Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã, pentru a putea începe ºedinþa.

O începem cu întârziere, pentru cã reprezentanþii unor instituþii care trebuiau sã prezinte raport încã nu au venit.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, anunþându-vã cã din totalul de 485 de senatori ºi deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 384, fiind absenþi 101 parlamentari.

V-aº ruga sã-mi permiteþi, înainte de a trece la dezbaterea ordinii de zi, sã vã anunþ prezenþa în salã a delegaþiei Comisiei pentru politicã externã a Adunãrii Naþionale a Reprezentanþilor Populari a Republicii Populare Chineze, condusã de domnul Song Quingwei, vicepreºedintele comisiei.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Birourile permanente au adoptat proiectul ordinii de zi ºi al programului de lucru pentru astãzi. Supunem dezbaterii dumneavoastrã atât programul de lucru, cât ºi ordinea de zi.

Dacã la ordinea de zi aveþi obiecþii? Nu aveþi.

## **Domnul Paul Mitroi Ñ** _avocatul poporului_ **:**

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Vã mulþumesc cã aþi acordat instituþiei noastre, aceastã instituþie nouã în statul român, sã prezinte raport ºi, totodatã, personal, vã mulþumesc. Este ultimul raport pe care eu, în aceastã calitate de avocat al poporului, îl prezint în faþa Parlamentului.

Sigur cã raportul este cunoscut, el a fost depus la termenul stabilit de lege ºi difuzat cãtre dumneavoastrã. Nu voi intra în amãnunte. Vreau însã sã spun cã, într-adevãr, aceastã instituþie a deschis o cale nouã în România de dupã Revoluþia din Decembrie 1989, aceea a respectãrii ºi garantãrii drepturilor omului.

Desigur, nu am reuºit întru totul, dar am deschis un drum. O democraþie cum este astãzi în România, un stat de drept, aºa cum va fi România, are, pentru prima oarã, o instituþie care funcþioneazã, pusã în slujba celor mai nobile idealuri ale omului Ñ drepturile ºi libertãþile sale.

Am dori ca acest ultim raport, pe care îl prezentãm celui mai înalt for al þãrii, sã fie cel puþin altfel decât celelalte rapoarte, care au cãpãtat o anumitã ºablonizare, deci sã fie altfel atât în formã, cât ºi în conþinut, sã cuprindã ºi ce am fãcut bine, ºi ce nu am fãcut, precum ºi ce am greºit. Dar, oricum, acest raport nu va putea sã cuprindã totul ºi, în special, trãirile noastre, ale celor care am pus primele cãrãmizi, care am lucrat în acest rãstimp, câþiva cu priceperea ºi cu experienþa lor, cei mai mulþi însã cu entuziasmul tinereþii, dar toþi cu dorinþa de a fi în slujba semenilor noºtri ºi astãzi, la sfârºit de mandat, pot sã spun cã cei care lucreazã în instituþia Avocatul Poporului, toþi, fãrã nici un fel de excepþie, au înþeles care este menirea lor ºi cã sunt în slujba cetãþeanului, cã sunt datori, pentru salariul pe care-l primesc, sã fie la dispoziþia cetãþeanului, ceea ce a fost o concepþie cu totul nouã dupã 1990 în rândul instituþiilor statului.

De aceea, ºi aici vreau sã mulþumesc acestor colaboratori ai mei, care de-a lungul celor 4 ani au ajutat, au pus temelia acestei instituþii.

Aºa cum prea bine ºtiþi, raportul pe anul 2000, care este destul de voluminos, a fost primul nostru raport mai cuprinzãtor Ñ cuprinde aproape 700 de pagini Ñ reflectã activitatea instituþiei noastre de-a lungul anului 2000, un an bun pentru noi, un an care a arãtat cã, în sfârºit, instituþia lucreazã cu plenitudinea forþelor sale, deºi mai avem unele deficienþe atât în organizare, cât ºi cu privire la fondurile pe care le-am primit.

ªi noi vã mulþumim, domnule Paul Mitroi. Din partea Comisiei juridice are cuvântul domnul senator Predescu pentru a vã prezenta raportul.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aþi luat cunoºtinþã, desigur, de voluminosul raport prezentat de Avocatul Poporului, precum ºi de raportul întocmit de cele douã comisii juridice.

În esenþã, dezbãtându-l în ºedinþã comunã, la 16 mai 2001, cele douã Comisii juridice au constatat cã raportul prezentat de Avocatul Poporului poate sã primeascã ºi a primit raport de aprobare din partea celor douã comisii ºi în cuprinsul raportului am formulat unele recomandãri. La acestea am þinut seamã de documentul anexat de avocatul poporului privind organizarea ºi funcþionarea, denumit de dânsul ”Cod al organizãriiÒ, precum ºi de propunerile prezentate de Catedra de drept public a Facultãþii de Drept din Bucureºti privitor la completarea competenþelor Avocatului Poporului. Recomandãrile sunt sintetizate în raport ºi, referindu-mã la ele, doresc sã subliniez cã s-a apreciat cã este necesarã extinderea competenþei Avocatului Poporului prin introducerea în legea organicã a instituþiei a unui capitol privind competenþele ce rezultã din legea adoptatã de Parlament cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestora privind persoanele.

Apoi, se propune ca Avocatul Poporului sã prezinte aviz consultativ în toate proiectele de lege ce privesc drepturile omului, competenþe privind ocrotirea minorilor, înfiinþarea ºi organizarea de birouri în judeþe sau, în altã alternativã Ñ vom vedea atunci când vom dezbate aceasta Ñ pe raza curþilor de apel, o încadrare suplimentarã, corespunzãtoare acestor noi competenþe, în schema de funcþiuni a Avocatului Poporului. ªi s-a mai recomandat mediatizarea activitãþii acestei instituþii.

Aºa cum vã anunþam, cum rezultã ºi din raport, Comisiile juridice au adoptat raport favorabil ºi, astfel, îl supun Domniilor voastre pentru dezbatere ºi adoptare. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã din partea dumneavoastrã doreºte cineva sã participe la dezbateri?

Domnul deputat Boc, poftiþi!

Dupã aceea, domnul deputat Lucian Bolcaº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va susþine aprobarea acestui raport al Avocatului Poporului, dar cu câteva observaþii ºi consideraþii.

În primul rând, instituþia Avocatul Poporului, creatã în România în 1997, adicã la 6 ani dupã ce textul Constituþiei cerea acest lucru, a reuºit sã se impunã, timid, în câmpul vieþii politice din România.

Avocatul Poporului reprezintã ºi este o garanþie a puterii celor fãrã de putere. Din nefericire, însã, trebuie sã constatãm faptul cã aceastã instituþie este apreciatã ca fiind o ”CenuºãreasãÒ a instituþiilor politice româneºti din momentul de faþã. ªi, când spun acest lucru, mã refer chiar la modul în care forul legislativ suprem Ñ Parlamentul României Ñ trateazã aceastã instituþie a Avocatului Poporului. În acest sens, menþionez faptul cã, deºi raportul Avocatului Poporului a fost depus de cãtre domnul Paul Mitroi, conform legii, la Parlament, la 1 februarie, iatã, suntem în data de 26 septembrie ºi discutãm raportul Avocatului Poporului pe anul 2000.

Ce eficienþã juridicã, ce eficienþã politicã, ce eficienþã socialã mai poate avea un asemenea raport, când noi vom dezbate încãlcãri în materia drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti care au avut loc în anul 2000 sau chiar la începutul anului 2000? Prin aceastã defazare temporalã, practic, lipsim aceastã instituþie de un instrument extrem de percutant. Care este acesta? Ñ Mediatizarea activitãþii Avocatului Poporului.

În toate þãrile democratice, rapoartele prezentate de Avocatul Poporului se bucurã de o largã mediatizare ºi trezesc destul de multe probleme, ºi pun foarte multe probleme administraþiilor locale, adicã acelora care încalcã drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti.

Din nefericire, în România nu existã, la nivelul simþului comun, la nivelul autoritãþilor administraþiei centrale ºi locale, o fricã faþã de aceastã instituþie, ºi datoritã faptului cã noi nu o tratãm cu seriozitate, discutãm la 2 ani dupã ce se întâmplã faptele, ºi, pe de altã parte, nu existã în textul legii o sancþiune precisã pentru acele autoritãþi ale administraþiei publice locale care nu rãspund solicitãrilor Avocatului Poporului.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Bolcaº, din partea Grupului P.R.M.

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi, Domnule avocat al poporului,

Vin în faþa dumneavoastrã sã afirm cã vom vota pentru raportul Comisiilor juridice ce valideazã aceastã dare de seamã, dacã vreþi, a unei instituþii fundamentale a statului, pentru cã acest raport, în esenþa sa, vorbeºte despre necesitatea perfecþionãrii acestei instituþii.

Pentru noi, în sistemul nostru legislativ, instituþia apare ca fiind strãinã gândirii juridice româneºti, strãinã unor tradiþii de funcþionare a instituþiilor juridice în România, strãinã unui spirit judiciar care a dominat o Românie bine dezvoltatã din acest punct de vedere.

Primite sub aceste rezerve, instituþia, ca atare, a funcþionat Ñ ºi este ºi explicaþia pe care o dau colegului meu, domnul deputat Boc Ð a funcþionat ca o instituþie ce trebuia sã se integreze într-un tot care nu a respins-o, dar care o primeºte pe mãsura utilitãþii sale. Abia în aceastã ultimã perioadã, instituþia, ca atare, ºi-a gãsit un echilibru. ªi vã spun, fãrã rezerve, cã aceasta s-a datorat persoanei care a ocupat funcþia de avocat al poporului, domnului Paul Mitroi, aici de faþã, cãruia public îi adresez mulþumiri.

Îi adresez mulþumiri pentru atitudinea sa echidistantã, care cu greu se întâlneºte în alte instituþii ale statului. Este un rezultat al unui echilibru interior, cu greu ºi cu sacrificii câºtigat. Se datoreazã activitãþii sale de jurist care a ajuns la maturitatea concepþiilor sale ºi care gândeºte bine ºi gândeºte pentru viitor.

Mã distanþez de raportul Comisiei juridice, care a propus o serie de modalitãþi de eficientizare a instanþei Avocatului Poporului. Mã distanþez ºi de propunerile fãcute de colegul meu, domnul deputat Boc, pentru cã ambele seturi de propuneri suferã de acelaºi viciu: uitã cã instituþia Avocatului Poporului, pentru a fi funcþionalã, trebuie sã se integreze într-un tot organic, care este sistemul judiciar românesc. ªi dacã astãzi cetãþenii îºi fluturã petiþiile în toate pãrþile, pe la toate instituþiile, trebuie sã existe o centralizare ºi o sistematizare a concluziilor rezolvãrii acestor petiþii, ºi acest rol, credem noi, revine instituþiei Avocatului Poporului.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul senator Antonie Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule preºedinte, Onoraþi parlamentari,

Este un moment important, îndrãznesc sã spun, în activitatea noastrã, în exercitarea prerogativelor pe care Constituþia le prevede pentru Parlament, în ºedinþa comunã a celor douã Camere.

Mi-aº îngãdui sã reþin atenþia asupra faptului cã forþa acestei instituþii, ºi anume Avocatul Poporului, nu constã în numãrul de pagini ale raportului ºi nu constã, pânã la urmã, în operativitatea Ñ apropo de replica unui mai tânãr coleg Ñ operativitatea sau lentoarea cu care Parlamentul analizeazã acest raport.

Forþa Avocatului Poporului, acolo unde aceastã instituþie este creatã sau unde a fost creatã ºi de unde a plecat în toatã Europa, în speþã, în þãrile nordice, constã în prestigiul moral. Fereascã Dumnezeu, acesta este termenul, sã fii ministru în Norvegia, în Suedia, ºi sã intri Ñ nu spun mai jos, în funcþiile administrative Ñ ºi sã intri sub tirul _ombudsmanului_ !

Aici trebuie sã ajungem ºi noi.

Deci, prin Avocatul Poporului nu s-a dorit Ñ ºi acesta este mesajul Constituþiei Ñ sã se creeze o structurã cu caracter jurisdicþional. Pentru aceasta existã altele. Existã Curtea de Conturi, existã tribunalele. Prin Avocatul Poporului s-a dorit sã se creeze o gardã la drepturile omului, care nu are, pânã la urmã, în activitatea lui, o misiune jurisdiscþionalã.

Nu este însã mai puþin adevãrat, ºi este o problemã la care trebuie sã meditãm, nu neapãrat de _lege ferenda_ pentru Constituþie, pentru cã sunt propuneri... I-aº aminti domnului coleg, nu mai departe de ieri, un grup reformist al unor structuri Ñ nici nu ºtiu cum sã le definesc Ñ au propus un avocat al poporului ºi pentru minoritãþi. Bineînþeles, în contextul în care respectivul grup este un pic deranjat ºi de calificarea României ca stat naþional. Deci, nu aceasta trebuie sã fie ideea, cum s-a subliniat de cãtre antevorbitorul meu, în ceea ce priveºte fortificarea instituþiei, dar este, cred, momentul, dupã experienþa pe care a acumulat-o instituþia, sã ne întrebãm: Nu cumva Avocatul Poporului trebuie sã dobândeascã dreptul de a sesiza, în numele omului care a venit cu petiþia, instanþa de contencios administrativ? Dacã omul vine ºi se plânge în faþa avocatului poporului împotriva primarului care a acþionat abuziv ºi avocatul poporului, în continuare, nu are dreptul sã introducã acþiunea în instanþa de contencios administrativ solicitând anularea actului, repararea pagubei, dacã este cazul înseamnã cã aceastã instituþie va fi lipsitã de un instrument juridic, deci nu va fi dusã pânã la capãt.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul deputat Boc dorea sã intervinã. Vã menþineþi intenþia?

Da, poftiþi!

V-aº ruga sã nu mai rostiþi vreun nume pentru cã se multiplicã solicitãrile pentru drept la replicã...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu sunt convins cã distinsul meu coleg cunoaºte faptul cã în Norvegia, în Suedia, în Danemarca, în Ungaria, în Rusia, în Franþa existã deja avocaþi ai poporului sau _ombudsman,_ cum se numeºte avocatul poporului în limbajul tradiþional, de exemplu, pentru problemele copilului.

Instituþia Avocatul Copilului este o instituþie de forþã în toate cele 6 þãri pe care vi le-am menþionat.

În acest moment, la nivelul þãrilor din Uniunea Europeanã existã demersuri concrete pentru a se conferi instituþiei Avocatul Copilului drepturi ºi responsabilitãþi precise, având în vedere importanþa pe care copilul o are în destinul unei naþiuni.

Deci, iatã la ce m-am referit. Apariþia unei instituþii, precum Avocatul Copilului, nu numai cã este necesarã ºi pentru România, dar ne racordeazã la principiile statului de drept, aºa cum îl înþeleg alte þãri din Uniunea Europeanã. Nu are nimic de-a face o asemenea propunere... ºi cred cã în mod neintenþionat colegul meu s-a referit la faptul cã am viza sau am realiza un atentat la adresa statului unitar... Sã separãm planurile. Aici vorbim doar de structuri eficiente pentru protejarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti. Or, dacã nu recunoaºtem faptul cã în România copiii reprezintã o problemã, cã este nevoie de o instituþie precisã cu forþa Avocatului Poporului, care sã se implice pentru promovarea drepturilor copilului, pentru posibilitatea acestuia de a interveni direct în orice instituþie publicã ºi privatã care exercitã un abuz la adresa drepturilor copilului, atunci înseamnã cã, dacã nu suntem de acord cu aºa ceva, înseamnã cã nu recunoaºtem faptul cã avem o problemã pe care trebuie sã o rezolvãm în coordonate europene.

Deci, în consecinþã, propunerea nu vizeazã instituirea, cum greºit, cred eu, s-a exprimat colegul meu, a unor evocaþi de cartier. Pentru asta avem instanþe de judecatã. Pentru asta avem alte instituþii abilitate. E vorba de protecþia unei categorii sociale, prin aceste mijloace conferite de cãtre instituþia Avocatul Poporului.

Deci, în acest sens vedem noi multiplicarea Avocatului Poporului pentru a da eficienþã acestei instituþii, ca întreg.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Eu sunt copleºit de numãrul þãrilor care au fost folosite drept exemplu, dar vã mãrturisesc, cu toatã sinceritatea, cã pe mine mã intereseazã ce se întâmplã în România. ªi, dacã ieri minoritatea maghiarã, prin Asociaþia sa culturalã U.D.M.R., a cerut un avocat al poporului, separat pentru minoritatea maghiarã, separat de instituþia constituþionalã românã, urmeazã sã constataþi cã domnul deputat Boc îi sprijinã din plin. Dumneavoastrã veþi hotãrî.

Are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Stimaþi domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule avocat al poporului,

Mãrturisesc cã trãiesc un moment, ºi de emoþie, ºi foarte important, pentru cã eu am primit jurãmântul domnului avocat al poporului cu 4 ani în urmã, când toþi eram îngrijoraþi de modul în care se va definitiva, se va constitui aceastã importanþã instituþie a democraþiei ºi a statului nostru.

Constat cu bucurie cã propunerile, care au plecat din partea partidului nostru pentru introducerea în Constituþie a acestei noi instituþii, s-au aºezat bine în viaþa noastrã de stat, constat cã domnul Paul Mitroi ºi-a îndeplinit, atât cât a fost posibil, cu succes perioada aceasta de constituire, care este ºi cea mai grea, ºi constat cã propunerile pe care le-au fãcut antevorbitorii mei ºi care se aºazã pe raportul, atât de important prezentat ºi scris, mai puþin prezentat de aceastã instituþie, aratã cã putem sã ne apropiem mai mult de interesele celor care, aºa cum se spunea foarte bine, sunt mai puþin apãraþi ºi trebuie sã aibã, în cel mai important avocat din þara noastrã, un sprijin permanent.

Cred cã trebuie sã ne aplecãm cu atenþie asupra posibilelor îmbunãtãþiri ale activitãþii acestei instituþii, ºi nu numãrul de cereri ºi de rezolvare, ci eficienþa ºi, mai ales, grija cu care administraþia publicã localã sau centralã trebuie sã priveascã pe acest apãrãtor permanent al drepturilor cetãþenilor.

Vreau sã-i mulþumesc domnului Paul Mitroi pentru modul în care ºi-a îndeplinit aceastã înaltã îndatorire ºi sã constat cu satisfacþie cã jurãmântul pe care l-a prestat l-a îndeplinit cu prisosinþã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnul senator. Domnul senator Eckstein a cerut cuvântul.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nu vrea numai avocat... vrea ºi alte structuri...

Domnul Tudor,

ªtiþi de moþiunea pe care dumneavoastrã aþi propus-o, cum era cu eleganþa dezbaterilor?!...

**Domnul Marcu Tudor** _(din salã):_

Eu am vorbit elegant...

Asta presupune sã nu vorbiþi singur în bancã... chiar, cum dumneavoastrã aþi propus... vã rog frumos...

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Eu, personal, ºi grupul nostru parlamentar vom vota acest raport al instituþiei Avocatul Poporului. ªi, aici, cred cã felicitãrile adresate de domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus se adreseazã atât avocatului poporului, cât ºi instituþiei, colaboratorilor cu care a lucrat domnul Mitroi.

Instituþia Avocatul Poporului este o instituþie nouã, dacã vreþi, în sistemul instituþional românesc ºi îºi cautã locul. Trebuie sã vedem acest lucru. Totuºi, cred cã numãrul sesizãrilor conteazã. Eu, personal, am avut o temere cã aceastã instituþie a Avocatului Poporului va fi, practic, un zid al plângerii, în care toþi cei nemulþumiþi de o decizie administrativã vor fugi la Avocatul Poporului ca sã gãseascã remediul.

Practica aratã cã aceastã temere nu s-a adeverit. Din contrã, numãrul sesizãrilor, dacã ne uitãm la instituþiile similare din Europa Centralã, care sunt într-o situaþie asemãnãtoare cu þara noastrã, numãrul lor este mai ridicat. Existã, dacã vreþi, dacã încercãm sã cãutãm un rãspuns, atunci ar veni ca aceastã metodã, dacã vreþi, blândã, de intervenþie, ce are la îndemânã Avocatul Poporului, nu are o eficienþã în ochii populaþiei la fel de mare ca al unor factori de putere.

Într-adevãr, viaþa noastrã publicã este rãvãºitã de foarte multe scandaluri care concentreazã atenþia opiniei publice, ºi o luare de poziþie a Avocatului Poporului, într-o þarã, unde instituþia funcþioneazã, este deosebitã de importantã. Aici, cam se trece cu vederea de cãtre massmedia ºi alte instituþii.

Trebuie însã sã fac ºi unele precizãri la luarea de cuvânt a domnului senator Antonie Iorgovan. Solicitarea ca la modificarea Constituþiei acest articol cu instituþia Avocatului Poporului sã fie modificat, în sensul prevederii funcþionãrii unor avocaþi ai poporului specializat, nu este o solicitare a grupului reformist, grup de stânga sau de dreapta din cadrul U.D.M.R.-ului. Este o solicitare, o propunere a U.D.M.R.-ului.

ªi aiciÉ aceastã instituþie foarte profesionistãÉ a evocat problema ºi domnul deputat Boc, aceastã metodã de a avea oameni specializaþi pe diferite domenii, ºi practica dovedeºte cã sunt segmente de societate mai vulnerabile decât majoritatea. Este armataÉ unde soldatul trebuie sã execute ordinele, trebuie sã se supunã disciplinei militare. În foarte multe þãri sunt avocaþi ai poporului specializaþi pe probleme de apãrare. Apoi, sunt copiii care iarãºi sunt, datoritã vârstei, uneori a condiþiilor, sunt vulnerabili, sunt avocaþi ai poporului pe probleme de copii. Cunosc avocaþi ai poporului specializaþi care funcþioneazã pe felia protecþiei datelor personale. Iarãºi, o chestiune la care noi multã vreme nu am pus preþ, dar care, în procesul de integrare devine un lucru important. ªi minoritãþile naþionale sunt iarãºi un segment de populaþie mai vulnerabil decât majoritatea. ªi aici resping, de data asta, foarte categoric afirmaþiile domnului deputat Ciontu, dacã reþin bine, care a spus cã noi dorimÉ sau domnul Bolcaº, domnul Bolcaº a fost, daÉ ## **Domnul Tudor Marcu** _(din salã):_

## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter:**

ÉDa, domnul coleg Bolcaº a spusÉ Nu dorim un _ombudsman_ specializat pe maghiari. Nu avem, n-am avut aceastã pretenþie aici. Cred cã este o altã minoritate naþionalã, cea a rromilor, care se gãseºte într-o situaþie foarte dificilã, pe plan social ºi de acceptare ºi cred cã ar fi foarte bine dacã am avea un avocat al poporului pentru minoritãþi naþionale, care sã se ocupe ºi de lupta împotriva rasismului, discriminãrii, antisemitismului ºi xenofobiei. Este o cerinþã, repet, normalã, în consecinþã cu dorinþa noastrã de aderare la structurile europene. A ne reproºa cã promovãm aceastã modificare, mi se pare total deplasatã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Tudor Marcu**

:

Pas cu pas ajungeþi la concluzia cã noi avem dreptate, pedeseriºtilorÉ

Da.

Domnul senator Ion Predescu.

## Domnule preºedinte,

Doresc sã fac câteva precizãri. Raportul Comisiilor juridice nu a adus în dezbatere multiplicarea Avocatului Poporului ºi, în concepþia noastrã, nici nu este posibil.

2. Noi am fãcut propuneri pentru completarea legii, în sensul lãrgirii competenþelor ºi atribuþiilor Avocatului Poporului privitoare la copil, la posibilitatea introducerii sesizãrii instanþelor ºi celelalte pe care le gãsiþi înscrise în raport. Completarea legii am propus-o ºi din punct de vedere organizatoric. Aceasta nu înseamnã multiplicarea Avocatului Poporului. Servicii corespunzãtoare razei curþilor de apel sau judeþelor înseamnã cu totul altcevaÉ O structurã complementarã organizatoricã, dar nu multiplicarea Avocatului Poporului. ªi, o ultimã observaþie, domnule preºedinte, art. 5 din Legea organicã specificã prevede cã Parlamentul dezbate Raportul Avocatului Poporului.

În practicã, datã fiind natura activitãþii, în sfera de competenþã a Comisiilor juridice, potrivit practicii ºi activitãþii normelor privind activitatea din Regulamentele Camerelor, noi am prezentat raportul.

Punctul nostru de vedere este cã dezbaterile parlamentare trebuie finalizate, nu existã dezbateri parlamentare de natura celor de artã pentru artã, de dragul de a fi sau din raþiuni lipsite de finalitate, ºi, de aceea, punctul nostru de vedere este de a finaliza prin vot raportul Avocatului ºi raportul favorabil, cum, de altfel, am ºi propus, în raportul nostru, privind raportul pe perioada 1 ianuarie Ð 31 decembrie 2001.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

Mã vãd nevoit sã mai vin cu o precizare suplimentarã în legãturã cu cele prezentate de domnul preºedinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri de la Senat, domnul senator Predescu.

Vã invocÉ ºi sã vedem exact ce politicã facem?! É NaþionalãÉ sau É Dacã partidul de guvernãmânt are o viziune unitarã asupra a ceea ce se întâmplã în România?!

De exemplu, pe 31 august a.c., a avut loc la Palatul Cotroceni Consfãtuirea Naþionalã privind drepturile copilului în România, prezidatã de doamna Emma Nicholson, raportor pentru România al Parlamentului European, sub copreºedinþia lui Ion Iliescu ºi a primului-ministru, Adrian Nãstase. Uitaþi care sunt concluziile acestei consfãtuiri:

¥ Elaborarea unui plan sectorial de acþiune pentru protecþia copilului.

¥ Înfiinþarea instituþiei Avocatul Copilului.

Doamnelor ºi domnilor,

Este vorba de Emma Nicholson, Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase!

Eu cred cã partidul de guvernãmânt, în acest moment, ºtie ce se întâmplã la Cotroceni ºi la **Palatul Victoria.**

¥ Statutul Avocatului Copilului Ñ citez din Rezoluþia acestei Conferinþe Ñ conform proiectului elaborat de România: ”Avocatul Copilului ar avea ca sarcini monitorizarea respectãrii în România a prevederilor Convenþiei O.N.U. cu privire la drepturile copilului.

¥ Sã iniþieze mãsuri pentru asigurarea respectãrii drepturilor ºi intereselor copiilor ºi tinerilor.

¥ Sã organizeze ºi sã susþinã campanii publice de informare privind Convenþia referitoare la drepturile copiilor.Ò

Iatã, domnule Bolcaº, ce înseamnã multiplicarea instituþiei Avocatul Copilului. Ca sã înþelegeþi cã nu este vorba de altceva ºi nu întotdeauna când vorbim de descentralizare sau de eficientizare sã ne gândim doar la acþiuni care vizeazã destabilitatea naþionalã.

Haideþi sã lucrãm ºi sã discutãm lucruri serioase în aceastã þarã ºi sã terminãm odatã cu amatorismul în politicã!

ªi, nu în ultimul rând, repet, Avocatul Copilului, proiectul înaintat de România vizeazã plasarea acestuia în subordinea Senatului, în cadrul actualei instituþii a Avocatului Poporului.

## Stimaþi colegi,

Am impresia cã transformãm dezbaterea într-o disputã de orgolii între doi deputaþi.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

## Sunt scurt, ca totdeaunaÉ Domnilor colegi,

Vã cer scuze pentru intervenþia mea, dar se pare cã la ora actualã în Parlamentul Românie se citeazã þãri strãine ºi nume strãine cu acelaºi apetit cu care, în 1950, citam din învãþãturile lui Stalin.

Eu vreau sã spun cã trebuie sã terminãm, nu cu amatorismul în politicã Ñ trec peste ineleganþa colegului meu Ñ trebuie sã terminãm odatã cu acest cosmopolitism care ajunge la limite intolerabile.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Timiº.

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Nu aº fi intervenit în aceastã discuþie dacã nu aº fi auzit interpretãri care trag într-o parte sau alta instituþia Avocatului Poporului. Instituþia Avocatul Poporului este o instituþie constituþionalã. Ea a fost creatã pentru a apãra drepturile ºi libertãþile fundamentale ale omului ºi cetãþeanului. De aici, sã mergem pe ideea sã facem un avocat al poporului pentru copii, pentru femei, pentru fotbaliºti, poate ºi pentru parlamentari, este o mare greºealã.

Noi putem sã ne gândim la mai mulþi avocaþi ai poporului ºi, probabil, cã aceasta a fost ºi ideea partidului nostru, care sã se specializeze. Existã, cum spunea un coleg, minoritãþi sau categorii sociale care sunt uºor vulnerabile ºi care trebuie apãrate. Sunt de acord cu aceasta. Dar a ajunge sã multiplicãm pe specializãri Avocatul Poporului, este o mare greºealã.

De aceea, cred cã noi trebuie sã fi dezbãtut acum conþinutul Raportului Avocatului Poporului, care este un raport destul de consistent ºi care aºazã o instituþie constituþionalã în bazele ei fireºti, sã propunem, aºa cum a propus ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ºi nu avem de ales, vom propune, probabil, ºi când vom modifica Constituþia, alte chestiuni legate de aceastã instituþie.

Dar acum trebuia sã analizãm acest raport ºi sã gãsim ce-a fãcut bine, ce-a fãcut rãu Avocatul Poporului Ñ rãu mai puþin, bine, da Ñ pentru cã aceastã instituþie nu este fosta secþie de scrisori a C.C. al P.C.R., ci este o instituþie constituþionalã, modernã, care a avut un scop prevãzut de Constituþie ºi care vrea sã se insereze în societatea româneascã.

Mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã propun sã încheiem aici dezbaterile. Asupra modalitãþii de a finaliza raportul, eu aº vrea sã fac un scurt comentariu care, de fapt, se va referi ºi la rapoartele urmãtoare. Nici Legea-cadru a Avocatului Poporului, ºi nici în celelalte cazuri nu precizeazã expres care e finalizarea dezbaterilor. Se voteazã prin admitere sau respingere raportul de activitate sau altceva. Funcþie de aceastã insuficienþã legislativã, Birourile permanente ale celor douã Camere au sesizat Comisiile juridice cu un proiect de hotãrâre al unui coleg de-al nostru, prin care se sugereazã unele soluþii ºi unele proceduri ºi cu privire la dezbatere, ºi cu privire la soluþia finalã. Pânã când vom avea aceastã hotãrâre, vã propun sã mergem potrivit practicii de pânã în prezent.

În cazul în speþã, vã propun sã nu votãm raportul de activitate, ci sã votãm raportul comisiei pentru cã, în

acest raport, Comisiile juridice fac unele recomandãri, fac unele propuneri care urmeazã sã-ºi urmeze calea proceduralã ºi legalã pentru a fi finalizate.*

- Dacã sunteþi de acord cu aceastã procedurã?

- Mulþumesc.

- Deci, raportul Comisiilor juridice ale celor douã

- Camere. Mulþumesc.

- Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.

Vã mulþumesc foarte mult.

Pentru cã v-am propus la început, ºi dumneavoastrã aþi fost de acord sã luãm în dezbatere rapoartele în ordinea în care s-au prezentat reprezentanþii instituþiilor, urmeazã Raportul C.S.A.T.-ului. Cu privire la acest raport fac menþiunea cã acesta a fost întocmit ºi prezentat de fosta conducere a C.S.A.T.-ului. Actuala conducere este prezentã aici pentru a vã rãspunde la eventuale întrebãri. Sigur, nu se pune problema dacã ºi-l asumã, dacã urmeazã sã-ºi angajeze vreo rãspundere. Sã procedãm deocamdatã la dezbaterea tehnicã a acestui raport.

Cine îl prezintã din partea C.S.A.T.-ului?

## Poftiþi!

Vã rog sã vã prezentaþi, domnule general, pentru stenogramã.

**Domnul Boris Popescu Ñ** _general de brigadã, consilier în Departamentul securitãþii naþionale din Administraþia prezidenþialã_ :

## Mulþumesc, domnule general.

Din partea comisiilor de apãrare cine prezintã raportul? Doamna senator Norica Nicolai, poftiþi! Dobândiþi prin aceasta ºi un grad militar.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Cele douã Comisii pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii privind activitatea desfãºuratã în anul 2000 ºi vã propun spre analizã urmãtoarele concluzii:

În aceastã perioadã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a acþionat pentru îndeplinirea atribuþiilor ºi responsabilitãþilor ce-i revin din Constituþia României, din Legea nr. 39/1990 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului, cât ºi a obligaþiilor legale care îl angajeazã în calitate de unicã autoritate a administraþiei publice centrale în soluþionarea concretã a problematicii privind organizarea ºi conducerea unitarã a activitãþilor referitoare la apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Principalele obiective ale activitãþii Consiliului au vizat asigurarea condiþiilor necesare continuãrii ºi finalizãrii unor programe de maximã importanþã în domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale în contextul evoluþiei economico-sociale interne ºi al necesitãþilor politico-militare externe.

De asemenea, Consiliul a avut în vedere amplificarea relaþiilor externe ºi consolidarea statutului de parteneriat pentru integrarea României în NATO.

În perioada de referinþã, Consiliul s-a întrunit în 7 ºedinþe ºi a analizat peste 150 de documente, adoptând 122 de hotãrâri aferente domeniului apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale.

În ceea ce priveºte apãrarea naþionalã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat ºi aprobat îmbunãtãþirea structurilor organizatorice ºi continuarea procesului de reformã a unor componente din Sistemul naþional de apãrare, modernizarea armatei, asigurarea resurselor ºi infrastructurilor pentru apãrare în scopul creãrii condiþiilor pentru aderarea României la structurile euroatlantice. În acest sens a fost elaborat Planul-cadru privind desfãºurarea programului de restructurare ºi modernizare a Armatei României în anul 2000 în conþinutul cãruia se regãsesc condiþiile maximale de operativitate a unitãþilor armatei corelate cu prioritãþile programelor de realizare a interoperabilitãþii cu structurile militare ale NATO, corespunzãtor angajamentelor asumate de România prin Planul naþional anual de pregãtire pentru integrare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

S-au înscris, s-a înscris, de fapt, la cuvânt pânã în prezent domnul senator Szab— K‡roly.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Am ridicat mâna de la început.

ªi domnul senator Marcu!

Se înscrisese deja.

Dupã domnul senator Szab— urmeazã domnul deputat Marcu Tudor.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Este o ocazie rarisimã faptul cã putem sã ne exercitãm într-un numãr atât de semnificativ, totuºi, ca parlamentari o atribuþie care rezultã din Constituþie în domeniul acesta atât de important al siguranþei naþionale.

Asupra acestor aspecte aº vrea sã mã opresc în scurta mea intervenþie ºi anume postura, poziþia în care se aflã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în raport cu Constituþia ºi cu celelalte instituþii ale statului care sunt bazate pe temeiul constituþional. La art. 118 este definit în Constituþie Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, iar mai apoi, la capitolul cu privire la preºedinte se spune cã preºedintele este totodatã preºedintele acestui consiliu ºi, foarte important, totuºi, la capitolul privitor la Parlament se menþioneazã faptul cã în ºedinþã comunã Parlamentul examineazã, citez: ”examineazã rapoartele Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.Ò

Nu prevede Constituþia noastrã în mod expres faptul cã acest organism extrem de important ºi cu mare putere s-ar afla sub control parlamentar.

Este adevãrat cã entitãþile care-l compun ºi, mã rog, prin reprezentanþii acestora care sunt membri ai Consiliului se aflã sub o formã sau alta de control parlamentar, dar responsabilitatea politicã a acestui organism nu este vãditã ºi nu rezultã nici din Constituþie.

Pe de altã parte, este un fapt notoriu cã Legea nr. 39/1990, temeiul legal al existenþei ºi funcþionãrii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii a fost adoptatã înainte cu un an ºi ceva de adoptare a Constituþiei ºi ar fi trebuit sã fie adusã în deplinã concordanþã cu prevederile Constituþiei.

Iatã una dintre lacunele Parlamentului nostru, iatã un domeniu în care Parlamentul nu a înþeles sã-ºi exercite pe deplin puterile. În altã ordine de idei, care este relevanþa unui raport de care cel mult putem sã luãm act, în nici un caz nu are nici un rost sã ne pronunþãm prin vot asupra lui ºi care, mai ales la schimbarea schimbãrii, deci, urmare a alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale din noiembrie 2000, nu putem sã spunem cã persoanele respective pot sã fie trase la rãspundere, astãzi, fiindcã este vorba de rãspundere politicã ºi nu de altã naturã, în cazul în care Parlamentul ar dori sã o facã; dar, evident cã nu ne aflãm în acest caz.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul deputat Marcu Tudor ºi apoi domnul senator Sergiu Nicolaescu.

V-aº rugaÉ

Vã mulþumesc foarte mult.

V-aº ruga sã încercãm sã fim mai conciºi.

Bine cã-mi spuneþi mie ºi nu aþi spus adineaori, m-aºteptam sã-l întrerupeþiÉ

Pe toþi v-aº ruga, domnule deputat.

Bine.

Mulþumesc foarte mult.

Mã iritã, totuºi, timp de 10 minute, un sfert de orã am primit lecþii politice gen congresul XVI ºi nu aþi intervenit deloc ºi acum la mine nici nu am început sã vorbesc ºi interveniþi.

Nu este logic, domnule preºedinte, cu toatã simpatia pe care v-o portÉ

Îmi cer scuze!

## **Domnul Marcu Tudor:**

Nu este nevoie! Discriminarea aceasta pe care o faceþi în permanenþã, U.D.M.R.-ul vizavi de celelalte partide, deranjeazã chiar ºi Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist). Nu intram în Europa dacã-l întrerupeaþi puþin pe domnul care ne dãdea lecþii politice? Intrãm sã ºtiþi, mai rãu nu intrãm dacã ne comportãm aºa ca acum.

Vreau sã atrag atenþia celor care au întocmit ºi au prezentat acest raport cã Parlamentul, cel puþin Partidul România Mare, nu tolereazã sã fie reprezentat Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii decât la nivelul corespunzãtor, asigurat de Constituþie, în Parlament.

Eu înþeleg, unul este în strãinãtate, nu ºtiu de ce, altul este plecat nu ºtiu unde ºi tot aºa vine cineva care a lucrat pare-se ceva, nu am înþeles prea bine, în vechea legislaturã ºi ne prezintã aºa, mai mult niºte generalitãþi.

Nu este bine! Noi am amânat în permanenþã ºi în legislatura trecutã asemenea persiflãri ale Parlamentului. Dacã domnul preºedinte, dumneavoastrã, noi am acceptat aºa ceva este o greºealã.

Eu atrag atenþia celor care conduc ºedinþa, chiar ºi nouã, parlamentarilor, cu toatã deferenþa de rigoare, cã nu este bine sã tolerãm asemenea lucruri. Parlamentul este prima instituþie a þãrii, trebuie tratat ca atare ºi nu vine un trimis oarecare, tot respectul am pentru Domnia sa, de altfel putea sã fie ºi Domnia sa parlamentar ºi îl asigur cã tot astfel vorbea ca ºi mine acum pentru cã este vorba de imaginea primei instituþii a þãrii. Nu Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii este prima instituþie a þãrii!

În acest context vreau sã atrag atenþia încã o datã celor care prezintã raportul, inclusiv ºi vehement domnului care l-a prezentat, cã este o obiºnuinþã perpetuatã de 11 ani ca sã ni se prezinte rapoarte care nu mai au nici o finalitate. Raportul acesta este mai bine de un an prezent în noua legislaturã sau nu a fost trimis timp de un an dupã ce vechea legislaturã nu a mai fost reprezentatã în Parlament.

De ce? Mai întreb ceva: Serviciul Român de Informaþii, pentru cã este aici domnul Talpeº, a prezentat în martie raportul pe 2000, de ce pânã acum nu s-a prezentat? Sunt 7 luni. Ca sã nu mai poþi spune nimic. Ce sã mai pot spune eu acum despre gestionarea infernal de proastã fãcutã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în frunte cu fostul ºi nefericitul preºedinte al þãrii, nu-l nominalizez ca sã nu-i dau drept la replicã, în momentele de crizã ale anilor trecuþi. Nu este de vinã P.D.S.R.-ul pentru asta, nu este de vinã domnul Talpeº, nu-i de vinã nimeni, de vinã sunt, culmea, cei care criticã aceastã prestaþie lamentabilã, tocmai U.D.M.R.-ul, P.D.-ul ºi P.N.L.-ul, eventual. Sã vãd ce cuvânt vor avea! Este chiar o persiflare, ne cred oamenii aceºtia duºi cu targa, nu dânºii au gestionat toate momentele de crizã ale vieþii þãrii timp de 4 ani, ba chiar 5, cu U.D.M.R.-ul?

, dacã nu punea anul pe el, noi nu ºtiam în ce an era prezentat raportul ºi vã asigur cã ºi în 2004 poate fi prezentat la fel. Dar sã vã spun ceva: nu critic aici decât pe cei care mã aplaudã, pentru cã nu-i devinã domnul Talpeº sau cine este astãzi la conducere, pentru cã nu ei au fãcut raportul. Raportul l-am preluat aºa cum a fost fãcut de cãtre vechea legislaturã, aºa cã aplaudaþi degeaba, v-aþi aplaudat singuri ºi mã bucur cã aþi înþeles mesajul pe care l-am prezentat eu.

De altfel, acum, nu mai dãm într-un cal mort. Þãrãniºtii sau nu ºtiu cine... Culmea! la cuvântul U.D.M.R.-ul înaintea noastrã care suntem mai mulþi decât toate cele 3 partide, de aici încolo, la un loc.

. E alt motiv de iritare. Mai mult decât atât. Pe unde auzi P.D., P.N.L. sau U.D.M.R. ºi la urmã un apendice, P.R.M.-ul. Vã informez, domnilor parlamentari, cã suntem mai mulþi decât toate partidele ºi minoritãþile la un loc, în afara P.D.S.R.-ului. Daþi-ne cuvenitul respect ca sã vã respectãm ºi noi!

În concluzie, trebuie refãcutã Legea C.S.A.T.-ului. Acest C.S.A.T. este un apendice inutil în desfãºurarea securitãþii naþionale. Nu a prezentat nimic valabil. Nu am

înþeles nimic timp de 5 ani din tot ce a fãcut C.S.A.T.-ul. ªi vã asigur cã cei care au fost înaintea mea, de asemenea, nu au înþeles nimic nici din vechiul C.S.A.T. Acest C.S.A.T. ori intrã în sistem normal de gestionare a momentelor dificile în sistemul de apãrare a þãrii, ori sã-l desfiinþãm. Ca atare, propun ca în noua lege sã fie periodic prezentate dãri de seamã, nu 7 ºedinþe pe an. ªi venim acum cu o lecþie politicã din care nu am înþeles nimic. Nici de la doamna Norica Nicolai, cu toate cã a fost reprezentanta vechii guvernãri ºi putea sã dea mai multe detalii, cã era mai în temã. Deci, ori îl þinem ºi-ºi intrã în atribuþii, indiferent din cine e format, cã e format tot de oameni ca noi, ºi dintre noi, ori îl desfiinþãm. Mai am aici câteva... În fine.

Ultima: cine controleazã efectiv acest stat în stat despre care nimeni habar nu are ce face? Parlamentul? Ici, colo mai apare câte un comunicat de presã Ñ pe care îl rãstãlmãceºte în toate felurile ziarele sau în Parlament, nici noi nu ºtim cum e: e bine, nu e bine Ñ dat de un reprezentant al C.S.A.T.-ului. El este mai dur ascuns în acþiunile lui decât este S.I.E., de exemplu. Propun Ñ în ce mã priveºte aºa voi face Ñ sã nu votãm acest raport. Raportul reprezintã o acþiune prost fãcutã de cãtre vechiul Guvern. Dovada, uitaþi-o! 20 de oameni din vechiul Guvern reprezentaþi în Parlament. Crize prost gestionate, dovada cã nu am intrat nici în Uniunea Europeanã, nici în NATO ºi ne-am îndepãrtat ºi mai mult. Raport care nu spune nimic cum a gestionat, a amplificat ºi a corectat, în sens negativ, corupþia din aceastã þarã. ªi vã mai dau încã o mulþime de date pentru care dumneavoastrã, în cunoºtinþã de cauzã, ar trebui sã nu votaþi aceastã recunoaºtere a activitãþii vechii guvernãri. A fost o activitate proastã. Chiar dacã cele 3 partide Ñ 7 oameni din cele 3 partide, câþi sunt aici Ñ sunt de acord cã, vezi Doamne, am fãcut bine ce am fãcut. Noi ºi P.D.S.R.-ul, de asemenea, sunt convins Ñ cã doar împreunã am discutat 4 ani aici guvernarea anterioarã Ñ nu suntem de acord cu acest raport ºi propun sã-l respingem ca necorespunzãtor. Sã fie un semnal de alarmã pentru noua guvernare, sã nu mai procedeze aºa ca sã nu ajungã aºa.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rog sã remarcaþi cã nu v-am întrerupt nici când aþi depãºit ”temperaturaÒ. Eu vreau, totuºi, sã vã amintesc cã dau cuvântul în ordinea înscrierii la secretarul de ºedinþã ºi nu în ordinea partidelor.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Dacã aveþi ochii numai acolo ºi nu vedeþi ºi aici!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu bãnuiam cã doriþi sã luaþi cuvântul, dar în cazul acesta nu bãnuiam, pentru cã eraþi membru al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi am crezut cã vã însuºiþi raportul.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Nici nu am stat acolo, cã nu sunt de acord cu raportul.

Mulþumesc. Domnul Sergiu Nicolaescu. ªi dacã mai doreºte, domnul Nini Pop.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Conform prevederilor Legii nr. 39/1990, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a înaintat spre dezbatere Parlamentului României raportul cuprinzând sinteza activitãþii desfãºurate în anul 2000. Am subliniat acest lucru ºi pentru antevorbitorul meu. Deci, principalele obiective ale activitãþilor Consiliului au vizat asigurarea condiþiilor necesare continuãrii ºi finalizãrii unor programe importante pentru forþele armate în contextul evoluþiilor economicosociale interne ºi al necesitãþilor politico-militare impuse de politica externã. Consiliul a avut în vedere amplificarea relaþiilor externe, consolidarea statutului de parteneriat pentru integrarea României în NATO ºi în structurile de securitate europene, în vederea menþinerii ºi creºterii ascendentului þãrii noastre, ca factor de stabilitate regionalã.

Studiind Raportul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, comisiile au apreciat cã fondurile bãneºti alocate în anul 2000 au asigurat cu mare greutate o parte din nevoile minime de hrãnire, echipare, cazare ºi instruire ale militarilor, dar au fost cu totul insuficiente sumele alocate pentru dotarea ºi pregãtirea pentru luptã ale unitãþilor, situaþie care a afectat starea de operativitate a armatei ºi a determinat neîndeplinirea multora dintre obiectivele privind interoperabilitatea cu structurile militare ale NATO.

Raportul C.S.A.T., în concluzie, este structurat pe probleme privind apãrarea naþionalã, ordine publicã, starea siguranþei naþionale, capacitatea organelor administraþiei publice centrale ºi locale de a acþiona în situaþii de urgenþã. Problematica principalã în aceste domenii a constituit-o continuarea procesului de reformã.

Atât Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a Senatului cât ºi cea a Camerei Deputaþilor au concluzionat asupra principalelor probleme care trebuie soluþionate în aceastã legislaturã în domeniile de competenþã, conform Programului de guvernare pentru perioada 2001Ð2004.

## Stimaþi colegi,

## Domnilor preºedinþi,

Aceasta a fost partea formalã a cuvântului meu. Daþi-mi voie sã rãspund la unele întrebãri puse de un coleg senator.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule senator,

Îmi permit sã vã întrerup puþin pentru a vã oferi o explicaþie. Secretarul C.S.A.T.-ului este plecat de ieri din þarã. Noi am anunþat dupã ºedinþa Birourilor permanente reunite, când am stabilit ordinea de zi, C.S.A.T.-ul despre includerea acestui raport în ordinea de zi. Deci, gãsiþi în aceastã explicaþie aceastã circumstanþã.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

De când este mai importantã deplasarea în strãinãtate decât prezentarea unui raport anual de activitate?

Este prezent unul dintre consilierii prezindenþiali importanþi ºi vã rog sã primiþi aceastã explicaþie.

Vã mulþumesc pentru explicaþie, domnule preºedinte, dar, personal, încã o datã o spun, aº fi preferat sã-l ascult pe domnul preºedinte Vãcãroiu sau pe dumneavoastrã. Dar e o chestiune personalã, încã o datã spun.

Deci, în continuare, aº vrea sã spun cã vã cer tuturor sã votãm acest raport întrucât planurile noastre de viitor sunt ambiþioase ºi vã garantãm cã le vom duce pânã la capãt. Mai mult decât atât, chiar dacã pare o chestiune formalã, cei care fac parte din comisiile de apãrare ºtiu cã pe noi ne preocupã în mod deosebit toate aceste noi schimbãri pe care trebuie sã le luãm în considerare.

Aº vrea, iarãºi, din nou, în final, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, sã sugerez ca din C.S.A.T. sã facã parte mai mulþi parlamentari.

Vã mulþumesc, domnilor ºi doamnelor.

## Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, în continuare, domnul Napoleon Pop, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal ºi se pregãteºte domnul Costicã Canacheu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## **Domnul Napoleon Pop:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este foarte grav cã dupã Legea nr. 39/1990 ajungem ca dupã 11 ani sã ne lamentãm despre performanþele instituþiei al cãrei raport îl analizãm astãzi. Poate aceste frustrãri au mai fost exprimate dar din pãcate nimic nu s-a fãcut. Aº vrea sã vã propun sã gândiþi pozitiv vizavi de tot ce s-a spus astãzi, aici, în legãturã cu acest raport ºi cu aceastã instituþie, pentru cã avem prilejul chiar din acel proiect, care pe mine personal nu mã satisface Ñ noua lege a C.S.A.T.-ului Ñ putem sã îndreptãm o serie întreagã de lucruri care eu le consider esenþiale pentru aceastã þarã, pentru prezentul ei ºi pen- tru viitorul ei, în elementele sale fundamentale. Aº enumera câteva chestiuni care ne-a adus la o astfel de dezbatere, extrem de aprinsã, dar, din pãcate fãrã conþinut ºi fãrã concluzii. E uºor a critica, dar haideþi sã încercãm sã construim viitorul pentru cã mie mi se pare cã în aceastã þarã Ñ dincolo de Parlament, pe care eu îl consider cel mai important, iar în faþa demnitãþii noastre ar trebui sã rãspundã toþi cei care au funcþii executive Ñ este cã aceastã instituþie, C.S.A.T.-ul sau cum se va denumi de acum încolo, are un rol primordial. Deci legea din 1990 e clar cã este nesatisfãcãtoare ºi frustrãrile de astãzi nu reflectã decât aceastã lege pusã pe tapet într-un moment care astãzi nu mai este valabil. Care este constituenþa C.S.A.T.-ului? Pãi, dacã ne uitãm foarte bine, este o listã de miniºtri care, sãracii, vin între douã avioane la aceste ºedinþe, alþii vin între douã licitaþii, sub o presiune continuã, ºi pe urmã ne punem problema: de ce ceea ce se hotãrãºte în C.S.A.T. este atât de minim ºi minor pentru interesele acestei naþiuni?

A doua chestiune. Haideþi sã ne uitãm puþintel în lege sã vedem care sunt obiectivele C.S.A.T.-ului, aºa cum sunt definite pânã acum ºi care sunt modalitãþile prin care vor sã le facã. C.S.A.T.-ul propune, C.S.A.T.-ul prezintã, poate C.S.A.T.-ul mai avizeazã câte ceva ºi aºa mai departe. Nu ºtiu, eu am avut prilejul sã studiez, poate, cea mai puternicã instituþie din lume privind organizarea unui C.S.A.T., ºi vorbesc de Consiliul Naþional al Securitãþii în Statele Unite. Pãi, domnii mei, suntem la 200 de ani depãrtare faþã de ceea ce face aceastã instituþie pentru destinele unei naþiuni de asemenea grandoare ºi poate la grandoarea la care a ajuns a contribuit ºi acest Consiliu Naþional al Securitãþii.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Partidului Democrat are cuvântul domnul deputat Sorin Frunzãverde.

## **Domnul Sorin Frunzãverde:**

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Domnule preºedinte,

Sigur cã pledoaria mea nu va fi una _pro domo_ . Despre activitatea Consiliului Suprem de Apãrare al Þãrii se pot vorbi foarte multe lucruri ºi, sigur, este îmbucurãtor cã acest Parlament ia în discuþie reorganizarea Consiliului Suprem de Apãrare al Þãrii. Ea este necesarã ºi sperãm cã va avea o lege mult mai bunã decât cea de care a beneficiat aceastã instituþie în ultimii 10 ani. Aº vrea, însã, sã spun câteva lucruri, totuºi, pozitive din activitatea Consiliului Suprem de Apãrare al Þãrii

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2001

în anul 2000. Lãsând de o parte Ñ dacã doriþi Ñ imperfecþiunile activitãþii, asumate, de altfel, ºi de raport ºi prezentate de colegii noºtri, antevorbitorii mei. Vreau sã vã spun cã activitatea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii are douã importante merite. ªi am sã mã refer, în principal, la politica de integrare ºi la politica de apãrare.

În primul rând a elaborat sau a aprobat Programul naþional de aderare a României la NATO pentru 2000Ð2001, parte a **Membership Action Plan** , foarte bine primit în octombrie, la Bruxelles, la întâlnirea 19 plus 1. A fost, poate, primul program realist de aderare a României la NATO, apreciat ca atare. Sunt convins cã programele care vor urma, ciclul 2001Ð2002, se va bucura de o susþinere mai competentã, poate, decât a noastrã. Le-o doresc actualilor guvernanþi ºi sper cã va întruni sufragiile Alianþei Nord-Atlantice.

În acelaºi timp, vreau sã vã spun cã una din contribuþiile C.S.A.T.-ului demnã de remarcat, în domeniul politicii de apãrare, se referã ºi la bugetarea Ministerului Apãrãrii Naþionale. Bugetul pe care, ºi prin contribuþia C.S.A.T.-ului, ministerul l-a avut în 2000 a fost al treilea ca ºi mãrime dupã 1990, de circa 1,1 miliarde de dolari. Este Ñ dacã doriþi Ñ o lecþie, este un argument pe care va trebui sã-l înþeleagã ºi actuala guvernare. Reformã în armatã ºi integrare în NATO nu se pot face fãrã asemenea alocãri de fonduri.

Mi-am permis sã arãt doar aceste douã aspecte pozitive din activitatea C.S.A.T.-ului pentru cã eu consider cã în toþi aceºti ani, nu numai în 2000, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a desfãºurat o activitate responsabilã. Sigur, poate marcatã de anumite lipsuri în legislaþie, lipsuri regãsite în propria lege de funcþionare. Dar cred cã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii poate fi apreciat pentru toþi cei 10 ani ca organism care ºi-a desfãºurat competent ºi responsabil activitatea.

**:**

De ce 10 ani, cã fiecare guvernare...

## **Domnul Sorin Frunzãverde**

**:**

ªi noi am preluat...

## Stimaþi colegi,

Dupã cum cunoaºteþi, regulamentul prevede dezbaterea de la tribunã, nu încruciºat din salã.

Doamna senator Norica Nicolai mai doreºte sã intervinã. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Dincolo de niºte chestiuni procedurale care sunt formale, pe lângã importanþa dezbaterii acestui subiect, considerãm cã trebuie apreciatã activitatea desfãºuratã de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, ca instituþie care are responsabilitatea majorã a asigurãrii ordinii publice ºi siguranþei naþionale a României. Fãrã îndoialã, dincolo de aceastã structurã care existã astãzi, ºi care poate fi criticatã pentru o serie de disfuncþii în activitatea ei, cred cã se impune ca sã gândim cu toatã responsabilitatea când vom adopta aceastã lege ºi Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii sã fie condus de Preºedintele þãrii, dar care sã aibã alãturi de el o structurã de profesioniºti, o structurã

de specialiºti în siguranþã naþionalã, în apãrare ºi în ordine publicã pentru cã siguranþa naþionalã a României nu are culoare politicã, ea nu trebuie schimbatã o datã cu schimbãrile politice. Este o constantã în politica internã ºi politica naþionalã a României. Este o constantã în politica externã a României. Dacã vom avea înþelepciunea sã dãm specialiºtilor noºtri, care sunt specialiºti de marcã în acest domeniu, aceastã grea responsabilitate, cred cã vom discuta în anul urmãtor un raport a cãrui eficienþã va fi clarã în vizibilitatea României ºi în poziþionarea României în politica externã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, doamna senator. Stimaþi colegi,

Revin la explicaþia ce v-am dat-o la începutul dezbaterilor primului raport, aceea a nevoii Ñ relevate, de altfel, ºi de dumneavoastrã Ñ unei precizãri regulamentare, sau legale, cu privire la modul de finalizare a dezbaterilor unui raport. Pânã când vom avea o asemenea precizare, o asemenea clarificare legislativã, eu vã propun sã procedãm aºa cum a existat practica anilor trecuþi. Deci, s-a supus votului raportul comisiei ºi nu raportul organismului care a întocmit raportul.

Deci, dacã sunteþi de acord cu raportul Comisiilor de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri...

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Numãraþi voturile împotrivã. Comisia a fãcut raport favorabil pentru o activitate nefavorabilã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, iertaþi-mã! DomnuÕ Tudor, aþi avut cuvântul, vi-l mai dau, dupã vot.

... 43 de voturi împotrivã.

Cu majoritatea voturilor, raportul comisiei a fost adoptat.*

Trecem la urmãtorul punct Ñ Raportul de activitate al Consiliului Naþional al Audiovizualului. Stimaþi colegi,

Birourile permanente vã sugereazã o dezbatere comunã pe cele douã rapoarte ale C.N.A.-ului. Sã nu facem dezbateri separate pentru fiecare an în parte.

Rog reprezentantul Consiliului Naþional al Audiovizualului sã ne prezinte în mod succint, eventual, în evoluþie, parametrii de activitate ai acestei instituþii.

## **Domnul ªerban Pretor Ñ** _membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori, Domnilor deputaþi,

În primul rând, permiteþi-mi sã mã prezint Ñ numele meu este ªerban Pretor ºi sunt membru în Consiliul Naþional al Audiovizualului începând cu ultima parte a anului 2000, deci rapoartele care sunt în discuþie acum, respectiv pe anul 1999 ºi 2000, reprezintã activitatea, oglinda activitãþii unei pãrþi a colegilor care la ora actualã nu mai sunt membri în Consiliu. Întrucât actualul preºedinte al Consiliului, domnul ªerban Madgearu, este plecat la o întrunire internaþionalã sã reprezinte România la Platforma Europeanã a Autoritãþilor de Reglementare a

* Raportul comun al Comisiilor de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale celor douã Camere ale Parlamentuui este reprodus în facsimil la pp. 31Ð36. Audiovizualului ºi întrucât fostul domn preºedinte al Consiliului, în funcþie pe perioada anilor 1999Ñ2000, ale cãrui rapoarte le aveþi acum de discutat, nu este prezent, îmi revine mie sarcina, de care sper sã pot sã mã achit mãcar onorabil, de a spune câteva cuvinte despre aceste rapoarte..

Evident, dumneavoastrã le-aþi primit, aþi vãzut cã grosimea lor le face dificil de citit. Având în vedere complexitatea problemelor pe care ele le dezbat, nu cred cã este util sã punctez în mod special vreuna dintre aceste probleme, ci doar sã exprim disponibilitatea noastrã, a celor care reprezentãm acum Consiliul în faþa dumneavoastrã, de a rãspunde oricãror solicitãri venite din partea dumneavoastrã, în vederea lãmuririi unor aspecte care ar putea suscita anumite divergenþe de puncte de vedere.

**:**

Procedurã!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule coleg,

Urmeazã raportul Comisiei pentru culturã ºi dupã raport, sunt mâhnit sã vã spun cã s-a înscris deja, dupã cum aþi vãzut, doamna deputat Mona Muscã, nu pentru cã m-aº fi uitat eu în dreapta, ci pentru cã a venit dânsa, potrivit regulamentului, sã se înscrie la cuvânt.

**Domnul Marcu Tudor**

**:**

Procedurã!

Înainte de a prezenta raportul?!

Poftiþi, dacã aveþi o problemã de procedurã, aveþi prioritate.

Poftiþi!

## **Domnul Marcu Tudor:**

## Domnule preºedinte,

Vã mulþumesc pentru cã îmi daþi posibilitatea sã-mi exprim, pentru a doua oarã, în decurs de un an, un punct de vedere. Când a fost învestitã în activitate, cu votul nostru, aceastã comisie venise aici sã ia cuvântul un tânãr care era îmbrãcat într-o cãmaºã scoasã peste niºte blugi, în afarã, aºa cam ca la Ferentari, cu niºte teneºi în picioare, nu mai þin minte, ºi care spunea cã vrea sã ne spunã un punct de vedere al nu ºtiu cui. Eu m-am ridicat atunci ºi am socotit cã este corect sã zic cã acel om trebuie sã-ºi respecte Parlamentul, nefericit om, care, la intervenþia mea a pãrãsit sala ºi a venit pe urmã cu o hainã, un flanel, nu ºtiu cum. Mi s-a replicat dupã aceea de cãtre cineva cã aºa sunt ei, artiºti, boemi.

Uite artist!

Nu e boem! Sau e boem unde trebuie. Aici, este demn. Ne reprezintã ºi respectã Parlamentul.

Domnul care a luat cuvântul Ñ ºi nu este pentru prima datã când are o totalã lipsã de respect faþã de Parlament Ñ s-a prezentat la comisia de specialitate fumând cu nonºalanþã, cum a vãzut dânsul prin niºte filme americane. I s-a atras atenþia în nenumãrate rânduri sã termine cu fumatul, ca sã poatã discuta, pentru cã nimeni nu fumeazã ºi vorbeºte picior peste piciorÉ

Nu este pe procedurã!

## **Domnul Marcu Tudor:**

Ba da! Este pe procedurã, deoarece trebuia întreruptã ºedinþa, trimis domnul respectiv sã îºi ia haina, aºa cum avem toþi, pentru cã la toþi ne este cald, stãm cu cãmaºa afarã, dar când venim aici punem haina pe noi. Este un respect pe care aceastã comisie trebuie sã-l dea Parlamentului. Dovadã cã nici dânºii nu se respectã. Dacã nu ne respectã pe noi, îmi închipui ce este în comisia aia. De aia este brambureala care este acolo. Pentru cã nu se respectã. Poate cã nu sunt toþi aºa, dar dacã cei care conduc se prezintã în modul acesta, lamentabil, pentru cã aºa cred ei cã se întâmplã în Senatul american, dar îi asigur cã se înºalã, cã aºa au vãzut ei un film nu ºtiu unde, cã sunt oameni boemi, de culturã, se înºalã ºi îi atrag atenþia domnului sã ne respecte ºi cu tot respectul cuvenit, domnul preºedinte sã atragã atenþia celor care iau cuvântul în faþa noastrã, aºa cum a mai intervenit o datã, sã ne respecte, pentru cã ºi noi ne respectãm electoratul.

Vã mulþumesc.

Nu pot sã nu observ, alãturi ºi de alþi colegi care m-au sesizat, valabilitatea celor pe care le-a prezentat domnul coleg Marcu Tudor.

Îi rog pe toþi reprezentanþii instituþiilor care se prezintã în faþa Parlamentului ca ºi prin þinutã, ºi prin modul general în care se prezintã sã ne demonstreze respectul pe care ni-l datoreazã.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului preºedinte Mihai Mãlaimare sã ne prezinte raportul Comisiilor pentru culturã.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Stimate domnule coleg,

Vã asigur cã vã port respectul pe care l-aþi semnalat, dar cã, în subsidiar, îmi este îngrozitor de greu sã port cravatã, dar totuºi o port. Sigur, consider cã, într-adevãr, obiecþiunea legatã de modul în care se prezintã cineva la acest microfon este corectã.

Eu doresc sã semnalez însã altceva colegului consilier de la Consiliul Naþional al Audiovizualului ºi anume faptul cã în momentul de faþã nu ne aflãm în situaþia unei lupte politice. Lupta pe criterii politice s-a dus în comisie. Acum suntem în situaþia de a lua în dezbatere, de a supune spre aprobare raportul competent al unei comisii a Parlamentului, ºi raportul nu poate fi considerat, aºa cum a fãcut Domnia sa, drept o realitate izvorâtã în urma unei emoþii politice. Schimbarea care s-a petrectut în Parlamentul României dupã 2000 a lãsat, înclin sã cred, sper, a lãsat urme ºi în modul de lucru în comisiile noastre. În orice caz, am considerat cã nu votul majoritar, nu forþa votului majoritar trebuie sã primeze atunci când discutãm în comisie o situaþie profesionalã, cã fiecare are dreptul sã-ºi spunã opinia ºi cã putem accepta o înfrângere politicã dacã ea este, înainte de toate, una profesionalã.

Vã rog, stimate coleg, sã credeþi cã înlãturând ceea ce a fost emoþional în votul din martie 2001, deºi greu putem vorbi despre o emoþie dupã 3 luni de prezenþã în acest Parlament, înlãturând spun, ceea ce a fost emoþional, votul dat de comisii este în continuare zdrobitor.

În momentul de faþã, însã, ne aflãm într-o situaþie oarecum nouã.

Noi suntem puºi în situaþia de a vã propune dumneavoastrã, plenului, votul pentru douã rapoarte Ð raportul din 1999 ºi raportul din 2000, cu douã soluþii diferite alese de comisiile de specialitate reunite. Sunt dator sã atrag atenþia cã pentru 1999 era aproape firesc ca votul sã fie pozitiv, deºi sumedenie de deficienþe au fost semnalate ºi de noi, cei prezenþi în noul Parlament al României, pentru cã acest vot trebuia dat în anul 2000 ºi nu în februarie 2001. Era absolut inutil sã încercãm un vot negativ, dând curs unor deficienþe care au fost semnalate ºi care nu au fost reparate.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã simt dator, în numele colegilor mei din plen, sã observ cã tot atât este votul final al plenului, pe cât de sfinte sunt ºi voturile pe care dumneavoastrã le-aþi dat în comisie.

Desigur, ceea ce propuneþi dumneavoastrã are o foarte mare importanþã, dar haideþi, totuºi, sã dãm Cezarului ce-i al Cezarului, adicã plenului. Avem încredere cã îi putem convinge ºi, oricum, sã ne

Unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei româneºti Ñ audiovizualul Ñ s-a dezvoltat în foarte bunã mãsurã datoritã adoptãrii legii, destul de devreme faþã de alte legi esenþiale, a unei legi-cadru Ñ Legea audio-

vizualului nr. 48/1992. Prin aceastã lege a fost înfiinþatã o autoritate autonomã de reglementare, pusã sub controlul Parlamentului.

Aceastã autoritate, Consiliul Naþional al Audiovizualului, emite decizii prin care se recunoaºte dreptul diferitelor societãþi comerciale de a transmite programe audiovizuale ºi prin care se stabilesc regulile pe care difuzorii trebuie sã le respecte. Aparatul tehnic format dintr-o sutã de angajaþi este coordonat de cei 11 membri ai Consiliului. Mandatul unui membru este de 4 ani. Pentru a asigura continuitatea actului de reglementare ºi pentru a permite un grad cât mai mare de independenþã a membrilor Consiliului faþã de puterea politicã, 5 din primii 11 membri au fost numiþi doar pe 2 ani, astfel încât la fiecare 2 ani 5 sau 6 membri ai Consiliului îºi încheie mandatul. Dupã alegerile de la sfârºitul anului 1996, toþi cei 11 membri ai Consiliului erau dintre cei numiþi de autoritãþile în care dominante erau partidele care pierduserã alegerile în toamna anului 1996, iar noii membri au fost numiþi abia în vara anului 1998, când le-a venit sorocul. Toate rapoartele prezentate de Consiliul Naþional al Audiovizualului din 1994 pânã în 2000 au fost votate pozitiv de toate forþele politice.

În anii 1997, 1998, ºi chiar în 1999, Parlamentul a avut ºi nemulþumiri faþã de activitatea Consiliului, dar niciodatã nu s-a exercitat nici un fel de presiune asupra membrilor acestuia. Un exemplu concludent este cel al domnului Rãzvan Theodorescu, numit de domnul Preºedinte Ion Iliescu în Consiliul Naþional al Audiovizualului în 1992 ºi, respectiv, în 1996 ºi care a rãmas în Consiliu pânã la încheierea mandatului.

Aceastã atitudine a fostei Majoritãþi este o consecinþã a respectãrii regulilor democratice instituite prin Legea audiovizualului.

Situaþia s-a schimbat o datã cu schimbarea puterii în urma alegerilor din anul 2000. Comisiile au dezbãtut raportul de activitate pentru anul 2000. În pofida faptului cã în mod evident se înregistrase o îmbunãtãþire a activitãþii Consiliului, comisiile au avizat negativ acest raport, propunând plenului respingerea sa. Singura motivaþie a acestui gest, posibil doar datoritã apariþiei unei noi majoritãþi parlamentare, a fost aceea cã membrii Consiliului au fost numiþi de autoritãþi, majoritari fiind reprezentanþii partidelor care pierduserã alegerile în 2000. Ca atare, este clar vorba de un vot politic. Atenþie, un vot politic care vizeazã o instituþie de reglementare ºi, în acelaºi timp o instituþie de reglementare a media!

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul preºedinte Mihai Mãlaimare.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Sunt multe lucruri de spus în legãturã cu cele prezentate de doamna Mona Muscã. O sã-mi permit, la sfârºit, sã trec în revistã câteva observaþii în legãturã cu cele afirmate aici. Dar aº vrea sã vã asigur, domnule preºedinte, sã vã asigur, doamnelor ºi domnilor colegi, cã deºi umanist, eu ºtiu ce este aceea o axiomã, un lucru care nu se discutã.

Este evident cã rapoartele comisiei se supun plenului ºi cã noi ne vom supune deciziei dumneavoastrã. Îmi cer scuze! Probabil, doar juneþea mea de parlamentar a fãcut sã introduc o nuanþã în plus în discursul meu. Vã mulþumesc din suflet.

Are, în continuare, cuvântul domnul Bolcaº Lucian, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Se pregãteºte domnul Grigore Zanc, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Ne aflãm în prezenþa a douã rapoarte fãcute de Comisiile pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã, unul pentru anul 1999 ºi altul pentru anul 2000. Aºa cum le stã bine comisiilor de culturã, acestea au ajuns la o concluzie artisticã ºi anume un raport de validare, i-aº spune eu, pentru 1999 ºi un raport de respingere pentru anul 2000.

ªtiþi care e defectul nostru cel mai mare? (Dar poate asta ne menþine în viaþã). Uitãm prea repede.

Ar fi fost interesant ca actualii alcãtuitori ai acestor rapoarte artistice, cu concluzie artisticã, dacã vreþi, sã fi luat stenogramele dezbaterilor Comisiilor pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã din anul 1999 ºi sã fi vãzut ce se scria acolo despre activitatea C.N.A. S-ar fi ajuns, cred eu, la cu totul alte concluzii.

S-a vorbit aici despre ingerinþa Politicului în activitatea C.N.A-ului. Controlul nostru parlamentar este esenþialmente politic, ºi fãrã nici un fel de ocoliºuri, eu vã spun cã exprim aici un punct de vedere politic ºi anume împrejurarea cã cei care alcãtuiesc acest organism, ºi îl definesc organismul însuºi, trebuie sã aibã o echidistanþã în pofida opiniilor lor personale. Acest lucru nu s-a întâmplat nici în 1999 ºi nici în 2000.

N-a fost mai rãu într-un an sau altul, ci a fost foarte rãu în ambii ani.

S-a lãsat invadatã lumea de opiniile politice exprimate fãrã nici o perdea de pretinºi profesori, analiºti ºi aºa mai departe, sub girul ºi la îndemnul C.N.A.-ului. Asta e cea mai mare încãlcare a legii!

S-a vorbit cum putem asigura aceastã echidistanþã politicã. Într-un singur mod: ea depinde de demnitatea oamenilor care alcãtuiesc acest Consiliu, ºi ei nu au avut propria demnitate sã-ºi afirme loialitatea faþã de aceastã idee de echidistanþã.

S-a întâmplat ca, în aceste condiþii, activitatea televiziunilor sã fie un manual al modului de manipulare în masã. ªi afirm cu toatã responsabilitatea Ñ a fost cel mai jegos manual.

S-a spus aici sã nu judecãm oamenii dupã þinuta în care se prezintã. Vã rog sã mã iertaþi! În primul rând, o doamnã ºtie cã þinuta te reprezintã, reprezintã eul tãu, reprezintã personalitatea ta. ªi, în al doilea rând, reprezintã atitudinea deferentã sau nu faþã de cei în faþa cãrora te afli. E o atitudine ºi eu vã rog s-o sancþionãm.

## Mulþumesc.

## Domnul Grigore Zanc.

Se pregãteºte domnul deputat Firczak.

V-aº ruga sã vã invitaþi colegii în salã pentru exprimarea votului.

## **Domnul Grigore Zanc:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi parlamentari,

Aparent paradoxal, propunerea într-un caz de vot pozitiv, în celãlalt de vot negativ se justificã prin faptul cã în 1999 activitatea judecatã în raport cu anii anteriori pare

îmbunãtãþitã, iar pe 2000 votul este negativ în raportul comisiilor reunite pentru cã, în raport de 1999, activitatea este mult mai slabã.

Sigur, am fãcut aceste paralele ºi pentru cã efectele, aºa cum s-a spus, nu sunt directe, dar era necesar ºi este necesar un semnal de alarmã asupra modului cum funcþioneazã aceastã instituþie, într-adevãr autonomã, dar rãmâne o dimensiune pe care ea însãºi trebuie sã ºi-o asume Ñ responsabilitatea.

Am subliniat, în ce priveºte realizãrile pentru 1999, câteva aspecte care þin de piaþa audiovizualului care, într-adevãr, atinge un nivel maxim, aº spune, pentru extinderea pieþei româneºti de audiovizual.

Am reþinut aspectele care priveau controlul ºi sancþionarea abaterilor de la lege, menþionând cã au fost utilizate toate formele de sancþiuni în aºa fel încât sã fie ºi prevenite ºi, respectiv, stopate unele nereguli, mergându-se de la avertisment pânã la retragerea de licenþe.

Am menþionat, de asemenea, sau am reþinut ca pozitiv faptul cã în 1999 C.N.A.-ul ºi-a înfiinþat un birou, un serviciu pentru integrarea europeanã care, fireºte, se alãtura, prin eforturile lui, eforturilor fãcute de România pentru adoptarea _acquis_ -lui european ºi, respectiv, comunitar ºi, respectiv, pentru eforturile generale de integrare ºi aliniere la legislaþia europeanã.

N-au fost fãcute sau au fost omise aspecte care þin de degradarea limbajului în audiovizual, de alunecarea într-un fond nepermis al unor emisiuni din cadrul audiovizualului prin modul în care se adreseazã, prin modul în care expun diverse aspecte ale vieþii publice.

Dezbaterile, însã, aºa cum spuneam, au convers cãtre un vot pozitiv ºi prin comparaþie sau mai ales prin comparaþie cu ceea ce s-a fãcut pânã atunci.

Dezbaterile pentru raportul anului 2000, fãrã a pierde din vedere câteva aspecte pozitive, dar menþionând cã nu raportul ca atare putea fi luat în rãspãr, pentru cã în logica lucrurilor era ca raportul prezentat de C.N.A. sã fie unul favorabil C.N.A.-ului. Numai cã, dincolo de ceea ce conþinea acest raport, inclusiv membrii C.N.A. au relevat cã acest raport nu întrunea nici opinia sau consensul majoritãþii membrilor C.N.A., având 3 voturi împotrivã ºi considerând cã imaginea din raport nu concordã cu realitatea, cu activitatea realã a C.N.A.-ului.

## Domnule senator,

Vã adresez rugãmintea sã încercaþi sã limitaþi expunerea. Mai sunt 4 colegi înscriºi.

Vã rog, aveþi cuvântul!

În acelaºi spirit al recomandãrilor europene, dintre care aº aminti, de exemplu, Recomandarea Comitetului de Miniºtri nr. 23/2000 din statele membre, referitoare la independenþa ºi funcþiile autoritãþilor de reglementare din sectorul audiovizual, spune clar:”Este esenþial sã se stabileascã o reglementare judicioasã ºi proporþionalã a acestui sector în scopul garantãrii libertãþii media, asigurându-se, în acelaºi timp, un echilibru între aceastã libertate ºi alte drepturi ºi interese legitimeÒ.

Aº vrea sã reþineþi cã, în toatã pledoaria aceasta pentru libertate ºi împotriva unui proiect de lege care încã n-a ajuns sã fie dezbãtut, nu are deloc în vedere decât sustragerea de sub orice control a acestui C.N.A. ºi toatã plângerea are, de fapt, în substrat, discuþia încã nefinalizatã sau neconsacratã printr-un articol de lege cu privire la atribuirea frecvenþelor. Nu a licenþelor, nu a altor restrângeri. Este vorba de un proiect de lege pe care sperãm ca împreunã sã-l facem, sã corespundã tuturor aºteptãrilor.

Dar încã o datã revin la nevoia de a corela aceastã libertate cu interesele ºi nevoile de altã naturã în aºa fel încât, iatã, am avut un exemplu la îndemânã cu tragicele evenimente din Statele Unite, unde ceea ce a fost considerat interes major a devenit lege pentru toatã lumea, dincolo de reglementãrile existente, cât ºi ce sã se transmitã.

Cred cã e cazul sã transmitem ºi sã susþinem astfel de programe prin mijloacele noastre de informare, încât cei care plãtesc, cei care urmãresc, ascultã aceste emisiuni sã aibã de unde sã se informeze corect ºi sã se formeze, în acelaºi timp, corect.

De aceea, stimaþi colegi, în urma discuþiilor extrem de responsabile ºi a votului majoritar din comisiile reunite, cele douã rapoarte au fost, aºa cum s-a menþionat, consemnate prin vot pozitiv pe 1999, vot negativ pentru raportul din 2000, vã rog sã acordãm încredere rapoartelor comisiilor reunite ºi sã observãm cã am fost extrem de blânzi dând astfel de calificative.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnul senator. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Firczak. Aveþi cuvântul, vã rog!

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Sunt membru al Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, am participat la dezbaterea celor douã rapoarte pe anul 1999 ºi pe anul 2000 a activitãþii Consiliului Naþional al Audiovizualului.

Vreau sã supun atenþiei dumneavoastrã o problemã esenþialã. S-a spus aici, de la acest microfon, cã legea, în ceea ce priveºte audiovizualul, trebuie modificatã. În dezbaterile de la comisie s-a ridicat urmãtorul aspect, pe care Ñ iertaþi-mi lipsa de modestie! Ñ eu l-am sesizat. Fiecare dintre deputaþii comisiei am primit în casetã un raport scris despre activitatea desfãºuratã în 1999, respectiv, 2000. Evident cã aceste rapoarte erau voluminoase ºi, sigur, în mod tot evident, Consiliul Naþional al Audioviziualului a prezentat activitatea în termeni pozitivi. Pe undeva, este firesc acest lucru.

În timpul dezbaterilor comisiilor reunite s-a ridicat urmãtoarea problemã ºi s-au pus mai multe întrebãri. Eu am adresat urmãtoarea întrebare: în cei 2 ani, raportat la cele douã documente care ne-au fost prezentate, au existat disfuncþionalitãþi în activitatea Consiliului Naþional al Audiovizualului? Evident cã cei doi preºedinþi au recunoscut cã au existat ºi disfuncþionalitãþi. ªi atunci, întrebarea fireascã: de ce aceste disfuncþionalitãþi nu au fost cuprinse în rapoartele respective? ªi sã se cuprindã, de asemenea, 2Ð3 mãsuri care sã îmbunãtãþeascã activitatea acolo unde au existat neajunsuri.

În acest context, pãrerea mea este cã noi, practic, nu ar trebui sã votãm rapoartele pe care le prezintã Consiliul Naþional al Audiovizualului asupra activitãþii desfãºurate pe un an sau altul, ci raportul pe care îl prezintã comisiile reunite ale Camerelor asupra activitãþii pe care acest Consiliu Naþional al Audiovizualului o desfãºoarã.

Sigur, s-a spus de la acest microfon cã votul este politic sau cã nu ar trebui sã fie politic. Adevãrul este cã noi trebuie sã votãm cu obiectivitate. Dar, dacã ne gândim retrospectiv Ñ ºi întrebarea mea are un iz, evident, retoric Ñ emisiunile de la diversele televiziuni, nu nominalizez, din anii 1999Ñ2000 au demonstrat cã, într-adevãr, Consiliul Naþional al Audiovizualului a realizat un control optim ºi cã a monitorizat aceste emisiuni ca ele sã nu aibã, câteodatã, chiar o notã de promiscuitate? Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Îl invit la tribunã pe domnul deputat Sassu. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aºa cum s-a spus aici, suntem într-o premierã parlamentarã. Suntem în aceastã premierã parlamentarã din mai multe motive: pentru cã este prima datã când dezbatem douã rapoarte ale aceleiaºi instituþii, concomitent, este prima oarã când avem douã soluþii diferite la rapoartele respective, este prima oarã când o comisie parlamentarã îºi schimbã un punct de vedere faþã de un raport, care, în mare, era asemãnãtor de la o lunã la alta, ºi este prima oarã când o comisie parlamentarã se ascunde ºi pãcãleºte o instituþie subordonatã.

Aceste lucruri m-au fãcut sã vin la microfon ºi sã fac, înainte de orice, o oarecare comparaþie între textele votate, adoptate de cãtre comisii în anul 1999, deci pentru raportul pe 1999 în data de 15 februarie, ºi cel pentru 2000 în data de 14 mai.

Am sã iau raportul din 2000, pentru cã, pânã la urmã, aºa cum s-a zis, pe aceste rapoarte le dezbatem, ºi o sã citesc câteva lucruri legat de ceea ce este acolo. Astfel, se spune în raport, ca puncte negative, ”...astfel, acesta a fost acuzat cã nu a reuºit sã se impunã, permiþând nerespectarea legii, a legislaþiei, în prea multe cazuri, pe care nu le mai enumãrÒ. Ce se spune în 1999: ”Consiliul a încercat sã impunã respectarea legii în vigoare, totuºi, este limpede cã, deocamdatã, Consiliul Naþional al Audiovizualului nu dispune de suficiente instrumente de impunere a unei legislaþii încã insuficient structuratãÒ.

Ce s-a schimbat din 1999 pânã în 2000 în acest domeniu? Numic. Nu le-am dat instrumente mai multe, nu le-am dat bani mai mulþi ºi, cu toate acestea, în 1999 constatãm acest lucru, în 2000 Ñ le impunem faptul cã acest lucru este o greºealã, deºi, repet, nimic nu s-a schimbat, ba, dimpotrivã, au fost bani mai puþini de la buget.

Se zice în raportul pe 2000: ”Nerespectarea dreptului la propria imagineÒ. Acest lucru îl practicã toate posturile de televiziune din þarã ºi probabil cã ar trebui desfiinþate toate, dacã nu ar avea fiecare în spate, într-un fel sau altul, o susþinere politicã de la un politician sau de la un altul, de la un partid sau de la un altul, ºi dacã fiecare dintre aceºtia nu ar exercita o presiune permanentã asupra Consiliului Naþional al Audiovizualului.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Invit la tribuna Parlamentului pe domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Mulþumesc, domnilor preºedinþi.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Prin profesiunea pe care o fac sunt legat de audiovizualul de vreo 47 de ani. De asemenea, am o anumitã experienþã în Germania, Franþa, Italia. Un antevorbitor spunea cã votul negativ dovedeºte votul politic pe care, astãzi, îl dã Parlamentul. Atunci, aº veni în replicã ºi aº spune: dar, 4 ani de zile, votul pozitiv ce dovedea? Deci, vreau sã spun, ca unul care am fãcut parte din Comisia pentru culturã, artã, mijloace de informare în masã, eram vicepreºedinte la Senat, vreau sã vã spun cã atunci, dacã ni s-ar fi supus la vot, eu aº fi votat negativ. Mi se pare anormal sã dãm un vot pozitiv ºi unui negativ. Sunt absolut de acord cu unii antevorbitori, unii au evocat într-o direcþie, unii în cealaltã direcþie. În final, plus cu minus dã minus.

Eu consider cã situaþia este cu totul nefireascã, aºa cum a spus un antevorbitor, ca sã judecãm 1999 separat de 2000. În aceastã situaþie, eu vreau sã vã spun cã, personal, voi vota negativ pentru ambii ani, ºi pentru 1999, ºi pentru 2000.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul deputat Tudor Mohora. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Aº dori sã fiu foarte scurt ºi sã exprim câteva opinii în legãturã cu situaþia, cred eu, destul de delicatã în care Parlamentul României a ajuns, nu cu problema valorificãrii unui raport sau a altuia din instituþiile publice subordonate Parlamentului, ci, în general, în legãturã cu controlul parlamentar al acestor instituþii. De fapt, se vede foarte bine cã aceastã situaþie Ñ într-adevãr, paradoxalã, pe care o analizãm la acest punct al ordinii de zi Ñ este generatã, în primul rând, de faptul cã Parlamentul trecut nu ºi-a fãcut datoria, pentru a lua, la timp, în dezbatere raportul prezentat de Consiliul Naþional al Audiovizualului. ªi nu vreau sã mã fac avocatul actualelor Comisii pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, dar cred cã votul diferenþiat pe care l-au dat a fost ºi unul care a încercat sã facã aceastã diferenþã, între o datorie ºi care revine acestor comisii în aceastã legislaturã, ºi între o datorie pe care o aveau alþii sã analizeze la momentul oportun ºi sã dea verdictul în legãturã cu activitatea la care, sã spun aºa, sau cu care au fost contemporani. ªi veþi vedea cã deºi Ñ ºi în legãturã cu alte instituþii supuse controlului parlamentar Ñ existã aprecieri negative la adresa unor instituþii, pe care le avem, chiar astãzi, înscrise la ordinea de zi, ºi tentaþia dumneavoastrã va fi sã daþi un vot pozitiv, pentru o situaþie pe care, oricum, nu o mai putem îndrepta, ºi anume, aceea din 1997, 1998, 1999 ºi aºa mai departe. Cred cã, de fapt, votul negativ trebuie dat acelor responsabili de treburile parlamentare care nu au aplicat legea ºi, din aceastã perspectivã, aºa cum domnul preºedinte al Camerei Deputaþilor, Valter Dorneanu, enunþa aici, eu am fãcut un proiect de hotãrâre pe care l-am înaintat celor douã Comisii juridice ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, prin care încerc sã propun un sistem de responsabilizare, în primul rând, a noastrã, a Parlamentului României, pentru întãrirea controlului parlamentar. Pentru cã, dacã nu vom proceda aºa, mâine-poimâine vom discuta doar despre iluzia controlului parlamentar sau despre gogoriþa controlului parlamentar, cum inspirat se exprima cineva, ºi sunt de acord cu acea exprimare, într-un ziar central.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Invit la tribunã pe domnul deputat Damian Brudaºca. Aveþi cuvântul, domnule deputat!

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am ascultat pledoariile fãcute de antevorbitori pe marginea rapoartelor privind activitatea de 4 ani a Consiliului Naþional al Audiovizualului ºi, sintetizând, se pot trage câteva concluzii: una dintre concluzii este aceea cã asistãm la ultimul atac extrem de dur al actualului partid de guvernãmânt, pentru a pune stãpânire ºi pe Consiliul Naþional al Audiovizualului. Votul dat de cãtre comisiile de specialitate nu se vrea decât un fel de avertisment, cã, dacã nu se cuminþesc, va fi pusã ºaua pe ei ºi, în continuare, vor zburda, aºa cum vor permite hãþurile Puterii.

A doua chestiune, la fel de importantã, este aceea a ineficienþei acestui Consiliu Naþional al Audiovizualului. În nici o þarã din fostul lagãr socialist, unde existã instituþii similare, Consiliul Naþional al Audiovizualului nu a înregistrat cote atât de lamentabile, în ceea ce priveºte activitatea desfãºuratã în perioada analizatã. În primul rând, este vorba de cochetarea permanentã cu puterea politicã, indiferent care a fost aceasta. Cele mai dureroase exemple, în acest sens, a fost atitudinea mai mult decât slugarnicã, recent, când, ca urmare a controlului politic de la Cotroceni, s-au dispus sancþiuni pentru un ziarist de marcã, aºa cum este Paul Grigoriu, care nu a fãcut altceva decât sã îºi facã meseria cu deplin profesionalism. Nu este admisibil ca acest Consiliu Naþional al Audiovizualului sã se transforme într-o nouã secþie de propagandã ºi de ideologie a unui C.C. imaginar, ºi ea sã sancþioneze, dupã bunul plac, manifestãrile de profesionalism ale unor ziariºti din presa audiovizualã.

Este regretabil ºi ceea ce s-a întâmplat, este regretabil ºi ceea ce se intenþioneazã sã se facã în perspectivã, pentru cã, aºa cum spuneam, cu acest vot negativ nu se doreºte decât intimidarea acestor profesioniºti, care mai sunt în Consiliul Naþional al Audiovizualului, ºi determinarea lor sã joace aºa cum le cântã Puterea.

Doamnelor ºi domnilor,

Ar fi de menþionat, în afara acestor probleme, ºi câteva care þin de activitatea concretã, mai ales a studiourilor teritoriale de radio ºi de televiziune. În campania electoralã din anul 2000, am sesizat Consiliul Naþional al Audiovizualului cu privire la încãlcãrile frecvente ale legilor în vigoare de cãtre studiourile teritoriale de radio ºi televiziune publicã, precum ºi cele particulare **Antena-1, Pro-TV.** Cu nici o ocazie, însã, Consiliul Naþional al Audiovizualului nu a dispus sancþiunile prevãzute de lege pentru aceste party-pris-uri politice, pe care ºi le-au permis în timpul campaniei electorale, sã le adopte conducerile, tot politice, ale acestor studiouri de radio ºi televiziune. Regretabil este cã aceeaºi atitudine s-a avut ºi în ceea ce priveºte Studioul public de radio ºi televiziune din Cluj-Napoca, ca ºi din alte centre ale Transilvaniei. Prin aceasta se dovedeºte, încã o datã, faptul cã fie la nivelul teritoriului nu dispun de inspectori de specialitate, fie cã s-au primit ordine de sus ca lucrurile sã se lase în voia soartei ºi sã se aducã, prin aceasta, prejudicii partidelor politice de opoziþie angrenate în campaniile electorale respective.

Mulþumesc. Domnul deputat Marcu Tudor. Aveþi cuvântul, pe o chestiune de procedurã. Apoi urmeazã la cuvânt domnul deputat.

Vã mulþumesc foarte mult, domule preºedinte, dureazã foarte puþin. Vreau sã îl asigur pe domnul ªerban Pretor, cel care prezenta raportul Consiliului Naþional al Audiovizualului, aici, cã eu nu am avut nimic cu Domnia sa Ñ de altfel, pânã acum, nici nu l-am cunoscut Ñ, nu am nici în continuare, îi acord tot respectul cuvenit, face parte dintr-un Consiliu pe care noi l-am votat ºi care e foarte important, chiar dacã îl criticãm acum, dar ceea ce am spus

eu nu a vizat persoana, referitor la þinuta obligatorie ºi pentru noi, ºi pentru toþi cei care ne viziteazã ºi care iau cuvântul aici, în Parlament, ºi nu pentru o persoanã anume.

De asemenea, sã nu creadã cineva cã tânãrul acela, cu cãmaºa pe afarã, era tot Domnia sa, sau cã cel care fuma, tot aºa. Au fost trei exemple pe care le-am dat eu, viabile, reale, dar trebuie sã le privim ca atare în continuare, fãrã sã creadã cineva cã eu, cel puþin, am avut ceva anume cu Domnia sa. Îl asigur, în continuare, cã dacã îºi face treaba ca lumea, ºi dacã nu mai este tributar, în subconºtient chiar, unor interese politice, sau pur ºi simplu în imposibilitatea de a vota ceea ce doreºte în sufletul Domniei sale, are în continuare toatã consideraþia mea.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul deputat R—bert K‡lm‡n R‡duly.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am ascultat cu atenþie dezbaterea de astãzi ºi mi-am adus aminte de urmãtoarele cuvinte: ”Dacã oamenii vor fi mai buni, lumea va fi mai bunãÒ. S-a vorbit, aici, despre Consiliul Naþional al Audiovizualului ca despre o instituþie politizatã, s-a vorbit aici de manipulare politicã. Mi-am adus aminte de rezultatele ultimelor alegeri, când a fost un guvern susþinut de P.N.Þ.C.D., P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R., ºi a câºtigat opoziþia de atunci, într-un mod categoric. Cred cã acest lucru spune totul, ºi anume, faptul cã activitatea Consiliului Naþional al Audiovizualului a fost aºa cum ar trebui, nu a fost politizatã, pentru cã, dacã ar fi fost politizatã, de exemplu, Partidul România Mare nu ar fi înregistrat, în anul 2000, un scor electoral pe care nu l-a înregistrat niciodatã de când existã. Drept urmare, nu cred cã activitatea Consiliului Naþional al Audiovizualului poate fi caracterizatã sau inclusã, sau prevãzutã, ca un manual de manipulare, în nici un fel.

Am urmãrit cu atenþie dezbaterile, am citit rapoartele comisiilor ºi nu am vãzut nici o motivaþie: de ce ne place activitatea din 1999 ºi de ce nu ne place activitatea din 2000. Mai mult, cred cã nu este o prea mare diferenþã între activitatea din cei doi ani. Cred cã suntem într-un impas. Impasul se referã la faptul cã, dacã noi am vota împotriva Raportului Consiliului Naþional al Audiovizualului pe un anumit an, acest lucru, aºa cum a subliniat un antevorbitor, nu are nici o consecinþã juridicã.

Deci, noi ne pregãtim, astãzi, sã dãm un vot de blam. Cui îi dãm, oare, acest vot de blam? Pentru cã, se pare, suntem nemulþumiþi de mass-media electronicã din România sau, cel puþin aºa s-a lãsat sã se înþeleagã din luãrile de cuvânt de mai înainte.

Noi suntem, categoric, împotrivã ca Parlamentul României sã deschidã un front împotriva mass-mediei electronice, nu numai pentru faptul cã ar fi o bãtãlie dinainte pierdutã.

## Doamnelor ºi domnilor,

Credem cã dacã noi, oamenii politici, vom fi mai buni, lumea va fi mai bunã. În acest spirit, Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. vor vota pentru Rapoartele de activitate ale Consiliului Naþional al Audiovizualului atât pe anul 1999, cât ºi pe anul 2000.

Vã mulþumesc. Îl invit la tribunã pe domnul deputat Ioan Timiº.

Am renunþat, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Renunþaþi? Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Nu mai existã nici o înscriere la cuvânt. Îl consult pe domnul preºedinte Mihai Mãlaimare dacã doreºte sã intervinã.

## **Domnul Mihai Adrian Mãlaimare**

**:**

Da, domnule preºedinte.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Domnul Mihai Adrian Mãlaimare:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Am o formaþie umanistã, aºa cum am spus, ºi am învãþat, de-a lungul celor 51 de ani cât am izbutit sã adun, cã e bine ca în viaþã sã nu greºeºti mortal. Nu ºtiu dacã am fãcut rãu mortal cuiva, ºi nu vreau sã fac nici acum. Nu vreau sã rãspund nimãnui, din cei care au luat cuvântul la acest microfon, pentru cã mi se interzic ºi îmi interzic, în mod firesc, mi se interzice prin faptul cã eu sunt, din pãcate, singur, astãzi, acolo, dar sunt preºedintele unei comisii ºi, indiferent dacã îmi place sau nu, eu trebuie sã prezint în faþa dumneavoastrã punctul de vedere al comisiilor pe care le-am condus atunci când s-a dat votul.

Vreau doar sã atrag atenþia cã dacã acceptãm, în mod clar, un vot politic, este evident cã nu vom accepta un vot politicianist, adicã nu vom accepta posibilitatea de a spune ieri cã e alb ºi astãzi, cu aceleaºi argumente, cã ieri a fost negru.

În consecinþã, respectând toate argumentele pe care le-aþi adus, asigurându-vã cã ele intrã în depozitul meu de emoþie artisticã, pentru cã pânã la urmã sunt un artist care-ºi drãmuieºte cu grijã imaginea, asigurându-vã cã vã respect argumentele ºi cã ele au fost pertinente, pentru cã au venit din þevi de tun diferite ºi trebuie sã respectãm pe un câmp de bãtãlie aºezarea armatelor. Eu sunt preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Camerei Deputaþilor, am prezidat cele douã comisii, ºi ca atare vã rog sã acceptaþi votul comisiilor, aºa cum el a fost dat. Precizez doar cã nu am votat raportul din 1999 cu negativ, pentru cã nu am crezut de cuviinþã cã trebuie sã dãm de douã ori acelaºi semnal de alarmã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**

**:**

ªi de douã ori e puþin.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Îi consult pe reprezentanþii C.N.A.-ului dacã doresc sã intervinã.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Mã numesc Mircea Sorin Moldovan ºi pânã în urmã cu un an am fost preºedintele Consiliului Naþional al Audiovizualului.

Despre ºedinþa de astãzi, eu ºi colegii mei am fost informaþi la ora zece fãrã zece. Deci, nu am fost pregãtiþi, nu am primit nici un material ºi nu se credea la momentul acela cã este nevoie ºi de prezenþa noastrã aici, dat fiindcã prezenþa noastrã a fost necesarã în momentul când s-au discutat cele douã rapoarte în comisiile reunite, ºi cred cã de data aceasta era normal doar o prezenþã, cum sã spun, aºa, _de facto_ . Sigur cã în perioada aceasta au fost încã probleme în Consiliul Naþional al Audiovizualului, ºi mai sunt. Vreau sã vã spun ceva: s-a discutat de lege, s-a discutat de neîmplinirile C.N.A.ului, dar cei care sunt mai vechi în cele douã Comisii pentru culturã din cele douã Camere ale Parlamentului ºtiu foarte bine de nenumãratele cereri ale noastre în privinþa îmbunãtãþirii sau a schimbãrii Legii audiovizualului.

La Legea audiovizualului s-a lucrat în Camera Deputaþilor aproximativ 2 ani de zile. ªi în momentul când s-a schimbat componenþa Parlamentului, ºi echilibrul datoritã ultimelor alegeri, s-a hotãrât sã se reia aceastã lege în discuþie, pentru cã oricum a durat prea mult timp de 2 ani de zile. ªi atunci, deci înainte, s-a pus problema, la un moment dat, ca votul negativ acordat Consiliului Naþional al Audiovizualului sã aibã repercusiuni. ªi nu a fost aºa. Nu s-a aprobat acest lucru.

Deci, de data aceasta vorbesc, cum sã vã spun, total apolitic. Nu am fost membru de partid niciodatã, nici înainte de 1989 ºi nici dupã aceea, al nici unui partid existent pe teritoriul României. Cred cã membrii Consiliului Naþional al Audiovizualului trebuie sã se ghideze nu din punct de vedere politic. Discuþiile politice în privinþa audiovizualului nu cred cã-ºi au rostul. Consiliul Naþional al Audiovizualului ºi membrii Consiliului trebuie sã se ghideze dupã un singur principiu: interesul naþional al României. ªi în sensul acesta am cãutat sã acþionãm, atâta timp cât am putut, ºi voi acþiona ºi de aici încolo. Legea audiovizualului are nenumãrate lacune. Sã nu uitãm cã suntem singura þarã din Europa în care existã douã legi ale audiovizualului: una pentru televiziunile ºi radiourile private ºi una pentru televiziunea ºi radiodifuziunea publicã. Este anormal! Ar trebui sã existe o singurã lege, iar domnii parlamentari, care pe bunã dreptate ne-au acuzat de o slabã activitate în unele domenii, ar trebui sã ne ajute ca, îmbunãtãþind Legea audiovizualului, sã ne dea ºi armele necesare ca sã putem acþiona întru acest deziderat de respectare a drepturilor omului, de respectare a identitãþii naþionale ºi a interesului naþional. Altfel suntem puºi în faþa unui zid ºi nu avem instrumentele legale necesare ca sã putem acþiona. Votul dumneavoastrã nu va influenþa, cum sã spun, decât ca un semnal de alarmã, dar acest semnal de alarmã nu se rãsfrânge numai asupra Consiliului Naþional al Audiovizualului

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi eu vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi, în primul rând, sã adresez rugãmintea liderilor de grup parlamentar din Senat ºi Camera Deputaþilor sã-ºi invite în salã colegii din grupurile parlamentare, pentru a putea trece la vot, iar pânã în momentul în care vor veni colegii, v-aº propune sã luãm în dezbatere douã lucruri.

Avem înscrise în ordinea de zi un proiect de Hotãrâre privind instituirea Comisiei comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru controlul bugetului Curþii de Conturi pe anul 2000 ºi la punctul 9 Ñ Modificãri în componenþa nominalã a Comisiei parlamentare pentru controlul aplicãrii Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989. Sunt douã chestiuni care pot fi rezolvate rapid, înainte de vot.

- Vã consult dacã sunteþi de acord.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Cine este împotrivã?

- Se abþine cineva?

Deci, cu 5 voturi contra, plenul Camerelor a aprobat aceastã inversare în ordinea de zi.

Invit pe domnii senatori ºi deputaþi în salã.

Îi invit pe domnul secretar Tudor Mohora sã prezinte proiectul de Hotãrâre privind instituirea Comisiei comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru controlul bugetului Curþii de Conturi pe anul 2000.

”Hotãrâre privind instituirea Comisiei comune a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru controlul bugetului Curþii de Conturi pe anul 2000.

În temeiul art. 20 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi cu modificãrile ulterioare, ºi ale art. 86 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. alin. 1: Se instituie Comisia comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru controlul Curþii de Conturi pe anul 2000, formatã din 9 membri, în urmãtoarea componenþã: Constantin Alexa Ð senator, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), Minicã Goajã Ð deputat, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), Aurel Gubandru Ð deputat, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), Vasile Horga Ñ senator, Grupul parlamentar P.R.M., ªtefan Baban Ð deputat, Grupul parlamentar al P.R.M., Iuliu Pãcurariu Ð senator, Grupul parlamentar P.D., Gheorghe-Eugen Nicolãescu Ð deputat, Grupul parlamentar al P.N.L., Iuliu Winkler Ð deputat, Grupul parlamentar al U.D.M.R., Negiat Sali Ð deputat, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.

Alin. 2: Biroul comisiei este format dintr-un preºedinte, un vicepreºedinte ºi un secretar, dupã cum urmeazã: preºedinte Ð Constantin Alexa, vicepreºedinte Ð Vasile Horga, secretar Ð Iuliu Pãcurariu.

Art. 2: Raportul comisiei prevãzut la art. 1, întocmit ca urmare a controlului bugetului Curþii de Conturi pe anul 2000, va fi prezentat Birourilor permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului pânã la 10 octombrie 2001.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputaþilor ºi de Senat în ºedinþa comunã din 26 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþia României.Ò

Da, vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Dacã sunt colegi senatori sau deputaþi care doresc sã intervinã la proiectul de hotãrâre, la dezbateri generale? Înþeleg cã nu sunt.

Observaþii în legãturã cu titlul hotãrârii.

Vã rog, domnul deputat, domnul ministru Acsinte Gaspar, aveþi cuvântul.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Am sã-l rog ºi sã-l întreb pe domnul deputat Horia Neamþu, care a fost ºi vicepreºedinte al Curþii de Conturi,

dacã este corect spus Ñ ”Comisia pentru controlul bugetuluiÒ sau ”controlul execuþiei bugetuluiÒ?

ªi atunci sã modificãm ºi în titlu ºi în cuprins: controlul execuþiei bugetului Curþii de ConturiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Dacã nu sunt, în primul rând,

Este hotãrârea noastrã ca urmare a schimbãrii componenþei ºi retragerii sprijinului politic acordat domnului deputat Mircea Bucur. Vã rog sã aprobaþi aceastã cerere.

Da, mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt intervenþii în legãturã cu aceastã solicitare, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cine este pentru? Mulþumesc. Cine este contra? Douã voturi contra. Cine se abþine? Deci, cu majoritate de voturi, cu numai douã voturi contra, aceastã solicitare de modificare a hotãrârii comune a celor douã Camere este aprobatã, în ceea ce priveºte componenþa nominalã.

Revenim la dezbaterile legate de cele douã puncte: 3 ºi 4 din ordinea de zi, respectiv, Raportul de activitate al C.N.A. pe 1999 ºi 2000. Invit pe domnii senatori ºi deputaþi în salã.

Vã rog, domnul deputat Alexandru Sassu!

## Domnilor preºedinþi,

Vã rog sã constataþi cã nu suntem în cvorum ºi în conformitate cu Regulamentul ºedinþelor comune este necesarã prezenþa majoritãþii parlamentarilor pentru a putea da un vot. Vã rog sã luaþi, în consecinþã, mãsurile care le impune regulamentul.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Îi rog pe cei doi domni secretari sã încerce sã verifice cvorumul.

Nu strigãm apelul, nici vorbã. Da, în urma consultãrii domnilor secretari, se pare cã în acest moment nu mai suntem în cvorum, motiv pentru care suspendãm dezbaterile în Camerele reunite. ªedinþa comunã a celor douã Camere va fi reluatã pe data de 3 octombrie la ora 9,00.

Vã mulþumesc.

Dupã-amiazã, stimaþi colegi, vã adresãm rugãmintea sã desfãºurãm activitãþi în comisiile permanente, iar în continuare, la ora 14,00, Biroul permanent al Senatului va avea loc la sala Senatului.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,45._ 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2001

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2001 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 138/6.X.2001

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138 /6.X.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei