exist„ cu ceva care nu exist„. ™i, ca atare, propun s„ d„m timp comisiei, c„ nu a avut, ∫i s„ reexamineze cel pu˛in acestea respinse ∫i s„ le motiveze. De aceea, cred c„ ∫i d‚n∫ii sunt ner„bd„tori s„ afle ce exist„ ∫i necorelat cu ce exist„, pentru c„ eu am constatat c„ ce exist„ este necorelat cu ce nu exist„.
Deci propun s„ se trimit„ Ónapoi la comisie.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#359752
## **Domnul Adrian N„stase:**
## V„ mul˛umesc.
Domnule deputat Bivolaru, dac„ vre˛i s„ r„spunde˛i la aceste chestiuni de procedur„? Da˛i-mi voie s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 recapitulez aspectele pe care a∫ vrea s„ le clarifica˛i. Prima chestiune: obliga˛ia Comisiei pentru regulament de a informa Camera ∫i Biroul despre procedurile parlamentare din alte state.
A doua chestiune: aspectul legat de atribu˛ia Comisiei juridice de a examina constitu˛ionalitatea proiectelor de lege ∫i a propunerilor legislative.
Nu am putut s„ trecem peste aceste prevederi ∫i nu s-a acceptat s„ se mearg„ pe ideea îdin proprie ini˛iativ„“, comisia, f„r„ s„ aib„ nici o prevedere Ón acest sens, s„ solicite Comisiei juridice un amendament.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc**
Adrian N„stase
#360570
**:**
125. Cum s„ nu?!
A treia: chestiunea autorilor amendamentelor.
A patra: ideea intr„rii Ón vigoare ∫i amendamentul referitor la intrarea Ón vigoare ∫i rolul Comisiei juridice Ón ceea ce prive∫te constitu˛ionalitatea.
Œn fine, motiva˛ia privind respingerea unor amendamente.
Deci, dac„ eu am re˛inut bine, acestea au fost cele cinci aspecte de procedur„ care au fost prezentate.
™i o chestiune legat„, sigur, tot de autorat, coautorat, Ón ceea ce prive∫te formula de grup parlamentar. Este vorba de P.N.L. ∫i P.D.
Ioan Bivolaru
#361096
Am s„ Óncep cu ultima explica˛ie, Ón leg„tur„ cu unele amendamente realizate de c„tre unii deputa˛i P.N.L. ∫i unii deputa˛i P.D.
Noi ne-am exprimat ∫i sunt trecu˛i Ón raport ca autori de amendamente ∫i am spus: din partea P.N.L. sunt un num„r de amendamente, nu am putut s„-i nominaliz„m pe to˛i deputa˛ii care intr„ Ón num„rul respectiv, pentru c„ se reg„sesc efectiv Ón raport. Am spus: îdeputa˛i din partea P.N.L. sau deputa˛i din partea P.D.“. Ace∫ti deputa˛i au depus amendamente Ón afara grupurilor respective din care fac parte.
Aceasta este explica˛ia Ón leg„tur„ cu autorii. Deci lucrurile sunt destul de clare din acest punct de vedere. Se reg„sesc la capitolul îAutori“, pentru fiecare amendament.
Faptul c„ la c‚teva amendamente nu se reg„sesc autorii am explicat c„ a fost o eroare material„. Este vorba de dou„ articole Ón mare, 25[1] , 25[2] , sunt amendamente de fond ∫i care au fost Ónaintate aceste amendamente, privind revocarea, de c„tre acest grup P.N.L., P.D., U.D.M.R. ∫i Partidul Conservator.
Œn ceea ce prive∫te c‚teva amendamente, sunt circa 5 sau 6 amendamente din Óntreg cuprinsul la care s-a omis, iar, din punct de vedere material, s„ se treac„ autorul, este vorba de Comisia de regulament, care nu a fost trecut„ ca autor.
Œn ce prive∫te solicitarea Comisiei juridice pentru a prezenta un aviz privind constitu˛ionalitatea unor prevederi ale comisiei, s-a analizat Ón cadrul comisiei ∫i trebuie Ón˛eles foarte serios acest lucru, c„ Ón cadrul comisiei exist„ un vot politic care a avut o anumit„ pondere, nu aceasta este Ón discu˛ie acum. S-a analizat Ón cadrul comisiei ∫i sigur c„ am fost to˛i sub imperiul prevederilor regulamentului, respectiv 61 ∫i 62 din regulament.
Pe de o parte se putea ca aceast„ Comisie juridic„ s„ solicite din proprie ini˛iativ„ s„ depun„ un aviz pe anumite prevederi, se putea ca, Ón momentul c‚nd Biroul permanent a repartizat Comisiei pentru regulament s„ Óntocmeasc„ proiectul ∫i mai ales raportul, s„ solicite sau s„ stabileasc„ c„ ∫i Comisia juridic„ trebuie s„-∫i depun„ un aviz.
Adrian N„stase
#363181
V„ rog s„-l l„sa˛i pe domnul deputat s„ prezinte argumentele.
V„ rog, domnule deputat.
Ioan Bivolaru
#363301
Dac„ dumneavoastr„ dori˛i s„ citesc articolul 225, s„-mi da˛i voie s„ m„ duc Óntr-o pauz„ s„-l citesc. Œn ceea ce prive∫te motiva˛iile de la raport, privind respingerea, ˛in s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ aceast„ comisie a lucrat Ón urm„toarea manier„: de fiecare dat„ s-au discutat principiile care trebuie s„ gestioneze un anumit capitol, s-au votat aceste principii, cu ponderea care a fost ∫i, din acest moment, toate amendamentele care au fost contrare principiului votat au fost respinse, iar justificarea Ón raport a fost aceea pe care o vede˛i Ón raport, la respinse: îNu sunt prevederile Ón concordan˛„ cu cele stabilite de c„tre comisie.“
Este un punct de vedere al comisiei, votat Ón conformitate cu ponderea politic„ din aceast„ comisie, ∫i a fost o problem„ democratic„, respectat„ Óntocmai. Din punctul acesta de vedere, sigur c„, la dezbateri, fiecare are dreptul s„-∫i sus˛in„ amendamentele respinse, iar comisia este obligat„ s„ ias„ ∫i s„ justifice aceast„ respingere.
Domnule pre∫edinte,
Am convingerea c„ am epuizat lista de r„spunsuri. Nu ∫tiu dac„ mai am vreo datorie fa˛„ de cele...
Adrian N„stase
#364438
Da, a˛i epuizat lista, dar nu ∫tiu dac„ colegii sunt mul˛umi˛i cu r„spunsurile.
Ioan Bivolaru
#364550
Nu, s-ar putea s„ fie nemul˛umi˛i — e dreptul fiec„ruia —, eu n-am f„cut dec‚t s„ explic cum s-a lucrat Ón comisie.
Adrian N„stase
#364697
Am Ón˛eles. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Sunt foarte multe interven˛ii, Ón˛eleg, dar este o chestiune care a fost ridicat„ aici ∫i care ˛ine de regulament ∫i, de aceea, Ón plen eu cred c„ trebuie s„ ascult„m ∫i punctul de vedere al pre∫edintelui Comisiei juridice, pentru c„, Óntr-adev„r, Ón regulament se arat„ c„ aceasta este singura comisie care se pronun˛„ Ón leg„tur„ cu constitu˛ionalitatea prevederilor. La examin„ri anterioare ale regulamentelor noastre au existat, mai mult, chiar rapoarte comune ale Comisiei de regulament cu Comisia juridic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Sigur, domnul pre∫edinte ne poate spune c„ nu este nevoie, dar eu cred c„ este bine totu∫i s„ avem un punct de vedere din partea pre∫edintelui comisiei, Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.
V„ rog, domnule Zgonea.
Valeriu ™tefan Zgonea
#365586
## Domnule pre∫edinte,
Sunt de acord cu ceea ce spune˛i dumneavoastr„. Personal, cred Ón decizia pe care pre∫edintele o ia Ón numele comisiei, de∫i Ón regulament nu scrie nic„ieri c„ un pre∫edinte de comisie ia decizii Ón numele membrilor comisiei.
™i vreau s„ v„ spun dumneavoastr„, ca pre∫edinte de ∫edin˛„ ∫i pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, c„ decizia pe care am luat-o noi, ca grup parlamentar, nu se bazeaz„ pe o dorin˛„ de am‚nare. Ceea ce a prezentat domnul deputat Nicolicea, coroborat cu art. 125, trebuia s„ oblige distin∫ii colegi din Comisia de regulament, indiferent de votul lor politic, s„ cear„ un aviz de constitu˛ionalitate Comisiei juridice, pentru c„ este clar c„ textul, a∫a cum vine la art. 125, nu este deloc Ón concordan˛„ cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale. S„ fie foarte clar!
Din aceast„ perspectiv„, dumneavoastr„ nu pute˛i s„ face˛i dec‚t un singur lucru la art. 58 punctul 14, pe care distinsul meu coleg l-a prezentat, ∫i punctul 11, de asemenea, acela c„ pute˛i s„ lua˛i act de aceast„ decizie, ea nu se supune la vot ∫i dumneavoastr„ trebuie s„ trimite˛i la comisia sesizat„ Ón fond, care trebuie s„ trimit„ pentru un aviz la Comisia juridic„. Acesta este punctul de vedere pe baza regulamentului. Nu l-am schimbat Ónc„. Neschimb‚ndu-l, nu putem s„ venim cu alte interpret„ri asupra lui. Aceasta este decizia pe care noi credem c„ trebuie s„ o lua˛i Ón acest moment.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#367045
Domnul pre∫edinte Andon.
Sergiu Andon
#367102
Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
R„spunsul pe care urmeaz„ s„-l dau a fost deja prefigurat de antevorbitori. Œn˛eleg Óns„ invita˛ia pe care domnul pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, care prezideaz„ ∫i aceast„ ∫edin˛„, a f„cut-o, de a veni la microfon nu ca pe o Ónc„lcare a principiului colegialit„˛ii deciziilor ∫i punctelor de vedere din comisie — sunt convins, Domnia sa g‚nde∫te juridic Ón toate Ómprejur„rile —, ci ca pe o invita˛ie de a confirma, prin cutumele activit„˛ii Comisiei juridice, corectitudinea, cum spuneam, a punctelor de vedere deja formulate.
De ce ar fi necesar„ aceast„ confirmare prin cutume? Deoarece, poate, din nefericire, poate nu, e o realitate c„ activitatea Parlamentului Rom‚niei, din cauza caren˛elor regulamentelor de p‚n„ acum ∫i a unei experien˛e Ón formare, s-a bazat foarte mult pe cutume, ∫i cutuma, ca izvor de reglementare, este des invocat„ Ón aceast„ m„rea˛„ sal„ ∫i chiar ast„zi a fost invocat„ de multe ori.
Acum, revenind la chestiune. Sub aspectul sesiz„rii comisiei, domnul pre∫edinte Bivolaru a enun˛at complet, dup„ opinia mea, de data aceasta, ca deputat, nu ca
pre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, cele trei surse legale de Ónvestire a Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
La invita˛ia de a confirma cutumiar, confirm c„ practica Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón actuala legislatur„, cel pu˛in — ∫i fac aceast„ precizare, pentru c„ aceasta e practica pe care o cunosc direct — a fost foarte riguroas„ Ón a nu accepta Ónvestiri dec‚t pe filierele enun˛ate. Am avut situa˛ii din toate trei categoriile. A∫adar, dac„ vom fi Ónvesti˛i, vom analiza cu seriozitate ∫i sper„m cu profesionalism ∫i cu obiectivitate ceea ce ni se va cere.
Œn ceea ce prive∫te precizarea domnului deputat Zgonea, ∫i anume cu privire la impedimentul de a m„ pronun˛a Ón numele comisiei Ón plen, a∫a este ∫i nu aveam de g‚nd s„ o fac, dec‚t cu preciz„rile pe care deja le-am f„cut, o invita˛ie de a invoca cutumele comisiei.
Œn sf‚r∫it, sub aspectul perspectivei de a fi Ónvesti˛i, eu cred c„ plenul Camerei Deputa˛ilor, bineÓn˛eles, nu cred, spune chiar regulamentul, îpoate Ónvesti comisia...“. ™i, ca p„rere personal„, fiind vorba de o lege, pentru c„ hot„r‚re este o lege pentru Parlament ∫i pentru func˛ionarea Parlamentului, cred c„ nu are cu ce d„una o consultare ∫i a Comisiei juridice la adoptarea unui act de o asemenea importan˛„. ( _Aplauze ale deputa˛ilor P.S.D._ )
Adrian N„stase
#369633
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Ponta.
Victor Viorel Ponta
#369701
Domnule pre∫edinte,
Eu sunt pu˛in uimit de aceast„ discu˛ie, pentru c„ Ómi amintesc c„ s„pt„m‚na trecut„, Ón Biroul permanent, atunci c‚nd am discutat despre data depunerii proiectului de raport, Biroul permanent, Ón unanimitate, inclusiv colegii no∫tri din arcul guvernamental, a fost de acord ca acest proiect de hot„r‚re s„ treac„ ∫i pe la Comisia juridic„, tocmai pentru a rezolva aceast„ problem„. Œn˛eleg acum c„ nu s-a respectat acea decizie unanim„ a Biroului permanent, ∫i, atunci, nu avem obiect de discu˛ie, Ón acest moment.
Adrian N„stase
#370275
Nu. Da˛i-mi voie, domnule deputat, s„ v„ reamintesc discu˛ia a∫a cum a fost. Noi am discutat Ón Birou ∫i Óntr-adev„r propunerea a fost ca Biroul permanent s„ trimit„, pentru o cenzur„ de constitu˛ionalitate, textul existent ∫i la Comisia juridic„. S-a votat aceast„ propunere Ón Birou ∫i votul a fost negativ. Ca atare, Biroul permanent nu a putut s„ trimit„ textul la Comisia juridic„.
S-a spus Óns„ c„, Ón m„sura Ón care comisia ar dori s„ exprime un punct de vedere, ea ar fi avut posibilitatea s„ se adreseze Comisiei de regulament, pentru a cere s„ exprime avizul respectiv. Acest lucru Ón˛eleg c„ nu s-a f„cut, deci, suntem Ón situa˛ia Ón care acum, eventual, doar plenul ar putea s„ mai decid„.
V„ rog, domnule Zgonea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Valeriu ™tefan Zgonea
#371106
## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
M„ aflu Óntr-o postur„ delicat„, poate c„ meseria mea de inginer e mai pu˛in pl„cut„, dar textul pe care Ól Ón˛eleg eu aici ∫i cred c„ Ól Ón˛eleg ∫i ceilal˛i colegi ai mei scrie c„ Ón cazurile de neconstitu˛ionalitate constatate, Camera Deputa˛ilor reexamineaz„ prevederile respective, nu spune c„ supune la vot. Le trimite la Comisia juridic„, ∫i Comisia juridic„ face raport! Deci nu spune altceva, nu spune c„ noi ne g‚ndim, ne sc„rpin„m! Este text neconstitu˛ional!
A∫a cum a prezentat ∫i colegul meu, domnul Titus Corl„˛ean, mai avem un text care nu este pus Ón concordan˛„ cu un acord care este obligatoriu pentru Rom‚nia ∫i pe care to˛i colegii no∫tri, Ón numele grupurilor parlamentare, l-au semnat. Deci nu putem, Ón acest moment, s„ nu putem s„ ne consult„m cu colegii din Comisia juridic„ cu privire la constitu˛ionalitatea unor texte, f„r„ s„ se Ónt‚mple altceva.
Deci, dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ast„zi, lua˛i act de aceast„ chestiune. Eu sunt consternat c„ foarte mul˛i din Comisia de regulament sunt ∫i Ón Comisia juridic„, indiferent de culoare politic„, ∫i retrimite˛i pentru un aviz. P‚n„ m‚ine, p‚n„ poim‚ine, poate s„-∫i dea avizul, ∫i, Ón momentul acesta, noi respect„m regulamentul ∫i, mai mult dec‚t orice, respect„m Constitu˛ia, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#372526
Domnul deputat Bolca∫ Ónt‚i ∫i apoi domnul deputat Tudose.
Lucian Augustin Bolca∫
#372617
Sunt dator s„ expun punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, care este str„in de caracterul politic al acestei dispute. Noi facem politica constitu˛ional„ ∫i at‚ta tot.
Œn acest context, cererile de restituire bazate pe prezentarea unor practici europene, pe inconsecven˛e Ón titularizarea persoanelor care au f„cute amendamente sau pretinse nemotiv„ri — v„ rog s„ m„ ierta˛i, am v„zut ∫i nemotiv„ri mai flagrante dec‚t acestea — mi se par ∫icanatorii ∫i evident c„ vom vota Ómpotriva lor. ( _Aplauze ale majorit„˛ii._ )
Œns„ aceast„ problem„ a avizului Comisiei juridice o privim cu toat„ seriozitate, cu aceea∫i seriozitate cu care ∫i colegul Sergiu Andon s-a prezentat Ón fa˛a Domniilor voastre, str„in de robele politicii ∫i fiind Ón primul r‚nd jurist, lucru pentru care Ói mul˛umesc. Œntr-adev„r, ne afl„m Ón prezen˛a unui act de o anume gravitate — s-au folosit aici cuvinte mari: Biblie, Constitu˛ie —, nu, este o procedur„, dar este esen˛ial„ pentru noi. Ne afl„m Ón prezen˛a unui act de o anume gravitate, problemele care se disput„ — ∫i nu suntem str„ini de miezul disputelor — sunt de constitu˛ionalitate ∫i evident, dac„ Ón Camera Deputa˛ilor, cel care se pronun˛„ cu privire la constitu˛ionalitate la acest nivel, care nu atinge nivelul Cur˛ii Constitu˛ionale, este Comisia juridic„, este absolut
normal ca s„ fie trimis acest raport c„tre Comisia juridic„.
Problemele formale care s-au ridicat aici, Biroul permanent a discutat, nu a putut adopta. Suntem Ón plin„ procedur„ legislativ„, pentru c„ ultimele texte ale regulamentului ne trimit la aceast„ procedur„ legislativ„ ∫i plenul poate s„ hot„rasc„ acest lucru. A∫ dori ca plenul, Óntotdeauna politic ∫i doresc s„ se exprime puncte de vedere politice, s„ fie Ón˛elept Ónaintea acestor probleme politice.
Suntem pentru trimitere, dar numai pentru acest motiv, pentru trimitere la Comisia juridic„.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#374572
## V„ mul˛umesc.
Domnul Stanciu ∫i apoi domnul Tudose. Numai pe chestiuni de procedur„, domnule Stanciu, v„ rog foarte mult.
**Domnul Lucian Augustin Bolca∫** ( _din sal„, deoarece domnul Anghel Stanciu i-a Ónm‚nat un material_ ) **:**
## Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„ chema˛i un domn chestor s„ preia maculatura domnului deputat Stanciu. O las„ a∫a, prin toate p„r˛ile? Nu este corect!
