Nicolae P„tru

## **Domnul Nicolae P„tru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Cu cele aproape 10 milioane de suflete, popula˛ia rural„ a Rom‚niei reprezint„ cea mai dificil„ problem„ social„, a c„rei solu˛ionare dep„∫e∫te Ón dificultate chiar ∫i pe cea a pensionarilor.

Iresponsabilitatea clasei politice care a condus Rom‚nia dup„ 1990 st„ nu at‚t Ón gre∫elile politice ale actului de guvernare, c‚t, mai ales, Ón lipsa unei politici coerente pentru agricultur„ ∫i locuitorii satelor. Œn privin˛a acestui mare segment al popula˛iei s-a aplicat, mai degrab„, principiul îscap„ cine poate“, numai c„, asediatorii de la guvernare n-au l„sat mai nici o porti˛„ de salvare. A∫a-zisele subven˛ii ∫i ajutoare nu au fost dec‚t at‚t c‚t Ónseamn„ un butoi cu ap„ care intr„ discret Óntr-o cetate asediat„ ∫i f„r„ c„i de aprovizionare. Se constat„ de ani buni c„, chiar dac„ natura ar oferi rom‚nilor cele mai generoase condi˛ii climatice, soarta s„tenilor nu se poate schimba substan˛ial Ón bine, deoarece majoritatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/13.XI.2003 dintre ei au ca singur„ surs„ de venit recolta de pe c‚teva pogoane, recolt„ care ∫i dac„ s-ar tripla, veniturile gospod„riei r„m‚n tot mici, ∫i doar pentru autoconsum. Nici m„car ˛„rile civilizate nu au putut aduce veniturile popula˛iei rurale la nivelul celor urbane, prin dezvotarea agriculturii, ci prin dezvoltarea activit„˛ilor neagricole din sfera serviciilor, micii industrii, Ón special cea alimentar„ ∫i turismul. Dezvoltarea serviciilor este, la r‚ndul s„u, strict dependent„ de completarea ∫i modernizarea infrastructurii, domeniu vital pentru economia na˛ional„ at‚t Ón scopul opera˛iunilor comerciale, c‚t ∫i al atractivit„˛ii investitorilor str„ini pentru noi obiective economice. f nta este absorb˛ia uria∫ului excedent de for˛„ de munc„ de la sate, altfel, imposibil de introdus pe pia˛a for˛ei de munc„.

Pe de alt„ parte, o cre∫tere rapid„ a P.I.B.-ului, f„r„ participarea milioanelor de s„teni Ón produc˛ia ∫i circula˛ia bunurilor, r„m‚ne o simpl„ himer„. Dezvoltarea activit„˛ilor neagricole la sate necesit„ un management competent pentru corelarea tuturor factorilor concuren˛i — resurse materiale, umane, financiare etc. Soarta popula˛iei de la sate nu depinde nici de mila demagogic„ a Guvernului — gen milionul ∫i pogonul —, nici de comasarea, la ordin, a pogoanelor Ón asocia˛ii gen îÓntov„r„∫ire“, nici de preal„udatul SAPARD. Soarta acestor am„r‚˛i depinde de urbanizarea satelor, prin intrarea acestora Ón sfera produc˛iei de servicii ∫i mic„ industrie. Œn mod cert, schimbarea destinului economic al popula˛iei rurale nu se va produce prin simple promisiuni Ón campania electoral„, ci prin declan∫area unui program politic s„n„tos ∫i ambi˛ios.

Un astfel de program trebuie s„ cuprind„ c‚teva repere esen˛iale, facilit„˛i fiscale de mare atrac˛ie; facilit„˛i majore Ón atribuirea amplasamentelor pentru investitori; reabilitarea Ónv„˛„m‚ntului, inclusiv prin discriminarea pozitiv„ a corpului didactic din aceast„ zon„ Ón ceea ce prive∫te salarizarea; sporirea competen˛ei prim„riei comunale ∫i sl„birea dependen˛ei fa˛„ de cercurile politice jude˛ene, de baronii locali, a c„ror incapacitate managerial„ a fost dovedit„ prin solu˛iile proaste date problemelor satului; redistribuirea aloca˛iilor bugetare pentru agricultur„ din sfera consumului Ón sfera dezvolt„rii; direc˛ionarea creditelor pentru dezvoltarea infrastructurii ∫i a programului agrar nu prezint„ nici un risc ∫i are ca efect cre∫terea ∫i consolidarea credibilit„˛ii externe. Ie∫irea popula˛iei rurale din corsetul agriculturii de subzisten˛„ va fi semnalul ie∫irii ˛„rii din marasmul economic al tranzi˛iei.