Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·6 octombrie 2001
procedural · adoptat
Napoleon Pop
Aprobarea programului de lucru
Discurs
## **Domnul Napoleon Pop:**
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Este foarte grav cã dupã Legea nr. 39/1990 ajungem ca dupã 11 ani sã ne lamentãm despre performanþele instituþiei al cãrei raport îl analizãm astãzi. Poate aceste frustrãri au mai fost exprimate dar din pãcate nimic nu s-a fãcut. Aº vrea sã vã propun sã gândiþi pozitiv vizavi de tot ce s-a spus astãzi, aici, în legãturã cu acest raport ºi cu aceastã instituþie, pentru cã avem prilejul chiar din acel proiect, care pe mine personal nu mã satisface Ñ noua lege a C.S.A.T.-ului Ñ putem sã îndreptãm o serie întreagã de lucruri care eu le consider esenþiale pentru aceastã þarã, pentru prezentul ei ºi pen- tru viitorul ei, în elementele sale fundamentale. Aº enumera câteva chestiuni care ne-a adus la o astfel de dezbatere, extrem de aprinsã, dar, din pãcate fãrã conþinut ºi fãrã concluzii. E uºor a critica, dar haideþi sã încercãm sã construim viitorul pentru cã mie mi se pare cã în aceastã þarã Ñ dincolo de Parlament, pe care eu îl consider cel mai important, iar în faþa demnitãþii noastre ar trebui sã rãspundã toþi cei care au funcþii executive Ñ este cã aceastã instituþie, C.S.A.T.-ul sau cum se va denumi de acum încolo, are un rol primordial. Deci legea din 1990 e clar cã este nesatisfãcãtoare ºi frustrãrile de astãzi nu reflectã decât aceastã lege pusã pe tapet într-un moment care astãzi nu mai este valabil. Care este constituenþa C.S.A.T.-ului? Pãi, dacã ne uitãm foarte bine, este o listã de miniºtri care, sãracii, vin între douã avioane la aceste ºedinþe, alþii vin între douã licitaþii, sub o presiune continuã, ºi pe urmã ne punem problema: de ce ceea ce se hotãrãºte în C.S.A.T. este atât de minim ºi minor pentru interesele acestei naþiuni?
A doua chestiune. Haideþi sã ne uitãm puþintel în lege sã vedem care sunt obiectivele C.S.A.T.-ului, aºa cum sunt definite pânã acum ºi care sunt modalitãþile prin care vor sã le facã. C.S.A.T.-ul propune, C.S.A.T.-ul prezintã, poate C.S.A.T.-ul mai avizeazã câte ceva ºi aºa mai departe. Nu ºtiu, eu am avut prilejul sã studiez, poate, cea mai puternicã instituþie din lume privind organizarea unui C.S.A.T., ºi vorbesc de Consiliul Naþional al Securitãþii în Statele Unite. Pãi, domnii mei, suntem la 200 de ani depãrtare faþã de ceea ce face aceastã instituþie pentru destinele unei naþiuni de asemenea grandoare ºi poate la grandoarea la care a ajuns a contribuit ºi acest Consiliu Naþional al Securitãþii.
A treia chestiune. Ce structurã instituþionalã are C.S.A.T.? Este o structurã volatilã, domnii mei. Este ca o întâlnire de club din când în când, în care... hai sã ne aflãm în treabã, sub presiunea unor evenimente de conjuncturã. Nu vã supãraþi, un C.S.A.T. lucreazã în virtutea unor strategii perene, unor strategii de zeci de ani pe care le amendeazã atunci când circumstanþele interne ºi internaþionale sunt atât de evidente, încât îþi dai seama cã ceea ce þi-ai propus pe termen mediu ºi lung nu mai este valabil.