Œnþeleg st‚njeneala ∫i, s„ spunem, aspectul mai mult dec‚t decent cu care se Óncearc„ susþinerea acestui acord. Œnþeleg c„ domnul ministru... de la care a∫teptam informaþii reale privind negocierea acordului, privind punctele pentru care Guvernul se bate, Ón momentul de faþ„, privind corecþiile pe care trebuie s„ le fac„ acestui acord, pentru c„, a∫a cum este, pare a fi aproape inacceptabil... ∫i iat„ c„, Ón loc de acestea, am avut doar o lectur„ a raportului, a punctului de vedere al Guvernului, atunci c‚nd a trimis ordonanþa la Parlament, adic„ am fost Ón situaþia de a fi pus Ón clasa I — Ón clasa I am Ónv„þat toþi s„ citim, domnule ministru — ∫i cred c„ toat„ lumea care a intrat Ón aceast„ sal„ a intrat cu temele f„cute, adic„ cu raportul citit, cu raportul comisiei analizat, cu toate acestea, deci, subliniez, cred c„ prezenþa dumneavoastr„ Ón sal„, Ón sala Senatului, a fost solicitat„ pentru argumente de fond pentru acest acord, pentru a prezenta ce se Ónt‚mpl„ Ón aceste zile la Guvern ∫i Ón negocierile pe care le faceþi, ∫i nu pentru lectura _mot-à-mot,_ cu virgul„ ∫i cu punct, a materialului pe care noi Ól avem. Sigur c„, trec‚nd acum la discuþia pe fond, Ónþeleg ∫i dificultatea pe care o are partidul de guvern„m‚nt Ón a susþine acest acord, pentru c„ el este Ón total„ contradicþie at‚t cu programul de guvernare, c‚t ∫i cu angajamentele din campania electoral„. Nu veþi reg„si nimic din acordul stand-by care s„ v„ susþin„ elementele care v-au adus la guvernare, ∫i aceste lucruri le cunoa∫teþi c‚t se poate de bine ∫i sigur c„ v„ Ómpiedic„ s„ aveþi o discuþie pe fond sau v„ st‚njenesc Ón a avea o discuþie de fond asupra acestui acord. Nu voi reitera acuma, nu cred c„ este cazul, ce aveþi dumneavoastr„ at‚t Ón programul de guvernare, c‚t ∫i Ón angajamentele sociale pe care le faceþi. Cert este c„ sunteþi Óntr-o dificultate imens„, pentru c„ exist„ o ruptur„ flagrant„ Óntre ceea ce, pe de o parte, v-a dus spre putere ∫i spre guvernare ∫i ceea ce sunteþi obligaþi, Ón momentul de faþ„, s„ Óntreprindeþi, practic, datorit„ acestui acord.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/16.II.2002
Voi Óncerca s„ spun c‚teva lucruri pe c‚teva probleme economice de fond care vizeaz„... care sunt incluse Ón acest acord ∫i care cu siguranþ„ ar merita o atent„ dezbatere.
Succesul economiei rom‚ne∫ti, Óncep‚nd cu anul 2000—2001, a avut ca baz„, dac„ nu m„ Ón∫el, cre∫terea exporturilor rom‚ne∫ti, faptul c„ s-au dep„∫it 10 miliarde dolari Ón 2000 la export, faptul c„ am avut 11 miliarde dolari la export Ón anul trecut, ∫i, sigur, dac„ dorim s„ avem o cre∫tere economic„, se pare c„ aceast„ p‚rghie este una din cele mai importante.
Din p„cate, Ón condiþiile Ón care exportul a fost pivotul cre∫terii economice Ón Rom‚nia, tocmai acest lucru este dr„muit ast„zi de acest acord, pentru c„ Fondul Monetar Internaþional are Ón vedere reducerea stimulentelor economice pe care le au exportatorii, eliminarea impozitului pe profit, ast„zi diminuat de 5 plus 1%, pentru Fondul Rom‚nia, de 6%, ajungerea spre 10—12% ∫i, p‚n„ la urm„, nivelarea impozitului pe profit.
Nicolae Paul Anton P„curaru · 16 februarie 2002 · monitorul.ai
Sigur c„ se poate spune c„ impozitul pe profit Ón Rom‚nia nu este foarte mare, dar Ón condiþiile de funcþionare a societ„þilor comerciale rom‚ne∫ti, Ón condiþiile mediului economic intern el este o povar„ important„ pentru agenþii economici.
Cred cu convingere c„ facilitatea de export introdus„ Ón 1999 a stimulat cu adev„rat exporturile, a permis acest nivel important de cre∫tere a exporturilor ∫i c„ eliminarea acestei facilit„þi va fi Ón m„sur„ s„ reduc„ ∫ansa de relansare economic„ intern„.
Un alt argument legat de acest subiect este totu∫i deficitul balanþei comerciale. Rom‚nia a Ónregistrat anul trecut un record al deficitului balanþei comerciale, Ón sensul c„ avem aproape 4,1 miliarde dolari deficit. Este imposibil s„ avem Ón vedere, ∫i dumneavoastr„ ∫tiþi, cu siguranþ„, c„ acest deficit se reg„se∫te Ón rating-ul de þar„, Óntr-o serie de indicatori de analiz„, ∫i acest deficit nu poate s„ dep„∫easc„, de regul„, 25% din nivelul schimburilor comerciale ale unei þ„ri.
Iat„ c„ noi Ól avem la 40% ∫i vrem s„ ne Ómbun„t„þim rating-ul, dar, pe de alt„ parte, s„ abord„m sau s„ dr„muim, sau s„ limit„m ∫ansa pe care o avem de relansare economic„ prin acest mecanism al exportului.
Un alt punct care ridic„... este mai mult dec‚t controversat... ridic„ mai multe probleme dec‚t ne putem imagina... este aspectul privind Óntreprinderile mici ∫i mijlocii. A fost o b„t„lie de lung„ durat„, domnule ministru, Ón Rom‚nia, cred c„ la vremea respectiv„ eraþi Ónc„ la Washington, atunci c‚nd Parlamentul vechi a adoptat Legea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, celebra Lege nr. 133/1999 pe care tot noi, tot datorit„ acelora∫i funcþionari de la Fondul Monetar Internaþional, am fost Ón situaþia de a o suspenda. A fost pe neplacul tuturor, nimeni nu a dorit suspendarea, pentru c„ toat„ lumea Ónþelegea c„ Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, dac„ vor s„ fie o ∫ans„ de redresare, de relansare economic„, trebuie s„ fie susþinute cu adev„rat.
Din p„cate, ∫i o spun cu sinceritate, cu ministrul liberal Ón frunte, cu tot, am fost Ón situaþia de a le suspenda, de a nu le aplica, ∫i, m„ rog, practic, Ón 1999—2000, Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, care sunt singura ∫ans„ de
redresare economic„ Ón condiþiile falimentului industriei de stat, au fost sufocate.
Avem Ón Rom‚nia Ón jur de 600.000 de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii. Din aceste 600.000, o jum„tate sunt pe pierderi, un sfert sunt pe profit zero, iar un alt sfert este cumva pe pozitiv.
Unul din gesturile bune pe care le-a f„cut guvernarea nou-instalat„ a fost faptul c„ prima decizie economic„ pe care a luat-o a fost punerea Ón aplicare a Legii nr. 133/1999. ™i iat„ acuma suntem Ón situaþia s„ o trimitem, s„ o expediem, pentru c„ acordul prevede at‚t la microÓntreprinderi ajust„ri Ón ceea ce prive∫te T.V.A.-ul, c‚t ∫i la Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, eliminarea scutirilor de taxe vamale ∫i de T.V.A. ... la importurile de materii prime...
Se are Ón vedere... am Ónþeles c„ politica care se duce Ón momentul de faþ„ este: îDomnule, nu favorizaþi Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, pentru c„ Ón Occident, Ón economia de piaþ„, nu sunt favorizate Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.“ Da, domnule ministru, a∫a este, este un nivel egal de competiþie, de concurenþ„ economic„. Dar, atenþie, c„ ei sunt dup„ decenii de dezvoltare, iar noi suntem Óntr-o faz„ de lansare ∫i de punere pe picioare a acestor structuri economice care sunt cele care dau substanþ„ economiei de piaþ„. Suntem, la acest capitol, domnule ministru, exact Ón situaþia parcurilor industriale. Am avut o lege bun„, a parcurilor industriale, cu facilit„þi pentru operatorii economici. Ce avem Ón momentul de faþ„? O lege administrativ„ a parcurilor industriale, modul Ón care este construit„, deci facilit„þi au doar societ„þile administrator, operatorii economici din parc nu au nici o facilitate, o s„ prefere zone defavorizate, o s„ prefere zone libere, dar nu parcuri industriale.
Deci Ón loc s„ facem parcuri industriale, emergente ∫i care s„ corespund„ cerinþelor economiei de piaþ„, o s„ Óncerc„m s„ facem ni∫te construcþii administrative, s„ vedem ce o ie∫i din ele, dar Ónc„ o ∫ans„ ratat„. De ce? Pentru c„ aceia∫i funcþionari, aceia∫i comisari ne spun: înu este Ón standardele noastre acordarea de facilit„þi“. Deci dac„ nimic nu este Ón standardul european sau al Fondului Monetar Internaþional Ónseamn„ c„ noi va trebui s„ ne compar„m cu ei, Ón condiþiile Ón care, noi, acuma, de fapt, Ónfirip„m, punem pe picioare elementele unor structuri economice de piaþ„.
Ridic„, Ón egal„ m„sur„, probleme, domnule ministru, ∫i poate ne veþi r„spunde, lista societ„þilor care trebuie privatizate.
Cu siguranþ„ vom fi ∫i am fost, vom fi ∫i Ón continuare vom susþine ideea de privatizare.
Ni se pare Óns„ absolut de neacceptat ideea ca unit„þi economice viabile, dac„ nu sunt privatizate, s„ fie lichidate. Este un absurd al situaþiei aproape de neimaginat, deci demantel„m societ„þile, elimin„m activit„þile auxiliare, anexe, scul„rii, tot felul de alte lucruri care sunt auxiliare activit„þii economice ∫i r„m‚ne nucleul fiabil, activitatea rentabil„, profitabil„. ™i dac„ nu reu∫im s„ privatiz„m, ∫i e posibil s„ nu reu∫im s„ privatiz„m, suntem, conform acestui acord, Ón situaþia de a le Ónchide. Voi Óntreba ∫i eu: avem cumva un exces de locuri de munc„? Avem o supraproducþie intern„ care s„ ne permit„ s„ lu„m astfel de m„suri? Care este raþiunea, inclusiv a Fondului, care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 9/16.II.2002
citez: îdore∫te totu∫i binele economic al Rom‚niei“ sau raþiunea Guvernului ca s„ accepte o astfel de m„sur„ Ón program.
Œn fine, cred c„ o mare problem„ este cea privind elementul de negociere a acordului. Un acord, fie ∫i cu Fondul Monetar Internaþional, nu este un lucru b„tut Ón cuie. El trebuie s„ se mi∫te Ón funcþie de evoluþia concret„ a economiei. Exist„ parametri variabili Ón economie. Exist„ factori conjuncturali, exist„ elemente care intervin Ón funcþie de piaþa mondial„, de piaþa intern„, de evoluþia preþurilor, de evoluþia... de tot ce se poate pe lumea asta.
A prevedea nenegocierea acordului sau obligativitatea nenegocierii acordului mie mi se pare c„ este absolut inacceptabil.
Dumneavoastr„, ca Guvern, va trebui, pas cu pas, tran∫„ cu tran∫„, s„ aveþi elementele de negociere Ón m‚n„ ∫i capacitatea de a negocia ∫i de a discuta. De fapt asupra acestui element, cu negocierea, a fost o lung„ discuþie politic„ Ón Rom‚nia. Nu vreau s„ v„ aduc aminte ce ne spunea domnul Florin Georgescu, Ón guvernarea trecut„, la fiecare acord stand-by. Nu existau elemente de Ón„lþime — centimetri, milimetri — de la care se negocia cu Ónalþii demnitari ai Fondului Monetar Internaþional ∫i ai B„ncii Mondiale Ón cuvintele domnului Florin Georgescu. Iat„ Óns„ c„ sunteþi Óntr-o situaþie mai proast„. Pentru c„, cu siguranþ„, acordul pe care Ól negociaþi Ón momentul de faþ„ este mult mai sever ∫i mult mai strict dec‚t cel pe care Ól reu∫ea acea inabil„ echip„ de negociere a guvern„rii trecute.
Ridic„, de asemenea, un mare semn de Óntrebare problemele legate de impozitele salariale. Prevederile pe care le aveþi Ón acord, de reducere a impozitului pe salarii pentru salariile mici, absolut de acord cu ele. Sunt categorii care au venituri at‚t de mici Ónc‚t trebuie s„ fie cobor‚te impozitele pe salarii. Noi ∫i la proiectul de buget am avut o propunere Ón acest sens. Ce faceþi Ón schimb? P„i, haideþi s„ ridic„m impozitele mari. Nu pe cale direct„, ci pe cale indirect„: cobor‚m plafonul. Œn loc s„ le avem plafonate 40% — c‚t este impozitul pe salarii pe venituri mari, peste 10 milioane — cobor‚m plafonul, venim la 5 milioane, la 6, la 7. Pentru c„ aceast„ haiducie fiscal„ este posibil„; dac„ Fondul Monetar Internaþional o cere o vom practica ∫i noi. Nu! Mie mi se pare o m„sur„ antimunc„, anticapacitate, anticapacitate profesional„! Adic„ de ce s„ penalizez... Sigur, trebuie s„ reduc impozitele la categoriile cu venituri mici ∫i susþin acest lucru, dar sub nici o form„ nu putem accepta ideea c„ cei care prin merit — b„nuiesc — au un salariu mai mare obþinut prin munc„, prin str„duinþ„, prin competenþ„, prin capacitate trebuie s„ fie permanent penalizaþi. Este absolut inacceptabil, Ón opinia mea.
Œn fine, un alt element de strategie la care, poate, veþi reflecta — e de g‚ndit, nu o formulez ca obiecþie — e problema privatiz„rii B.C.R.-ului. Nu ∫tiu care stat din lume Ó∫i permite s„ nu aib„ nici o banc„ de stat. B„nuiesc c„ Ón contextul „sta al globaliz„rii, al internaþionaliz„rii ∫i a∫a mai departe, totu∫i, statele mai exist„, mai au un viitor ∫i cred c„ mai au ∫i politici ∫i programe proprii. Care sunt instituþiile financiare prin care statele pot s„-∫i pun„ Ón aplicare proiectele, programele,
priorit„þile economice? S„ spunem, vreau s„ dezvolt un anumit sector, vreau s„ dau bani, vezi Doamne!, n„p„stuitei agriculturi de ast„zi ∫i vreau s„ fac din ea o prioritate naþional„. Cum fac acest lucru dac„ eu nu am o banc„ a statului care s„ m„ susþin„ Ón politica guvernamental„ pe care o fac ∫i care s„-mi faciliteze credite cu dob‚nd„ subvenþionat„, s„-mi faciliteze anumite politici de care noi avem neap„rat nevoie? Sigur, ideea pe care o susþin nu este foarte liberal„. Œmi veþi spune c„ este Banca Naþional„. Nu e banc„ comercial„. Œmi veþi spune c„, probabil, r„m‚ne C.E.C.-ul. Este de v„zut. Dar ideea c„ un stat poate s„ r„m‚n„ f„r„ o singur„ banc„ comercial„ de stat care s„ susþin„ politica statului respectiv Ón diverse domenii este un subiect de atent„ meditaþie. Pentru c„ una este tu, guvern, s„ ai o banc„ pe care s„ te susþii, s„-þi faci politicile pe care le ai de f„cut ∫i alta este s„ te duci la Washington, la Paris sau la Viena, la consiliile de administraþie ale b„ncilor str„ine respective, s„ Óncerci s„ obþii o facilitate sau o creditare pentru o politic„ sectorial„ pe care vrei s-o dezvolþi.
Iat„, domnule ministru, nu am epuizat toate discuþiile pe fond care se pot face legat de acest acord. Dumneavoastr„, cu siguranþ„, v„ confruntaþi cu aceste probleme, aþi auzit toate aceste argumente.
Vreau s„ v„ spun c„ Ón preambulul Ónt‚lnirii de ast„zi am discutat cu camerele de comerþ, cu Agenþia Naþional„ a Exportatorilor ∫i Importatorilor Rom‚ni, cu Alianþa pentru Dezvoltare Economic„ a Rom‚niei, am discutat cu multe patronate. Vreau s„ v„ spun c„ acest acord — a∫a cum Ól faceþi, a∫a cum Ól semnaþi — v„ pune toat„ aceast„ lume economic„ Ón cap, pentru c„ nimeni nu este de acord. Dincolo de argumentele pe care din raþiuni politice ni le vom aduce unii altora aici Ón sal„, nimeni nu este de acord cu forma Ón care dumneavoastr„ semnaþi acest acord. De r„spunsurile pe care le veþi da la Óntreb„rile puse — pe care sper s„ nu le transform„m Óntr-o disput„ politic„, ci Óntr-o analiz„ temeinic„ — va depinde, cu siguranþ„, votul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Œn m„sura Ón care nimic nu este de schimbat aici ∫i nu vom face dec‚t o discuþie politic„, votul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal va fi Ómpotriv„.
V„ mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.