Adrian N„stase
#374995
## **Domnul Adrian N„stase:**
Domnule deputat, V„ rog s„ nu distribui˛i texte Ón sal„!
**Domnul Lucian Augustin Bolca∫**
Adrian N„stase
#375130
**:**
Este problema chestorilor!
Adrian N„stase
#375166
Rog chestorii s„ vegheze la aceast„ chestiune!
Anghel Stanciu
#375245
## Domnule pre∫edinte,
Acea îmaculatur„“ reprezint„ prevederile din regulamentele ˛„rilor membre ale Uniunii Europene. C„ o taxeaz„ distinsul coleg îmaculatur„“ este treaba Domniei sale! Am distribuit-o ∫i celorlal˛i lideri de grup ∫i nimeni nu ∫i-a permis s„ spun„ c„ e îmaculatur„“ Este treaba d‚n∫ilor!
Domnule pre∫edinte,
S-a spus aici un lucru esen˛ial de c„tre domnul pre∫edinte al comisiei Bivolaru...
Din sal„
#375689
Care comisie?
Anghel Stanciu
#375722
Comisiei de regulament, dar d‚nsul e din ’90, deci, pot s„-i spun c„ e îinstitu˛ie“, nu cred c„-l jignesc.
Domnia sa a spus c„ s-a acceptat ca mod de lucru urm„torul: asupra unei anumite probleme s-a discutat Ón comisie — eu mul˛umesc Ónc„ o dat„, pentru c„ a avut — r„bdarea s„ m„ asculte ∫i sper s„ m„ asculte ∫i acum
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 ∫i au stabilit aprioric o linie de conduit„ vizavi de subiectul respectiv, un tipar, pe care l-au supus la vot ∫i l-au adoptat. C‚nd eram eu mic, era cu ou„le: unele treceau prin inel, unele nu treceau ∫i varia pre˛ul. Acum, d‚n∫ii au stabilit inelul ∫i au luat amendamentul: trece prin tipar, e admis; nu trece, e respins.
A∫ ruga, deci, s„ nu l„s„m ce a spus Domnia sa — o s„ motiveze la timpul respectiv aceste tipare, ci s„ le pun„ pe h‚rtie la fiecare articol, adic„, care sunt tezele care au stat la baza regulamentului. Care e teza pe care au admis-o, de exemplu, la revocarea pre∫edintelui? Care e teza care au admis-o la constituirea grupurilor parlamentare? Care este teza care au admis-o, s„ spunem, la Biroul permanent?
Deci, aceste chestiuni, care sunt ascunse sub numele de înecorelare“ ∫i care s-au stabilit prin vot Ón Comisia de regulament, s„ ni le pun„ la dispozi˛ie, pentru a putea s„ ne facem ∫i noi motiva˛ia vizavi de ele. Dac„ nu pot s„ o fac„ sau nu au f„cut-o Ón scris, atunci, s„ le d„m termen, spre a o face Ón scris.
De aceea, domnule pre∫edinte, cred c„ este un motiv foarte serios. Privitor la art. 68, Ón urma dezbaterilor, intervin modific„ri importante, ∫i s„ o trimitem la comisie. Care este lucrul important? Regulamentul s-a Óntocmit pe baza unor teze votate Ón comisie prin asumare politic„, care se ascund plenului. Nu putem accepta a∫a ceva! Mul˛umesc.
Adrian N„stase
#377543
Domnul deputat Tudose.
Mihai Tudose
#377598
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cu to˛ii am auzit, c‚nd domnul pre∫edinte Bivolaru a prezentat raportul, urm„toarele sintagme: îAu fost 200 de amendamente admise de c„tre parlamentari apar˛in‚nd Grupului Alian˛ei D.A.“ îUn num„r de amendamente depuse ∫i admise sau respinse de c„tre parlamentari separat P.N.L. sau separat P.D.“. Exist„ dou„ variante: ori domnul pre∫edinte Bivolaru a citit raportul ∫i, Ón aceste condi˛ii, aceste sintagme exist‚nd Ón raport, practic, anuleaz„ raportul — trebuind s„ vin„ Ón fa˛a noastr„ cu alt raport, fiindc„ asemenea grup nu exist„ la Camer„ —, sau domnul pre∫edinte Bivolaru nu a citit raportul, ci ni l-a povestit, ∫i atunci solicit s„ vin„ s„ ni-l citeasc„.
Ioan Bivolaru
#378331
Domnule chestor, domnul Stanciu Anghel ∫i-a uitat materialul aici.
Am s„ Óncerc din nou s„ r„spund domnului Stanciu. Comisia a dezb„tut ∫i a votat probleme de principiu totdeauna c‚nd s-a abordat o anumit„ tem„ din regulament. A∫ da exemplu faptul c„ au fost solicit„ri ca, Ón afara Comisiei de regulament, s„ mai poat„ face parte din dou„ comisii ∫i din alte comisii, cum ar fi Comisia de abuzuri ∫i alte comisii, Comisia de informa˛ii ∫.a.m.d. A fost o problem„ votat„ Ón aceast„ Comisie pentru regulament ∫i, Ón momentul c‚nd domnul Stanciu a Ónaintat un amendament prin care a spus c„ numai membrii Comisiei de regulament pot face parte din dou„
comisii, este clar c„ respingerea s-a produs ∫i modificarea respectiv„ nu a fost acceptat„. A fost respins pe faptul c„ nu exist„ o concordan˛„ Óntre ceea ce a hot„r‚t comisia s„ propun„ Camerei — c„ despre asta e vorba, e o propunere pe care o Ónainteaz„ Camerei — ∫i, Ón condi˛iile acestea, domnul Stanciu trebuie s„ fie mul˛umit cu acest r„spuns.
Dac„ vre˛i s„ discut„m problemele de principiu Ón cadrul Camerei, dup„ care le adopt„m, principiile — cum a fost unul din principiile pe care domnul Stanciu a depus extraordinar de multe amendamente, cel privind Ónfiin˛area grupurilor sau a unui grup de independen˛i —, comisia a dezb„tut o astfel de propunere, a respins o astfel de propunere, ∫i, Ón condi˛iile acestea, toate amendamentele domnului Stanciu privind Ónfiin˛area unui grup de independen˛i au c„zut, au fost respinse, pentru c„ nu erau Ón concordan˛„ cu ceea ce a stabilit. Decizia…
Este dreptul de decizie al comisiei s„ fac„ o propunere plenului Camerei. Camera Ó∫i poate Ónsu∫i aceast„ propunere, o poate respinge.
Acestea sunt r„spunsurile Ón ceea ce prive∫te problema ridicat„ de domnul Stanciu.
Œn ce prive∫te aceast„ apartenen˛„ la grupul de autori, cred c„ am spus destul de clar — dac„ n-am fost clar, repet acum, Ón cadrul acestui raport — c„ ace∫ti deputa˛i P.N.L. sau deputa˛i P.D., Ón afara grupului parlamentar de alian˛„, asta o men˛ionez acum, au depus ∫i ei amendamente, asta este problema.
Cred c„ e suficient s„ se Ón˛eleag„. Dac„ vre˛i s„-i nominaliz„m, cum l-am men˛ionat pe domnul Stanciu, care a fost singurul din partea grupului de independen˛i, cum dore∫te Domnia sa s„ fie intitulat, o putem face.
Adrian N„stase
#380658
V„ mul˛umesc. Domnul Tudose.
Imediat. V„ rog s„ a∫tepta˛i.
Stima˛i colegi,
Haide˛i s„ clarific„m ce avem de f„cut, pentru c„ altfel o s„ lungim aceste discu˛ii la infinit.
V„ rog, domnule Tudose.
Mihai Tudose
#380890
Revin la paternitate.
Œn raport, exist„, de exemplu, la punctul 317: îAmendament respins, autor deputat Nati Meir, de la P.R.M.“. Œmi cer scuze, din c‚te ∫tim noi, cu to˛ii, domnul deputat nu mai face parte din Grupul P.R.M.
Eu am acuzat, domnule pre∫edinte Bivolaru, faptul c„ dumneavoastr„ a˛i folosit sintagma îGrupul Alian˛ei D.A.“ Ón prezentarea raportului ∫i Óntreb din nou: a˛i folosit sintagma citind-o de pe raport sau f„c‚nd o sintez„ verbal„ a ceea ce este Ón raport? Fiindc„, dac„ dumneavoastr„ a˛i folosit sintagma îD.A.“ — ∫i a˛i folosit-o, ∫i aceast„ sintagm„ a˛i citit-o —, Ónseamn„ c„ acel raport trebuie ref„cut, fiindc„ este nul, deoarece face referire la ceva ce nu exist„. Dac„ dumneavoastr„ a˛i folosit sintagma îD.A.“ f„r„ ca ea s„ fie scris„, v„ solicit recitirea raportului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Adrian N„stase
#381793
## V„ mul˛umesc.
Pe aceast„ chestiune, domnule Bivolaru.
Ioan Bivolaru
#381883
C‚nd s-a Óntocmit acest raport, fiecare reprezentant a fost obligat s„ verifice ∫i la autor, ∫i la motiva˛ie, unde s-a acceptat, a fost aceast„ conven˛ie Ón cadrul comisiei, ca s„ spunem ca Ón cazul autorului Alian˛ei s„ se scrie: îautori: Grupul parlamentar P.N.L. ∫i P.D.“ sau îGrupul parlamentar P.N.L.-P.D.“.
Aceasta este singura problem„ care probabil c„ nemul˛ume∫te. Unde nu am scris a∫a ceva, sigur c„ nu este vorba de un amendament al Alian˛ei, ∫i dac„ a fost trecut un deputat P.N.L. sau un deputat P.D., nu am luat Ón considerare Ón acel moment c„ acest amendament este al Alian˛ei.
Adrian N„stase
#382509
## Domnule Bivolaru,
Dac„ eu am Ón˛eles corect, Óntrebarea era de ordin formal: la Camer„, spre deosebire de Senat, unde exist„ un grup parlamentar al Alian˛ei, exist„ doar grupuri separate: Grup P.N.L., Grup P.D. Deci nu exist„ un grup mixt, a∫a cum exist„ la Senat, pentru ra˛iuni complexe, pe care nu le discut„m aici.
Deci o referire la Grupul parlamentar D.A., dac„ exist„, evident c„ vizeaz„ un grup care nu exist„, ∫i atunci sigur c„ aceast„ trimitere este incorect„.
Œn rest, cum este unul ∫i jum„tate dintr-o parte, altul, din alt„ parte, asta este alt„ chestiune. Problema este, colegul nostru atr„gea aten˛ia asupra faptului c„ Óntre grupurile recunoscute formate la Camera Deputa˛ilor nu exist„ un grup al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“. ™i aceasta era Óntrebarea. Dac„ a˛i stabilit aceast„ chestiune, sigur, pute˛i s„ spune˛i: îDomnule, am gre∫it, o s„ corect„m.“, dar dac„ nu, atunci spune˛i: îNu exist„ o astfel de referire, ci doar a˛i f„cut o trimitere general„ la faptul c„, Ón sf‚r∫it, Alian˛a ca atare, prin grupurile sale de aici...“ Atunci, pute˛i s„ spune˛i: îGrupurile“, eventual, îP.N.L.-P.D.“.
Deci, aceasta, ca s„ clarific, pentru c„ domnul Tudose a venit de dou„ ori cu aceea∫i problem„ ∫i am impresia c„ nici a doua oar„ nu a primit r„spunsul pe care Ól a∫teptam.
Mihai Tudose
#383837
## Domnule pre∫edinte,
Atunci solicit ca nou„ s„ ne fie prezentat raportul a∫a cum este el, cuv‚nt cu cuv‚nt, nu cu sinteze ∫i cu trimiteri la familii politice!
Adrian N„stase
#384029
## **Domnul Adrian N„stase:**
## V„ mul˛umesc.
Domnul Tudor ∫i dup„ aceea domnul Pu∫ca∫.
V„ rog, stima˛i colegi, nu v„ enerva˛i. Este o discu˛ie important„, pentru c„ ea vizeaz„ textul de baz„ dup„ care lucreaz„ Camera Deputa˛ilor, ∫i deputa˛ii sigur c„ trebuie s„-∫i exprime preocup„rile Ón leg„tur„ cu texte care, eventual, ar crea dificult„˛i..., p‚n„ la alegerile anticipate din luna decembrie.
Adrian N„stase
#384442
V„ rog, domnul Marcu Tudor.
Marcu Tudor
#384473
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i a∫ vrea s„ fac o remarc„ la adresa celor care m„ iubesc at‚t de mult Ónc‚t nu m„ las„ nici s„ vorbesc, faptul c„ dac„ noi, la precedenta repunere Ón drepturi a noului regulament, am fi judecat mai bine, a∫a cum vrea acum aceast„ distins„ putere, nu am fi ajuns acum s„ discut„m o refacere a regulamentului.
Ca atare, v„ rug„m, l„sa˛i-ne dumneavoastr„ s„ judec„m astfel regulament Ónc‚t s„ fie at‚t de bun Ónc‚t data viitoare c‚nd venim la putere — cine va veni, probabil — s„ nu mai fie nevoie s„-l schimbe o dat„.
Deci, facem apel la to˛i, pentru o con∫tientizare a actului nostru de ast„zi, de a∫a manier„ Ónc‚t s„ facem un regulament bun. Dac„ sunte˛i de acord c„ cei care l-au f„cut ultima dat„ l-au f„cut prost ∫i ne bruia˛i Ón dorin˛a noastr„ de a-l reface mai bun, Ónseamn„ c„ v„ contrazice˛i, nu ave˛i sens Ón comportament.
De aceea, v„ rog, l„sa˛i-ne s„ judec„m cu capul nostru, nu cu al dumneavoastr„, deoarece, Ón multe cazuri am v„zut c„ unele dintre capetele celor din dreapta mea, Ón acest moment, nu sunt cele mai corecte a da lec˛ii.
Adrian N„stase
#385593
Domnule Tudor...
Marcu Tudor
#385642
Ioan Bivolaru
#385670
Da, se poate considera c„ Ón exprimarea respectiv„ a fost o gre∫eal„, pentru c„ P.N.L.-P.D. noi totdeauna am asimilat c„ fac parte din Alian˛„. Dar, Óntr-adev„r, nu este scris nic„ieri aici îGrupul Alian˛ei“, ci îGrup P.N.L.“ sau îGrup P.D“. Œn exprimarea mea, am considerat, prin aceast„ imita˛ie de la Senat la Camer„, c„ aceste dou„ partide fac parte din Alian˛„.
Œmi Ónsu∫esc aceast„ eroare.
Adrian N„stase
#386098
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Marcu Tudor. Nu, domnul...
Œmi cer scuze, gata, intervin pe text.
Vreau Óns„ s„ v„ spun, cu toat„ p„rerea bun„, extraordinar de bun„, pe care o am fa˛„ de acel colectiv care a lucrat aceste propuneri, foarte grele... Chiar ∫i num„rul de 236 de amendamente respinse ∫i de c‚te alte acceptate, termenul scurt Ón care s-a f„cut lucrul, modul Ón care au ie∫it p‚n„ la urm„, t„iate, unele dintre ele prin ghilotina votului, nu pot face mai mult dec‚t s„ ne fac„ s„ avem tot respectul pentru acest grup de 7 oameni, care a muncit, dup„ p„rerea mea, cel mai mult dintre noi Ón aceast„ sesiune parlamentar„. Nu da˛i cu biciul Ón ei! Au f„cut tot ce au putut mai mult!
Datoria noastr„ este s„ facem mai mult dec‚t au putut ei...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005
Adrian N„stase
#386953
Chestiuni de procedur„, domnule Tudor!
Marcu Tudor
#387024
## Imediat!
A∫ dori totu∫i s„ atrag aten˛ia c„ nu exist„ nici o motiva˛ie Ón comisie, indiferent de votul pe care Ól d„ comisia, ca s„ se resping„ un amendament prin motivul c„ a fost votat altul care Ól contrazice. A∫a ceva este o abera˛ie, pentru c„ nu mai Ómi d„ mie posibilitatea, cel care am amendamentul respins, s„ vin s„-l sus˛in aici, Ón fa˛a plenului, pe text, pe fond. Mie mi s-a respins un amendament pentru c„ a fost votat altul, dar eu nici nu ∫tiu, e bun, nu e bun al meu? Poate e mai bun dec‚t „la votat.
™i atunci, pe ce baz„ s„-l sus˛in eu aici?
Adrian N„stase
#387619
Domnule Tudor, o s„ discut„m la amendamente.
Marcu Tudor
#387696
De aceea, v„ rog, Óntotdeauna, pentru to˛i cei care conduce˛i ∫edin˛a — lucru pe care Ól fac ∫i eu, niciodat„ nu am invocat a∫a ceva Ón motiva˛ia amendamentelor respinse — motiva˛i clar, tehnic, regulamentar respingerea, pentru ca pe aceast„ motiva˛ie s„-∫i bazeze pledoaria cel care dore∫te s„ v„ c‚∫tige votul invoc‚nd motiva˛ia respingerii.
A∫a c„, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ atrage˛i aten˛ia tuturor celor care fac astfel de motiva˛ii s„ se ab˛in„ de a mai face at‚t de sub˛irel motivat Ónc‚t, scuze, e o fraz„ mai alambicat„ —, s„ dea posibilitatea s„ fie respinse aprioric astfel de motiva˛ii, c„ nu sunt Ón concordan˛„ cu legitimitatea, cu corectitudinea judec„˛ii noastre ca parlamentar.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#388441
Domnul deputat Pu∫ca∫.
Vasile Pu∫ca∫
#388496
Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,
Cred c„ este interesul nostru, al tuturor, Óntr-adev„r, s„ facem un regulament al Camerei ∫i al Óntregului Parlament care s„ ne ajute mai departe de aici. Poate c„ unii colegi sunt interesa˛i numai Ón articolul 25. Sunt de acord, domnule pre∫edinte, c„ a˛i f„cut referire la modific„rile constitu˛ionale din 2003. Am Óns„ marea rug„minte s„ ˛ine˛i cont de urm„torul lucru: Rom‚nia este semnatara Tratatului de aderare care are dou„ p„r˛i. A doua parte este...
Adrian N„stase
#389025
Domnule deputat, v„ rog s„ vorbi˛i la microfoane Ón permanen˛„ ca s„ pute˛i fi auzit.
Vasile Pu∫ca∫
#389143
A doua parte este Tratatul privind Constitu˛ia Europei ∫i acolo sunt referirile la parlamentele na˛ionale. Cred c„
este ocazia acum s„ ne compatibiliz„m ∫i cu acest document. Repet, este nu numai semnat, dar este ratificat de partea rom‚n„ acest document.
A doua chestiune. Œn rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene exist„ rubrica referitoare la criteriile politice ∫i la parlament. M-am uitat la acest document ∫i solicit, domnule pre∫edinte, s„ vede˛i c„ sunt elemente care sunt recomandate de Comisie, nu vorbesc de recomand„rile Parlamentului European pe care le pute˛i lua sau pute˛i s„ nu le lua˛i. Cred eu, pentru evaluarea Rom‚niei Ón viitorul raport, nu acesta din toamn„, Ón cel din prim„var„, este extraordinar de important s„ lua˛i aceste lucruri, pentru c„ altminteri s-ar putea s„ se spun„ c„ noi facem acum o modificare care s„ fie contra a ceea ce ne-am angajat c„ facem. ™i, nu Ón ultimul r‚nd, a∫ vrea s„ v„ spun c„ aceast„ chestiune a recomand„rilor pentru Parlament se leag„ de compatibilizarea institu˛ional„, ∫i noi prin acest regulament trebuie s„ realiz„m compatibilizarea institu˛ional„, inclusiv regulile jocului statului de drept ∫i regulile jocului balan˛ei Óntre puteri, ∫i nu Ón ultimul r‚nd trebuie s„ facem leg„tur„ cu aspectul democra˛ie. Parlamentul este expresia suveranit„˛ii, are regulile reprezentativit„˛ii, dar pentru Raportul de ˛ar„ este vorba ∫i de aspectul democra˛iei. ™i, Ón aceste articole, noi trebuie s„ avem absolut certitudinea acum, dac„ facem aceast„ modificare, exact cum am f„cut modificarea Constitu˛iei, c„ Parlamentul Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor, intr„ Ón noul joc european la care tot clam„m c„ ader„m.
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#390856
## V„ mul˛umesc.
Œnainte de a trece s„ lu„m unele decizii, domnul deputat Zgonea.
™i am ∫i eu o observa˛ie. Dac„ pre∫edintele Rom‚niei ne transmite de la Na˛iunile Unite c„ Parlamentul trebuie s„ fie unicameral, poate facem un singur regulament, la Camer„ ∫i la Senat, ∫i s„ lucr„m Ómpreun„, ca s„ nu mai pierdem vremea. Lucr„m aiurea ∫i nu ∫tim...
Valeriu ™tefan Zgonea
#391239
## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Cu permisiunea dumneavoastr„, ∫tiu c„ sunte˛i un excelent jurist ∫i a˛i lucrat de la Ónceput la acest regulament, atunci c‚nd eu eram student, dar, vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ art. 102 v„ permite dumneavoastr„, ca pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, s„ lua˛i decizia privind recomandarea pe care domnul deputat Nicolicea ∫i Grupul parlamentar al P.S.D. a cerut-o, aceea de a trimite comisiei sesizate Ón fond, pentru a cere un aviz Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i privind neconstitu˛ionalitatea unor texte, conform art. 56 din acest regulament, coroborat cu art. 68.
Domnule pre∫edinte, noi credem c„ am discutat destul de mult pe o chestiune care este foarte simpl„ ∫i care este atributul dumneavoastr„ ca pre∫edinte de ∫edin˛„ ast„zi ∫i pe care noi nu trebuie s„ o punem Ón discu˛ie, a∫a cum ∫i domnul deputat Andon, pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ∫i distinsul deputat
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 117/21.IX.2005 Bolca∫ au prezentat-o ast„zi aici. Avizul acesta nu este un aviz de dragul de a fi un aviz, este un aviz obligatoriu, pentru c„ sunt texte pe care noi vi le-am prezentat ast„zi aici ∫i pe care le-am contestat de la modul de exprimare Ón motiva˛ie p‚n„ la faptul c„ ele nu respect„ o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale.
De aceea, v„ rog pe dumneavoastr„, Ón conformitate cu acest regulament, ∫i, v„ spun, cu art. 102, s„ cere˛i comisiei Ón fond s„ ia avizul de la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i pentru constitu˛ionalitatea textului.
Valeriu ™tefan Zgonea
#392911
V„ mul˛umesc.
Adrian N„stase
#392928
## Da.
Ultima interven˛ie ∫i, dup„ aceea, v„ rog foarte mult s„ accepta˛i s„ lu„m c‚teva decizii totu∫i la sf‚r∫itul acestei ∫edin˛e.
V„ rog, domnul deputat Eugen Nicolicea.
Eugen Nicolicea
#393136
## **Domnul Eugen Nicolicea:**
## Domnule pre∫edinte,
Atunci c‚nd am invocat articolul care se refer„ la Comisia pentru regulament, ∫i anume art. 58 alin. 15, Ón ceea ce prive∫te obliga˛ia Comisiei pentru regulament de a informa Camera ∫i Biroul permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adun„ri parlamentare paneuropene, nu am f„cut nici un fel solicitare ∫i nu am adresat nici un fel de rug„minte, ci doar v-am Ónvederat un text imperativ, fapt pentru care nu ave˛i de luat nici o decizie, nici dumneavoastr„, nici noi. Comisia trebuie s„-∫i fac„ treaba. Prin vocea pre∫edintelui, domnul Bivolaru, colegul meu pe care Ól stimez, a reie∫it c„ Ón acest moment comisia nu este preg„tit„ cu astfel de informare, r„m‚ne pe alt„ dat„ s„ o fac„.
Lua˛i act ∫i v„ rog frumos s„ nu Ónc„lca˛i regulamentul pentru a da ocazia celor din dreapta s„ invoce Ónc„lcarea regulamentului Ón cazul revoc„rii dumneavoastr„, ∫i p‚n„ c‚nd se modific„ regulamentul Ói aten˛ionez c„ totu∫i este vorba de practicile adun„rilor parlamentare paneuropene ∫i nu de pe axa Washington — Londra — Bucure∫ti sau îGolden Blitz“ — Cotroceni — Marea Neagr„.
Adrian N„stase
#394339
## **Domnul Adrian N„stase:**
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ r„m‚nem Ón cadrul parlamentar pentru dezbatere. Avem c‚teva chestiuni ∫i a∫ vrea totu∫i s„ vedem cum proced„m mai departe. Sigur c„ mai avem 5 minute pe care trebuie s„ le folosim cu Ón˛elepciune.
Nu, domnule Tudose, l„sa˛i-m„ ∫i pe mine la sf‚r∫it, c„ a˛i vorbit to˛i p‚n„ acum.
Colegilor de la putere le spun s„ le fie oarecare team„ pentru momentul Ón care o s„ vorbesc mai des de la tribun„.
Adrian N„stase
#394810
Eu Ómi fac deocamdat„ datoria de pre∫edinte de ∫edin˛„, a∫a cum v-am anun˛at c„ nu voi conduce dezbaterile la art. 25, tocmai pentru a nu crea sentimentul c„ exist„ o miz„ personal„ pentru mine Ón aceast„ discu˛ie.
Vreau acum s„ clarific„m c‚teva chestiuni. Sunt unele care nu cred c„ presupun decizii. Sunt unele lucruri care pot fi rezolvate, eventual, poate ∫i Ón noaptea aceasta p‚n„ m‚ine, pot fi eventual corectate unele lucruri, clarificate unele aspecte legate de autori, dac„ cumva cineva are unele obiec˛ii, aceste lucruri ar putea fi f„cute Ón aceast„ sear„ ∫i sunt convins c„ membrii comisiei privesc cu entuziasm o astfel de perspectiv„.
Adrian N„stase
#395478
Œn ceea ce prive∫te raportul cu Comisia juridic„, aceasta mi se pare o chestiune Óntr-adev„r important„. Ea poate s„ fie tratat„ Ón dou„ formule, Ón opinia mea, ∫i am s„ v„ cer p„rerea de Óndat„, sau Ón trei formule, de fapt, ∫i am s„ v-o prezint ∫i pe a treia.
Prima formul„ ˛ine seama de dreptul de cenzor general pe chestiuni de constitu˛ionalitate, din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. ™i, a∫a cum proced„m de fiecare dat„ c‚nd exist„ probleme de constitu˛ionalitate ∫i Ón baza regulamentului, comisia se pronun˛„ asupra acestor aspecte privind Óntregul proiect, noi putem, evident, s„ trimitem la acest moment raportul comisiei pentru un control general de constitu˛ionalitate. Aceasta este prima variant„ ∫i, Ón opinia mea, dac„ lucrul acesta se f„cea atunci c‚nd am sugerat Ón Biroul permanent, nu aveam acum aceast„ discu˛ie aici.
A doua variant„ ∫i care se leag„ Óntr-un fel ∫i de articolul 102 din regulament ofer„ posibilitatea de a se cere Comisiei juridice, la momentul Ón care se invoc„ excep˛ii de neconstitu˛ionalitate pe unul dintre texte sau pe unul dintre amendamente, s„ solicit„m punctul de vedere al comisiei, care ar fi singurul care s„ ne permit„ acest lucru.
™i aceast„ chestiune sigur c„ este permis„ de regulament, dar asta Ónseamn„ solicit„ri care s„ fie f„cute individual Ón m„sura Ón care apar astfel de discu˛ii, dar, sigur, tot cu acordul colegilor.
Dac„ este vorba de implica˛ii importante, articolul 102 ofer„ aceast„ posibilitate. O s„ m„ contrazice˛i dac„ nu sunte˛i de acord cu aceast„ variant„.
Œn fine, a treia variant„, care ˛ine mai ales de adev„rul majorit„˛ii ∫i de dreptatea acesteia, rolul comisiei s„ nu se manifeste Ón nici un fel pe parcursul dezbaterii, ceea ce va constitui, f„r„ Óndoial„, un temei suplimentar pentru o sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru c„ Ón mod evident nu s-a f„cut o cenzur„ anterioar„ a textului, de∫i regulamentul actual prevede acest lucru.
Deci acestea sunt cele trei ipoteze pe care la acest moment eu le v„d. Sigur, poate c„ nici una dintre ele nu este valabil„ ∫i, pur ∫i simplu, comisia ar trebui desfiin˛at„ sau, Ón orice caz, s„ nu se ocupe de regulament, care are ∫i dispozi˛ii precump„nitor juridice ∫i de obicei Comisia juridic„ trateaz„ ∫i avizeaz„ toate aceste texte, nici practica noastr„ parlamentar„, v„ rog s„ vede˛i, cu ocazia modific„rii altor regulamente, Comisia juridic„ Ómpreun„ cu Comisia de regulament au propus proiectele de hot„r‚re pentru modificarea regulamentului. Deci a exclude Ón totalitate contribu˛ia, evaluarea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i Ón leg„tur„ cu Regulamentul Camerei, care este un text normativ, este, ve˛i recunoa∫te, oarecum ciudat. Dar, sigur, eu nu am f„cut dec‚t s„ sintetizez chestiunile de procedur„ ∫i solu˛iile posibile, sintetiz‚nd, de asemenea,
Adrian N„stase
#398620
Nu, stima˛i colegi, punctul... Domnul Tudose.
Mihai Tudose
#398669
## **Domnul Mihai Tudose:**
## Domnule pre∫edinte,
Ieri, colegii no∫tri din arcul guvernamental au refuzat s„ dea doi bani pe subven˛ia de la agricultur„. Ast„zi observ„m cu to˛ii c„ nu dau doi bani pe aceste dezbateri. f n‚nd cont de faptul c„ este ora 6, p‚n„ la care a fost votat programul, ˛in‚nd cont, de asemenea, cit‚ndu-v„, c„ noaptea este un sfetnic bun, ne Ónt‚lnim m‚ine diminea˛„ mai limpezi.
Adrian N„stase
#399090
## **Domnul Adrian N„stase:**
Da.
## Stima˛i colegi,
Atunci da˛i-mi voie s„ fac singura propunere pe care o mai pot face la aceast„ or„: s„ rog comisia s„ reflecteze la discu˛iile care au avut loc ast„zi, eventual, Ómpreun„ cu colegii din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ∫i poate m‚ine diminea˛„ la prima or„ ne vor face o propunere Ón leg„tur„ cu aceste chestiuni care au fost ridicate.
V„ mul˛umesc.
Ne revedem m‚ine diminea˛„.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#399578
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|045576]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 117/21.IX.2005 con˛ine 72 de pagini.**
Pre˛ul: 13,86 lei noi/138.600 lei vechi

Cuprins

Stenograma

Prezentarea ∫i dezbaterea mo˛iunii simple cu tema îNivelul de trai al cet„˛enilor — ultima preocupare a Guvernului T„riceanu“, ini˛iat„ de 105 deputa˛i (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii)

Dezbateri asupra proiectului Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor