Nicolae Paul Anton P„curaru

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Hot„r‚t lucru, asumarea r„spunderii este o procedur„ cu ghinion pentru Guvernul Adrian N„stase. Am Ón ˛ eles c„ ast„zi delega ˛ ia permanent„ a hot„r‚t refacerea declara ˛ iei de avere. Noi am spus-o cu o lun„ ∫i jum„tate Ón urm„, nimeni nu ne-a b„gat Ón seam„, am cerut-o Ón mod expres, ∫i numai la presiunea opiniei publice acest lucru se Ónt‚mpl„.

Interven ˛ ia mea va fi Óns„ pe un alt subiect, care este, din p„cate, mult mai grav Ón consecin ˛ ele sale politice ∫i, Óndeosebi, economice. Interven ˛ ia mea este pe prima procedur„ de asumare a r„spunderii, Codul muncii, care, dup„ cum ∫ti ˛ i, a fost ∫i el rezolvat Ón Parlament, prin asumarea r„spunderii. L-am contestat la vremea respectiv„ la Curtea Constitu ˛ ional„, dar, Ón mod firesc, Curtea Constitu ˛ ional„ nu a avut aten ˛ ie pentru nici unul dintre cele 8 articole care au f„cut atunci obiectul contest„rii. Iat„, Óns„, c„ nu au trecut nici trei luni de la aplicarea Codului muncii ∫i efectele practice Óncep s„ se vad„.

Prima ∫i cea mai zdrobitoare concluzie este c„ Ón loc s„ avem de-a face cu un Cod al muncii avem de-a face cu un Cod al nemuncii. Practic, ne a∫teptam ca la partea de principii, Codul muncii s„ stipuleze c„ Ón Rom‚nia munca este respectat„, este valorizat„, c„ este o cultur„ a muncii Ón Rom‚nia. A∫a ceva nu g„sim. G„sim Ón schimb, Ón texte care fac bugetul timpului de munc„ Ón Rom‚nia, aplica ˛ ii aproape incredibile. Rom‚nia ajunge cu cele aproximativ 220 de zile lucr„toare pe an Ón topul Europei, Ón sensul c„ nici o alt„ ˛ ar„ din Uniunea European„ – unele fiind ceva mai prospere ∫i mai bogate dec‚t noi – nu exist„ un partaj at‚t de nefavorabil muncii Ón raport cu nemunca. Dac„, Ón oficial, 36 – 37 % din timpul de munc„ este timp de nemunc„, prin sc„derea concediului de odihn„, a s„rb„torilor legale, dac„ mai ad„ug„m absenteismul, Ónvoirile, s„rb„torile ∫i altele, de asemenea, vom constata c„ prin lege, prin Codul muncii, Rom‚nia este Óndemnat„ la nemunc„ ∫i nu la munc„.

A doua mare problem„ a Codului muncii este cea legat„ de faptul c„, de∫i stipuleaz„ principiul egalit„ ˛ ii de tratament, al consensualit„ ˛ ii ∫i al bunei-credin ˛ e Óntre angajat ∫i angajator, Ón fapt, el legifereaz„ inegalitatea de tratament Óntre angajator ∫i angajat.

O statistic„ f„cut„ de patronate arat„ c„ Ón dreptul angajatului vom g„si 246 de drepturi – directe 120, corelative 126 – ∫i doar 58 de obliga ˛ ii, Ón timp ce la angajator vom g„si drepturi Ón oglind„ 58, dar 246 de obliga ˛ ii. Dac„ vom analiza ∫i raportul dintre patronate ∫i sindicate, vom constata c„ la sindicate avem 34 de drepturi ∫i doar dou„ obliga ˛ ii, iar la patronate avem doar 5 drepturi ∫i 17 obliga ˛ ii. Sigur c„ raporturile numerice nu pot s„ spun„ chiar mare lucru. Poate fi o singur„ formulare care s„ Óntoarc„ balan ˛ a. Din p„cate nu acesta este spiritul Codului muncii. El este un cod sindical, f„cut cu acordul sindicatelor ∫i Ón mod evident f„r„ o consultare a patronatelor.