Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·15 decembrie 2001
Senatul · MO 186/2001 · 2001-12-15
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 10Ñ15 decembrie a.c.
Probleme organizatorice: Adoptarea procedurii de urgenþã pentru pro- punerea legislativã privind declararea zilei de 22 decembrie ca ”Ziua libertãþii RomânieiÒ
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor aflate în divergenþã la proiectul de Lege nr. 97/2001 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor
· procedural · adoptat
· procedural
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor aflate în divergenþã la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
287 de discursuri
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 6 decembrie 2001, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Pusk‡s ValentinZolt‡n Ñ pe care îl invit la prezidiu Ñ ºi domnul senator Aurel Panã, secretari ai Senatului.
Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 101 colegi, pânã în acest moment.
Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.
De la lucrãrile Senatului absenteazã motivat un numãr de 12 domni senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 8 colegi sunt plecaþi în delegaþie, iar un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu.
Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la ora 13. Ordinea de zi v-a fost distribuitã.
Dacã în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi aveþi de fãcut obiecþiuni? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi.
Cu 82 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri, programul de lucru al zilei de astãzi a fost aprobat de plenul Senatului.
Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut obiecþiuni? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.
Înainte de a intra la punctul 1 din ordinea de zi, respectiv la probleme organizatoriceÉ la aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna viitoare, sunt convins cã sunt în asentimentul dumneavoastrã sã adresãm felicitãri colegilor noºtri, domnii senatori: Vãcãroiu, Popa, Pãcuraru, Pãtru, Rahãu, Sin cu ocazia Sfântului Nicolae.
La mulþi ani, domnilor!
Din salã
#15438Pe grupuri. Pentru cã Dumnezeu a fost darnic, observaþi cã din fiecare grup parlamentar se regãseºte cel puþin un coleg care sã poarte numele Nicolae. Dacã ne vor invita la un loc, va fi cu atât mai bine.
Stimaþi colegi, pentru sãptãmâna viitoare Biroul permanent vã propune urmãtorul program de lucru:
În zilele de luni Ñ 10 decembrie ºi joi Ñ 13 decembrie, lucrãri în plenul Senatului;
Marþi Ñ 11 decembrie, lucrãri în comisiile permanente, ºi miercuri Ñ 12 decembrie, ºedinþa comunã a celor douã Camere ale Parlamentului.
Vineri ºi sâmbãtã, lucrãri în circumscripþiile electorale. Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi de fãcut obiecþiuni? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Programul de lucru al sãptãmânii viitoare a fost aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 108 voturi.
Ordinea de zi pentru ºedinþele de luni ºi joi vã este distribuitã.
De asemenea, la ”Probleme organizatoriceÒ, vã anunþãm cã a fost depus la Biroul permanent o propunere legislativã, iniþiatã de un grup de parlamentari, prin care se solicitã declararea zilei de 22 decembrie ”Ziua libertãþii RomânieiÒ, înregistratã la Senat în 5 decembrie 2001.
Pentru aceastã propunere legislativã se solicitã, în conformitate cu prevederile Constituþiei, procedurã de urgenþã, procedurã care trebuie sã fie aprobatã de plenul Senatului.
Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra procedurii de urgenþã, solicitatã la aceastã propunere legislativã.
Aprobatã de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ºi 8 contra.
La punctul 2 în ordinea de zi avem înscrisã constituirea unei comisii de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor.
Rog grupurile parlamentare sã nominalizeze domnii senatori.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.
Propunem pe domnii senatori Matei Viorel, Fãniþã Triþã ºi doamna Sporea Elena.
La ce orã?
Din salã
#1759913,00!
Adresãm rugãmintea ca lucrãrile Senatului sã nu fie abandonate înainte de ora 13,00.
Mulþumescu.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Propunem pe domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Valentin Dinescu.
Din salã
#17934Unde?
Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., o propunere.
Propunem pe domnul senator Aurel Panã.
Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Propunem pe domnul senator Pete ªtefan.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu propunerile fãcute? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 101 voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.
La punctul 3 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.
Rog colegii care au fãcut parte din comisia de mediere sã vinã la tribunã.
Vã rog sã observaþi, din partea Senatului au fost 7 domni senatori: Belaºcu Aron, Crãciun Avram, Hârºu Ion, Ciocan Maria, Horga Vasile, Petre Maria, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.
În cadrul comisiei de mediere colegii din Camera Deputaþilor au acceptat textele din Senat. Faþã de aceastã situaþie, vã rog sã luãm act, prin vot, despre raportul înaintat de membrii comisiei de mediere.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 102 voturi pentru ºi douã abþineri. Înseamnã cã avem ºi 2 colegi deputaþi printre noi.
La punctul 4 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/2001 privind aprobarea preluãrii de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei a drepturilor ºi obligaþiilor, inclusiv a obligaþiilor de platã a cotizaþiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Organizaþiei interguvernamentale pentru transporturile internaþionale feroviare (OTIF), constituitã în conformitate cu prevederile Convenþiei cu privire la transporturile internaþionale feroviare (COTIF).
Din partea Senatului au participat domnii senatori Doru-Laurian Bãdulescu, Novolan Traian, Dinu Marin, Seche Ion, Bîciu Constantin, Nicolae Paul Anton Pãcuraru, Pete ªtefan.
A fost o singurã poziþie în divergenþã. La articolul unic comisia de mediere a acceptat textul Senatului.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã luãm act, prin vot, despre raportul comisiei de mediere.
Aprobat de plen cu 101 voturi pentru ºi douã abþineri. La punctul 5 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei
Guvernului nr. 69/2001 privind ratificarea Protocolului din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenþiei privind transporturile internaþionale feroviare (COTIF), semnatã la Berna la 9 mai 1980, (Protocolul 1999), semnat la Vilnius la 3 iunie 1999.
Colegii noºtri, 7 senatori Ñ n-am sã-i mai citesc Ñ au reuºit sã impunã în comisia de mediere textele Senatului.
Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã luãm act, prin vot, despre raportul comisiei de mediere, înaintat celor douã Camere.
Raport aprobat de plen în unanimitate, cu 93 de voturi.
La punctul 6 în ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare ºi alte dispoziþii cu caracter financiar.
În raportul comun, vã rog sã observaþi, la punctul 3 comisia de mediere ne propune un text nou, acceptat în unanimitate de colegii senatori ºi deputaþi.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 2, la articolul 1 punctul 1, dupã alineatul 1 al articolului 3 sã fie introdus un nou alineat, cu textul Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text aprobat de plen cu 95 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.
La punctul 3 din raport, textul Camerei Deputaþilor, alineatul 1 al articolului 4. Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, 5 contra, 5 abþineri.
La punctul 4, textul Camerei Deputaþilor. Introducerea punctului 3[1] dupã punctul 3 al articolului 1.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Plenul Senatului aprobã textul cu 88 de voturi pentru, 8 contra ºi 4 abþineri.
La punctul 5 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Articolul 17.
Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri.
La punctul 6 din raport, text Camera Deputaþilor.
Vã consult dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Text aprobat de plenul Senatului cu 96 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.
Îi mulþumesc domnului senator Hriþcu Florin pentru susþinerea raportului.
Eu vã mulþumesc dumneavoastrã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 2 din raport, douã noi texte la alineatele 3
ºi 4 ale articolului 2, în varianta Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Articolul 2 aprobat de plen, în varianta Camerei Deputaþilor, cu 96 de voturi pentru, 5 contra ºi 4 abþineri.
La punctul 3 din raport, comisia de mediere ne propune introducerea unui text nou, 2[1] , în varianta Camerei Deputaþilor.
Îl rog pe domnul senator Aron Belaºcu ca, atunci când Domnia sa apreciazã necesar, sã intervinã.
Am înþeles.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articolul 2[1] Ñ text nou Ñ aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, 4 contra ºi 5 abþineri.
La punctul 4 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Sunt textele de la articolul 3 ºi alineatul nou-introdus, alineatul 2, da? Ca sã nu greºim. Este vorba de douã amendamente la acelaºi punct.
Vã consult dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.
Articolul 3 aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru ºi 8 abþineri.
La punctul 5 din raport, text Camera Deputaþilor, la articolul 4 punctele 1, 2, 3, 4, 5 ºi 6.
Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articolul 4 aprobat de plenul Senatului în varianta propusã de comisia de mediere ca text al Camerei Deputaþilor, cu 95 de voturi pentru, unul contra ºi 6 abþineri.
La articolul 5 comisia de mediere ne propune varianta Camerei Deputaþilor, respectiv abrogarea articolului 5, da?
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 7 abþineri. La punctul 7 din raport, textul la articolul 6, varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plenul Senatului cu 91 de voturi pentru, unul contra ºi 8 abþineri.
La punctul 8 din raport, articolul 7, în varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
Articolul 7 a fost aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, unul contra ºi 5 abþineri.
Poziþia 9 din raport, articolul 8, text în varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol aprobat de plen cu 93 de voturi pentru, douã contra ºi 4 abþineri.
La punctul 10 din raport, textul articolului 9 din proiectul de lege, în varianta Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, douã contra,
- 4 abþineri.
- Articolul 9[1] , nou-introdus, în varianta Camerei
- Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru ºi 6 abþineri.
- Articolul 9[2] , nou-introdus, în varianta Camerei Deputaþilor. Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. - Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 3 contra,
- 3 abþineri.
- Punctul 13 din raport, articolul 9[3] , nou-introdus, în
- varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Adoptat de plen cu 98 de voturi pentru, douã contra,
- 3 abþineri.
- Punctul 14 din raport, articolul 9[4] , text în varianta
- Camerei Deputaþilor.
- Intervenþii? Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi
- prin vot.
- Aprobat de plen cu 90 de voturi pentru, 3 contra,
- 3 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
- 3 abþineri, cu precizarea caracterului legii, de lege organicã. Mulþumesc domnului senator Belaºcu Aron.
La punctul 9 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile.
Invit unul dintre colegii care au participat la comisia de mediere, respectiv domnii senatori: Popescu DanMircea, Doru-Laurian Bãdulescu, Dinu Marin, Novolan Traian, Nedelcu Mircea, Pãcurariu Iuliu, Pãcuraru Nicolae Paul Anton.
Textele propuse, dupã comisia de mediere, sunt toate în varianta Camerei Deputaþilor.
Vã consult dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt intervenþii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
- Punctul 2 din raport, articolul 1, text Camera
- Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
- Aprobat de plen cu 95 de voturi pentru, unul contra,
- 3 abþineri.
- Punctul 3 din raport, articolul 12, text Camera
- Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
- Aprobat de plen cu 105 voturi pentru, douã contra,
- 3 abþineri.
- Punctul 4 din raport, articolul 2, text Camera
- Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi
- prin vot.
- Articol aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, unul
- contra, 6 abþineri.
- Punctul 5 din raport, articolul 5 alineatul 2, text
- Camera Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Text aprobat de plen cu 103 voturi pentru, douã con-
- tra ºi o abþinere.
- Punctul 6 din raport, articolul 9 alineatele 1 ºi 3, text
- Camera Deputaþilor.
Intervenþii? Nefiind intervenþii din partea domnilor senatori, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Articol aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, unul
- contra, 3 abþineri.
- Punctul 7 din raport, articol nou-introdus, articolul 9
- alineatul 4[1] , text în varianta Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Aprobat de plen cu 97 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Punctul 8 din raport, articolul 10 literele c) ºi r), texte
- Camera Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
- Articol aprobat de plenul Senatului cu 96 de voturi
- pentru, unul contra, 4 abþineri.
- Punctul 9 din raport, articolul 12 litera p[1] , nou-introdus.
- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, unul contra
- ºi 3 abþineri.
- Punctul 10 din raport, articolul 19 punctul 1, text
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Soluþie aprobatã de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, douã contra, douã abþineri.
Punctul 12 din raport, textul articolului 21 alineatul 1 în varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol aprobat de plen cu 97 de voturi pentru, douã contra, douã abþineri.
Punctul 13 din raport, în varianta Camerei Deputaþilor, respectiv abrogarea articolului 27.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Soluþie aprobatã de plen cu 87 de voturi pentru ºi 3 contra.
Punctul 14 din raport, textul articolului 3 în varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 10 în ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaþiei pe Canalul DunãreÑMarea Neagrã ºi Canalul Poarta AlbãÑ MidiaÑNãvodari.
Vã rog sã luãm act de el. Avem un singur punct în divergenþã, acceptat de colegii din comisia de mediere. Este textul Senatului.
Motiv pentru care
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## **Domnul Nicolae Berechet Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne:_
Aº vrea sã-mi permiteþi sã vã mulþumesc pentru ocazia, absolut importantã, de a fi eu cel care expun numai câteva din motivele care au stat la baza prefigurãrii unei alte reglementãri a funcþionãrii Poliþiei Române. Am ºi un pic de justificatã emoþie, pentru cã în pãrþile care, probabil, nu vor fi exact aºa cum le-am gândit îmi regãsesc ºi eu o contribuþie, în perioada cât am fost ºeful acestei instituþii. Pãrþile care vor întregi în mod fericit statutul
aparþin colegului meu, domnul general Sandu, ºi celor care l-au finalizat, astfel încât vreau sã cer permisiunea, intrând acum în expunerea propriu-zisã, sã motivez cã acest proiect de Lege privind funcþionarea Poliþiei Române a urmãrit, ºi eu presupun cã reuºeºte sã asigure, câteva reglementãri, unele de noutate, altele de noutate absolutã. Toate, însã, de necesitate ºi utilitate pentru mai buna funcþionare a instituþiei.
Astfel, activitatea Poliþiei Române se defineºte, de aceastã datã, într-un cadru general, cu precizarea specificitãþilor, a unor modalitãþi de acþiune moderne, impuse prin lege ºi condiþionate de modificãrile care au intervenit în problematica gestionatã de Poliþie. ªi, nu în ultimul rând, modificãri de noutate privind structura organizatoricã a acestei instituþii.
În mod deosebit raporturile dintre Poliþie, pe de o parte, ºi autoritãþile judeþene, autoritãþile locale Ñ prefecþi, consilii judeþene, consilii locale ºi primari Ñ, pe de altã parte, sunt reliefate ca fiind bazate pe principiile cooperãrii, a informãrii reciproce privind aspectele de interes comun.
Sunt prevãzute modalitãþi, eu aº spune tehnice ºi clar definite, de împiedicare ºi neutralizare a unor acþiuni agresive a unor persoane care tulburã ordinea ºi liniºtea, inclusiv dreptul ºi obligaþia folosirii forþei, a armelor albe sau a armelor de foc, precum ºi limitele în care se pot desfãºura aceste acþiuni. Nu numai dupã opinia mea, ci ºi cea a tuturor poliþiºtilor, este o necesitate pentru cã starea generalã, starea operativã, starea de criminalitate, prin evoluþia ei ºi evoluþiile... pe care dumneavoastrã ºtiþi ce sens au, cere, cu justificatã ºi legitimã îndrituire, o asemenea reglementare.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Îl consult pe domnul general Sandu dacã, în acest moment, doreºte sã aducã precizãri suplimentare. Dacã nu, sã ascultãm raportul comisiilor.
## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_
Pleacã domnul general ºi eu aveam sã-i pun o întrebare!
Vã rog!
Deºi nu suntem în procedura regulamentarã, dar solicitarea dumneavoastrãÉ
Dacã nu este, atunci sã rãmânã domnul general, sã prezinte comisiaÉ
Vã rog, aveþi cuvântul!
În expunerea dumneavoastrã aþi pronunþat de 4Ñ5 sau chiar de mai multe ori cuvântul ”statutÒ. Aþi fãcut prezentarea ºi pentru viitoarea dezbatere la Statutul poliþistului?!
Nu. M-am referit strict la prevederile statutului, aºa cum sunt ele supuse discuþiei în ºedinþa în plen a Senatului de astãzi.
Mulþumit de rãspuns, domnuÕ senator Badea?! Da, mulþumesc.
Rog colegii din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi din Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã prezinte raportul.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Mã simt obligat sã dau unele explicaþii înainte de a vã citi raportul comun al celor douã comisii.
Este vorba deÉ
Suntem în faþa unui ºir de legi extrem de importante. Este vorba de Legea Poliþiei, Legea Poliþiei de Frontierã, de Legea Jandarmeriei, a Statutului poliþistuluiÉ toate aceste legiÉ poate cã, în mod normal, unii dintre Domniile voastre se gândesc cã ar fi fost bine sã începem cu o Lege a Ministerului de Interne ºi pe urmã o dezvoltare a acesteia prin legile specifice instituþiilor pe care le-am pomenit. Lucrurile le-am luat invers, însã vã garantez cã am avut pe masa noastrã, pe birourile noastre, toate aceste proiecte de lege, analizându-le în ansamblu de aºa manierã, încât în final la Legea Ministerului de Interne sã putem perfecþiona acolo unde vom simþi nevoia.
În acelaºi timp, vã garantez cã cele douã comisii au lucrat cu specialiºtii din ministerul respectiv cu ambiþia de a crea o lege solidã, care sã permitã Poliþiei Române sã devinã modernã, europeanã, chiar mondialã.
Permiteþi-mi sã trec la citirea rapoartelor comune, sunt douã rapoarte.
Comisiile, cu majoritate de voturi ”pentruÒ, au adoptat raport de admitere, cu amendamentele prevãzute în anexa la prezentul raport comun, ºi îl supun spre aprobare plenului Senatului. Daþi-mi voie sã citesc ºi raportul suplimentar.
Observând raportul iniþial, dupã discuþii ºi consultãri cu specialiºtii superiori ai Ministerului de Interne, ºi având în vedere importanþa deosebitã a proiectului de lege, precum ºi delimitarea cât mai clarã, de competenþã ºi atribuþii, între cele douã instituþii naþionale de ordine ºi liniºte publicã, Poliþia Românã ºi Jandarmeria Românã, s-au conturat modificãri ºi completãri la textele proiectului de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, cuprinse în anexa care face parte integrantã din acest raport suplimentar.
Solicitãm plenului Senatului sã aibã în vedere, la dezbaterea ºi aprobarea proiectului de lege, deopotrivã, raportul iniþial ºi acest raport suplimentar.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã sã fie adoptat conform art. 74 alin. (1) din Constituþia României.
Vã mulþumesc!
Îl consult pe domnul senator Predescu dacã doreºte sã adauge argumente?!
Doar un considerent, domnule preºedinte ºi anume, anexa supliment la raport se justificã prin modificãrile ºi completãrile operate, care sunt de naturã sã sublinieze organizarea ºi funcþionarea cât mai bunã a Poliþiei Române. Dupã cum rezultã din analiza comparativã, accentul cade pe profesionalism, pe aranjarea în text a organizãrii ºi funcþionãrii structurilor Poliþiei Române, astfel încât, unitatea, raporturile, subordonarea sã fie aduse cât mai real la îndeplinire prin practica pe care poliþiºtii o vor consacra ca adevãr ºi dreptate a principiilor care stau la baza organizãrii Poliþiei Române, ºi care, dupã cum aþi reþinut din expunerea domnului secretar de stat, beneficiazã prin noua reglementare ºi de experienþa bogatã a altor poliþii, din alte state.
Sperãm ca dumneavoastrã, domnilor senatori, domnilor colegi, sã primiþi atât anexa primã, cât ºi suplimentul la aceasta, în completarea textului adoptat de Camera Deputaþilor, apreciindu-le ca fiind necesare pentru mai buna reglementare a Legii Poliþiei Române. Mulþumesc.
## Da, vã mulþumesc!
Declar deschise dezbaterile generale.
Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã?! Domnul senator Iorgovan, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).
Domnule senator Iorgovan, aveþi cuvântul!
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
## Domnule general,
Este, fãrã îndoialã, un moment cu totul aparte, astãzi, în Senatul României, când noi suntem chemaþi sã ne aplecãm asupra acestui proiect de lege, care, fãrã nici un fel de exagerare, marcheazã o piatrã în istoria nu numai a Poliþiei, ca atare, pentru cã Poliþia nu este ceva în sine, ca de altfel ºi Armata. Poliþia este unul dintre serviciile publice ale naþiunii ºi, implicit, ale statului român. ªi nu este deloc unul ºi acelaºi lucru ca acest serviciu, de importanþã crucialã pentru liniºtea, pentru siguranþa oamenilor, dar, în acelaºi timp, ºi pentru dãinuirea noastrã aici, ca neam ºi ca þarã, sã fie organizatã într-un fel sau în alt fel. Se poate spune cã pânã la aceastã lege, chiar dacã noi, dupã Revoluþie, am schimbat denumirea din ”MiliþieÒ în ”PoliþieÒ, în ceea ce priveºte organizarea, prea multe nu s-au întâmplat ºi nici nu aveau cum sã se întâmple, atâta vreme cât nu s-a schimbat filozofia care stã în spatele acelei organizãri.
Nu este unul ºi acelaºi lucru sã consideri poliþistul un militar care este supus tot timpul ordinului, încarcerãrii, acþiunilor specifice militarilor sau sã consideri poliþistul un funcþionar public care este al cetãþii ºi care se comportã, pânã la urmã, la comanda cetãþii, a structurilor sociale. Este motivul pentru care în aceastã lege vom gãsi unele lucruri pe care noi, care suntem obiºnuiþi cu formulele vechi, s-ar puteaÉ ºi nu întâmplãtor aceastã lege se discutã acum, ea se discutã acum, ºi o spune cineva care cam ºtie despre ce este vorba, pentru cã noi nu am avut clare anumite aspecte. Întâmplarea fericitã face ca legea aceasta sã se discute în Senatul României când ºedinþa este prezidatã de un fost ministru de interne. Noi am discutat în comisii pe larg ºi, în urmã cu ani, noi oamenii politici, care vedeam lucrurile Ñ îndrãznesc sã spun Ñ mai departe decât cei care conduceau atunci Poliþia, încercam sã-i facem sã înþeleagã cã Poliþia trebuie sã devinã ceva, altfel, aºa cum este în Franþa, Anglia, Germania etc. Reacþia de respingere a fost vehementã din partea poliþiºtilor.
Acum, constatãm cu satisfacþie cã acest proiect de lege, dacã este dus pânã la capãt, ºi va fi dus pânã la capãt, acest lucru se datoreazã înþelepciunii celor care conduc Poliþia la ora actualã, pentru cã ei, în sfârºitÉ sau mai exact, în sfârºit, la conducerea Poliþiei au ajuns oameni cu gândire europeanã. N-am sã insist adupra elementelor de noutate, Domniile voastre le cunoaºteþi, dar, totuºi, este important de reþinut cã în baza acestui act normativ poliþiºtii, cât sunt ei de poliþiºti, nu sunt supuºi numai ºi numai dorinþei ºefilor. Ei devin persoane cu un statut special, sigur, n-am ajuns pânã acolo încât sã reglementãm un sindicat al poliþiºtilor, dar existã o structurã profesionalã a poliþiºtilor, care structurã profesionalã nu este strict formalã; ea, prin reprezentanþii ei la toate nivelurile, participã la actul de decizie, participã la aspectele care sunt legate de cariera poliþiºtilor. Aceste este un aspect.
Vã mulþumesc, domnule senator. Îl invit la tribunã pe domnul senator Badea.
Sigur, precizarea foarte importantã a domnului senator Antonie Iorgovan este aceea cã Grupul parlamentar
P.S.D. susþine proiectul de lege ºi am sã adresez rugãmintea, tuturor celor care vorbesc în numele grupurilor parlamentare, sã-ºi expunã punctul de vedere, în final, desigur, în sensul dacã susþin sau nu proiectul de lege.
## Domnule preºedinte,
## Onorat auditoriu,
Eu sunt conºtient cã orice intervenþie a noastrã, a opoziþiei, în general, ºi a Grupului parlamentar al Partidului România Mare a cãpãtat acum o lipsã de perspectivã. Am vãzut asearã o emisiune care m-a pus serios pe gânduri, dacã ar trebui sã mai acþionãm în vreun fel în Parlamentul acesta sau sã ne luãm hainele ºi sã ne vedem de treaba noastrã, acolo de unde venim.
Prezentul proiect de lege face, de mai mulþi ani, obiectul dezbaterii în comisii, pe la C.S.A.T.É pot sã spun cã este o lege navetistã. În comisiile noastre, aproape jumãtate de an, s-a dezbãtut aceastã problemã. S-a întrerupt, s-au cãutat soluþiiÉ pânã la urmã, vãd cã aceste soluþii au rãmas tot cele de la care s-a pornit iniþial. Personal, am cam obosit sã demonstrez cã demilitarizarea Poliþiei este o mare greºealã, ºi nu o mare greºealã, ci un grav abuz al puterii, dacã ea va fi adoptatã, ºi sunt sigur va fi adoptatã, pentru cã disciplina de partid funcþioneazã în forma în care se prezintã astãzi.
Motivaþiile cã ne-ar cere cineva, nu ºtiu de la care organisme internaþionale, nu þin, pentru cã nu sunt adevãruri. Faptul cã ar trebui sã ne aliniem ºi noi francezilor sau nu ºtiu cãror þãri, dupã care ne orientãm atunci când luãm diverse mãsuri, mai ales din punct de vedere legislativ, de asemenea, nu cred cã sunt valabile, pentru cã la noi este o anumitã situaþie, acestea sunt þãri cu tradiþie, cu organe ale administraþiei de stat mult dezvoltate faþã de ceea ce avem noi acum, care abia încercãm sã realizãm niºte lucruri.
Deci ea este o iniþiativã româneascã, care, dupã pãrerea mea, va duce, dacã va fi adoptatã, la disoluþia Poliþiei ºi nu la întãrirea acestui organism foarte necesar securitãþii ºi siguranþei naþionale. De fapt, procesul acesta de dezorganizare a început. Tot la comandã s-a votat acea lege privind trecerea evidenþei informatizate a persoanei, care de abia fusese organizatã ca lumea, cu niºte fonduri din exterior, nu mai vorbesc de posibilitãþile logistice, care a fost trecutã la primãrii, paºapoartele au fost trecute, de asemenea, de la Poliþie la prefecturi ºi aºa mai departe. Chiar din dezbaterile care au avut loc atunci a rezultat cã aceste mãsuri, deºi au caracter de lege, nu vor fi puse în aplicare decât foarte târziu, eventual, pe la începutul anului viitor.
## Da, ºi eu vã mulþumesc.
Invit la tribunã, din partea Grupului parlamentar P.N.L., pe doamna senator Norica Nicolai.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Fãrã îndoialã, orice instituþie reflectã conþinutul democratic al unei naþiuni, ºi Poliþia nu face excepþie de la acest lucru. Putem vorbi despre un avatar al Poliþiei Române din 1990 pânã în 1997, de tranformarea ei din miliþie popularã în miliþie democraticã, dar cert este cã astãzi, în 2001, putem vorbi de o Poliþie care dã dovadã de profesionalism în abordarea criminalitãþii organizate. Aceastã lege, fãrã îndoialã, nu este cel mai bun lucru care i se poate întâmpla Poliþiei Române, ea priveºte doar structura organizatoricã a acestei instituþii. Noi am avut numeroase dezbateri, aºa cum sublinia ºi domnul Badea, pentru cã este un act de foarte mare responsabilitate pentru Parlament sã creeze o instituþie care trebuie sã realizeze atributele fundamentale ale unui stat Ñ liniºtea ºi siguranþa cetãþeanului. Aºa se explicã numãrul foarte mare de amendamente fãcute la Senat ºi faptul cã ele au fost acceptate. Sper cã ºi Poliþia Românã va accepta aceste amendamente, care contravin viziunii iniþiale a celor ce au iniþiat aceastã lege.
Vã mãrturisesc cã am avut numeroase dezbateri în legãturã cu înfiinþarea unui corp profesional al Poliþiei, este un model englez, care se transpune în practica poliþieneascã româneascã, dar am preferat sã acceptãm
un corp profesional, pentru cã nu vom accepta niciodatã politizarea Poliþiei, lucru care se întâmplã frecvent în practica noastrã curentã.
Un lucru este însã de semnalat, un lucru care poate pune sub semnul întrebãrii modul în care aceastã instituþie se va organiza.
Este ºtiut faptul cã Poliþia se organizeazã în douã componente, prima fiind aceea a procesului penal, ca factor al cercetãrii penale, al urmãririi penale, cea de a doua este componenta de serviciu public al statului, care vizeazã asigurarea ordinii ºi liniºtii publice ºi, implicit, a siguranþei cetãþeanului. Dacã nu vom modifica ºi procedura penalã, în sensul fluidizãrii ºi flexibizãrii modului în care se desfãºoarã urmãrirea penalã, vom avea, în continuare, aceleaºi probleme de practicã penalã deficitarã, ca sã nu spun clientelarã, pentru cã poliþiºtii trebuie sã fie independenþi ºi atunci când soluþioneazã o cauzã. Ei nu trebuie sã se supunã ordinelor ºefului ierarhic superior, ci, în primul rând, ordinului legii, ceea ce, din pãcate, nu prea s-a mai întâmplat în Poliþia Românã, în soluþionarea a foarte multe cauze.
Da, vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar P.D. domnul senator Panã.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
De la început þin sã subliniez faptul cã Grupul parlamentar al Partidului Democrat susþine ºi va vota actualul proiect de act legislativ. În afara faptului cã are niºte valenþe care ne apropie de sistemele de organizare moderne, europene eu cred cã nu trebuie sã uitãm cã astãzi putem da ºi un mesaj. Trebuie sã ne reamintim cã astãzi se discutã o problemã foarte importantã legatã de libera circulaþie a cetãþenilor în Comunitatea Europeanã, cã este întrunirea miniºtrilor de externe ºi a miniºtrilor justiþiei ºi cred cã nu numai delimitarea clarã dintre cele douã instituþii publice, pentru asigurarea ordinii ºi liniºtii publice, Jandarmeria ºi Poliþia, eu cred cã ceea ce urmeazã ca pachet legislativ ulterior vine sã facã precizãrile necesare, aºa cum s-a subliniat aici, prin Statutul poliþistului, dacã este activitate fãcutã în civil, aºa cum a mai fost organizatã, sau va fi în continuare o instituþie militarã.
Având în vedere faptul cã s-a depus o muncã foarte importantã la nivelul comisiei de specialitate, nenumãratele dialoguri avute cu Ministerul de Interne, faptul cã este o lege care, la etapa actualã, corespunde unui anume nivel ºi rãspunde unor cerinþe ºi unor aºteptãri, încã o datã, subliniez, Grupul parlamentar al Partidului Democrat susþine ºi voteazã pentru adoptarea acestui act normativ.
## Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar U.D.M.R., domnul senator Seres DŽnes.
## Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Sigur cã noua structurã organizatoricã ºi funcþionarea Poliþiei Române, practic, corespunde unei necesitãþi a societãþii. Transformãrile din ultimii 10 ani de fapt vizeazã transformarea societãþii în sensul democratizãrii societãþii, a creãrii statului de drept ºi, ca atare, ºi Poliþia trebuie sã rãspundã acestor necesitãþi.
Dacã avem în vedere prevederile art. 1, unde se spune cã Ministerul de Interne este o instituþie specializatã a statului, prin care se asigurã ºi se apãrã drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþeanului, a persoanei, a proprietãþii private ºi publice, prevenirea ºi descoperirea infracþiunilor, respectarea ordinii ºi liniºtii publice în condiþiile legii, de fapt, este obiectul noii structuri organizatorice ºi funcþionale a Poliþiei Române.
Sigur cã am auzit ºi câteva cuvinte nostalgice vizavi de structura Poliþiei din statul totalitar, cu care nu putem fi de acord, pentru cã atunci Poliþia Românã de fapt, a fost un instrument de impunere a voinþei puterii de atunci. Nu, Poliþia trebuie sã fie în slujba cetãþenului, sã reprezinte interesele acestuia ºi, ca atare, vedem ºi constituirea acelor structuri colective consultative prin care sunt atraºi cetãþenii în vederea apãrãrii intereselor lor, de altfel.
De asemenea, comunitãþile locale pot sã-ºi spunã cuvântul vizavi de funcþionarea acestei structuri. Ca atare, noi gãsim potrivitã noua structurã.
Sigur, este un pas foarte important spre demilitarizarea Poliþiei, pe care ºi noi o avem în programul nostru,
ºi, ca atare, Grupul parlamentar U.D.M.R. sprijinã ºi va vota aceste proiect de lege.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Au fost expuse punctele de vedere în numele grupurilor parlamentare, motiv pentru care declar dezbaterile generale închise.
Îl consult pe domnul general Sandu, dacã doreºte sã facã anumite precizãri faþã de intervenþiile colegilor senatori.
## **Domnul Florian Sandu** Ñ _ºeful Poliþiei Române_ _**:**_
Aº vrea sã expun un punct de vedere vizavi de Legea Poliþiei Române ºi referitor la cele care au fost ridicate de domnii senatori. Oricum, le mulþumesc tuturor pentru cã ºi-au expus punctele de vedere.
De asemenea, încerc sã motivez de ce este aºa Legea Poliþiei Române, în aceastã formã, ºi de ce nu altfel.
Vizavi de demilitarizarea Poliþiei, în primul rând cã nu aceastã lege rezolvã aceastã problemã, ci Statutul cadrelor de poliþie, pe de o parte. Pe de altã parte, în aceastã lege este prevãzut faptul cã Poliþia trebuie sã-ºi desfãºoare activitatea ºi poliþiºtii trebuie sã aibã o acþiune legitimã. De asemenea, s-a avut în vedere cã trebuie sã ne apropiem foarte mult de comunitate. Ca sã putem sã penetrãm toate sistemele, ca sã putem sã prindem hoþii, ca sã putem sã procesãm informaþiile privind crima organizatã avem nevoie de o colaborare cu cetãþenii, avem nevoie ca ei sã ne sprijine în tot ceea ce facem. Gândiþi-vã cã fãrã o colaborare cu ei nici o Poliþie din lume nu poate sã facã mare lucru.
De asemenea, acest lucru este prevãzut prin faptul cã, la deciziile care trebuie luate de Poliþie, apare o structurã, o strucutrã a comunitãþii, care aratã care este comanda socialã, stabileºte care sunt obiectivele Poliþiei, iar Poliþia, prin indicatorii de calitate, indicatorii statistici ºi de cantitate, cautã sã îndeplineascã aceste obiective tocmai ca sã fie în slujba comunitãþii.
De asemenea, avem în vedere un Corp naþional al poliþiºtilor, tocmai pentru ca ºi poliþiºtii, care nu au dreptul sã aibã sindicat, sã aibã pe cineva care sã le apere drepturile, care sã le asigure sau sã-i lipseascã de grijile vizavi de dotare, vizavi de drepturile salariale ºi aºa mai departe.
Referitor la faptul cã organizarea Poliþiei sau Legea Poliþiei face parte dintr-un complex de legi, aceastã Lege a Poliþiei realizeazã cadrul organizatoric, iar cea care se referã la urmãrire penalã, serviciu public, în afarã de Codul procedurilor penale, mai este ºi organizarea Justiþiei, cum se va face, iar Poliþia se va alinia din acest punct de vedere.
## Vã mulþumesc.
Vã adresez rugãmintea sã faceþi precizarea, fie acum, la începutul dezbaterii pe articole, fie la fiecare articol în parte, dacã sunteþi de acord cu amendamentele propuse în raportul de bazã ºi în raportul suplimentar.
Domnul general Berechet a confirmat acest lucru. Am participat la consultãrile cu Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în principal, ºi sunt de acord cu modificãrile care au fost realizate în cele douã rapoarte.
Mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu.
## Domnule preºedinte,
V-am cerut cuvântul, mai am sã spun câteva cuvinte, scurt, în legãturã cu aceastã lege.
În 12 ani de zile ceva s-a schimbat în aceastã þarã. Nu se putea ca în cadrul Poliþiei, în cadrul Armatei, deci în cadrul acelor instituþii care asigurã securitatea, liniºtea publicã, nu se putea sã nu se întâmple ceva, nu se putea sã nu ne gândim la noi structuri, la o nouã concepþie a datoriei pe care trebuie s-o aibã poliþiºtii sau militarii Armatei.
Noi nu am pierdut... Când am lucrat la aceastã lege, am încercat, în primul rând, sã creãm o lege modernã Ñ cum spunea colegul Iorgovan Ñ filozofia legii Ñ eu aº adãuga, deºi poate se suprapune Ñ ºi spiritul legii respective, deci filozofia modului de lucru în care noi am asigurat aceastã lucrare.
Vã asigur cã tradiþia în România a fost a unei Poliþii civile ºi, ca unul care, deºi foarte tânãr la vremea respectivã, vã garantez cã disciplina în Poliþia din intervalul dintre cele douã rãzboaie ºi chiar înainte de primul rãzboi mondial, deci de la Unire, era o disciplinã care se compara perfect cu o disciplinã militarã. Disciplina este un element care trebuie sã fie acceptat, care trebuie sã fie un element al educaþiei celui care rãspunde de liniºtea publicã.
O sã vedeþi cã în aceastã lege pe care începem acum sã o judecãm, articol cu articol, noi am schimbat filozofia gândirii. În primul rând, grija Poliþiei nu este cum
era în trecut, se vorbea mereu de miliþia popularã, de armata poporului ºi de siguranþa publicã, de liniºtea publicã. De data aceasta, noi avem noþiuni precise, de siguranþa cetãþeanului, de liniºtea pe care trebuie s-o asigure Poliþia.
Aduceþi-vã bine aminte cã în trecutul nu foarte îndepãrat o bãtaie într-o piaþã... miliþia nu se amesteca, stãtea de o parte ºi nu se amesteca. Deci era un alt mod de gândire al datoriei pe care o avea poliþistul faþã de cetãþean. Vã rog sã fiþi convinºi cã în ceea ce judecãm astãzi nu se face o precizare exactã, aºa cum a spus ºi domnul general, al militarizãrii sau demilitarizãrii.
Demilitarizarea va fi un element pe care-l vom discuta la Statutul poliþistului.
- Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, sã trecem la dezbaterea pe articole. Vã rog sã observaþi cã primul amendament este la art. 1, dar este vorba de douã modificãri. Primul cuvânt sã-l articulãm, în loc de ”atribuþiiÒ ”atribuþiileÒ ºi folosirea singularului la persoanã.
Dacã sunt intervenþii la amendamentele de la art. 1? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 76 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, art. 1 a fost aprobat de plenul Senatului în varianta propusã de cele douã comisii.
Rugãmintea era sã observaþi cã cele douã amendamente vizau tocmai respectarea limbii române, nu altceva. Deci este bine cã suntem contra ºi în aceastã situaþie.
La punctul 3 din raport, art. 2. Iniþiatorul este de acord.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Amendament acceptat de plen cu 74 de voturi pentru,
- 18 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
La punctul 4 din raport, completarea art. 3, vã consult dacã sunt intervenþii. Iniþiatorul este de acord cu acest amendament. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 74 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, art. 3 este aprobat de plen.
La art. 4, vã consult dacã sunt intervenþii. Nefiind, vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 20 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
La art. 5 vã consult dacã sunt intervenþii. Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 76 de voturi pentru, 20 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Punctul 7 din raport, o corectare a unui termen, ”îndrumãÒ în loc de ”îndrumeazãÒ.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament.
Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 6 abþineri. Punctul 8, art. 8. De aceastã datã avem douã amendamente, amendamentul din raportul de bazã ºi amendamentul din raportul suplimentar.
Forma din raportul suplimentar.
Numai puþin, sã întreb ceva ºi imediat vã dau cuvântul.
În raportul suplimentar este un amendament, introducerea ”profesieiÒ, deci ”poliþist de profesieÒ la alin. 1, dar avem amendament în raportul de bazã la alin. 2. Îl menþinem ºi pe acela, da?
Da, da.
Deci avem amendamente la cele douã alineate. Vã rog, domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu. Mi s-a pãrut cã aþi vrut sã luaþi cuvântul. Nu?
Nu.
Domnule preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Vã vorbeºte cineva care de 11 ani ºi jumãtate a fost, tot timpul foarte, foarte aproape de aceastã importantã instituþie a noastrã, Poliþia Românã. Îi cunosc toate evoluþiile. N-am lipsit de la nici un început sau sfârºit de an la Academia de Poliþie ”Alexandru Ioan CuzaÒ. Am asistat ºi am fost prezent la foarte multe bilanþuri ºi, tot de atâtea ori, mi-am dat seama cu câtã grijã se pregãtesc aceºti oameni care, înainte de toate, ne asigurã liniºtea.
De aceea consider foarte potrivitã propunerea din anexa suplimentarã, la art. 8 alin. 1, în sensul cã Inspectoratul Poliþiei este condus de un inspector general, poliþist de profesie.
Stimate ºi stimaþi colegi,
Nu cred cã în fruntea Ministerului Justiþiei ar putea sã-ºi facã datoria mai bine decât un jurist sau în fruntea Ministerului Sãnãtãþii un om de specialitate, sau la agriculturã, mã gândesc, nu poate sã fie un filozof.
În fruntea Inspectoratului Poliþiei trebuie sã fie un poliþist de profesie ºi sunt convins cã prin aceastã precizare vom evita unele erori care s-au putut face sau care s-ar mai putea face de aici înainte.
Susþin cu toatã convingerea acest important amendament.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Deci, stimaþi colegi, sunt douã amendamente: la alin. 1 aceastã restrângere a sferei persoanelor care pot
ocupa funcþia de ºef al Inspectoratului general, sã fie poliþist de profesie, pentru a nu ajunge în situaþia ca ºi din alte profesii sã aibã acces, ºtiu eu, aºa cum au fost ºi miniºtrii despre care vorbea domnul preºedinte Quintus, ºi la sãnãtate, ºi la agriculturã, s-au regãsit ºi în alte domenii.
De asemenea, existã un amendament la alin. 2, legat de adjuncþi, cum sunt numiþi.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Revenim la art. 9 în raportul de bazã, vã rog sã observaþi cã este un amendament.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
La art. 10 avem douã amendamente. La punctul 1 avem amendament ºi în raportul de bazã, ºi în raportul suplimentar.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Da, da.
Alin. 2 însã revenim laÉ
Raportul de bazã.
Nu, nu, ambele din raportul suplimentar.
Ambele din raportul suplimentar. Bun. Vã consult dacã sunt intervenþii.
Art. 10, vã rog sã observaþi cã în raportul suplimentar el va rãmâne doar cu trei alineate, pentru cã se propune modificarea alin. 1, 2 ºi 3 ºi eliminarea alin. 4.
Corect, corect.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã consult dacã sunt intervenþii.
Dacã nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Urmãtorul amendament este propus de cele douã comisii la art. 13, la cele douã alineate.
Vã consult dacã sunt observaþii. Nefiind, vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 186/15.XII.2001
Invit în salã domnii senatori.
Punctul 12 din raport, art. 15, comisiile reunite propun amendament doar la alin. 3. Iniþiatorul este de acord.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã votaþi.
Amendament aprobat de plen cu 81 de voturi pentru,
- 12 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
La punctul 13, modificarea alin. 2 din art. 17.
Nefiind intervenþii, vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
Punctul 14 din raport, eliminarea lit. c) din art. 18. Iniþiatorul este de acord.
Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Amendament aprobat de plen cu 81 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Punctul 15, completarea ºi reformularea alineatelor. Avem, în primul rând, la art. 26 în raportul suplimentar, poziþia 3 punctul 1, iar apoi avem în raportul de bazã alin. 2, 5 ºi 12.
Menþinem cele patru amendamente, da?
Vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.
Revenim la textul de bazã.
La art. 32 se propune reformularea ºi completarea. Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã votaþi. Invit domnii senatori în salã.
Cu 85 de voturi pentru, 16 voturi împotrivã ºi o abþinere, art. 32 este aprobat de plen.
- La art. 33, de asemenea, în raportul de bazã, avem
- completarea ºi reformularea alin. 1 ºi 7. Dacã sunt intervenþii?
Vã rog, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.
Este vorba de o eroare de dactilografiere, dar trebuie corectatã. La alin. 7 se spune ”colectarea, stocarea ºi utilizarea datelor despre persoaneleÉ se faceÒ. Trebuie sã se punã ”se facÒ cã sunt mai multe.
Sunt patru, da.
Unul este în raportul suplimentar pentru punctul 1.
ªi 3 în raport...
ªi trei în raportul de bazã, la punctele 2, 5 ºi 12. Iniþiatorul e de acord? Da.
Vã consult dacã aveþi intervenþii la art. 26, pe cele patru amendamente propuse.
Întrucât nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.
Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, art. 26 este adoptat cu cele patru amendamente. La art. 31, punctul 4 din raportul suplimentar ºi punctul 16 din raportul de bazã.
La lit. b) din art. 31 avem amendament ºi în raportul de bazã, ºi în cel suplimentar.
Bãnuiesc cã rãmâne numai cel din raportul suplimentar. Este modificat, este îmbunãtãþit textul.
Da, vã rog, alte intervenþii? Vã rog, poftiþi la microfon! Domnul senator Badea.
Dimpotrivã, îmi pare rãu, eu cred cã este bine cum este în text. Acordul este cu acest cuvânt, ”colectareaÒ se face, ea.
Urmeazã stocarea ºi utilizarea. Sunt trei.
Domnule preºedinte,
Aici, în sfârºit, dat fiind cã faptele sunt în succesiune, se poate folosi ºi expresia ”se faceÒ. Nu cred cã este greºit, atât de greºit gramatical, dar cum apreciaþi...
Nu, în mod sigur, gramatical nu e greºit nici într-un fel, nici în altul.
Pentru cã nu sunt deodatã, sunt în succesiune.
Suplimentar, da.
Dar în raportul de bazã mai avem modificãri la lit. e), f), g), lit. l) se propune eliminarea ºi atât.
Deci avem, de fapt, 5 amendamente: unul în raportul suplimentar la art. 31 punctul 1 lit. b) ºi patru amendamente în raportul de bazã, modificarea lit. e), f), g) ºi eliminarea lit. l). Iniþiatorul este de acord.
Vã consult dacã sunt intervenþii.
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor propuse de cele douã comisii la art. 31.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci, ”colectarea, stocarea ºi utilizarea datelor se faceÒ sau ”se facÒ.
E o virgulã ºi un ”ºiÒ. Greºealã gramaticalã nu este nici într-un fel, nici în altul, dar e mai bine ”se facÒ.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Haide sã nu ne împotmolim în limba românã. Avem precizarea fãcutã din spate, e adevãrat, de pe scaun, de cãtre domnul senator Pruteanu, în a accepta amendamentul domnului senator Mircea Ionescu-Quintus, pe care-l
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Art. 34, din nou din raportul de bazã.
- Invit domnii senator în salã.
Art. 34 alin. 3.
Dacã sunt intervenþii asupra acestui amendament?
Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
Vã rog sã revenim la raportul suplimentar. Vã rog sã observaþi cã în acesta este propus un amendament la art. 35.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articol ºi amendament aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Revenim la raportul de bazã. Avem amendament la art. 37 alin. 3 completat ºi reformulat.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Invit domnii senatori în salã.
Dacã mai sunt intervenþii asupra proiectului de lege sau amendamente care au fost respinse ºi neluate în discuþie de noi?
Dacã nu sunt,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Indiferent ce s-ar spune, sã nu uitãm cã este, de fapt, primul proiect de lege serios trecut prin Senat, în actuala legislaturã. Proiect de lege ºi nu ordonanþã sau altceva.
Mulþumesc. Felicitãri.
Am fãcut un cadou Poliþiei Române, de Sfântul Nicolae, un proiect de lege care sperãm cã va fi ºi foarte bun.
Domnule preºedinte,
Dacã-mi permiteþi sã mulþumesc Senatului, tuturor senatorilor pentru înþelegerea de care au dat dovadã.
Încã o datã, vreau sã mulþumesc comisiilor, secretariatului comisiilor, preºedinþilor comisiilor, în speþã domnul senator Nicolaescu, domnul senator Predescu, domnul senator Roibu ºi tuturor celor care au exprimat puncte de vedere, pro sau contra.
Vã mulþumesc încã o datã.
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 12 pe ordinea de zi, susþinut, de asemenea, de reprezentanþii Ministerului de Interne, respectiv, proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1998 pentru majorarea limitelor minime ºi maxime ale amenzilor contravenþionale stabilite prin Legea nr. 25/1969 privind regimul strãinilor în România, adoptat de Camera Deputaþilor. O nouã dezbatere.
Vã rog, aveþi cuvântul. Vã rog s-o susþineþi.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Ion Predescu.
Comisia sesizatã în fond a fost Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule general.
Nu am decât sã susþin raportul la proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1998 pentru majorarea limitelor minime ºi maxime ale amenzilor contravenþionale, întrucât Legea nr. 25/1969 a fost abrogatã. Existã o altã lege care a fost adoptatã în 2001, Legea nr. 123, care are alte limite minime ºi maxime ale pedepsei.
Deci aceastã iniþiativã nu are obiect ºi sunt de acord cu soluþia adoptatã de comisie.
Mulþumesc.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Predescu.
În acelaºi sens este ºi raportul comisiei ºi vã rog sã fie acceptat ca atare.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?
Dacã nu sunt intervenþii, stimaþi colegi, vã rog sã aveþi grijã în momentul în care veþi vota raportul comisiei.
Legea este organicã, dar ordonanþa este lipsitã de obiect ºi ne-am face de ruºine dacã am ajunge sã votãm altfel decât trebuie.
Deci
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã mulþumesc. Mai aveþi vreun proiect de lege? Nu mai aveþi.
Nu. Vã mulþumesc mult.
Nu mai aveþi.
La punctul 13: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale.
Existã o solicitare.
Domnul senator Solcanu, vã rog, aveþi cuvântul.
Ion Solcanu
#86684## Domnule preºedinte,
Dat fiind faptul cã existã o serie de amendamente depuse, ºi care nu au fost discutate, aº solicita ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisie, pentru raport suplimentar.
Mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii contrare? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra solicitãrii fãcute de domnul senator Solcanu, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Vã rog sã votaþi.
Solicitare aprobatã de plen cu 82 de voturi pentru ºi 13 voturi contra.
La punctul 14: proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea reþelei de canalizare ºi a facilitãþilor de epurare a apelor uzate în ConstanþaÒ, România, semnat la Bruxelles la 16 noiembrie 2000 ºi la Bucureºti la 22 decembrie 2000.
Sunt reprezentanþii din partea ministerului...?
## **Domnul Andrei Popescu Ñ** _secretar de stat_
_în Ministerul Integrãrii Europene_ _**:**_
Da, domnule preºedinte.
Vã rog. Ministerul Muncii, da?
Vã adresãm rugãmintea, domnilor senatori, sã fiþi de acord cu raportul prezentat de Comisia economicã a Senatului, întrucât Ordonanþa Guvernului nr. 18/2001 a rãmas fãrã obiect, fiind adoptatã Legea nr. 497/2001. Eu sper ca aceastã chestiune sã nu se mai repete, în sensul cã, datoritã faptului cã trebuia sã punem în aplicare Memorandumul, ºi procedurile durau foarte mult, pe moment, s-a mers pe ideea unei ordonanþe simple. Însã, ulterior, fiind adoptatã legea în materie de cãtre dumneavoastrã, în mod practic, Ordonanþa Guvernului nr. 18/2001 a rãmas fãrã obiect.
Mulþumesc.
Vã rog, domnule senator Traian Novolan.
Domnule preºedinte,
Onorat Senat,
Având avizul favorabil al Comisiei pentru politicã externã ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Comisia economicã propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc, domnule senator.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog, sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, al Comisiei economice.
Raport aprobat de plen cu 76 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.
Deci raportul este favorabil la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2001, pe care îl
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Punctul 15 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze privind ºederea temporarã în scopul angajãrii lucrãtorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001.
Vã rog. Îi invit pe domnii senatori în salã, pentru cã, altfel, vom fi obligaþi sã facem prezenþa.
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
Nu, Ministerul Integrãrii Europene.
Da?
Domnule preºedinte,
Sunt Andrei Popescu, secretar de stat la Ministerul Integrãrii Europene.
## **Domnul Ion Giurescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ _**:**_
Deci este un proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze privind ºederea temporarã în scopul angajãrii lucrãtorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001.
Acordul încheiat între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze instituie acele reguli ce trebuie respectate de toþi cetãþenii români, care, pe baza contractelor de muncã încheiate anterior ºi înregistrate la serviciile competente ale Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale din Republica Portughezã, vin pe teritoriul acestei republici, pentru perioade determinate de timp, în scopul desfãºurãrii activitãþilor profesionale, ca lucrãtori angajaþi.
Scopul încheierii prezentului acord îl reprezintã stabilirea unei cooperãri directe între instituþiile competente ale celor douã state, în vederea facilitãrii angajãrii lucrãtorilor români în Republica Portughezã.
Instituþii responsabile pentru aplicarea acordului sunt: Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale din România ºi Institutul de Muncã ºi Formare Profesionalã din Republica Portughezã.
De asemenea, fac obiectul reglementãrii prezentului proiect de lege ºi stabilitatea procesului de selecþie, stabilirea procesului de recrutare, condiþiile de intrare pe teritoriul Republicii Portugheze, condiþiile de ºedere a cetãþenilor români pe teritoriul acestei þãri, condiþii generale de muncã.
Mulþumesc, domnule secretar de stat.
Îl rog pe domnul preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã sã prezinte raportul.
Deci proiectul de lege mai sus-menþionat a fost adoptat de Camera Deputaþilor în data de 8 octombrie 2001.
La ºedinþa Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, la dezbateri, au participat ºi reprezentanþii Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
Comisia, dupã dezbateri, a aprobat proiectul de lege mai sus-enunþat, fãrã amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat conform art. 74 alin. (2) din Constituþia României.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 86 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 16 avem înscris în ordinea de zi proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
## Vã mulþumesc.
Acordul încheiat de Guvernul României cu Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg se aplicã cetãþenilor români ºi luxemburghezi, denumiþi stagiari, care obþin un stagiu în cealaltã þarã pentru o perioadã limitatã, în scopul de a-ºi perfecþiona cunoºtinþele profesionale ºi lingvistice.
Conform art. 1 alin. 2 al acordului, stagiari sunt acele persoane care au vârsta cuprinsã între 18 ºi 35 de ani, care ºi-au încheiat pregãtirea profesionalã ºi care se angajeazã în muncã pe teritoriul statului celeilalte pãrþi contractante, pe perioade limitate de 12 luni, care poate fi prelungitã cu încã 6 luni, dupã ce, anterior, ºi-au cãutat singuri loc de muncã în statul Ñ gazdã.
Prezentul acord reglementeazã ºi instituþiile competente sã aplice aceste prevederi, dupã cum urmeazã: Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale din România ºi Ministerul Muncii ºi Ocupãrii din Marele Ducat de Luxemburg.
Faþã de cele prezentate mai sus, susþinem aprobarea prezentului proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2001.
Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte.
Comisia, dupã dezbateri, a aprobat proiectul de lege mai sus-enunþat, fãrã amendamente.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.
## **Domnul Constantin Bãlãlãu**
**:**
Domnule preºedinte, solicit cuvântul.
Vã rog.
Am o rugãminte. Deci sunt douã puncte care nu sunt ale Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, dupã care urmeazã 6 puncte ale Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu vã faceþi probleme. Luãm tot ce trebuie.
Deci raportul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, este aprobat în plenul Senatului în unanimitate, cu 84 de voturi pentru.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 17 nu participaþi?
Nu este proiectul nostru.
Atunci, vã rog sã rãmâneþi acolo, pentru cã sunt trei scaune.
Propunerea legislativã pentru modificarea art. 21 alin. (7) din Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din cadrul aparatului Senatului, republicatã.
Sã vinã ºi domnul senator Dumitru Badea.
Vã rog, domnule senator, sã prezentaþi expunerea de motive.
Deci am avut aceastã iniþiativã legislativã, întrucât în reglementãrile actuale din Legea nr. 53/1991, la art. 21 alin. (7), se creeazã douã categorii de parlamentari în ceea ce priveºte drepturile de deplasare.
Da.
Unii, cei care sunt aleºi în circumscripþii electorale în care nu domiciliazã, ºi unii care fac deplasãri în circumscripþia electoralã în care ºi domiciliazã.
Senatorii sau deputaþii care se deplaseazã în alte localitãþi din circumscripþia electoralã în care domiciliazã, pentru activitãþi legate de exercitarea mandatului, beneficiazã de o diurnã de deplasare de 65 % din diurna prevãzutã la alin. (3), pentru o singurã zi pe sãptãmânã.
Pornind ºi de la faptul cã în programul nostru de lucru, de regulã, avem prevãzute douã zile pe sãptãmânã pentru deplasãri în circumscripþiile electorale în care domiciliem, ºi am fost aleºi, am propus sã fie eliminat acest text, pentru o singurã zi pe sãptãmânã, rãmânând ca aceste drepturi ale deputaþilor ºi senatorilor sã fie acordate conform programului de lucru ºi al deplasãrilor care se efectueazã.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte al comisiei, vã rog sã prezentaþi raportul.
Menþionãm cã propunerea legislativã are aviz favorabil de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi de la Consiliul Legislativ.
În avizul sãu, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri propune un alt mod de calcul al acestei diurne de deplasare, iar forma de redactare a amendamentului este prinsã în raport.
Însuºindu-ºi punctul de vedere al iniþiatorului propunerii legislative, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a
respins amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, avizând în forma expusã de iniþiator.
Prin cuprinsul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Vã mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Deci nefiind, a fost doar un singur amendament din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, dar, nefiind susþinut în plen, vã
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mulþumesc, domnule senator Badea.
Vã mulþumesc ºi eu.
La punctul 18 avem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului.
Deci punctul 18 sã îl lãsãm pentru mai târziu, pânã vine un domn secretar de stat.
Luãm punctul 19: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. Vã rog, succint, expunerea de motive.
## Vã mulþumesc.
Prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000 are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.
Cuantumul indemnizaþiei pentru incapacitatea temporarã de muncã, determinatã de boli profesionale, accidente de muncã sau cazuri asimilate acesteia: tuberculoza, SIDA, cancer de orice tip, precum ºi boala infectocontagioasã din grupa A ºi urgenþele medico-chirurgicale stabilite de lege, deci cuantumul este de 100%.
Prezentul proiect de lege instituie obligativitatea plãþii C.A.S. pentru persoanele care realizeazã un venit brut anual cu cel puþin trei salarii medii brute, dupã cum urmeazã: asociat unic, asociaþi comanditori, acþionari, administratori sau manageri cu contract de administrare sau management, membri ai asociaþiilor familiare, persoane autorizate sã-ºi desfãºoare activitãþi independente, persoane care realizeazã venituri exclusiv din convenþii civile.
Rugãmintea este sã prezentaþi Ñ eu cred Ñ ºi celelalte proiecte de lege înscrise la punctele 20 ºi 21 pentru cã vizeazã modificarea aceleiaºi ordonanþe, nu? Sã le luãm într-o dezbatere generalã. În momentul în care aprobãm primul proiect de lege, trebuie sã le respingem pe celelalte douã. Bãnuiesc cã acesta este punctul de vedere.
Având în vederea cele menþionate anterior, susþinem respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000.
Deci aprobarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2001.
Da.
Da.
Domnule preºedinte,
Nota de susþinere la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 171/2000 am sã o prezint, pentru cã rugãmintea mea este ca punctul 21, respectiv respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 107/2001 sã fie amânatã pânã când intrã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 privind modificarea Legii nr. 19/2000, pentru cã, altfel, ar rãmâne o anumitã zonã neacoperitã.
Bun. Dar punctul 20 putem sã îl luãm?
Da.
Vã rog.
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 171/2000 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale a avut ca obiect modificarea alin. (4) al art. 140 din Legea nr. 19/2000, în sensul reprezentãrii egale în Consiliul de administraþie a Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale a confederaþiilor sindicale, cu reprezentanþii Guvernului ºi cu cei ai patronatului.
Între timp a fost adoptatã de Parlament Legea nr. 340/2001 privind abrogarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, care prevede la art. 2 punctul 1 alin. (4): ”Membrii consiliului de administraþie sunt reprezentanþi ai Guvernului, patronatului ºi ai asiguraþilor, dupã cum urmeazã: 5 reprezentanþi ai Guvernului, 5 reprezentanþi ai patronatelor, 8 reprezentanþi ai asiguraþilor, din care 5 reprezentanþi ai sindicatelor, destinaþi de organizaþii sindicale reprezentative la nivel naþional, 3 reprezentanþi ai pensionarilor, desemnaþi de Organizaþia Naþionalã a Pensionarilor.
Susþineþi poziþia Camerei. Mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte. Vã rog sã prezentaþi cele douã rapoarte, pentru cã sunt legate între ele.
Comisia a dezbãtut ambele proiecte de lege, le-a aprobat. Pe primul în ceea ce priveºte Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 41/2000, fãrã amendamente, în urma discuþiilor ºi cu reprezentanþii Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, iar în ceea ce priveºte respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2000, la fel, comisia a adoptat în unanimitate forma adoptatã de Camera Deputaþilor, în ceea ce priveºte respingerea acestei ordonanþe, având în vedere cã prevederile respectivei ordonanþe au fost preluate de Ordonanþa Guvernului nr. 249/2000.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, în primul rând,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Cel de al doilea proiect de lege, înscris la punctul 20 în ordinea de zi, deci este un proiect de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2000, trecut prin Camera Deputaþilor sub aceastã formã, susþinut de iniþiator ºi de comisia noastrã. Vã rog,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
solicitã sã nu fie luat în dezbatere astãzi. Atunci soluþia ar fi sã îl retrimitem la comisie, unde ar trebui sã stea în nelucrare.
Îmi permiteþi, domnule preºedinte?
Vã rog.
societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000, a expirat, iar în prezent sunt alte reglementãri privitoare la disciplina salarialã ºi financiarã din aceste societãþi comerciale. De aceea, susþinem respingerea acestui act normativ.
## Mulþumesc.
Vã rog, punctul de vedere, succint, al comisiei. Este un proiect de lege de respingere.
Acest raport este întocmit, este valabil, numai cã el, dacã ar fi astãzi aprobat, ar impune un vid legislativ pânã la aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001.
Deci eu propun sã nu fie returnat la comisie, sã fie în aºteptare pe ordinea de zi în momentul dezbaterii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001. El trebuie sã fie aprobat o datã cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001.
De acord. Returnat la comisie în sensul cã el este scos din ordinea de zi a plenului, astãzi, dar el, în momentul în care va intra în dezbatere cealaltã ordonanþã, intrã automat. Deci, la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã nu trebuie sã reluaþi în dezbatere nimic, cã nu avem ce face, pentru cã, dacã rãmâne în ordinea de zi, suntem obligaþi sã procedãm la dezbaterea lui. De acord?
Da.
Bun.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Solicitare acceptatã cu 77 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Punctul 22, da?
Da.
Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei salariale ºi financiare în regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale ºi în unele societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000.
Vã rog, aveþi cuvântul.
## Vã mulþumesc.
Termenul de aplicare al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei salariale ºi financiare în regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale ºi în unele
Comisia a examinat proiectul de lege menþionat ºi, luând în considerare faptul cã termenul de aplicare a ordonanþei a expirat ºi cã, în prezent, sunt alte reglementãri privitoare la disciplina salarialã ºi financiarã din aceste societãþi comerciale, a hotãrât avizarea favorabilã a proiectului de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
## Vã mulþumesc.
Nefiind intervenþii la dezbateri generale, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil al comisiei sesizate în fond.
Raport aprobat de plen cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã.
Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 85 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.
La punctul 23 avem înscris proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei salariale ºi financiare în regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale ºi în unele societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000.
Vã rog, aveþi cuvântul.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Este o completare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2000, pe care deja am respins-o. Deci trebuie respinsã ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 117/2000 din aceleaºi motive.
Susþineþi punctul de vedere, comisia noastrã?
Da, susþinem acelaºi punct de vedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil de respingere a proiectului de Lege care viza Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 117/2000.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Nu, îl susþin eu.
Dumneavoastrã îl susþineþi?
Da. Este punctul 24, da.
Da? Bun. Vã rog, aveþi cuvântul.
Prezentul proiect de Lege are ca obiect modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Colegiului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului Consiliului.
Acest proiect urmãreºte înlãturarea unor disfuncþionalitãþi existente în cadrul sistemului de salarizare al acestei unitãþi publice ºi instituirea unui sistem unitar de salarizare atât pentru personalul din conducere, cât ºi pentru cel care ocupã funcþii de execuþie specifice în cadrul Consiliului.
Mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de lege în ansamblu.
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, Senatul aprobã acest proiect de lege cu 80 de voturi pentru ºi 11 voturi contra.
La punctul 25 avem proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2000 privind modificarea coeficienþilor de multiplicare pentru unele funcþii prevãzute în anexele nr. VÑVIII la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
## Vã mulþumesc.
Întrucât prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar se anuleazã anexele Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2000, susþinem respingerea acestei ordonanþe.
Mulþumesc. Vã rog.
ªi comisia a dezbãtut ºi a aprobat proiectul de Lege pentru respingerea acestei ordonanþe, fãrã amendamente.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.
Aprobat în unanimitate de plenul Senatului cu 77 de voturi.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 26 avem proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
Comisia, dupã dezbatere, în unanimitate, a aprobat proiectul de lege mai sus menþionat, fãrã amendamente.
## Mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.
Raport aprobat de plen cu 67 de voturi pentru ºi 11 voturi contra.
Îi invit pe domnii senatori în salã.
## Vã mulþumesc.
Acest proiect de lege este realizat în concordanþã cu prevederile constituþionale ºi are ca obiect de reglementare garantarea accesului efectiv, în mod deosebit a tinerilor, la drepturile fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncã, dreptul la o locuinþã, dreptul la asistenþã medicalã ºi educaþie, instituirea unor mãsuri de prevenire ºi combatere a marginalizãrii sociale, mobilizarea instituþiilor cu atribuþii în domeniu.
În principal, sunt reglementate aspectele referitoare la: accesul la un loc de muncã, este prevãzut pentru persoanele în vârstã de 16Ñ25 de ani aflate în dificultate ºi confruntate cu riscul excluderii profesionale; accesul la o locuinþã, de care beneficiazã acele persoane de pânã la 35 de ani, în ajutorul cãrora se prevãd anumite sume la nivelul consiliilor judeþene ºi consiliilor generale, ce vor acoperi integral valoarea estimatã a avansului ce urmeazã a fi plãtit sau chiria pânã la 3 ani, valoarea avansului la începutul fiecãrui an; dobândirea unei locuinþe, fiind posibilã fie prin construirea unei locuinþe noi, fie prin cumpãrarea unei locuinþe, în cazul în care avansul este de o treime din valoarea contractului de vânzare-cumpãrare; accesul la asistenþa de sãnãtate, personalul medical din unitãþile care asigurã asistenþa de sãnãtate publicã fiind obligat sã asigure pentru persoanele care au dreptul, în baza Legii privind nivelul minim garantat, asistenþa medicalã de urgenþã ºi curativã; accesul la educaþie, în acest sens stabilindu-se cã persoanele de vârstã ºcolarã care fac parte din familii care au dreptul la venitul minim garantat ºi au doi sau mai mulþi copii, ºi s-au înscris în învãþãmântul obligatoriu prevãzut de lege, beneficiazã de bursã de ºcolarizare. În luna august se acordã 40% din bursa anualã, iar 60% se acordã în tranºe lunare sau trimestriale.
La elaborarea proiectului de lege au fost luate în considerare prevederile relevante în materie din Dreptul comunitar ºi internaþional.
## Vã mulþumesc.
Vã consult dacã sunteþi de acord cu cele 4 amendamente propuse de comisie? Sunteþi de acord cu amendamentele?
Da.
## Mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte, sã prezentaþi raportul.
Proiectul de lege are avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, de la Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, precum ºi avizul favorabil, cu observaþii, al Consiliului Legislativ.
Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a dezbãtut, în ºedinþa din 7 noiembrie 2001, proiectul de lege, în prezenþa reprezentanþilor Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, ºi a decis întocmirea unui raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexele la raport, spre a fi înaintat plenului Senatului.
Amendamentele admise au fost acceptate de reprezentanþii ministerului, iar cele respinse sunt prinse în anexa nr. 2.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale doriþi sã intervenþi? Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole.
Observaþii cu privire la primul amendament? Deci, sunt trei amendamente. Iniþiatorul a fãcut precizarea cã este de acord.
## **Domnul NŽmeth Csaba**
**:**
Domnule preºedinte, am un amendament.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Numai puþin. Dumneavoastrã aveþi amendament la un alt articol, deci, nu este vizat de ”Amendamentele acceptateÒ. Este vorba de art. 27. Am fost atent, nici o problemã.
Dacã sunt observaþii cu privire la amendamentul de la art. 19 alin. (2)? Nu sunt. Art. 21 alin. (2) Ñ? Nu sunt. Art. 25.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## Domnule preºedinte,
Am propus un nou alineat la art. 27: ”Guvernul are obligaþia de a prezenta în Parlamentul României raportul privind situaþia persoanelor ºi familiilor marginalizate, precum ºi Programul pentru combaterea marginalizãrii sociale a acestoraÒ. Amendamentul meu, textual, de fapt, propune un nou alineat la art. 27: ”Comisiile locale au obligaþia de a analiza trimestrial modul în care au fost aplicate mãsurile pentru prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale prevãzute în programul acestoraÒ. Responsabilitatea autoritãþilor locale în protecþia socialã este tot mai mare. O analizã periodicã a situaþiei privind marginalizarea socialã duce la o mai bunã cunoaºtere a situaþiilor de dificultate ºi la acþiuni mai eficace pentru prevenirea ºi combaterea acestora. Aceste analize periodice îmbunãtãþesc calitatea datelor transmise, care se centralizeazã pentru raportul Guvernului. ªi nu în ultimã instanþã, prin ele se asigurã transparenþa modului de aplicare a legislaþiei în domeniu, ºi ele pot preveni o serie de nemulþumiri sociale. Amendamentul nu are influenþe bugetare.
Vã mulþumesc.
## Da, vã mulþumesc.
Vã rog, domnule secretar de stat, sã vã expuneþi punctul de vedere.
Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
În lege se stabileºte cã Guvernul prezintã un raport asupra modului în care se îndeplineºte legea, deci, implicit, Guvernul, prin consiliile locale de acolo, îºi ia datele, pentru cã consiliile locale sunt ºi ele implicate în ceea ce priveºte aplicarea legii. Noi considerãm cã legea stabileºte doar un cadru ºi nu cred cã este necesar sã fie prins. Nu modificã foarte mult legea, dar nu considerãm cã e necesar în aceastã lege. Poate sã aparã, prin anumite norme de aplicare a legii, ulterior.
Da. Sigur, în condiþiile în care normele pot sã adauge la lege. Dar pot sã aparã în momentul în care normele vin sã dezvolte.
Oricum, Guvernul îºi ia datele de la consiliile locale, care sunt implicate direct în aplicarea acestei legi.
De acord, dar nu poate sã ia datele atâta timp cât consiliile locale nu au obligaþia sã procedeze la verificãri ºi la discuþii. Sã vã spunã domnul Fleºariu, care este expert în domeniu. Bun, discutãm, vã rog, în numele comisiei.
Comisia ºi-a însuºit punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Bun. Deci sunt douã puncte de vedere, stimaþi colegi. Domnul senator NŽmeth Csaba propune introducerea unui alineat nou, pentru cã responsabilitatea Guvernului este prevãzutã la alin. 1, în sensul sã facã aceste analize periodice a stãrii de marginalizare socialã, iar Domnia sa propune ca aceste analize sã se facã ºi în plan local, la nivelul consiliilor locale, deci în fiecare localitate.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator NŽmeth Csaba.
Amendament aprobat cu 66 de voturi pentru ºi 8 contra.
## Da, vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Felicitãri, aþi avut un succes deosebit.
Ia sã vedem. Deci se poate lua în dezbatere proiectul de Lege Ñ de la punctul 18 Ñ pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului.
Domnul Fleºariu sau cine? Nu?
Vã rog, vã rog sã-i prezentaþiÉ Bun, la punctul 27 Ñ proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea ºi completarea articolului 166 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995.
Deci am spus în ordinea de zi, punctul 27 este urmãtorul la care am ajuns Ñ proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea ºi completarea articolului 166 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995. Dupã aceea revenim la punctul 18.
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
## **Domnul Adrian Câmpurean Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ _**:**_
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Având în vedere faptul cã în textul formei finale a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2000 au fost incluse ºi modificãrile aduse art. 166 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 30/2000.
## Da, vã mulþumesc.
Îl rog, pe colegul nostru, pe domnul senator sã prezinte raportul comisiei.
## Domnule preºedinte,
Comisia a fost sesizatã pentru a dezbate acest proiect de lege, l-a dezbãtut, l-a avizat favorabil, ºi-l supune plenului Senatului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã alte amendamente, menþionând cã s-au primit avizele favorabile ºi de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi de la Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Este un proiect de lege organicã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã. Raport aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru ºi 3 contra, cu precizarea caracterului legii de lege organicã. O
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Deci vã propun sã luãm în dezbatere, la punctul 28, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 54/1998 privind admiterea, cu taxã, în învãþãmântul superior de stat peste locurile finanþate de la bugetul de stat.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Vã mulþumesc.
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii susþine respingerea acestei ordonanþe de Guvern în forma în care a fost adoptatã de Camera Deputaþilor.
Da, vã mulþumesc.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã a fost sesizatã pentru a aviza acest proiect de lege, l-a dezbãtut, ºi-l supune dezbaterii plenului în forma adoptatã de Camerã, fãrã amendamente. Existã avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Este vorba de o lege ordinarã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.
Raport aprobat de plenul Senatului, în unanimitate, cu 80 de voturi.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Revenim la punctul 18. Vã rog. Deci vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea Comisiei pentru protecþia copilului.
Vã rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Pe linia aprofundãrii reformei în domeniul protecþiei drepturilor copilului, Guvernul României a acordat ºi acordã o atenþie deosebitã aspectelor care ridicã încã probleme în acest domeniu. În prezent existã ºi funcþioneazã la nivelul fiecãrui judeþ ºi al sectoarelor municipiului Bucureºti un numãr de trei comisii care se ocupã de problemele ocrotirii copiilor. Existenþa acestor trei comisii a dus la situaþia de a se dispune mãsuri
neconcordante, neconforme cu prevederile legale, care, uneori, se bat cap în cap. Din aceastã cauzã, prin ordonanþa de urgenþã, se propune unificarea celor trei comisii într-una singurã, ceea ce categoric va îmbunãtãþi sistemul de muncã în acest domeniu al ocrotirii copiilor. Comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fãcut unele amendamente cu care suntem de acord. Vã rugãm sã aprobaþi ordonanþa în forma prezentatã.
Mulþumesc.
Îl rog pe domnul senator Predescu sã prezinte raportul comisiei.
## Domnule preºedinte,
E vorba de aprofundarea reformei în materie, dar ºi de ordine în aceastã materie. Aþi reþinut: trei comisii activau ºi activitatea lor suprapusã ºi în competenþã ºi în mãsuri, venea adesea în contradicþie. Se unificã aceastã activitate. Observaþia noastrã a fost cu privire la componenþa comisiei: 11 persoane. Cred cã de complezenþã s-a înscris în ordonanþã cã unul din cei 11 sã fie un asistent special al primãriei de reºedinþã a judeþului. Comisia, în rest, esteÉ comisia ca atare este de ordin judeþean. Ceilalþi zece sunt toþiÉ reprezentând autoritãþile ºi instituþiile judeþene. Numai pentru primãrie este fãcutã aceastã excepþie, dar era omisã o direcþie judeþeanã de muncã ºi ocrotire a solidaritãþii sociale, care n-avea nici un reprezentant. Acesta e amendamentul nostru. E firesc sã fie reprezentatã Direcþia judeþeanã de muncã ºi solidaritate socialã, pentru cã dã ºi fondul, efectueazã ºi control ºi nu are reprezentanþã în comisia care coordoneazã ºi conduce activitatea pe judeþ. Deci vã rog sã fiþi de acord cu acest amendament, dat fiind cã cel care reprezenta asistentul special al primãriei era, probabil, ca un compliment sau de complezenþã pentru primãriile capitalei de judeþ. N-avea însã raþiune legalã sã participe în componenþa unei comisii judeþene.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale doriþi sã intervenþi? Dacã nu sunt intervenþii la dezbateri generale,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Fac precizarea cã aceastã lege are caracter de lege organicã.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 9 contra ºi 3 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra legii în ansamblu. Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 9 contra ºi 3 abþineri.
Vã rog, iniþiator de la ce proiecte de lege mai avem? Domnul secretar de stat Pâslaru? La ce numãr?
**Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_
La punctul 32.
La punctul 32? Mai luaþi ºi dumneavoastrã una în sus ºi una în jos: 31, 33. Da, vã rog. Haide, s-o luãm de la 32 ºi dupã aceea mai vedem.
Deci proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 123/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric ºi al artelor plastice.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric ºi al artelor plastice, al arhitecturii ºi divertismentului. Scopul instituirii timbrelor este ca sumele colectate din valorificarea unor bunuri ºi servicii culturale sã fie folosite exclusiv pentru sprijinirea activitãþilor organizaþiilor de creatori, persoane juridice de drept privat, fãrã scop lucrativ. Legea nr. 35/1994 reglementeazã tocmai modul de stabilire ºi aplicare a categoriilor respective de timbre. Ordonanþa Guvernului nr. 123/2000, pe care vã rugãm sã o aprobaþi, coreleazã dispoziþiile normelor Ministerului Finanþelor Publice cu actele normative emise ulterior, perfecþioneazã cadrul legal de aplicare a legii, introduce timbrul pe arhitecturã ºi timbrul pe divertisment. Stabileºte, de asemenea, cine beneficiazã, adicã organizaþiile de creatori, condiþiile pentru ca organizaþiile de creatori sã primeascã aceste fonduri, respectiv 90% din membrii acestora sã fie titulari de drepturi de autor, au capacitate economicã de a utiliza sumele respective sau nu.
Vã rugãm sã votaþi aceastã ordonanþã, în speranþa cã aceste fonduri vor reprezenta un sprijin important pentru activitatea organizaþiilor de creatori.
Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc.
Îl rog pe domnul senator Zanc sã prezinteÉ
Domnule preºedinte, comisia a întocmit raport favorabil. Este de acord cu textul ºi, respectiv, a operat doar mici modificãri de text.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nu sunt.
Sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentelor propuse de comisie ºi existente în anexã.
Rog pe domnii senatori sã voteze. Invit pe domnii senatori în salã ºi în zona rezervatã senatorilor. Vã rog, pentru a putea vota. Invit pe domnii senatori în salã.
Cu 84 de voturi pentru, douã contra, amendamentele existente în anexa nr. 1 la raportul întocmit de Comisia pentru culturã ºi culte sunt aprobate de plenul Senatului.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã mulþumesc.
Ce proiect de lege mai putem sã luãm? Numãrul 33, vã rog. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult aparþinând cultelor religioase recunoscute din România.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat!
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 82/2001 pentru stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unitãþile de cult aparþinând cultelor religioase din România. Prin Ordonanþa Guvernului nr. 72/2000 s-au stabilit, cum vã amintiþi, forme de sprijin pentru unitãþile de cult cu venituri mici, potrivit reglementãrilor prin bugetul Ministerului Culturii ºi Cultelor. Pentru a rãspunde principiului descentralizãrii serviciilor publice, dar ºi solicitãrilor venite din partea administraþiei locale ºi chiar a unitãþilor de cult s-au stabilit ca o parte din aceste contribuþii de la bugetul de stat, de exemplu, pentru întreþinerea ºi funcþionarea unitãþilor de cult, pentru repararea lãcaºelor de cult, iar pentru plata drepturilor salariale pentru personalul neclerical Ñ paracliser, paznic, clopotar, cântãreþ Ñ sã fie din bugetele consiliilor judeþene. Aceasta ar însemna, concret, în jur de 17.500 de contribuþii, salariul minimal pentru personalul neclerical, iar 300 de contribuþii plãtite de la bugetul de stat pentru personalul neclerical din unitãþile de învãþãmânt ºi personalul neclerical din bisericile din strãinãtate.
Având în vedere aceste argumente, vã rugãm sã aprobaþi prezentul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 82/2001.
Vã mulþumesc, domnule Pâslaru. Am vãzut cã aþi devenit un specialist în domeniu.
Da, domnule senator.
Domnule preºedinte, comisia a întocmit ºi aici raport favorabil, cu amendamente care au trecut în unanimitate prin comisie.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 186/15.XII.2001
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt intervenþii, vã rog, în primul rând, sã ne pronunþãm asupra anexei nr. 1, în care sunt incluse amendamentele acceptate la comisie. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.
Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 4 contra.
Vã rog sã votaþi raportul comisiei sesizate în fond, cu amendamentele acceptate.
Aprobat de plen cu 87 de voturi pentru, 4 contra, o abþinere.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mulþumesc.
Îl rog pe domnul secretar de stat Fleºariu sã luãm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 29 proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2001 pentru modificarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicatã.
## **Domnul Ionel Fleºariu:**
Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 99/2001 are ca obiect de reglementare modificarea articolelor 9 ºi 10É
din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, în sensul schimbãrii naturii juridice a contravenþiei de la art. 9 prin incriminarea acesteia ca infracþiune, precum ºi dezincriminarea infracþiunii reglementate la art. 10 alin. 2, care în acest fel devine contravenþie. Scopul declarat al ordonanþei este ocrotirea mai eficientã a rezervelor de stat, prin înãsprirea cadrului sancþionator în cazul diminuãrii fãrã aprobare legalã a produselor din rezervele de stat. Comisia sesizatã în fond a avizat favorabil proiectul de lege. Vã rugãm sã fiþi de acord cu acest lucru.
## Mulþumesc.
Îl rog pe domnul secretar Pusk‡s sã prezinte raportul comisiei.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil, fãrã amendamente, ºi roagã plenul sã voteze aºa.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Sunt intervenþii la dezbateri generale? Nefiind, vã rog sã ne pronunþãm asupra raportului comisiei sesizate în fond.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.
Caracterul legii este de lege ordinarã. Cel puþin aºa se pare. O
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Punctul 30, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2001 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor pentru ”Reparaþia capitalã cu modernizare pentru creºterea siguranþei ºi a capacitãþii Centralei Hidroelectrice ÇPorþile de Fier IÈ, înscris la punctul 30 în ordinea de zi. Vã rog sãl susþineþi.
Ordonanþa are ca obiect de reglementare completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 247/2000 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor pentru ”Reparaþia capitalã cu modernizare pentru creºterea siguranþei ºi a capacitãþii Centralei Hidroelectrice ÇPorþile de Fier IÈÒ, în sensul scutirii de la plata taxelor vamale ºi a subcontractorilor. Scopul declarat al ordonanþei este de a sprijini Societatea Comercialã ”HidroelectricaÒ Ñ S.A. sã importe utilajele necesare finalizãrii lucrãrilor ºi reparãrii la acest obiectiv strategic deosebit de important. Comisia sesizatã în fond a avizat favorabil proiectul, aºa încât vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea acestuia.
## Vã mulþumesc.
Vã rog, în numele comisiei, sã prezentaþi raportul.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit un raport favorabil, fãrã amendamente.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale? Dacã nu sunt, sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei. Vã rog sã votaþi.
Cu 67 de voturi pentru ºi 4 abþineri, raportul este aprobat de plen.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Ce proiecte de lege mai putem sã luãm?
Numãrul 34 mai putem sã-l luãm.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Domnule preºedinteÉ
Invit colegii din Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriuluiÉ
Se simte astãzi nevoia, mai mult ca oricând, sã se creeze în domeniul administraþiei publice centrale ºi locale a unui cor de profesioniºti bine pregãtiþi, capabili sã facã faþã cerinþelor integrãrii. În acest scop, prin Ordonanþa Guvernului nr. 81/2001 se prevede înfiinþarea în România a unui Institut Naþional de Administraþie similar cu cele din Franþa, Spania, Polonia ºi din alte þãri ale Comunitãþii Europene. Institutul îºi va direcþiona efortul pe douã fronturi: formare de funcþionari publici ºi perfecþionarea celor existenþi. Cursurile de formare sunt de doi ani. Se accede la aceste cursuri pe bazã de examen. Pe perioada urmãrii cursurilor, cursanþii vor primi salariul pe care l-au avut înainte de a intra la aceste cursuri. Cursurile de perfecþionare se structureazã pe un modul de un an ºi pe un modul de pânã la 3 luni, ºi ele se adreseazã funcþionarilor care îºi desfãºoarã deja activitatea în administraþia publicã localã ºi pentru care este nevoie sã fie puºi la curent cu noutãþile din domeniul legislativ, economic ºi social etc., etc. Prin aceeaºi ordonanþã se creeazã obligativitatea trimiterii la cursuri, care se coroboreazã cu obligaþia personalului de a participa periodic la asemenea cursuri, obligaþie prevãzutã, de altfel, ºi în Statutul funcþionarilor publici.
În þarã se organizeazã un numãr de 8 centre regionale, în fiecare regiune de dezvoltare se va organiza câte un asemenea centru, care va avea drept competenþãÉ vor fi coordonate de institutul naþional ºi vor avea ca obiect de activitate perfecþionarea pregãtirii profesionale a aleºilor locali ºi a funcþionarilor din administraþia publicã localã.
Vã rog sã fiþi de acord cu promovarea lui.
Mulþumesc, domnule secretar de stat. Aþi fãcut o expunere extrem de laborioasã.
Vã rog, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a adoptat un raport favorabil, cu amendamentele prezentate la anexa nr. 1. Deci, cu amendamentele acceptate, vã rugãm sã votaþi legea.
## Mulþumesc.
La dezbateri generale sunt intervenþii?
Vã rog, domnul senator Paul Pãcuraru. Paul Nicolae Anton Pãcuraru.
Domnule preºedinte, da, mulþumesc.
Sigur cã toatã lumea va fi de acord cu înfiinþarea unei instituþii de învãþãmânt pentru pregãtirea funcþionarilor publici. Este o problemã care întotdeauna a preocupat administraþia din România: calitatea prestaþiei funcþionarilor publici ºi obligativitatea pregãtirii lor profesionale ºi actualizãrii pregãtirii profesionale. Singura întrebare pe care vreau s-o pun iniþiatorilor este de ce acest institut de învãþãmânt, cã totuºi este institut de învãþãmânt ºi de pregãtire, nu este în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ºi-l regãsim la o unitate de profil a Ministerului Administraþiei Publice, pentru cã firesc mi s-ar pãrea ca un institut de învãþãmânt sã fie arondat celor care rãspund de educaþie ºi de pregãtire profesionalã în România ºi aici, indiscutabil, pregãtirea instituþionalãÉ deci ar trebui sã regãsim aici Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.
Mulþumesc.
Vã rog.
Fãrã nici o discuþie cã nu trebuie sã copiem în mod arbitrar ceea ce existã în alte þãri, dar vreau sã vã spun cã ºi ”ƒcole Nationale dÕAdministrationÒ din Franþa, ºi cea din Spania ºi cea din Polonia au aceeaºi subordonare ca ºi a noastrã, întrucât noi urmãrim sã creãm funcþionari pentru administraþia publicã centralã ºi localã, sã-i perfecþionãm, ºi, ca atare, nu este strict necesar ca aceastã formã de organizare sã fie în subordinea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Am crezut cã este mult mai bine sã fie în subordinea Ministerului Administraþiei Publice, care are obligaþii concrete, sarcini stabilite prin lege în acest domeniu.
Sunteþi mulþumit de rãspuns, domnule senator? Am observat dupã chipul dumneavoastrã, cã, într-adevãr, de ziua dumneavoastrã aþi primit un rãspuns care v-a impresionat ºi eu vã mulþumesc.
Vã rog sã observaþi cã în anexã avem mai multe amendamente la art. 3 ºi 12.
Iniþiatorul de acord cu amendamentele admise? Da sau nu?
## Domnule preºedinte,
Singura chestiune pe care o am, dar nu ºtiu dacã o putem rezolva acum, la art. 3 alin. 1 noi am prevãzut iniþial un numãr de instituþii care sã facã parte din consiliul de administraþie, care era un numãr impar. Comisia a introdus Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, ceea ce face ca numãrul membrilor consiliului de administraþie sã fie par. Nu ºtiu dacã e bine.
N-are nimic. Nu deranjeazã.
Domnule preºedinte, era necesar sã introducem Ministerul Lucrãrilor Publice, pentru cã este un minister care are legãturi directe cu administraþia publicã ºi era normal sã fie în consiliul de administraþie. Acum cã este par sau impar cred cã nu are nici o importanþã.
Preºedintele are un vot ºi jumãtate ºiÉ
Îi dãm un vot ºi jumãtate preºedintelui. De acord.
Deci sunteþi de acord cu cele relatate?
În rest sunt de acord.
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989.
Poftiþi, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Nu mai intru în amãnunte. Prin Ordonanþa de urgenþã nr. 109/2001 au fost prelungite unele termene prevãzute de Legea nr. 10/2001 cu trei luni. Întrucât, pânã la ora actualã, nu toþi cetãþenii care au dreptul sã primeascã imobile, sã li se restituie imobilele potrivit Legii nr. 10/2001, au depus cereri, sau nu ºi-au putut completa acteleÉ atât cei din þarã, cât ºi cei din afarã au solicitat prelungirea unor termene din aceastã lege. În acest sens, am elaborat Ordonanþa de urgenþã nr. 145/2001 care vã este supusã dezbaterii, cu care vã rugãm sã fiþi de acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor propuse de comisie la art. 3. Deci îi dau o nouã formulareÉ comisia, întregului articol. Sã rezolvãm printr-un singur vot.
Art. 3, votat în varianta propusã de comisie, cu 67 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.
La art. 12, de asemenea, sunt câteva modificãri. Vã rog sã ne pronunþãm prin vot.
Articol aprobat de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.
Doamna senator Petre Maria are amendamente respinse. Deci în prezent, în conformitate cu prevederile regulamentului, nu pot fi luate în dezbatere.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Cu precizarea caracterului de lege ordinarã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
ªi mai am urmãtorul, cu prelungirea termenului, la Legea nr. 10/2001É
Vã rog, domnule senator PredescuÉ Este de apreciat deja grija dumneavoastrã pãrinteascã.
Este vorba de prelungirea cu încã trei luni a celor trei termene corelate din Legea nr. 10/2001. Raportul este favorabil, fãrã observaþii sau amendamente.
## Mulþumesc.
La dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Sigur, din nou, întrebare pusã de domnul senator Anton Paul Nicolae Pãcuraru.
## Domnule preºedinte,
Întreb iniþiatorul dacã domnul prim-ministru mai are deplasãri de fãcut, în care i se mai cer termene, de câte ori vom mai prelungi termenele ºi câte astfel de ordonanþe de urgenþã vom mai avea, pentru cã asta ºtiu cã vine dupã deplasarea la Washington ºi New York, comunitatea evreiascã a cerut-o, poate se duce la Ierusalim, mai cere alt termen altã comunitate, poate ajungeÉ Deci câte mai aveþi în vedere?
Mulþumesc.
Este urmãtorul, punctul 35 Ñ Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001.
Da.
Deci propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001 pentru prelungirea unor termene prevãzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
Da, sigur cã vã poate rãspunde orice coleg din aceastã salã, dar dumneavoastrã, ca reprezentant al Partidului Naþional Liberal, care v-aþi bãtut foarte mult pentru restituirea proprietãþilor, bãnuiesc cã nu aveþi nimic împotrivã sã prelungim termenul, tocmai ca ºi cetãþenii care n-au depus cererile pânã la aceastã datã sã poatã fi beneficiari ai acelei legi.
ªi, dacã-mi permiteþi, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001 a fost redactatã înainte de vizita domnului prim-ministru în America.
Nu, întrebarea a fost alta. Dar dacã va fi nevoie vom mai face ordonanþe, atâtea câte va fi nevoie.
De câte ori este nevoie, de atâtea ori încercãm sã o prelungim.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Cu termene mai lungi. Deci vã rog sã ne pronunþãm prin vot, stimaþi colegi, asupra raportului Comisiei juridice.
Cu 75 de voturi pentru, 18 voturi contra, nici o abþinere, raportul comisiei sesizate în fond este aprobat de plen.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Stimaþi colegi, mai avem 3 proiecte de lege, de la punctele 36, 37 ºi 31. Ce putem lua?
Punctul 36, da? Aveþi cuvântulÉ
Invit alãturi pe colegii din Comisia pentru privatizare.
## **Domnul Gheorghe Þiplica Ñ** _secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Punctul 36. Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 269/2000 a fost reglementat cadrul general pentru urmãrirea ºi controlul postprivatizare al societãþilor comerciale. Ulterior, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 296/30 decembrie 2000, s-a înfiinþat A.P.A.P.S., care a preluat ºi aceastã sarcinã, ca o atribuþie distinctã în cadrul agenþiei respective.
În aceste condiþii, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 269/2000 a rãmas fãrã obiect ºi, în consecinþã, a fost abrogatã expres prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000.
Propun aprobarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 269/2000.
Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.
Comisia pentru privatizare are aceeaºi opinie, respectiv este de acord cu respingerea acestei ordonanþe.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
La dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nu.
Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.
Raport aprobat de plen cu 83 de voturi pentru ºi 5 împotrivã.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Punctul 37. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 255/2000 privind prelungirea termenului de valabilitate a ofertei formulate de Fondul Proprietãþii de Stat pentru vânzarea acþiunilor deþinute la S.C. GEROM Ñ S.A. Buzãu.
Îi invit pe colegii din Comisia economicã.
Domnul senator Novolan, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Prin aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului s-a prelungit termenul de valabilitate a ofertei fostului F.P.S. cu privire la vânzarea pachetului majoritar de acþiuni la S.C. GEROM Ñ S.A. Buzãu, de la 25 noiembrie 2000 la 23 februarie 2001.
Prelungirea termenului a fost determinatã de negocierile care au avut loc în firma ”TrachiaÒ din Turcia, negocieri care nici pânã în prezent nu au fost finalizate. Având în vedere cã societatea a început sã înregistreze profit, nivelul acesteia la 30 septembrie a.c., dupã bilanþul contabil, fiind de circa 800 milioane lei, A.P.A.P.S. va lansa în cursul acestei luni scrisori de intenþie ºi cãtre alte firme, în vederea privatizãrii acestei societãþi comerciale.
Faþã de cele prezentate, vã rog sã fiþi de acord cu aprobarea proiectului de lege în forma prezentatã.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Vã rog, domnule secretar Traian Novolan.
Comisia economicã propune plenului Senatului aprobarea proiectului de lege fãrã modificãri, în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nu.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.
Cu 75 de voturi pentru ºi 5 împotrivã, raportul a fost aprobat de plenul Senatului.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mai rãmâneþi puþin pe loc. Mai avem un proiect de lege la punctul 31. Comisia economicã a fost sesizatã în fond. Înainte de a-l prezenta, am o întrebare. Iniþiatorul a fost de acord cu cele 3 amendamente?
Comisia economicã a fãcut 3 amendamente ºi, dupã câte ºtiu, în scris nu am primit. Au fost de acord cu amendamentele.
La dezbaterile în fond. Bun. Iniþiatorul susþine proiectul de lege?
Susþinem amendamentele ºi proiectul.
Luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Fondului Român pentru Eficienþa Energiei. Domnul secretar de stat, în numele iniþiatorului, susþine proiectul de lege.
Aveþi cuvântul, domnule secretar Traian Novolan, pentru a prezenta raportul!
Comisia economicã a întocmit raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
La dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Nu.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra anexei nr. 1, în care sunt cuprinse toate amendamentele propuse de comisie.
Anexã aprobatã cu 70 de voturi pentru ºi 3 împotrivã.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Caracterul legii este de lege ordinarã ºi o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã mulþumesc. Îl felicit pe domnul secretar de stat. Stimaþi colegi, am epuizat ordinea de zi. Vã reamintesc cã mâine avem ºedinþã comunã a celor douã Camere la ora 9,30. Sâmbãtã, activitãþi în teritoriu, în funcþie de numele fiecãruia.
Vã doresc o zi bunã în continuare, poftã bunã ºi sã ne vedem cu bine!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#154252Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 186/15.XII.2001 conþine 32 de pagini.**
Preþul 23.648 lei
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului propus de comisia de mediere, la articolul 12 alineatul 3.
Aprobat în unanimitate de plen cu 92 de voturi.
Dacã nu mai sunt alte intervenþii,
- Punctul 15 din raport, articolul 9[5] , nou-introdus, în
- varianta Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
- Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru, 3 contra,
- 3 abþineri.
- Punctul 16 din raport, articolul 9[6] , nou-introdus, în
- varianta Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
- Text aprobat de plen cu 92 de voturi pentru ºi
- 7 abþineri.
- Punctul 17 din raport, articolul 10, text în varianta
- Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Articol aprobat de plenul Senatului cu 91 de voturi
- pentru, douã contra, 5 abþineri.
- Punctul 18 din raport, text nou-introdus, în varianta
- Camerei Deputaþilor.
- Dacã sunt observaþii? Nefiind, vã rog sã votaþi.
- Articol aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi ºi
- 7 abþineri.
-
- Camera Deputaþilor.
- Intervenþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, douã contra,
- o abþinere.
- Punctul 11 din raport, varianta Camerei Deputaþilor,
- respectiv abrogarea articolului 19 alineatul 3. Da, domnuÕ Novolan?
De asemenea, s-a simþit nevoia, ºi eu cred cã statutul rãspunde acestei cerinþe, a creãrii unor structuri de noutate absolutã, la care, în mod anticipat, m-am ºi referit deja. Amintesc: autoritatea poliþieneascã ºi consiliul consultativ, ale cãror scopuri reprezintã, în mod deosebit, îmbunãtãþirea prestaþiei Poliþiei, prin adaptarea activitãþilor acesteia la solicitãrile comunitãþii; înfiinþarea Corpului naþional al poliþiºtilor, prin care se asigurã dezvoltarea unui organism profesional, care sã apere drepturile ºi interesele acestora.
Doresc, distinse doamne ºi domni senatori, sã fac o scurtã precizare, aici, aceea cã Poliþia doreºte sã rãmânã o instituþie bine organizatã, strânsã în jurul prevederilor legale, pe care sã le aplice cu mult mai multã claritate ºi eficienþã. În acelaºi timp, Poliþia ºi poliþiºtii simt nevoia, au nevoie Ñ, ºi sunt convins cã vor avea ºi înþelegerea dumneavoastrã Ñ ca drepturile lor sã fie mult mai clar exprimate ºi apãrate atunci când se impune. Or, cum acest lucru nu poate fi atribuit unor structuri de nuanþã sau de relevanþã sindicalã, am gãsit de cuviinþã ca aceste instituþii sã preia responsabilitatea ºi sarcina reprezentãrii, apãrãrii intereselor structurii ºi a membrilor ei componenþi, a poliþiºtilor.
Continui ºi invoc reformularea unor atribuþii ale Poliþiei Române, precum ºi a unor drepturi ºi obligaþii ale poliþiºtilor în conformitate cu actualul cadru legislativ ºi eliminarea unor prevederi care se regãsesc în conþinutul altor legi organice. Mã refer la legi care prin vechimea lor sau prin lipsa de actualitate sunt desuete sau nu mai sunt aplicabile în condiþiile anului 2001 spre 2002. Mã refer, însã, ºi la legi care au o oarecare prospeþime, dar pe care viaþa însãºi ºi, mai ales, problematica pe care instituþia Poliþiei trebuie sã o gestioneze le-a depãºit, le-a devansat ºi ele trebuie racordate spre actualitate.
De asemenea, legea pretinde ºi doreºte sã realizeze enunþarea unor principii de bazã ale activitãþii speciale a instituþiei poliþieneºti, aceea de culegere a informaþiilor, plecând de la realitatea absolutã cã nici o Poliþie din lume nu poate fi profesionalã fãrã ca atributul culegerii de informaþii sã fie unul bine pus la punct, ºi eficient, ºi sigur, cu o transparenþã atât cât se poate ºi care trebuie asigurat în raport cu perceptorii acestui fapt. De asemenea, se prevede introducerea instituþiei ”poliþistului acoperitÒ ºi a înfiinþãrii unor persoane juridice, în condiþiile legii, pentru combaterea crimei organizate. Este una dintre justificãrile de strictã necesitate, pentru cã notorietatea dezvoltãrii crimei organizate este perceputã de fiecare dintre noi, de fiecare dintre cetãþenii ce sunt beneficiari ai acestui pachet de prevederi. Or, în condiþiile în care organizarea în domeniul crimei Ñ de aici ºi denumirea ei de ”crimã organizatãÒ Ñ este din ce în ce mai complexã ºi mai sofisticatã ºi mijloacele de contracarare trebuie sã fie cel puþin capabile ca într-o mãsurã suficient de convingãtoare sã se punã drept stavilã acestei tendinþe de dezvoltare a criminalitãþii organizate.
De asemenea, în text se regãsesc reglementãri privind asigurarea logisticã, materialã ºi financiarã a Poliþiei Române, prin care sã se asigure funcþionalitatea ºi eficienþa acestei instituþii.
Suntem în mod evident Ñ eu aº folosi un termen mai puþin potrivit pentru cadrul în care mã exprim Ñ, dar suntem legaþi direct ºi condiþionaþi efectiv de dimensiunea anualã a bugetului, buget care satisface sau nu satisface nevoile, nu de confort ale instituþiei poliþieneºti, ci a comenzilor sociale cãrora Poliþia trebuie sã le rãspundã. Dumneavoastrã cunoaºteþi suficient de multe lucruri în legãturã cu puþinãtatea bugetului, pentru a mai insista asupra lui.
Cu toate acestea, Poliþia are o nevoie stringentã de o dotare, fie ea ºi minimalã, în pãrþile de rezistenþã ale responsabilitãþilor ei, pentru cã fãrã dotare ºi finanþare corespunzãtoare, ca în orice alt domeniu, nu este posibilã, sub nici o formã performanþa în Poliþie. Este un adevãr de care dumneavoastrã nu mã îndoiesc cã sunteþi convinºi, precum, de asemenea, nu mã îndoiesc cã Senatul României va avea în vedere acest lucru ºi va susþine în continuare ca dotãrile logistice ale Poliþiei sã fie unele, nu de convenienþã, nu pentru imaginea de paradã a Poliþiei, ci pentru ca forþa ei de replicã împotriva criminalitãþii sã fie susþinutã de aceste dotãri logistice.
Închei aceastã idee, spunându-vã cã este discutabilã posibilitatea de performanþã cu armament, care are o vechime de 25Ñ30 sau chiar mai mulþi ani, este discutabilã performanþa, posibilitatea de a rãspunde, fie ºi minimal, nevoii de deplasare operativã, când, din cele 13.800Ñ14.000 de mijloace de deplasare pe care Poliþia Românã le deþine, peste 60% au o vechime mai mare de 10 ani sau o duratã de folosinþã de peste 100 de mii de km ºi aº putea continua ºirul acestor exemple, mult, din pãcate, însã nu doresc, sub nici o formã, sã creez o
impresie de presiune asupra acestui capitol extrem de precar, extrem de vulnerabil ºi, de aici, atât de necesar de înþeles ºi de acceptat, pe care comisia îl prezintã.
La elaborarea proiectului de act normativ s-a þinut cont de aspectele financiare ale demilitarizãrii Poliþiei ºi implicaþiile acestora pentru organizarea ºi activitatea ei specificã, în cadrul demilitarizat viitor. Este de menþionat faptul cã proiectul de lege alãturat a fost avizat de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. Faþã de cele prezentate mai sus a fost întocmit proiectul de lege alãturat, pe care-l supunem atenþiei Domniilor voastre spre aprobare, nu înainte de a face precizarea cã nu avem alte propuneri, alte amendamente de prezentat acum, în aceastã fazã. Suntem de acord cu modificarea ºi completarea textelor din proiectul privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei, cuprinsã în anexa care face parte integrantã din acest raport suplimentar, ºi, în sfârºit, dar, în mod deosebit, simt datoria ºi onoarea sã mulþumesc domnului senator Sergiu Nicolaescu, domnului senator Predescu ºi dumneavoastrã, tuturor, pentru faptul cã aþi avut rãbdarea ºi înþelegerea sã acceptaþi discutarea acestui important act normativ pentru statutul actual, dar mai ales pentru statutul viitor al Poliþiei Române.
Vã mulþumesc în mod deosebit ºi vã cer respectuos permisiunea sã plec, rãmânând ca colegul meu, domnul general Sandu, sã rãspundã oricãror probleme care se ridicã pe marginea celor prezentate.
Vã mulþumesc!
Vã mulþumesc!
Al doilea aspect. Poliþia nu mai este ceva în sine. Ea nu are cum, aºa cum s-a întâmplat în România, fie ºi numai dupã al doilea rãzboi mondial, raportându-ne la fosta Miliþie ºi la tot ce mai era legat de Ministerul de Interne, ea nu are cum sã mai devinã un stat în stat, n-are cum Poliþia, de acum încolo, sã-ºi permitã sã reþinã, sã facã probe, sã ajungã la acþiuni abuzive, pentru cã Domniile voastre, doamnelor ºi domnilor colegi, veþi constata cã existã un organism de cotracarare a societãþii civile. Am discutat mult cum anume sã se denumeascã acel organism ºi, mai departe, cine sã facã parte din organismul respectiv. Veþi observa Ñ ºi aici este intervenþia noastrã a senatorilor Ñ cã în versiunea Camerei Deputaþilor, din respectiva structurã fãceau parte ºi magistraþi. Noi am ajuns la concluzia cã nu este potrivit sã facã parte magistraþii dintr-o structurã care, pânã la urmã, vizeazã un serviciu public administrativ, motiv pentru care, prin raport, vã propunem sã facã parte reprezentanþi ai comunitãþii, desemnaþi de primar.
Sunt numai câteva reflecþii pe care mi-am îngãduit, cu permisiunea Domniilor voastre, sã le fac Ñ poate nu atât în calitate de senator, ci, mai ales, în calitate de profesor de drept administrativ Ñ pe marginea acestui act care ne plaseazã, în sfârºit, ºi pe noi în contextul european. Vã mulþumesc!
Eu þin sã precizez, încã o datã, cã adoptarea prezentei legi este un grav atentat la securitatea naþionalã, nimic din ceea ce se susþine acum, cã se vor crea condiþii materiale mai bune, o logisticã mai bunã, o posibilitate de penetrare mai bunã în câmpul infracþional, nu rezistã. Dacã în aceste condiþii, în care este un buget bine structurat, bine gândit, la posibilitãþile care sunt, nu li se asigurã oamenilor echipament, nu li se asigurã salariile la timp ºi alte drepturi, ce se va întâmpla când aceastã Poliþie comunitarã va trebui sã fie susþinutã în plan local?!
Aici, probabil cã sunt ºi niºte interese care þin de protocolul cu U.D.M.R., trebuie sã-ºi creeze ºi ei Poliþie acolo ºi sã promoveze clientela politicã. Eu mã îndoiesc cã eficienþa Poliþiei va creºte în aceste condiþii.
Îmi amintesc cã în prevederile legii Ñ deºi distinsul coleg, domnul senator Iorgovan, spunea altceva Ñ, amintesc cã în prevederile legii sunt, practic, niºte mãsuri care conduc la sindicalizarea Poliþiei.
Vin ºi întreb: cum va creºte eficienþa Poliþiei în condiþiile în care, sigur, ei vor trebui sã-ºi apere drepturile pe care le au, mã refer ºi la programul de lucru, mã refer ºi la intervenþiile care sunt necesare în afara programului de lucru ºi la alte situaþii în care aceastã forþã militarãÉ ei sunt acum, prin Legea privind apãrarea naþionalã, fac parte din Forþele Armate ale RomânieiÉ în ce condiþii îºi vor îndeplini ei atribuþiile pe care le au, care sunt atribuþii deosebite, care incumbã mari sacrificii, personale. Nu vreau sã intru în amãnunte, pentru cã sunt ferm convins cã nu au nici o importanþã Ñ încã o datã spun Ñ cele ce spunem noi aici.
Vreau sã vã informez cã grupul nostru parlamentar nu va vota acest act normativ, precizând, încã o datã, cã el constituie un risc major pentru securitatea naþionalã a României.
Vã mulþumesc.
În perioada interbelicã, un mare poliþist fãcea o afirmaþie care cred cã se regãseºte ºi astãzi în practica poliþieneascã ”Pe timpul unei guvernãri facem dosare celor care sunt la putere, pentru a le folosi atunci când aceºtia pierd puterea, împotriva lorÒ, ºi acest ”facem dosare celor care sunt la putereÒ se regãseºte în toatã practica acestor 10 ani ºi sunt foarte multe cazuri pe care presa le-a relevat.
Grupul parlamentar liberal susþine acest proiect de lege, care, încã o datã subliniez, nu este cea mai fericitã concepþie, dar este totuºi o concepþie modernã, este o concepþie europeanã cu privire la modul în care organizarea acestei instituþii va funcþiona, credem cã este un început sigur, fãrã îndoialã, avem aceeaºi mare responsabilitate sã discutãm despre Statutul poliþistului ºi acolo vom discuta dacã poliþistul va fi un militar, în continuare, Ñ pentru cã, din pãcate, ordinea constituþionalã, aºa cum a fost ea conceputã în 1991, este de discutat dacã permite demilitarizarea Poliþiei Ñ sau va fi un civil.
Cred cã cu ocazia dezbaterii statutului, va trebui sã face o dezbatere foarte serioasã cu privire la reglementãrile constituþionale în vigoare, care, din nefericire, sunt depãºite ºi nu întotdeauna rãspund aspiraþiilor României de integrare europeanã.
Subliniez, vom susþine acest proiect de lege, cu toate imperfecþiunile pe care, în cele douã comisii, reunite, am încercat sã le atenuãm.
Prin aceastã lege, sã ºtiþi cã în cele douã componente, poliþistul se subordoneazã, în primul rând, legii, când vorbim de urmãrirea penalã ºi aº dori sã nu mai discutãm de faptul cãÉ sau cel puþin în aceastã perioadã, cã se fac liste. Probabil cã se referea la o altã perioadã.
Eu, cel puþin, încerc ºi am luat toate dosarele ºi tot ceea ce existã, ºi nu avem, cum sã zic eu, o preferinþã sau o prioritate în funcþie de vreun grup parlamentar.
Mai mult decât atât, Poliþia este echidistantã, va fi ºi prin aceastã lege, ºi, bineînþeles, comisiile au fost de acord, tocmai pentru a garanta acest lucru, ca un poliþist sã fie comandantul Poliþiei.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Având în vedere cele prezentate mai sus, propun ca proiectul de Lege privind prevenirea ºi combaterea marginalizãrii sociale sã fie aprobat, aºa cum a fost amendat în cadrul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului.