Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru,
Doamnelor ∫i domnilor parlamentari,
Sigur c„ un guvern monocolor instaurat dup„ alegerile din 2000 ar fi avut absolut toate ∫ansele pentru a realiza at‚t o coeren˛„ de guvernare, c‚t ∫i rezultate care s„ fie vizibile Ón plan extern ∫i Ón plan intern.
Vorbea domnul prim-ministru de flexibilitate, de func˛ionalitate, de comunicare mai bun„, de o construc˛ie institu˛ional„ eficient„. Sunt obligat Óns„ s„-l contrazic pe domnul prim-ministru atunci c‚nd vorbea de adaptarea structurilor guvernamentale ∫i institu˛ionale rom‚ne∫ti la modelele europene ∫i s„ ar„t cu argument, cu cifre, faptul c„ Ón restul ˛„rilor Uniunii Europene, guvernul este mai restr‚ns, deci structurile sunt mult mai reduse. Deci Rom‚nia, o ˛ar„ s„rac„, care suport„ greu costurile birocra˛iei interne, Ó∫i permite un lux Ón ceea ce prive∫te num„rul de ministere, de structuri guvernamentale, Ón timp ce Austria are 11 ministere, Belgia 15, Danemarca 17, Fran˛a 14, Germania 14, Irlanda 14, Olanda 14, Spania 15, Suedia 11, Ungaria 15, Polonia 15, ˛„ri ∫i ele Ón tranzi˛ie.
Din p„cate, st„m foarte r„u ∫i la capitolul structurilor interne sau restul structurilor interne de conducere, pentru c„ Rom‚nia are Ón jur de 120 de mini∫tri ∫i secretari de stat, are Ón jur de 1.500 de directori Ón ministere ∫i la structuri centralizate, are Ón jur de 3.700 ∫i ceva de alte
func˛ii de conducere — ∫efi servicii, secretari generali ∫i a∫a mai departe. Deci, Rom‚nia, din p„cate este paralizat„ mai degrab„ de o birocra˛ie imens„, ineficient„ ∫i, care, adeseori, este angrenat„ Ón corup˛ie, a∫a cum toate rapoartele au ar„tat.
Discu˛ia asupra restructur„rii Guvernului a∫a cum se face ea ast„zi, a∫a cum s-a f„cut ∫i Ón iunie trecut arat„ mai degrab„ o lips„ de viziune a Guvernului privind dimensionarea structurii guvernamentale ∫i a managementului eficient. Dac„ vre˛i, chiar ∫i discu˛ia de ast„zi arat„ faptul c„ suntem Ón mi∫c„ri conjuncturale pe tabla de ∫ah a politicii rom‚ne∫ti, func˛ie de o situa˛ie, de o atitudine, de o reac˛ie ∫i a∫a mai departe, ∫i mai pu˛in Ón fa˛a unei viziuni care s„ defineasc„ tipul de guvernare care i se acord„ Rom‚niei.
Ca liberal, a∫ vrea s„ trag o prim„ concluzie. Noi, Óntotdeauna, sus˛inem ideea unei minime guvern„ri. Noi sus˛inem, Óntotdeauna, ideea de mai pu˛ine structuri guvernamentale, pentru c„ este evident faptul c„ birocra˛ia, comunicarea ∫i atingerea obiectivelor sunt cu at‚t mai Óncurcate Óntotdeauna cu c‚t num„rul de structuri ∫i de autorit„˛i este mai ridicat.
A doua observa˛ie este legat„ de opinia c„ acest guvern este dedicat integr„rii europene. Analizele f„cute arat„ c„, din p„cate, acest obiectiv nu pare a fi atins, ci mai degrab„ ratat, pentru c„ se constat„ c„ el este mai degrab„ un guvern f„cut pentru viitoarele alegeri ∫i mai pu˛in un guvern pentru atingerea obiectivelor legate de aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
Prima ∫i cea mai important„ observa˛ie f„cut„ de pres„, de anali∫ti a fost cea legat„ de Cancelaria Primului-Ministru, care Ónseamn„… — noi am atacat-o ∫i la Curtea Constitu˛ional„, din p„cate f„r„ succes —, de fapt, Ón opinia multora, structura de campanie a viitorului candidat la Pre∫edin˛ie din partea partidului de guvern„m‚nt. Separarea Secretariatului General de Cancelaria Primului-Ministru, dublarea aparatelor de lucru, crearea de noi ordonatori de credite, posibilitatea ca banii s„ fie circula˛i prin structura Cancelariei, f„r„ s„ fie Ón deplin„ informare tot aparatul de lucru al Guvernului, sunt multe semne de Óntrebare.
Œn fine, pentru noi ridic„ semne de Óntrebare ∫i — a∫a cum spunea domnul prim-ministru — linia de manager de proiect, linia de mini∫tri de stat. Este cel pu˛in contrariant faptul c„ sectorul cel mai Óncremenit Ón antireform„, sectorul care este criticat Ón Raportul de ˛ar„ de Uniunea European„ tran∫ant, pentru lipsa de performan˛„, pentru lipsa de restructurare Ón regii, pentru lipsa de restructurare ∫i privatizare Ón utilit„˛i publice, are ca misiune coordonarea Óntregii activit„˛i economice. Œn condi˛iile Ón care Raportul de ˛ar„ o spune negru pe alb: îeste o deficien˛„, este sl„biciunea num„rul 1 Ón via˛a economic„ intern„“.
Œn fine, nici domeniul administra˛iei, coordonat de domnul Ioan Rus, nu scap„ de criticile permanente ale Uniunii Europene, iar Justi˛ia, care este cel mai deteriorat sector din agenda intern„ — sigur, are o coordonare nou„ —, care a pus probleme p‚n„ ∫i Ón integrarea Rom‚niei Ón NATO.
A∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul prim-ministru… legat de statutul de economie de pia˛„, pentru c„ dumneavoastr„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/19.III.2004
a˛i dat criterii de performan˛„ mini∫trilor de stat. P„i, atunci s-a spus c„ Rom‚nia Óndepline∫te, c„ are economie de pia˛„ func˛ional„. De ce acum da˛i criteriu de performan˛„ Óndeplinirea regimului statutului de economie de pia˛„ func˛ional„.
Sigur, contrariaz„ ∫i faptul c„ un minister de sintez„ pentru economie, cum ar fi Ministerul Finan˛elor, este l„sat Ón coordonarea unui minister sectorial, care este Ministerul Industriei.
Mai st‚rne∫te o anumit„ contrarietate faptul c„ nu prea mai ∫tim ce fel de Guvern avem, avem un Guvern militar, avem un Guvern politic, avem un Guvern tehnocrat? Prezen˛a a at‚t de mul˛i generali Ón Guvern, Ón condi˛iile Ón care modelul european este un model Ón care p‚n„ ∫i structurile militare sunt conduse de civili, iar Ón Rom‚nia ajungem ca structurile civile s„ fie conduse de militari, sigur ridic„ contrarietate.
Œn leg„tur„ cu integrarea european„, pot spune c„ sunt Ón continuare extrem de multe probleme legate, au fost amintite ∫i Ón lu„rile anterioare de cuv‚nt, legate de atribu˛ii ∫i competen˛e. Nu mai ∫tie nimeni cine, de ce se ocup„. Poate, domnule prim-ministru, ve˛i avea amabilitatea s„ ne spune˛i care sunt distinc˛iile clare Óntre Ministerul Integr„rii, negociatorul-∫ef, sectoarele din ministere care se ocup„ de integrare, pentru c„, Ón momentul de fa˛„, dup„ at‚ta efort pentru integrare, de fapt, Rom‚nia face pa∫i considerabili Ónapoi.
Pa∫i Ónapoi au fost, din p„cate, Ónregistra˛i de Rom‚nia Ón foarte multe sectoare. S-au amintit aici criteriile politice. Voi aminti, Ón continuare, c„ Rom‚nia are foarte mari probleme ∫i Ón ceea ce prive∫te separarea puterilor Ón stat.
Raporturile Executivului cu Parlamentul sunt Ón continuare defectuoase, grav defectuoase, ne invita domnul pre∫edinte V„c„roiu la o colaborare din partea opozi˛iei. De fapt, nu se dore∫te, pentru c„ atunci c‚nd o facem ea este eliminat„ din start.
S-a deteriorat mediul concuren˛ial Ón Rom‚nia, un alt subiect ∫i criteriu care p‚n„ acum nu a constituit o problem„. Rom‚nia are o situa˛ie economic„ mult mai complicat„ dec‚t cifra anun˛at„, Óntotdeauna cu pl„cere, de cre∫tere a P.I.B.-ului ∫i de reducere a infla˛iei.
Cre∫terea deficitelor comerciale la mai mult de 25% din produsul intern brut, cre∫terea datoriei externe Ón perioada 2001—2003 cu peste 8 miliarde dolari sunt cu siguran˛„ probleme, domnul Stolojan le-a ar„tat Ón nenum„rate ocazii care greveaz„ serios ∫ansa de dezvoltare a Rom‚niei.
Œn fine, voi cita din rapoartele S.R.I. acum, nu din pres„: îRom‚nia, Óntr-adev„r, are o problem„ cu corup˛ia, criminalitatea economico-financiar„, crima organizat„, contrabanda ∫i evaziunea fiscal„, drogurile, traficul de carne vie, toate sunt Ón cre∫tere, autorit„˛ile se pare c„ nu reu∫esc s„ stopeze aceste fenomene at‚t de periculoase. Clientela politic„ este la apogeu. N-a fost niciodat„, Ón 14 ani, Rom‚nia Ón situa˛ia Ón care totul se d„ pe clientel„, ∫i asta sigur duce la s„r„cirea popula˛iei.“
Œn fine, Guvernul are o grav„ ∫i major„ problem„ de rezolvat pe agenda intern„ — nivelul de trai, ∫omajul Ón cre∫tere, s„r„cia acut„, s„r„cia extrem„, situa˛ia pensionarilor, care, din p„cate, numai de promisiuni au parte, niciodat„ de solu˛ii concrete.
La o privire atent„, de fapt, Ón Rom‚nia nimic nu func˛ioneaz„, chiar dac„ Guvernul consider„ permanent c„ rezolv„ problem„ dup„ problem„.
Œn fine, la capitolul îDiverse“ nu poate sc„pa observa˛iei autosuficien˛a ∫i arogan˛a guvernamental„, ignorarea dialogului social, ignorarea opozi˛iei, chiar atunci c‚nd opozi˛ia este prezent„, activ„ ∫i contribuie cu solu˛ii, ignorarea societ„˛ii civile, care ∫i ea contribuie, de multe ori, Ón favoarea activit„˛ii guvernamentale, dar tot timpul ea este ignorat„.
Din p„cate, Guvernul nu recunoa∫te situa˛ia de criz„ Ón care se afl„ Rom‚nia, Guvernul tr„ie∫te Óntr-o lume paralel„, o lume roz„, o lume cu petale de trandafiri, o lume frumoas„. Din p„cate, realitatea de zi cu zi este cu totul alta.
Œn final, P.N.L.-ul v„ solicit„, tot avem un Guvern care se preg„te∫te de alegeri, Ón final, P.N.L.-ul v„ solicit„ ca Ón Rom‚nia, Ón condi˛iile presiunilor politice existente, care risc„ ca, Óntr-adev„r s„ compromit„ criteriile politice, P.N.L.-ul v„ solicit„ s„ asigura˛i nu numai alegeri libere, ele vor fi libere, ci ∫i alegeri corecte, pentru c„ de asta depinde m„car salvarea criteriilor ∫i valorilor democratice Ón Rom‚nia.
Analiz‚nd foarte atent propunerile guvernamentale legate de restructurare, consider‚nd c„ ele, de fapt, nu reflect„ ∫i nu conduc la o mai bun„ func˛ionare, la un mai bun management administrativ al Guvernului, grupurile liberale vor vota Ómpotriva proiectului de hot„r‚re.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.