Doru Ioan Tãrãcilã

## **Domnul Nicolae Berechet Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_

Aº vrea sã-mi permiteþi sã vã mulþumesc pentru ocazia, absolut importantã, de a fi eu cel care expun numai câteva din motivele care au stat la baza prefigurãrii unei alte reglementãri a funcþionãrii Poliþiei Române. Am ºi un pic de justificatã emoþie, pentru cã în pãrþile care, probabil, nu vor fi exact aºa cum le-am gândit îmi regãsesc ºi eu o contribuþie, în perioada cât am fost ºeful acestei instituþii. Pãrþile care vor întregi în mod fericit statutul

aparþin colegului meu, domnul general Sandu, ºi celor care l-au finalizat, astfel încât vreau sã cer permisiunea, intrând acum în expunerea propriu-zisã, sã motivez cã acest proiect de Lege privind funcþionarea Poliþiei Române a urmãrit, ºi eu presupun cã reuºeºte sã asigure, câteva reglementãri, unele de noutate, altele de noutate absolutã. Toate, însã, de necesitate ºi utilitate pentru mai buna funcþionare a instituþiei.

Astfel, activitatea Poliþiei Române se defineºte, de aceastã datã, într-un cadru general, cu precizarea specificitãþilor, a unor modalitãþi de acþiune moderne, impuse prin lege ºi condiþionate de modificãrile care au intervenit în problematica gestionatã de Poliþie. ªi, nu în ultimul rând, modificãri de noutate privind structura organizatoricã a acestei instituþii.

În mod deosebit raporturile dintre Poliþie, pe de o parte, ºi autoritãþile judeþene, autoritãþile locale Ñ prefecþi, consilii judeþene, consilii locale ºi primari Ñ, pe de altã parte, sunt reliefate ca fiind bazate pe principiile cooperãrii, a informãrii reciproce privind aspectele de interes comun.

Sunt prevãzute modalitãþi, eu aº spune tehnice ºi clar definite, de împiedicare ºi neutralizare a unor acþiuni agresive a unor persoane care tulburã ordinea ºi liniºtea, inclusiv dreptul ºi obligaþia folosirii forþei, a armelor albe sau a armelor de foc, precum ºi limitele în care se pot desfãºura aceste acþiuni. Nu numai dupã opinia mea, ci ºi cea a tuturor poliþiºtilor, este o necesitate pentru cã starea generalã, starea operativã, starea de criminalitate, prin evoluþia ei ºi evoluþiile... pe care dumneavoastrã ºtiþi ce sens au, cere, cu justificatã ºi legitimã îndrituire, o asemenea reglementare.

De asemenea, s-a simþit nevoia, ºi eu cred cã statutul rãspunde acestei cerinþe, a creãrii unor structuri de noutate absolutã, la care, în mod anticipat, m-am ºi referit deja. Amintesc: autoritatea poliþieneascã ºi consiliul consultativ, ale cãror scopuri reprezintã, în mod deosebit, îmbunãtãþirea prestaþiei Poliþiei, prin adaptarea activitãþilor acesteia la solicitãrile comunitãþii; înfiinþarea Corpului naþional al poliþiºtilor, prin care se asigurã dezvoltarea unui organism profesional, care sã apere drepturile ºi interesele acestora.

Doresc, distinse doamne ºi domni senatori, sã fac o scurtã precizare, aici, aceea cã Poliþia doreºte sã rãmânã o instituþie bine organizatã, strânsã în jurul prevederilor legale, pe care sã le aplice cu mult mai multã claritate ºi eficienþã. În acelaºi timp, Poliþia ºi poliþiºtii simt nevoia, au nevoie Ñ, ºi sunt convins cã vor avea ºi înþelegerea dumneavoastrã Ñ ca drepturile lor sã fie mult mai clar exprimate ºi apãrate atunci când se impune. Or, cum acest lucru nu poate fi atribuit unor structuri de nuanþã sau de relevanþã sindicalã, am gãsit de cuviinþã ca aceste instituþii sã preia responsabilitatea ºi sarcina reprezentãrii, apãrãrii intereselor structurii ºi a membrilor ei componenþi, a poliþiºtilor.