Stenogramă plen

O s„ facem apelul nominal, pentru a marca prezen ˛ a colegilor la ∫edin ˛ „.

Este Ón delega ˛ ie.

Domnilor colegi, Óncepem apelul nominal. Acatrinei Gheorghe prezent Alexa Constantin prezent Alexandru Ionel prezent Apostolache Victor absent Athanasiu Alexandru prezent

O fi, dar este absent. Belu Ioan absent (motivat)

Este bolnav.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

**Domnul Mihai Ungheanu:** Nicolaescu Ioan prezent Bichine ˛ Corneliu prezent Nicolaescu Sergiu prezent Bindea Liviu-Doru absent Nicolai Norica prezent BÓciu Constantin absent Nicolescu Constantin prezent Br„di∫teanu ™erban absent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Bucur Dionisie absent Oprescu Sorin Mircea absent Bunduc Gheorghe prezent Opri∫ Octavian prezent Buzatu Gheorghe prezent Otiman P„un-Ion absent C‚rciumaru Ion absent Ciocan Maria prezent Paleologu Alexandru prezent Pan„ Aurel absent Cioc‚rlie Alin Theodor absent Pan„ Viorel Marian absent Codreanu Dumitru prezent Constantinescu Dan absent Pa∫tiu Ioan absent P„curariu Iuliu prezent Constantinescu Eugen Marius prezent Cozm‚nc„ Octav absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent Cr„ciun Avram absent P„tru Nicolae prezent Cristolovean Ioan absent P„unescu Adrian prezent Dina Carol prezent Penciuc Corin absent Dinescu Valentin prezent Pete ™tefan absent Dinu Marin prezent Petre Maria absent„ Dobrescu Maria Antoaneta absent„ Petrescu Ilie prezent Dumitrescu Viorel prezent Pl„tic„-Vidovici Ilie prezent Du ˛ „ Vasile prezent Pop Dumitru Petru prezent Eckstein-Kovács Péter absent Pop de Popa Ioan prezent Fabini Hermann Armeniu prezent Popa Nicolae-Vlad absent F„ni ˛ „ Tri ˛ „ prezent Popescu Dan-Mircea prezent Feldman Radu Alexandru absent Popescu Lauren ˛ iu-Mircea absent Filipa∫ Avram absent Predescu Ion prezent Filipescu Cornel prezent Prichici Emilian absent Florescu Eugeniu Constantin prezent Pricop Mihai-Radu prezent Flutur Gheorghe absent Pris„caru Ghiorghi absent Frunda György absent Pruteanu George Mihail absent G„ucan Constantin prezent Pujina Nelu prezent Gogoi Ion absent Puskás Valentin-Zoltán absent Guga Ioan prezent Radu Constantin prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Rah„u Dan Nicolae prezent H‚r∫u Ion absent Rebreanu Nora Cecilia prezent„ Hoha Gheorghe prezent Rece Traian absent Honcescu Ion prezent Roibu Aristide prezent Horga Vasile prezent Roman Petre absent Hri ˛ cu Florin prezent Rus Ioan Aurel prezent Ila∫cu Ilie prezent S‚rbulescu Ion absent Iliescu Ion prezent Seche Ion absent Ionescu-Quintus Mircea prezent Seres Déne∫ prezent Iorga Nicolae Marian prezent Sin Niculae prezent Iorgovan Antonie absent Sógor Csaba prezent Iustian Mircea Teodor prezent Solcanu Ion prezent Kereskenyi Alexandru prezent Sporea Elena prezent Leca Aureliu prezent St„noiu Rodica Mihaela absent Lupoi Mihail absent Stoica Fevronia prezent Maghiar Teodor absent Szabó Károly-Ferenc prezent Marcu Ion absent ™elaru Rodica prezent Marinescu Simona prezent„ ™tefan Viorel prezent Marko Béla absent T„r„cil„ Doru Ioan absent Matei Vintil„ prezent Theodorescu Emil R„zvan absent Matei Viorel prezent Toma Constantin absent M„rgineanu ™tefan Gheorghe absent Tudor Corneliu Vadim absent Mihordea Mircea prezent Ungheanu Mihai prezent Mocanu Vasile prezent Vajda Borbála prezent„ Munteanu Tudor Marius absent Vasile Radu absent Nedelcu Mircea prezent V„c„roiu Nicolae absent Németh Csaba absent Vela Ion prezent

Trecem la urm„torul punct din agenda de lucru a plenului Senatului: îDeclara ˛ ii politice“.

Œl invit„m pe domnul senator Adrian P„unescu s„ prezinte declara ˛ ia politic„, Ón numele Grupului parlamentar social-democrat ∫i umanist.

Fac parte, Óntr-adev„r, din Grupul social-democrat ∫i umanist, dar nu ∫tiu dac„ o s„ am puterea de a vorbi Ón numele grupului, a∫a cum a anun ˛ at pre∫edintele de ∫edin ˛ „. Prezint declara ˛ ia mea politic„, f„cut„ din fragmente disparate, mai degrab„ Ón numele meu dec‚t Ón numele grupului, ∫i, dac„ grupul va considera necesar, va Óncuviin ˛ a discret reprezentativitatea la care m-a ˛ i ridicat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 Eu a∫ spune c„ exist„, Ón momentul de fa ˛ „, domnilor colegi, **r„m„∫ite ale unui proces mai vechi de derom‚nizare a Rom‚niei,** pe care, Ón numele bunuluisim ˛ ∫i al datoriei noastre, se cuvine s„-l oprim, c„ruia s„-i opunem eforturile noastre de identitate ∫i de coeren ˛ „, s„-i opunem dorin ˛ a noastr„ de a reg„si ˛ ara acolo unde Ói este locul, Ón structurile continentale ∫i mondiale.

Dar acest proces de derom‚nizare a Rom‚niei continu„ ∫i v-a∫ da c‚teva exemple care mi se par semnificative ∫i dureroase.

Iat„, dup„ cum scriu ziarele, prin noul plan de Ónv„ ˛ „m‚nt pentru clasele a IX-a ∫i a X-a, Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii elimin„ din trunchiul comun o or„ s„pt„m‚nal„ dedicat„ studiului limbii rom‚ne, consider‚nd, probabil, mai util s„ se predea, Ón aceast„ or„ (care se c‚∫tig„ pierz‚ndu-se ), mai mult„ chimie, fizic„ ∫i matematic„.

Eu cred c„ **situa ˛ ia Ón care Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii ne pune, aceea de a opta Óntre limba rom‚n„ ∫i unul dintre obiectele realiste, este ea Óns„∫i o eroare.** Noi nu avem de ales Óntre studiul limbii rom‚ne ∫i studiul chimiei, fizicii sau matematicii. **Noi le alegem pe toate.**

Sunt multe alte obiecte, mai mult sau mai pu ˛ in utile, care Óncarc„ programa ∫colar„, sunt mult mai multe activit„ ˛ i neinspirate care distrug via ˛ a elevilor, dec‚t matematica, fizica sau chimia, puse Ón rela ˛ ie de opozi ˛ ie cu limba rom‚n„.

P‚n„ acum, indiferent de profilul umanist sau real, liceenii studiau obligatoriu patru ore de limba ∫i literatura rom‚n„, trei de literatur„ ∫i una de limb„, s„ zicem, ∫i comunicare. Aceasta a patra or„ de limb„ rom‚n„ ∫i comunicare nu se mai reg„se∫te Ón noul plan de Ónv„ ˛ „m‚nt. **Probabil, s-a ajuns la concluzia c„ se vorbe∫te at‚t de bine rom‚ne∫te, c„ se face at‚t de bine acordul Óntre subiect ∫i predicat, c„ se pune at‚t de rar virgula Óntre subiect ∫i predicat, Ónc‚t nu mai e nevoie. Limba rom‚n„ e vorbit„ ca ∫i respira ˛ ia, Ón mod natural. De c‚nd se na∫te, copilul vorbe∫te o limb„ rom‚n„ perfect„ pe care nu mai e nevoie s„-l plictisim s„ o mai Ónve ˛ e ∫i Ón clasele a IX-a ∫i a X-a.**

## **™i o d„ la I.G.O. la amenajat!**

™i l-am Óntrebat pe cel care conducea jude ˛ ul, Ól chema Ciucu. Om de treab„, de altfel! **îTovar„∫e Ciucu, dumneavoastr„ a ˛ i auzit c„ Ón Sarmizegetusa a intrat I.G.O., ∫i face pentru regizorul Vitanidis oper„ de cur„ ˛ are a cet„ ˛ ii, arunc‚nd aceste nenorocite de urme dacice?“**

**îDa“,** zice, î **este o treab„ foarte bun„. Am ob ˛ inut ∫i ni∫te bani ∫i oameni ca s„ termin„m c‚t mai repede!“** , ∫i militarii aruncau Ón pr„pastie urmele **Ceasului,** urmele **Cet„ ˛ ii,** urmele civiliza ˛ iei dacice str„vechi. S„ sc„p„m dracului de ea, s„ nu ne mai ˛ in„ Ón loc din dezvoltarea noastr„ at‚t de dorit„ de noi to ˛ i, dar pe care unii nu o Ón ˛ elegeau, nu ∫tiau ce e aia dezvoltare. El nu ∫tia, omul respectiv, ∫i ceilal ˛ i, poate, cu excep ˛ ia regizorului Vitanidis (Dumnezeu s„-l ierte!), el nu ∫tia c„ Ón acest fel mergem cu hot„r‚re spre paleolitic, ∫i nu spre un viitor luminos, cum era promisiunea general„. Atunci am venit la Bucure∫ti la cel care era secretarul Comitetului Central cu propaganda ∫i presa, Dumitru Popescu, ∫i, pentru c„ omul respectiv era un intelectual adev„rat, citise c„r ˛ i, era ∫i creator, Ón afara faptelor lui contestate de unii, a intervenit, a ajuns la cel care conducea ˛ ara ∫i s-a oprit aceast„ oper„ criminal„, oper„ pe care, Óns„, o vedem la alte propor ˛ ii, Ón alte ora∫e, Ón plin„ desf„∫urare acum.

Acum, **de aici, de la tribuna Senatului, cu toat„ responsabilitatea pe care mi-o d„ remu∫carea c„ sunt contemporan cu asemenea acte, cer oprirea acestor crime Ómpotriva civiliza ˛ iei care ne-a premers ∫i care este Ónglobat„ Ón r„d„cina noastr„; actul de derom‚nizare a Rom‚niei de la H‚r∫ova ∫i de la Constan ˛ a trebuie s„ Ónceteze.**

**Derom‚nizarea se petrece ∫i prin moartea poe ˛ ilor rom‚ni.** A murit, iat„, am aflat cu durere, poetul Ion Dr„g„noiu, la 60 de ani. E aceea∫i v‚rst„ la care se afl„ ∫i cel care v„ vorbe∫te ∫i anun ˛ „ moartea altui poet, aici. E acela∫i lift al cobor‚rii Ón nefiin ˛ „, e aceea∫i senza ˛ ie de frig al v‚rstei care nu iart„.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

Dumnezeu s„-l ierte pe poetul Ion Dr„g„noiu. **Un act invers, de demnitate na ˛ ional„, este cel pe care l-a s„v‚r∫it intelectualul ∫i sportivul, antrenorul Mircea Lucescu, duc‚nd Ón Turcia dovada, pe care am fi bucuro∫i s„ o reg„sim ∫i Ón ˛ ar„, c„ Ón Rom‚nia se nasc oameni excep ˛ ionali ∫i c„ numai proasta noastr„ inspira ˛ ie Ói Óndep„rteaz„ de ˛ ar„. R„ul pe care ni-l facem noi Óntre noi creeaz„ aceaste situa ˛ ii imposibile, ca Rom‚nia s„ aib„ un campionat de fotbal pierdut aproape Ón subsolul continentului, iar oameni din fotbalul rom‚nesc s„ fac„ gloria altor ˛ „ri ∫i s„ se afirme acolo ∫i s„ afirme acolo valorile pe care le primesc Ón grij„.** Este extraordinar ceea ce a f„cut acest om ∫i cred c„ faptele sale se Ónscriu mult Ón afara zonei strict sportive ∫i intr„ Ón domeniul larg social ∫i na ˛ ional, pun‚ndu-ne problema delicat„ dac„ **nu cumva Rom‚nia este un vulcan care produce valori ∫i un zid la care sunt omor‚te Ón permanen ˛ „ valori.**

Are cuv‚ntul domnul senator Dumitru Badea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Dumitru Badea:**

## Domnule pre∫edinte,

## Onorat auditoriu,

Voi da citire unei scrisori deschise a Comitetului director al Partidului Rom‚nia Mare adresat„ domnului Antonio Gutierez, pre∫edintele Interna ˛ ionalei Socialiste ∫i domnului Romano Prodi, pre∫edintele Comisiei Europene.

Comitetul director al Partidului Rom‚nia Mare atrage aten ˛ ia asupra Ónmul ˛ irii manifest„rilor huliganice pe care Ón ultimele s„pt„m‚ni le au unii reprezentan ˛ i de frunte ai P.S.D.

1) Premierul Adrian N„stase, pre∫edintele partidului de guvern„m‚nt, ∫i-a permis Ón mai multe r‚nduri s„ fac„ remarci triviale la adresa adversarilor s„i politici, dar ∫i ambasadorului Statelor Unite ale Americii la Bucure∫ti, utiliz‚nd expresii incalificabile, nedemne de un om politic.

2) Deputatul Radu Podgoreanu, pre∫edintele Comisiei pentru politic„ extern„ a Camerei Deputa ˛ ilor, a avut o serie de ie∫iri necontrolate, fizice ∫i verbale, fa ˛ „ de pre∫edintele P.R.M., domnul senator Corneliu Vadim Tudor, dup„ citirea mo ˛ iunii îMafia sufoc„ Rom‚nia“, chiar Ón Parlamentul Rom‚niei.

3) Deputatul P.S.D. Cristian Sandache l-a insultat Ón mod josnic pe deputatul P.R.M. Vlad Hogea, trimi ˛ ‚ndu-i pe telefonul mobil Ón sf‚nta noapte a Œnvierii mesaje obscene, precum ∫i amenin ˛ „ri cu moartea, ceea ce formeaz„ obiectul unui dosar penal.

4) Deputatul P.S.D. Culi ˛ „ T„r‚ ˛ „ i-a adus injurii senatorului P.R.M. Ionel Alexandru pentru ,,Óndr„zneala“ acestuia de a face cunoscute, de la tribuna Senatului Rom‚niei, faptele de corup ˛ ie din Insula Mare a Br„ilei, zon„ a ˛ „rii jefuit„ ∫i falimentat„ chiar de deputatul P.S.D. amintit.

5) Ministrul P.S.D. Vasile D‚ncu a agresat Ón stil grobian pe deputatul P.R.M. Ludovic Mardari Ón avionul care circula pe ruta Bucure∫ti – Timi∫oara pe motiv c„ acesta din urm„ a Óntrebat-o pe stewardes„ cine pl„te∫te Ónt‚rzierea cursei, care a f„cut escal„ la Cluj-Napoca pentru a se urca ministrul informa ˛ iilor publice.

Pentru o deviere comportamental„ asem„n„toare, cum se vede mai sus, la adresa unui ziarist de la îAdev„rul“ primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost silit de conducerea partidului de guvern„m‚nt s„ prezinte scuze Ón mod public, Óns„, pentru jignirea mai multor parlamentari ai celui mai mare partid de opozi ˛ ie, ∫i, Ón fond, a Óntregului Parlament, P.S.D. nu a g„sit de cuviin ˛ „ s„ formuleze scuze, ceea ce demonstreaz„ o mentalitate slugarnic„ fa ˛ „ de pres„, dar din ce Ón ce mai agresiv„ fa ˛ „ de adversarii politici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na ˛ ional Liberal.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori.

Hot„r‚t lucru, asumarea r„spunderii este o procedur„ cu ghinion pentru Guvernul Adrian N„stase. Am Ón ˛ eles c„ ast„zi delega ˛ ia permanent„ a hot„r‚t refacerea declara ˛ iei de avere. Noi am spus-o cu o lun„ ∫i jum„tate Ón urm„, nimeni nu ne-a b„gat Ón seam„, am cerut-o Ón mod expres, ∫i numai la presiunea opiniei publice acest lucru se Ónt‚mpl„.

Interven ˛ ia mea va fi Óns„ pe un alt subiect, care este, din p„cate, mult mai grav Ón consecin ˛ ele sale politice ∫i, Óndeosebi, economice. Interven ˛ ia mea este pe prima procedur„ de asumare a r„spunderii, Codul muncii, care, dup„ cum ∫ti ˛ i, a fost ∫i el rezolvat Ón Parlament, prin asumarea r„spunderii. L-am contestat la vremea respectiv„ la Curtea Constitu ˛ ional„, dar, Ón mod firesc, Curtea Constitu ˛ ional„ nu a avut aten ˛ ie pentru nici unul dintre cele 8 articole care au f„cut atunci obiectul contest„rii. Iat„, Óns„, c„ nu au trecut nici trei luni de la aplicarea Codului muncii ∫i efectele practice Óncep s„ se vad„.

Prima ∫i cea mai zdrobitoare concluzie este c„ Ón loc s„ avem de-a face cu un Cod al muncii avem de-a face cu un Cod al nemuncii. Practic, ne a∫teptam ca la partea de principii, Codul muncii s„ stipuleze c„ Ón Rom‚nia munca este respectat„, este valorizat„, c„ este o cultur„ a muncii Ón Rom‚nia. A∫a ceva nu g„sim. G„sim Ón schimb, Ón texte care fac bugetul timpului de munc„ Ón Rom‚nia, aplica ˛ ii aproape incredibile. Rom‚nia ajunge cu cele aproximativ 220 de zile lucr„toare pe an Ón topul Europei, Ón sensul c„ nici o alt„ ˛ ar„ din Uniunea European„ – unele fiind ceva mai prospere ∫i mai bogate dec‚t noi – nu exist„ un partaj at‚t de nefavorabil muncii Ón raport cu nemunca. Dac„, Ón oficial, 36 – 37 % din timpul de munc„ este timp de nemunc„, prin sc„derea concediului de odihn„, a s„rb„torilor legale, dac„ mai ad„ug„m absenteismul, Ónvoirile, s„rb„torile ∫i altele, de asemenea, vom constata c„ prin lege, prin Codul muncii, Rom‚nia este Óndemnat„ la nemunc„ ∫i nu la munc„.

A doua mare problem„ a Codului muncii este cea legat„ de faptul c„, de∫i stipuleaz„ principiul egalit„ ˛ ii de tratament, al consensualit„ ˛ ii ∫i al bunei-credin ˛ e Óntre angajat ∫i angajator, Ón fapt, el legifereaz„ inegalitatea de tratament Óntre angajator ∫i angajat.

Are cuv‚ntul domnul senator Iuliu P„curariu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## **Domnul Iuliu P„curariu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi.

Œn numeroase ocazii, reprezentan ˛ i de frunte ai Partidului Social Democrat, prin declara ˛ ii publice, fac din Legea nr. 161/2003 dovada suprem„ a deciziei sale Ón b„t„lia Ómpotriva corup ˛ iei. îNu a ˛ i f„cut nimic Ón b„t„lia cu corup ˛ ia Ón cei 4 ani de guvernare“ spun reprezentan ˛ ii P.S.D., adres‚ndu-se celor din opozi ˛ ie.

Ca reprezentant al Partidului Democrat simt nevoia unor preciz„ri care s„ pun„ lucrurile la locul lor. Astfel, Óntr-o analiz„ prezentat„ cu c‚teva lui Ón urm„ Ón delega ˛ ia permanent„ a P.S.D. ∫i care avea ca obiect partidele politice se arat„ c„ latura cea mai consistent„ a discursului politic al Partidului Democrat sunt acuzele de corup ˛ ie la adresa puterii.

Cu dou„ luni de zile Ón urm„ dezb„team aici, Ón Senat, Legea declar„rii averii demnitarului. Forma cu care a ie∫it acest proiect de lege din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri l-a f„cut s„ devin„, Ón con ˛ inut, un proiect de ascundere a averii demnitarilor. Proiectul de lege, sub aceast„ form„, a fost votat aici de majoritatea P.S.D. din Senat.

Nu pot uita numeroasele lu„ri de pozi ˛ ie care vizau corup ˛ ia din Rom‚nia, ajung‚ndu-se p‚n„ la afirma ˛ ia c„ dezvoltarea ˛ „rii este grav amenin ˛ at„. Amintim aici: Raportul Comisiei Europene, declara ˛ ia unui grup de senatori americani, declara ˛ ia pre∫edintelui Camerei de

Comer ˛ americane, luarea de pozi ˛ ie a ambasadorului S.U.A., Michael Guest.

Toate aceste elemente pe care le-am amintit arat„ c„ nu rezolvarea problemei corup ˛ iei a f„cut ca P.S.D. s„ elaboreze Legea nr. 161/2003.

Este de notorietate declara ˛ ia pre∫edintelui P.S.D., actualul premier Adrian N„stase, c„ dac„ partidul nu va rezolva problema incompatibilit„ ˛ ilor, va pierde alegerile Ón 2004. Interesele de partid, presiunea opozi ˛ iei – a∫a cum este ea ast„zi –, presiunile externe cu amenin ˛ area nerealiz„rii calendarului integr„rii euroatlantice, au determinat elaborarea de c„tre P.S.D. a Legii nr. 161/2003. Din nefericire, fiind o lege Ón care P.S.D. nu crede, a ie∫it o lege proast„ r„u primit„ de opinia public„.

Are cuv‚ntul domnul senator Constantin G„ucan, din partea Grupului parlamentar P.R.M..

## **Domnul Constantin G„ucan:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Eu a∫ mai aduce o completare la cele spuse de domnul senator P„unescu Ón leg„tur„ cu derom‚nizarea Rom‚niei, care se face nu numai prin deculturalizare ∫i prin distrugerea Ónv„ ˛ „m‚ntului, ci ∫i prin s„n„tate. ™ti ˛ i foarte bine c„ ˛ ara noastr„ este la aceast„ or„ pe primul loc Ón leg„tur„ cu sc„derea natalit„ ˛ ii ∫i tot pe primul loc Ón leg„tur„ cu sc„derea speran ˛ ei de via ˛ „. Vorbim de un complot complex Ón leg„tur„ cu derom‚nizarea Rom‚niei.

Declara ˛ ia mea de ast„zi ˛ intea s„ aduc„ Ón aten ˛ ia dumneavoastr„ o alt„ declara ˛ ie pe care am f„cut-o Ón urm„ cu trei luni c‚nd, prin intrarea V„ii Teleajenului Ón aten ˛ ia fondurilor europene Ón leg„tur„ cu ecologizarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 V„ii Teleajenului ∫i dezvoltarea ei ca zon„ agroturistic„, dintr-o dat„, acest semnal venit din Europa a dezl„n ˛ uit o adev„rat„ lupt„ pentru acapararea terenurilor celor mai interesante de pe Valea Teleajen. V„ dau doar c‚teva exemple care, pe atunci erau semnale, acum au devenit certitudini; toate au fost Ónso ˛ ite de Óndep„rtarea primarilor ca pre∫edin ˛ i ai comisiilor de reÓmpropriet„rire ∫i toate presiunile prefecturii s-au f„cut cu r„∫p„luirea celor mai bune terenuri, care, Ón urm„torii ani, sigur, devin foarte interesante, la pre ˛ uri care vor oscila Óntre 5 ∫i 10 dolari m[2] , ast„zi fiind date gratis unei clientele a oamenilor Prefecturii Prahova.

Argumentele prin care se fac aceste schimburi de terenuri, aceste r„∫p„luiri sunt de-a dreptul rizibile. Œn comuna Podeni se ia din fermele fostului I.A.S. 30 de hectare, cu care se Ómpropriet„resc unii dintre viceprefec ˛ ii jude ˛ ului Prahova, Ónainte de a se face reÓmpropriet„rirea adev„ra ˛ ilor st„p‚ni, Ón schimb, lor li se dau ni∫te terenuri la vreo 20 de km, peste ni∫te r‚pe total neproductive. Al doilea aspect, de data aceasta, de dimensiuni mai mari, pentru c„ Cheia, dup„ cum bine ∫ti ˛ i, este o sta ˛ iune care va face Ón viitorii ani concuren ˛ „ sta ˛ iunii Sinaia prin frumuse ˛ e ∫i prin locul Ón care este a∫ezat„ aceast„ minunat„ localitate, iat„ c„ acolo, primarul, care s-a opus cu documente, aflate la Arhiva Na ˛ ional„, prin care ar„ta c„ ni∫te clien ˛ i ai prefecturii, ai partidului de guvern„m‚nt nu aveau nici un drept s„ fie Ómpropriet„ri ˛ i Ón Cheia, locurile fiind ale mo∫nenilor izvorani ∫i ale ob∫tei izvoranilor, li se ia acestor izvorani, acestor locuitori ai comunei Izvoare, 60 de hectare din cele 90 care erau proprietatea izvoranilor, d‚ndu-se, cu presiuni politice, la dou„ personalit„ ˛ i cunoscute Ón zona V„leniului, este vorba de Morcovescu, care deja a cump„rat Sl„nicul Ón Óntregime ∫i alte zeci de hectare foarte interesante din punct de vedere al viitorului turistic al v„ii ∫i iat„ c„ ∫i acum i se fac cadou Ónc„ 30 de hectare.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Are cuv‚ntul doamna senator Maria Ciocan, din partea Grupului parlamentar P.R.M..

## **Doamna Maria Ciocan:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia mea politic„ se refer„ la efectele negative ale aplic„rii taxei radio-TV. Via ˛ a tot mai grea pe care

oamenii sunt nevoi ˛ i s„ o duc„ cu fiecare zi nu le mai permite s„ suporte alte ∫i alte taxe, alte ∫i alte major„ri, care s„ le accentueze ∫i mai mult mizeria ∫i s„r„cia.

O astfel de tax„, aberant„, este taxa radio-TV, care a devenit obligatorie printr-o ordonan ˛ „ a Guvernului, f„r„ a se g‚ndi ∫i la urm„ri ∫i f„r„ nici un pic de respect pentru cei pe care Ói vizeaz„ ∫i din buzunarul c„rora se fur„. Spun asta pentru c„, atunci c‚nd se impune o astfel de lege, trebuie preg„tite Ónt‚i condi ˛ iile ∫i datele necesare ∫i, mai ales, trebuie preg„tit cet„ ˛ eanul, ∫i nu pus Ón fa ˛ a faptului Ómplinit ∫i ∫antajat s„ pl„teasc„ aceast„ tax„, pentru c„ altfel nu i se Óncaseaz„ banii pentru energia electric„, suport‚nd toate consecin ˛ ele care decurg de aici, p‚n„ la Óntreruperea curentului electric.

Dar cea mai mare abera ˛ ie mi se pare faptul c„ aceast„ lege a fost aplicat„ ∫i retroactiv, cet„ ˛ enii fiind pu∫i s„ pl„teasc„ abonamente radio-TV pentru trei luni Ón urm„.

Nu a∫ fi at‚t de categoric„ Ón a califica drept abuziv„ aceast„ lege, dac„ nu ar impune ca fiecare om care tr„ie∫te Ón aceast„ ˛ ar„ s„ pl„teasc„ ni∫te abonamente pentru servicii de care mul ˛ i nici nu beneficiaz„, iar cei care beneficiaz„ le pl„tesc deja, prin abonamentul de cablu, Ón care este cuprins„ ∫i taxa c„tre Societatea Na ˛ ional„ de Televiziune.

De aceea, Ónainte de a lansa o lege de implicare Ón mas„ se impunea s„ se preg„teasc„ o eviden ˛ „ exact„, la zi, a num„rului de aparate de radio ∫i televizoare aflate Ón folosin ˛ a popula ˛ iei, s„ se evalueze prin anchet„ sau recens„m‚nt categoriile de utilizatori, inclusiv cei cu drept de scutire a pl„ti aceste taxe, astfel Ónc‚t, Ón momentul Ón care s-a f„cut transferul Óncas„rii acestor taxe pe seama companiei “Electrica“, operarea s„ decurg„ Ón cuno∫tin ˛ „ de cauz„. Se evitau, astfel, o mul ˛ ime de sup„r„ri, o mul ˛ ime de situa ˛ ii nepl„cute, cum ar fi abonamentele radio-tv la asocia ˛ iile de locatari, unde, culmea ironiei, nu a fost suficient abonamentul pe persoan„ fizic„ de 40.000 de lei, ci s-a aplicat ∫i cel de societate comercial„, de 400 de mii lei pe lun„. O alt„ situa ˛ ie, de-a dreptul macabr„, este aceea c‚nd sunt pu∫i mor ˛ ii s„ pl„teasc„, aplic‚ndu-se taxe pe cavouri ∫i pe capelele mortuare. Cum Ó∫i poate cineva imagina c„, de exemplu, o biat„ b„tr‚n„, care tr„ie∫te fie la ˛ ar„, fie la ora∫, ∫i care are o pensie lunar„ de 700-800 mii de lei poate pl„ti abonament pentru radio ∫i televizor, c‚nd, de fapt, nu ∫i-a putut permite s„-∫i cumpere un radio, dar„mite un televizor?!

V„ rog, nu comenta ˛ i!

A fost ascultat„ pozi ˛ ia domnului senator Badea Óntr-o t„cere morm‚ntal„. V„ rog!

Ve ˛ i putea s„ v„ dezice ˛ i ∫i de ziar ∫i de cel care scrie la ziar, ave ˛ i toat„ libertatea s„ o face ˛ i, nu este nici o problem„. Totu∫i, dac„ nu a ˛ i citit, v„ citesc eu, referitor la pozi ˛ ia domnului ministru de externe, Mircea Geoan„, la Washington: îcaricatura asta de om, care se viseaz„ ∫ef de stat, cl„mp„nea, cu vocea sa de r„ ˛ oi castrat...“; îtotul era o f„c„tur„ jenant„ a acestui handicapat de Geoan„, care are pungile de sub ochi mai mari dec‚t creierul...“ ∫i textul continu„ Óntr-o asemenea modalitate; îAceea∫i diplom„, pe care au dat-o pentru contribu ˛ ia integr„rii Rom‚niei Ón NATO...au mai primit-o ∫i cele dou„ gloabe care toac„ de poman„ banii ˛ „rii – Mircea Geoan„, Ghiorghi Pris„caru“ – colegul nostru ∫i colegul dumneavoastr„.

Stima ˛ i colegi de la P.R.M., cu asemenea afirma ˛ ii Óntr-un organ de pres„, de care nu v„ dezice ˛ i nici un moment ...

V„ mul ˛ umesc, doamna senator.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion Solcanu din partea Grupului parlamentar social democrat ∫i umanist.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Am ascultat, cu mare aten ˛ ie, cuv‚ntul unui distins coleg de la Partidul Rom‚nia Mare, care a citit o scrisoare c„tre îInterna ˛ ionala Socialist„“, dac„ nu m„ Ón∫el, care incrimineaz„ diverse atitudini ale diverselor personalit„ ˛ i din P.S.D.

Nu ∫tiu dac„, din punct de vedere moral, dumnealor pot s„ fac„ ∫i sunt Óndrept„ ˛ i ˛ i s„ fac„ a∫a ceva!

Noi?! De ce nu?!

V„ spun imediat.

Moral?!

™i moral!

Cine nu ∫tie ∫i cine nu cunoa∫te organul de pres„ al Partidului Rom‚nia Mare, care incrimineaz„ moralitatea ∫i comportamentul necivilizat al unor personalit„ ˛ i… Nu mai t‚rziu de s„pt„m‚na trecut„, acest ziar… ∫i, da ˛ i-mi voie s„ v„ relatez, s„ spicuiesc dou„ fraze.

Nu este organul de pres„ al partidului! Nu este ziarul partidului!

Nu este organ!

## **Domnul Ion Solcanu:**

...,nu cred c„ sunte ˛ i Óndrept„ ˛ i ˛ i dumneavoastr„ s„ face ˛ i aprecieri privind comportamentul civilizat sau mai pu ˛ in civilizat al unor colegi.

Fire∫te c„ pute ˛ i, c„ nu v„ Ómpiedic„ nimeni, dar nu este moral.

Fire∫te c„ scrisoarea va ajunge acolo. Nu va fi luat„

Ón seam„ de nimeni, ∫tiind din partea cui vine.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Œn Óncheierea acestui punct de pe ordinea de zi, dau cuv‚ntul domnului senator Mircea Mihordea, din partea Grupului parlamentar P.R.M..

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mircea Mihordea:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Dac„ nimeni nu a f„cut-o p‚n„ acum, nici nu avea prilejul, am s„-i r„spund eu domnului Solcanu. Œn primul r‚nd, nu este îziarul partidului“, precum spune Domnia sa. Noi avem un alt ziar pe care, probabil, Domnia sa nu l-a citit. Este un mic secret. Dac„ dumneavoastr„ crede ˛ i c„ atitudinea domnului ministru D‚ncu Ón avion, de a face remarca potrivit c„reia colegul nostru, nu are importan ˛ „ c„ este de la P.R.M. sau P.S.D., este un imbecil, atunci dau dreptate pre∫edintelui Partidului Rom‚nia Mare, Corneliu Vadim Tudor. Dar nu acesta este subiectul declara ˛ iei mele.

Declara ˛ ia mea este un punct de vedere care urm„re∫te integrarea femeii Ón structurile politice ale statului de drept, dup„ criteriile competen ˛ ei. F„r„ Óndoial„, constituirea Comisiei pentru egalitate de ∫anse Óntre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 b„rba ˛ i ∫i femei, Ón cele dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei, este un semn c„ raporturile b„rbat–femeie sunt, deopotriv„, naturale, sociale, psihologice ∫i, dac„ vre ˛ i, biologice ∫i c„ adev„ratul test al umaniz„rii ∫i al gradului de cultur„ a fost atins de societatea rom‚neasc„. Dac„ pornim de la aforismul marelui scriitor Saint Exupèry, egalitatea Óntre femei ∫i b„rba ˛ i va fi atunci c‚nd Óntr-o func ˛ ie-cheie va fi numit„ o femeie incompetent„, ∫i m„ trimite, cred, la cele cinci femei ministru, doamna Barto∫, doamna St„noiu, doamna Puwak, doamna Andronescu ∫i doamna Ciornei, care sunt victimele sistemului totalitar sau – ∫i mai trist – ale sistemului democratic individual al premierului Adrian N„stase.

Nimeni nu poate contesta femeia-mam„, femeia-filozof, femeia-medic, femeia- ˛ „ranc„, femeia-iubit„, dar a accede Ón func ˛ ii la care nici nu a visat pe criterii de cumetrie ∫i cumin ˛ enie este de-a dreptul ridicol.

Iat„ c‚teva dintre realiz„rile Óndr„gitelor doamne ministru: semnalele disperate ale popula ˛ iei, presei, televiziunii arat„ clar deteriorarea sistemului sanitar, haosul legislativ, legile contradictorii, bizare, neprofesionale ∫i subfinan ˛ area sunt doar c‚teva dintre motivele incompeten ˛ ei. Oare c‚ ˛ i medici ∫i pacien ˛ i sunt mul ˛ umi ˛ i de politica sanitar„ a Ministerului S„n„t„ ˛ ii ∫i Familiei c‚nd, printr-o ordonan ˛ „ virtual„, pacien ˛ ii sunt obliga ˛ i s„ se trateze doar Ón primele zile ale lunii, uit‚nd c„ ace∫ti neferici ˛ i sunt semenii no∫tri? Cum poate g‚ndi un medic c„ unii dintre noi Óngurgiteaz„ medicamente doar de dragul unui confort absolut ∫i nu pentru a-∫i trata suferin ˛ a sau – ∫i mai grav – s„ treac„ de la num„ratul pilulelor la num„ratul paturilor?

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Are cuv‚ntul domnul senator Mihai Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnilor colegi, este vorba despre Óndrituire. Am s„ m„ refer la un punct de vedere afi∫at aici. Ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i se Ónt‚mpl„ Ón via ˛ a civil„, modul Ón care se poart„ reprezentan ˛ ii Guvernului reprezint„ o categorie de fapte. Ele sunt grave. Am auzit ∫i aici replici ∫i conduite care nu erau la locul lor. A f‚lf‚i Ómpotriva lor un ziar sau o revist„ nu Ónseamn„ nimic, nu Ónseamn„ c„ se pot ∫terge cu buretele. ™i aceasta este problema.

Mai adaug ceva: la condei se r„spunde cu condei ∫i nu se folose∫te o tribun„ politic„ pentru a polemiza cu presa, a∫a cum s-a f„cut aici. Vreau s„ v„ atrag aten ˛ ia c„ nu acesta este modul de a rezolva problemele, pentru c„ faptele din declara ˛ ia de mai Ónainte r„m‚n fapte, ele sunt nepotrivite Executivului, ∫i toat„ declara ˛ ia aceasta r„m‚ne Ón picioare, nu poate fi ∫tears„, cu referiri la o publica ˛ ie care nici m„car nu este o publica ˛ ie de partid.

V„ mul ˛ umesc.

Œncheiem aici declara ˛ iile politice.

Œl invit pe domnul senator Pop de Popa s„ fac„, de la microfonul Parlamentului, un anun ˛ c„tre to ˛ i colegii senatori.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ioan Pop de Popa:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

M‚ine, 27 mai, la ora 12,30, va avea loc Ón Sala de Marmur„ a Senatului lansarea c„r ˛ ii mele îŒntoarcere Ón timp.“ V„ invit cu drag s„ participa ˛ i la acest eveniment editorial.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umim, domnule senator, ∫i pentru interven ˛ ie ∫i pentru invita ˛ ie, mai cu seam„.

V„ prezint proiectele de lege pentru care, Ón virtutea Legii nr. 47/1992, fiecare senator poate exercita dreptul de control asupra constitu ˛ ionalit„ ˛ ii proiectelor de lege Ón chestiune. ™i anume:

– Legea pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic ∫i cinegetic pentru concesionarea Ón numele statului a terenurilor forestiere proprietate public„ a statului aferente activelor v‚ndute de Regia Na ˛ ional„ a P„durilor;

– Legea pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin ˛ area, organizarea ∫i func ˛ ionarea Autorit„ ˛ ii Na ˛ ionale pentru Persoanele cu Handicap;

– Legea pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia.

Urm„torul punct din agenda plenului Senatului: avem de f„cut propuneri ∫i de votat componen ˛ a nominal„ a unei comisii de mediere la proiectul de Lege pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispozi ˛ ii din legisla ˛ ia financiar-fiscal„.

Œn numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist) rug„m s„ se fac„ propuneri pentru 3 colegi.

Domnii senatori: ™tefan Viorel, H‚r∫u Ion ∫i Rah„u Constantin.

Mul ˛ umesc.

Pentru Grupul parlamentar P.R.M., dou„ propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.

V„ mul ˛ umesc.

Pentru Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

tului de Acord dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Arabe Egipt privind transportul maritim.

La data intr„rii Ón vigoare a prezentului acord, Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste Rom‚nia ∫i Guvernul Republicii Arabe Egipt privind naviga ˛ ia maritim„, semnat la Cairo la 6 aprilie 1972, Ó∫i Ónceteaz„ aplicabilitatea f„r„ a prejudicia contractele sau acordurile existente Óntre companiile de transport maritim din cele dou„ state.

Acordul maritim bilateral va intra Ón vigoare la data la care p„r ˛ ile contractante Ó∫i vor notifica reciproc, pe c„i diplomatice, Óndeplinirea procedurilor cerute de legisla ˛ iile lor na ˛ ionale cu privire la intrarea Ón vigoare a acordului interna ˛ ional.

Fa ˛ „ de cele prezentate mai sus, a fost Óntocmit proiectul de lege al„turat, pe care-l supunem Senatului spre aprobare.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Comisiei economice, v„ rog, domnule senator Traian Novolan, s„ prezenta ˛ i raportul.

Domnul senator Dan Constantinescu.

V„ mul ˛ umesc.

Pentru Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

## **Domnul Alexandru Athanasiu**

V„ mul ˛ umesc.

Trecem la urm„torul punct pe agenda de lucru a plenului Senatului, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Arabe Egipt privind transportul maritim, semnat la Cairo la 15 decembrie 2002.

V„ rog, din partea ini ˛ iatorului.

Din partea Comisiei economice, domnul senator Novolan, v„ rog s„ lua ˛ i loc la pupitrul comisiei s„ prezenta ˛ i raportul.

V„ rog, din partea ini ˛ iatorului, pe scurt, dup„ ce v„ ve ˛ i prezenta plenului Senatului, s„ ne prezenta ˛ i succint ∫i con ˛ inutul proiectului de lege.

V„ rog, ave ˛ i cuv‚ntul.

## **Domnul Traian Panait —** _secretar de stat Ón Ministerul Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin ˛ ei_ **:**

Œn contextul intensific„rii rela ˛ iilor comerciale, al dezvolt„rii cooper„rii Ón domeniul transporturilor Óntre Rom‚nia ∫i Republica Arab„ Egipt, Óntre anii 2001-2002, au avut loc negocieri pe c„i diplomatice Óntre reprezentan ˛ ii ministerelor coordonatoare ale activit„ ˛ ii de transport din cele dou„ state, Ón vederea finaliz„rii textului proiec-

## Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Comisia economic„ a Óntocmit raport favorabil, ˛ in‚nd cont de faptul c„ prevederile acestui acord sunt armonizate cu reglement„rile de drept interna ˛ ional din domeniul transporturilor maritime. Av‚nd avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri ∫i Comisiei pentru politic„ extern„, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Constat„m c„ nu sunt.

Raportul este favorabil, nu con ˛ ine amendamente. Proiectul de lege are caracterul unei legi ordinare.

- ∫i o ab ˛ inere.

Trecem la urm„torul proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii San Marino privind transporturile rutiere interna ˛ ionale, semnat la Bucure∫ti la 26 noiembrie 2002.

V„ rog s„ prezenta ˛ i succint proiectul de lege.

Œn conformitate cu obiectivele strategiei na ˛ ionale privind armonizarea cadrului juridic al cooper„rii bilaterale ∫i av‚nd Ón vedere dinamica dezvolt„rii rela ˛ iilor politice ∫i economice dintre Rom‚nia ∫i alte state, s-a impus negocierea ∫i semnarea unor acorduri bilaterale Ón domeniul transporturilor rutiere interna ˛ ionale care s„ ˛ in„ cont de rezolu ˛ iile Conferin ˛ ei Europene a Mijloacelor de Transport – CEMT –, de directivele ∫i reglement„rile europene Ón domeniu, de legisla ˛ ia na ˛ ional„ Ón vigoare, precum ∫i de documentele de drept interna ˛ ional Ón domeniul transporturilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 Œncheierea acestui acord se Óncadreaz„ Ón contextul politicii de liberalizare a transporturilor rutiere pe plan mondial, bazat pe libera concuren ˛ „ Óntre operatorii rutieri, cu o interven ˛ ie c‚t mai redus„ a statului sub aspectul reglement„rii acestui mod de transport ∫i Ón conformitate cu obiectivele strategiei na ˛ ionale de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la structurile europene ∫i atlantice.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de lege care, Ón forma prezentat„, Ól supunem spre aprobare plenului Senatului.

V„ mul ˛ umesc.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator Novolan, din partea Comisiei economice.

Stima ˛ i colegi, ∫i pentru acest proiect de lege Comisia economic„ a Óntocmit raport favorabil, f„r„ amendamente ∫i v„ propune adoptarea lui Ón forma prezentat„.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu :**

Mul ˛ umesc.

La dezbateri generale, dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt.

Raportul nu con ˛ ine amendamente.

V„

Urm„torul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finan ˛ are 2002 dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„ ˛ ii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2003.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule secretar de stat Popescu.

## **Domnul Andrei Popescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum cunoa∫te ˛ i, Ón anul 2001, a fost aprobat Acordul multilateral SAPARD prin Legea nr. 316/2001. Acordul anual de finan ˛ are stabile∫te valoarea total„ a cofinan ˛ „rii comunitare, precum ∫i perioada de valabilitate a acestuia.

Contribu ˛ ia financiar„ a comunit„ ˛ ii prev„zut„ pentru anul 2002 este de 160.630.119 euro. Durata angajamentului este prev„zut„ p‚n„ la 31 decembrie 2004, cel mai t‚rziu. Pe l‚ng„ stabilirea aloc„rii financiare pentru 2002, acordul anual de finan ˛ are aduce ∫i un amendament deosebit, pentru prima dat„ Ón practica acestor acorduri, respectiv se ia Ón considerare fenomenul dezastrelor naturale excep ˛ ionale, a∫a cum au fost inunda ˛ iile din august 2002. Deci avem ∫i o asemenea clauz„.

Œn raport de cele prezentate, v„ rug„m s„ aproba ˛ i proiectul de lege.

V„ mul ˛ umesc.

Ave ˛ i cuv‚ntul, din partea comisiei, domnule pre∫edinte al comisiei, domnul senator Nicolae P„tru.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond spre dezbaterea ∫i avizarea acestui proiect de lege. Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i cel al Comisiei pentru buget, finan ˛ e ∫i b„nci din Senatul Rom‚niei. Membrii comisiei noastre au dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin ˛ a din 13 mai, hot„r‚nd Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil Ón forma prezentat„ de Guvern.

Fa ˛ „ de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

Dezbateri generale, Ónscrieri la cuv‚nt? Nu sunt. Raportul nu con ˛ ine amendamente.

Legea are caracter ordinar.

Urm„torul punct pe ordinea de zi, proiectul de lege pentru acceptarea de c„tre Rom‚nia a amendamentelor la Acordul privind Ónfiin ˛ area Consiliului General pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„ – CGPM (Roma, septembrie 1949), adoptate la cea de a 22-a sesiune a Consiliului General pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„ din octombrie 1997 ∫i aprobate la cea de-a 113-a sesiune a Consiliului Conferin ˛ ei Organiza ˛ iei Na ˛ iunilor Unite pentru Agricultur„ ∫i Alimenta ˛ ie (FAO) din 4-6 noiembrie 1997.

V„ rog s„ prezenta ˛ i pe scurt proiectul de lege ∫i s„ v„ prezenta ˛ i plenului Senatului.

## **Domnul Valeriu Steriu —** _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, Alimenta ˛ iei ∫i P„durilor_ **:**

Œn primul r‚nd, acest Consiliu General pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„ are ca scop dezvoltarea ∫i utilizarea durabil„ a resurselor marine vii din Marea Mediteran„ ∫i Marea Neagr„, precum ∫i din apele intermediare, av‚nd ca principal obiectiv conservarea, gestionarea na ˛ ional„ ∫i valorificarea prin pescuit a resurselor marine, monitorizarea aspectelor sociale ∫i economice ale sectorului de pescuit ∫i elaborarea m„surilor destinate dezvolt„rii acvaculturii, amelior„rii pescuitului costier, coordonarea ∫i Óncurajarea activit„ ˛ ilor de cercetare ∫tiin ˛ ific„, precum ∫i perfec ˛ ionarea speciali∫tilor pe domenii diferite.

Rom‚nia a devenit membr„ la 19 februarie 1971, ∫i p‚n„ Ón prezent colaborarea Rom‚niei cu F.A.O. ∫i cu acest consiliu s-a materializat sub diverse forme, schimb de materiale informative, date statistice, asisten ˛ „ tehnic„, participare la lucr„ri pe grupe de lucru, comitete de specialitate, precum ∫i cooptarea speciali∫tilor rom‚ni Ón cadrul unor programe de cercetare specifice.

La cea de a 22-a sesiune a consiliului, au fost adoptate alte dou„ seturi de amendamente cuprinse Ón anexe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 Primul set are ca principal scop permiterea statelor ∫i organiza ˛ iilor economice regionale membre F.A.O. de a deveni membre ale consiliului, schimbarea denumirii din Consiliul General pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„ Ón Comisia General„ pentru Pescuit Ón Marea Mediteran„, precum ∫i alte aspecte legate de organizarea reuniunilor, sistemul de vot, noile responsabilit„ ˛ i prin includerea segmentului de acvacultur„ marin„, sistemul de adoptare a recomand„rilor tehnice, precum ∫i modul de elaborare a raportului de activitate. Acest set de amendamente reclam„ noi obliga ˛ ii ale statelor membre.

V„ mul ˛ umesc.

Domnul pre∫edinte al comisiei, v„ rog s„ prezenta ˛ i raportul.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu acest proiect de lege.

Membrii comisiei au dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin ˛ a din 13 mai, hot„r‚nd Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil pentru acest proiect de lege Ón forma prezentat„ de Guvern.

Fa ˛ „ de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Constat„m c„ nu sunt. Raportul nu are amendamente. V„

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 29/2003 pentru prorogarea unor termene prev„zute la art. 2 din Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuit„ Ón anul 2003 a unui ajutor Ón Óngr„∫„minte chimice produc„torilor agricoli, care au Ón proprietate teren arabil Ón extravilan Ón suprafa ˛ „ total„ de p‚n„ la 2,5 hectare.

V„ rog s„ prezenta ˛ i pe scurt expunerea de motive.

Acordarea acestui ajutor a fost determinat„ de sc„derea drastic„ a con ˛ inutului Ón elemente fertilizante din sol, fapt ce a condus la un dezechilibru chimic cu consecin ˛ e deosebite asupra s„n„t„ ˛ ii solului ∫i a capacit„ ˛ ii de produc ˛ ie a acestuia.

Conform prevederilor ordonan ˛ ei, livrarea era prev„zut„ pentru regim de urgen ˛ „ Ón perioada 1 ianuarie – 30 aprilie, cu decontarea p‚n„ la 30 iunie, pe m„sura recep ˛ iei Óngr„∫„mintelor livrate. Œn lunile februarie ∫i martie, din cauza condi ˛ iilor meteorologice extrem de nefavorabile, const‚nd Ón temperaturi excesiv de reduse, furnizarea gazelor naturale c„tre combinatele chimice a fost redus„, astfel Ónc‚t acestea au fost nevoite s„ Óntrerup„ produc ˛ ia

pe anumite perioade Ónsemnate de timp. Œn aceast„ situa ˛ ie, combinatele chimice nu au livrat cantit„ ˛ ile de Óngr„∫„minte chimice contractate ∫i sunt Ón imposibilitatea livr„rii acestora Ón termenul stabilit ini ˛ ial.

Aceste circumstan ˛ e excep ˛ ionale impun adoptarea unui act normativ, sub forma unei ordonan ˛ e de urgen ˛ „, astfel Ónc‚t s„ se asigure livrarea Óntregii cantit„ ˛ i de Óngr„∫„minte chimice c„tre to ˛ i produc„torii agricoli.

Fa ˛ „ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, Ón vederea aprob„rii Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ privind acordarea gratuit„ Ón anul 2003 a ajutorului Ón Óngr„∫„minte chimice.

V„ mul ˛ umesc.

V„ rog, din partea comisiei, domnul pre∫edinte Nicolae P„tru.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond,

Comisia a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin ˛ a din 13 mai, membrii s„i hot„r‚nd Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil, Ón forma propus„ de Guvern.

Prin aceast„ ordonan ˛ „ se propune prorogarea termenelor de acordare a acestui ajutor.

Œn urma consult„rii de ast„zi cu membrii comisiei, s-a hot„r‚t ca aceste termene s„ fie 31 august 2003 pentru acordarea Óngr„∫„mintelor, iar pentru decontare, termenul de 31 octombrie 2003.

Fa ˛ „ de cele prezentate, supunem plenului Senatului, spre dezbatere ∫i aprobare, prezentul raport.

V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale, constat„m c„ nu sunt Ónscrieri la cuv‚nt. Raportul nu con ˛ ine amendamente. Deci a ˛ i propus o modificare a termenelor din raport.

Da, 31 august pentru acordarea Óngr„∫„mintelor, iar pentru decontare – 31 octombrie.

31 octombrie. De acord, Executivul, da?

De acord.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

De acord. Deci v„

## **Doamna Angela Mihaela B„lan**

**:**

Domnule pre∫edinte, exist„ o luare de cuv‚nt Ón aceast„ parte a s„lii.

La dezbateri generale?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

Domnule pre∫edinte, probabil c„ Ón partea aceasta de sal„ dumneavoastr„ nu v„ mai uita ˛ i sau nu vre ˛ i s„ ne vede ˛ i pe noi.

Defalcarea acestui termen nu se poate face aici sau derogarea de la termenul propus prin ordonan ˛ „ nu se poate face Ón plenul Senatului, ∫i, ca atare, eu v-a∫ fi rugat pe dumneavoastr„ ∫i pe colegii din Senat ca acest proiect de lege s„ fie retrimis la comisie, Óntruc‚t Ón cadrul comisiei noi am Óntrebat: îDomnul secretar de stat, ne ajung termenele prev„zute ini ˛ ial Ón aceast„ ordonan ˛ „?“ îDa“. ™i acum, venim Ón plenul Senatului s„ le mai d„m, s„ mergem p‚n„ Ón luna august.

Œn condi ˛ iile, stimate domnule pre∫edinte, c‚nd — dumneavoastr„ probabil ∫ti ˛ i sau colegii care sunt agronomi —, la ora actual„, facilit„ ˛ ile acestei Ordonan ˛ e de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 29/2003 nu ∫tiu dac„ Ó∫i mai au rostul, pentru c„ ordonan ˛ a prevedea ca aceste Óngr„∫„minte organice s„ se dea pentru culturile de prim„var„, or, la ora actual„ noi intr„m la recoltarea gr‚ului, la recoltarea orzului Ón sud ∫i ce rost mai are aplicarea acestei ordonan ˛ e Ón teritoriu? Numai ca s„ ne afl„m Ón treab„ ∫i pe sacul de Óngr„∫„m‚nt s„ scrie îDat de Guvern“.

V„ mul ˛ umesc pentru Óncredere, de∫i nu sunt agronom, ar trebui s„ ∫tiu. Domnul senator Victor Apostolache.

Domnule pre∫edinte de ∫edin ˛ „, Stima ˛ i colegi.

Eu salut ini ˛ iativa pre∫edintelui comisiei, care a dat curs solicit„rii noastre, ca s„ decal„m acest termen despre care am avut dezbateri Ón cadrul comisiei, plec‚nd de la o realitate pe care au constatat-o Ón primul r‚nd agronomii. Œmi pare foarte r„u c„ se spune aci c„ aceste Óngr„∫„minte nu mai pot fi folosite. Din contr„, pot s„ spun c„ aceste Óngr„∫„minte sunt foarte bine venite, exact p‚n„ la data la care s-a f„cut propunerea, pe vegeta ˛ ia culturilor Óns„m‚n ˛ ate Ón aceast„ prim„var„, dup„ ploile care au venit, Óntr-adev„r le vom utiliza cu rezultatele pe care le dorim cu to ˛ ii, pentru c„, pe undeva, noi, Senatul, ne asum„m aceast„ responsabilitate ast„zi, pentru a nu se mai veni cu alte discu ˛ ii pe aceast„ tem„ ∫i r„spundem cu to ˛ ii – ∫i fac apel la to ˛ i colegii – situa ˛ iei deosebite din agricultura Rom‚niei, ∫i prin m„sura propus„ azi Ón plenul Senatului zic eu c„ mai putem atenua aceast„ situa ˛ ie.

Œnc„ o dat„, fac apel la to ˛ i colegii s„ vot„m acest termen Ón ∫edin ˛ a de ast„zi ∫i s„ nu mai trimitem c„tre comisie.

V„ mul ˛ umesc.

urgen ˛ „ a Guvernului nr. 29/2003, Ón sf‚r∫it, textul curge, î...produc„torii agricoli care au Ón proprietate teren arabil Ón extravilan, Ón suprafa ˛ „ total„ de p‚n„ la 2,5 hectare, cu urm„toarele modific„ri“... ∫i prelu„m articolul unic Ón proiectul de lege – aceasta pentru staff – îtermenele de 30 aprilie 2003 ∫i 30 iunie 2003 prev„zute Ón articol“... ∫i textul curge... p‚n„ la îMonitorul Oficial al Rom‚niei Partea I, nr. 843 din 22 noiembrie 2002, aprobat„ prin Legea nr. 133/2003, se prorog„ p‚n„ la data de 31 august 2003 ∫i, respectiv, p‚n„ la data de 31 octombrie 2003“. Redactarea articolului unic trebuie s„ fie corect„, pentru c„ modific„ ordonan ˛ a.

V„ mul ˛ umesc.

Dac„ mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Tri ˛ „ F„ni ˛ „.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima ˛ i colegi,

Modificarea propus„ este binevenit„ pentru produc„torii agricoli ∫i sunt Óntru totul de acord, ∫i rog colegii s„ Ói d„m votul favorabil.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

Œn ˛ eleg c„ nu mai sunt alte lu„ri la cuv‚nt. Din punct de vedere regulamentar, at‚ta vreme c‚t ini ˛ iatorul dore∫te, comisia nu se opune, ci, dimpotriv„, sus ˛ ine, dac„ am Ón ˛ eles foarte exact din cuv‚ntul domnului pre∫edinte Nicolae P„tru, ∫i cum nu este o problem„ care s„ ˛ in„ de fondul ordonan ˛ ei, ci doar de o decalare de termen, ordonan ˛ a are ca obiect prorogarea termenului, doar c„ acum se gliseaz„ acest termen spre august ∫i octombrie, v„

V„

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi a ∫edin ˛ ei plenului Senatului: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea Legii arend„rii nr. 16/1994.

V„ rog s„ prezenta ˛ i pe scurt proiectul de lege, domnule secretar de stat.

Are cuv‚ntul domnul senator Ion Predescu.

Domnule pre∫edinte, interven ˛ ia mea nu e pe fondul problemei, a rezolv„rii, ci pe corelare ∫i pe procedur„. Senatul e prima Camer„ sesizat„, ∫i atunci Ón proiectul de lege trebuie s„ scriem c„ se aprob„ Ordonan ˛ a de

Deci arendarea bunurilor agricole este reglementat„ prin Legea arend„rii nr. 16 din 1994, act normativ modificat ∫i completat prin Legea nr. 58 din 1995 ∫i Legea nr. 65 din 1998. Aceste acte normative au fost promovate Ón scopul reabilit„rii institu ˛ iei arend„rii, institu ˛ ie juridic„ ce a fost prohibit„ p‚n„ Ón anul 1991. Œn perioada

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 care a trecut de la intrarea Ón vigoare a Legii nr. 16/1994, a fost constatat„ necesitatea promov„rii unor modific„ri, Ón sensul prevederii ca arenda∫ul s„ constituie anumite garan ˛ ii Ón favoarea arendatorului.

Pe l‚ng„ necesitatea existen ˛ ei unei bune preg„tiri profesionale, a practicii Ón domeniu sau a de ˛ inerii de mijloace materiale, financiare ∫i de for ˛ „ de munc„ suficiente pentru activitatea de produc ˛ ie, pe Óntreaga durat„ a contractului de arend„ se impunea instituirea unor m„suri coercitive pentru neÓndeplinirea obliga ˛ iilor contractuale, Ón sensul determin„rii arenda∫ului de a-∫i executa obliga ˛ iile contractuale. Totodat„, av‚nd Ón vedere condi ˛ iile climatice ale Rom‚niei, prin ordonan ˛ a de urgen ˛ „ al„turat„, legea este completat„ cu prevederi care s„ stipuleze introducerea Ón contractul de arendare a unor clauze referitoare la asigurarea bunurilor agricole.

Fa ˛ „ de cele ar„tate, a fost elaborat proiectul de lege al„turat, Ón vederea aprob„rii Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ pentru completarea Legii arend„rii nr. 16/1994, pe care Ól supunem spre adoptare.

## V„ mul ˛ umesc.

Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, domnul senator Nicolae P„tru.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, cu acest proiect de lege.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, cu amendamente.

Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin ˛ ele din 6 ∫i 13 mai. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului de admitere a proiectului de lege Ón forma adoptat„ de Camera Deputa ˛ ilor, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. 1. Anexa nr. 2 cuprinde amendamentele respinse. Anexele nr. 1 ∫i 2 fac parte integrant„ din prezentul raport.

Fa ˛ „ de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

La dezbateri generale dac„ sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Constat„m c„ nu sunt.

Raportul con ˛ ine, Ón prima sa anex„, Ón anexa nr. 1, o serie de amendamente pe care membrii comisiei, Ón unanimitate, le-au adoptat ∫i aprobat. Exist„ ∫i un amendament al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri respins. L-am Óntrebat pe domnul senator Ion Predescu dac„, Ón numele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri, amendamentul se mai sus ˛ ine? Am Ón ˛ eles c„ nu se mai sus ˛ ine, nu se mai st„ruie Ón sus ˛ inerea amendamentului, a∫a Ónc‚t v„

V„

Trecem la urm„torul punct pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gra ˛ ierea unor pedepse ∫i Ónl„turarea unor m„suri ∫i sanc ˛ iuni.

Domnule secretar de stat Ivanov, v„ rog s„ prezenta ˛ i, pe scurt, proiectul de lege.

Domnul senator Predescu, Ón calitate de secretar al comisiei, raportul comisiei senatoriale.

Ave ˛ i cuv‚ntul domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov —** _secretar de stat Ón Ministerul Justi ˛ iei_ **:**

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind gra ˛ ierea unor pedepse ∫i Ónl„turarea unor m„suri ∫i sanc ˛ iuni s-a impus ca urmare a faptului c„ Curtea Constitu ˛ ional„ a declarat art. 8, din legea pe care am enun ˛ at-o, ca fiind neconstitu ˛ ional.

S-a impus, Ón situa ˛ ia creat„, adoptarea de c„tre Guvern a unei ordonan ˛ e de urgen ˛ „ care s„ stabileasc„ c„ decretul de gra ˛ iere se aplic„ nu numai persoanelor care la data public„rii decretului Ón îMonitorul Oficial“ erau definitiv condamnate, ci ∫i celor care se aflau fie Ón curs de urm„rire penal„, fie Ón curs de judecat„, deci persoanele c„rora urma, ulterior, dup„ parcurgerea fazelor de judecat„, s„ li se aplice o pedeaps„ care era susceptibil„ de a fi gra ˛ iat„.

V„ mul ˛ umesc foarte mult ∫i v„ rog s„ aproba ˛ i acest act normativ.

V„ mul ˛ umesc, domnule secretar de stat.

Domnul senator Predescu, Ón numele comisiei senatoriale, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œn Legea gra ˛ ierii s-a dezb„tut o problem„ de principiu de drept, rezolvat„ prin art. 8. A Ónvins, temporar, Ministerul Justi ˛ iei, la Camera Deputa ˛ ilor, Senatul a adoptat punctul de vedere pe care l-a confirmat apoi Curtea Constitu ˛ ional„, deci de just„ ∫i deplin„ legalitate ∫i constitu ˛ ionalitate a rezolv„rii problemei.

Ini ˛ ial era criteriul subiectiv al datei r„m‚nerii definitive a hot„r‚rii judec„tore∫ti pentru cel condamnat, noi am sus ˛ inut criteriul obiectiv al datei s„v‚r∫irii faptei.

Curtea Constitu ˛ ional„, repet, a confirmat punctul de vedere al Senatului.

Raportul nostru este de admitere a proiectului de lege, care ar trebui s„ fie acceptat f„r„ modific„ri Ón ordonan ˛ „, pentru c„ astfel a fost modificat art. 8.

V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

V„ mul ˛ umesc. Re ˛ inem satisfac ˛ ia ...

Rog ini ˛ iatorul s„ prezinte, pe scurt, propunerea legislativ„.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

Mai Ónvingem ∫i noi!

...pentru faptul c„ a Ónvins ∫i Senatul, chiar dac„ nu din prima, cum s-ar zice, cu ajutorul Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale.

La dezbateri generale, v„ rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima ˛ i colegi,

Nu este vorba de satisfac ˛ ia pe care trebuie s„ o avem ca senatori, pentru c„ am abordat un principiu care s-a aplicat Óntotdeauna. Datorit„ lungii mele activit„ ˛ i Ón justi ˛ ie, cunosc aproape toate decretele de gra ˛ iere ∫i toate, dup„ acest principiu al obiectivit„ ˛ ii, ∫i nu al subiectivit„ ˛ ii, s-au referit la data comiterii faptelor ∫i nu la data...

Œnchipui ˛ i-v„ c‚t„ nedreptate, dac„ pentru doi coautori, unul s-a judecat la o dat„ ∫i, printr-o Ónt‚mplare, pentru cel„lalt s-a am‚nat judecata, unuia i s-a aplicat decretul, iar celuilalt nu.

Este, f„r„ Óndoial„, o interven ˛ ie binevenit„ a Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale, al„turi ∫i de punctul de vedere corect pe care l-am avut noi.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ mul ˛ umesc.

V„ amintesc doar c„ materia aplic„rii legii penale Ón timp se face Ón anul II, ∫i din anul II, p‚n„ dup„ aceea, mai trece timp ∫i mai uit„m. Œn orice caz, e o solu ˛ ie tehnic„ dup„ toate regulile privind aplicarea legii penale Ón timp.

Nu cred c„ ea merit„ o discu ˛ ie de alt„ natur„, a∫a Ónc‚t eu

Trecem la urm„torul proiect de lege, propunerea legislativ„ pentru completarea art. 325 din Codul penal.

Ini ˛ iatori sunt doi senatori, domnul senator Ionel Alexandru ∫i domnul senator Dumitru Badea.

Œl rog ∫i pe domnul secretar de stat s„ r„m‚n„. Poate e mai simplu s„ ad„ug„m un scaun, dec‚t s„ elimin„m un om, Ón general se lucreaz„ pe prima variant„, elimin„m un om.

Poate g„sim, din partea staff-ului...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu este nevoie, sunt aici, poate prezenta colegul meu.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ se refer„ la modificarea Codului penal, care sanc ˛ ioneaz„ la art. 325 — r„sp‚ndirea ∫i confec ˛ ionarea de materiale obscene, omi ˛ ‚nd Óns„ de la incriminare faptele privind producerea sau executarea de desene sau alte inscrip ˛ ion„ri realizate, prin diverse mijloace, pe monumente, ziduri, garduri, panouri sau alte locuri publice sau particulare, care au un caracter obscen sau pornografic, satanist, aduc‚nd Ón acest fel atingere moralei, demnit„ ˛ ii cet„ ˛ eanului ∫i dreptului la proprietate.

Se constat„ c„ Ón numeroase localit„ ˛ i din ˛ ar„, chiar ∫i Ón capital„, pot fi z„rite asemenea Ónscrisuri ∫i desene pe zidurile unor construc ˛ ii, proprietate public„ sau privat„, c‚t ∫i pe diferite monumente istorice sau artistice, care aduc atingere istoriei na ˛ ionale, normelor morale, religioase ∫i care, Ón orice caz, lezeaz„ demnitatea comunit„ ˛ ii, precum ∫i imaginea citadin„.

Œn plus, Rom‚nia fiind ∫i o ˛ ar„ turistic„, imaginea sa este afectat„ prin existen ˛ a acestor inscrip ˛ ion„ri de asemenea natur„, unele realizate chiar Ón diferite limbi str„ine.

Pentru combaterea acestui fenomen, noi, cei doi senatori, am ini ˛ iat aceast„ propunere pe care v-o supunem spre dezbatere.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Din partea Ministerului Justi ˛ iei, domnul secretar de stat Ivanov, dac„ ave ˛ i ceva de ad„ugat?

Domnule pre∫edinte,

Ministerul Justi ˛ iei a Óntocmit o not„ cu privire la propunerea legislativ„ f„cut„ ∫i a ajuns la concluzia – concluzie Ónsu∫it„ ∫i de Guvern – c„ nu se justific„ completarea art. 325 din Codul penal Ón sensul propus, Óntruc‚t fapta este deja sanc ˛ ionat„, pedepsit„ Ón func ˛ ie de valorile lezate.

Astfel, prin Legea nr. 61/1991 pentru sanc ˛ ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie ˛ uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice se stabile∫te drept contraven ˛ ie fapta de a scrie sau desena f„r„ drept pe pere ˛ ii cl„dirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosin ˛ „ comun„, aflate Ón locuri publice, deteriorarea, prin orice mijloc, a acestora, dac„ nu a fost s„v‚r∫it„ Ón alte condi ˛ ii Ónc‚t s„ fie sanc ˛ ionat„ prin legea penal„.

Pe de alt„ parte, art. 321 din Codul penal – este vorba de infrac ˛ iunea de ultraj contra bunelor moravuri ∫i tulburarea lini∫tii ∫i ordinii publice – prevede: îFapta persoanei care, Ón public, s„v‚r∫e∫te acte sau gesturi, profereaz„ cuvinte ori expresii sau se ded„ la orice alte manifest„ri prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public, ori se tulbur„ Ón alt mod lini∫tea ∫i ordinea public„ se pedepse∫te.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 Deci, cum s-ar spune, elementele obiective ale faptei care ar urma s„ fie incriminat„ prin propunerea legislativ„ f„cut„ sunt deja cuprinse Ón alte dou„ reglement„ri, una de natur„ penal„ ∫i cealalt„ de natur„ contraven ˛ ional„.

Œn aceste circumstan ˛ e, Ministerul Justi ˛ iei consider„ c„ propunerea legislativ„ nu poate s„ fie acceptat„.

V„ mul ˛ umesc.

Œl rog pe domnul senator Ion Predescu s„ prezinte raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Propunerea legislativ„, este adev„rat, venea Ón concurs cu prevederile art. 321 din Codul penal, infrac ˛ iunea de huliganism Ón forma simpl„, ∫i cu contraven ˛ ia prev„zut„ la art. 2 punctul 16 din Legea nr. 61/1991, cu modific„rile sale ulterioare. Venea Ón concurs Ón forma Ón care a fost redactat„ ini ˛ ial de c„tre cei doi colegi senatori autori ai propunerii legislative.

Examinat„ de Consiliul Legislativ, s-a dat aviz de propunere cu unele considera ˛ ii ∫i o nou„ formulare a textului. Am examinat-o Ómpreun„ cu cei doi autori ai propunerii, Ón mai multe ∫edin ˛ e, ∫i am st„ruit asupra adapt„rii ∫i modific„rii textului, pentru ca acesta s„ nu corespund„, prin suprapunere, fie chiar ∫i par ˛ ial„, cu prevederi ale art. 321 – huliganismul Ón forma simpl„ – din Codul penal sau cu punctul 16 art. 2 din Legea nr. 61/1991.

La forma Ón care s-a ajuns Ón ultima ∫edin ˛ „: îFapta de a produce Ónscrisuri, desene sau inscrip ˛ ion„ri cu caracter obscen sau pornografic, prin folosirea oric„ror materiale sau dispozitive, pe monumente istorice sau artistice, pe ziduri, pe garduri sau pe obiecte de folosin ˛ „ comun„ aflate Ón locuri publice se pedepse∫te cu Ónchisoare de la trei luni la un an sau cu amend„“, prin aceste preciz„ri, pe care Ón expunere le-am subliniat, se Ónl„tur„ identificarea, Ón ipoteza ∫i dispozi ˛ ia normei, a acestui alin. 2 de la art. 325 din Codul penal, at‚t cu art. 321 din Codul penal, c‚t ∫i cu pct. 16 art. 2 din Legea nr. 61/1991 ∫i, mai ales, chiar ∫i cu reglementarea mai nou„ privind prevenirea ∫i sanc ˛ ionarea pornografiei.

Prin urmare, textul acesta pe care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri l-a acceptat, Ón forma pe care eu v-am prezentat-o, are autonomie de reglementare, nu se suprapune cu celelalte texte, motive pentru care noi am acceptat propunerea legislativ„ Ón aceast„ form„, am adoptat raport de admitere cu amendamentul Ón forma de redactare pe care v-am prezentat-o ∫i v„ rug„m s„ fi ˛ i de acord cu ea.

Acest text realizeaz„, a∫a cum s-a ar„tat, cel pu ˛ in o cur„ ˛ enie fizic„ ∫i moral„ Ón activitatea cet„ ˛ enilor ∫i, chiar dac„ este de natur„ de a preveni ∫i de a civiliza comportamentul oamenilor ∫i mai ales al tineretului, Ónc„ are ra ˛ iuni de a exista ∫i de a fi acceptat acest text. V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

Domnul senator a f„cut o precizare de ordin tehnic important„: prin reformularea textului nu se creeaz„ ceea

ce Ón drept se nume∫te concursul de legi, adic„ s„ avem mai multe legi care s„ incrimineze, de fapt, o unic„ fapt„ Ón con ˛ inutul ei ∫i s„ pun„ problem„ de prioritate a legilor respective.

Dac„ la dezbateri generale, de∫i este o chestiune foarte tehnic„, dar dac„ este, s„ zic, pe obiectul incrimin„rii vreo problem„?

Constat„m c„ nu sunt, constat„m, de asemenea, c„ ini ˛ iatorii ∫i-au Ónsu∫it textul – m„ refer la cei doi senatori – propus de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„ ˛ i ∫i valid„ri.

Œn consecin ˛ „, v„

Cu precizarea caracterului de lege organic„ a proiectului de lege Ón dezbatere, vi-l

V„ mul ˛ umim, domnule pre∫edinte.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi, care nu este punctul 12, Óntruc‚t ini ˛ iatorul, din motive de for ˛ „ major„, nu poate fi prezent la dezbatere, Ón consecin ˛ „ urmeaz„ a fi am‚nat pentru ∫edin ˛ a de plen de joi.

Trecem la punctul 13 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru Ónfiin ˛ area satului Hemieni, comuna P‚rjol, jude ˛ ul Bac„u.

Unde sunt ini ˛ iatorii? Deputatul Vasile Miron este ini ˛ iator. Nu este prezent.

Consult plenul dac„ putem desf„∫ura procedurile Ón lipsa ini ˛ iatorului.

E aprobat„ de Camer„...

™tiu c„ e aprobat de Camer„, dar, totu∫i, exist„ un ini ˛ iator. Deci Camera Deputa ˛ ilor a adoptat, este adev„rat, dar consult plenul dac„ sunte ˛ i de acord s„ trecem la procedura de dezbatere ∫i vot a proiectului de lege.

Da...

V„ rog s„ prezenta ˛ i, din partea Executivului, punctul de vedere asupra acestei ini ˛ iative.

## **Domnul Teodor Bobi∫ –** _secretar de stat Ón Ministerul pentru Rela ˛ ia cu Parlamentul_ **:** V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul, examin‚nd aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„, a formulat un punct de vedere pozitiv, constat‚nd Óndeplinite toate condi ˛ iile pentru reorganizarea unei localit„ ˛ i. Av‚nd Ón vedere c„ ∫i Camera Deputa ˛ ilor a adoptat acest proiect de lege, noi suntem de acord s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 aprobat„ Ón forma propus„ de comisia de specialitate, adic„ Ón forma Camerei Deputa ˛ ilor.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Seres Dénes s„ ne prezinte raportul comisiei.

## Da, domnule pre∫edinte.

™i Comisia pentru administra ˛ ie public„ ∫i organizarea teritoriului a dat un raport pozitiv vizavi de aceast„ ini ˛ iativ„ legislativ„. De fapt, este vorba de Ónfiin ˛ area unui sat, ∫i nu Ónfiin ˛ area unei comune, ceea ce nu comport„ anumite obliga ˛ iuni financiare. Au fost respectate prevederile legale privind condi ˛ iile de Ónfiin ˛ are ∫i de modificare a limitelor unit„ ˛ ilor administrativ-teritoriale. Legea are un caracter organic ∫i o propunem spre adoptare, Ón forma adoptat„ de Camera Deputa ˛ ilor.

Mul ˛ umesc.

La dezbateri generale, dac„ se Ónscrie cineva? V„ rog, doamna senator Norica Nicolai.

Nu, domnule pre∫edinte, este o chestiune de procedur„. Proiectul anterior a fost am‚nat pentru lipsa ini ˛ iatorului. Procedura parlamentar„ prevede obligativitatea prezen ˛ ei ini ˛ iatorului la dezbaterile legislative. Nu cred c„ este cazul ca Ón cursul aceleia∫i ∫edin ˛ e s„ lucr„m cu dou„ jum„t„ ˛ i de m„sur„, pe dou„ proiecte, care trebuie s„ beneficieze, din punct de vedere procedural, de acela∫i tratament. V„ rug„m s„ am‚n„m dezbaterea acestui proiect de lege p‚n„ la prezentarea ini ˛ iatorului.

Da. Dac„ v„ aminti ˛ i bine, Ónc„ n-a trecut mult„ vreme, doar c‚teva minute, am consultat plenul dac„ este de acord Ón condi ˛ iile specifice acestei propuneri legislative care a fost deja adoptat„ de Camera Deputa ˛ ilor. Este o cutum„ parlamentar„, ∫i Ón alte situa ˛ ii de propuneri de Ónfiin ˛ are a unor unit„ ˛ i administrativ-teritoriale s-a aplicat aceea∫i procedur„. Dac„ deranjeaz„ deosebit acest lucru, atunci... Dar, am consultat plenul.

## Domnule pre∫edinte,

Pot s„ atrag aten ˛ ia... Consultarea plenului se face prin vot. Nu a ˛ i supus votului...

...sau prin consens.

N-a ˛ i ob ˛ inut consensul.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, atunci s„ consult, prin vot... Œntr-adev„r, sigur, procedurile au a∫a mare farmec, Ónc‚t ele sunt exercitate permanent Óntr-o anumit„ perioad„...

Eu v„ consult dac„ sunte ˛ i de acord s„ continu„m procedura pentru a aproba... V„ rog s„ vota ˛ i.

Cu 73 de voturi pentru, 30 de voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab ˛ ineri exist„ acordul plenului.

Œntruc‚t la dezbateri generale n-am constatat c„ exist„ Ónscrieri la cuv‚nt ∫i Óntruc‚t raportul nu con ˛ ine amendamente, a fost aprobat Ón unanimitate de c„tre membrii comisiei. V„

Trecem la urm„torul proiect de Lege pentru respingerea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 6/2003 privind acordarea unor facilit„ ˛ i popula ˛ iei pentru plata energiei termice.

Ave ˛ i cuv‚ntul, din partea Executivului, domnule secretar de stat.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Executivul sus ˛ ine propunerea din raportul comisiei de specialitate, av‚nd Ón vedere c„ materia Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 6/2003 privind acordarea unor facilit„ ˛ i popula ˛ iei pentru plata energiei termice a fost preluat„ Ón Ordonan ˛ a nr. 5/ 2003, iar aceast„ ordonan ˛ „, de fapt, Ón momentul de fa ˛ „, este ∫i ea abrogat„. Œn aceste condi ˛ ii, fiind ∫i f„r„ obiect, v„ rug„m s„ aproba ˛ i proiectul de lege de respingere.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte al Comisiei pentru munc„ ∫i protec ˛ ie social„, Constantin B„l„l„u...

Comisia n-a f„cut dec‚t s„ avizeze favorabil raportul de respingere al ordonan ˛ ei.

Cu satisfac ˛ ie... L-a ˛ i respins Ón unanimitate ∫i cu satisfac ˛ ie.

N-aveam ce face...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

V„ rog. Œntruc‚t nu con ˛ ine amendamente, dezbateri generale nu sunt, v„

Trecem la urm„torul proiect – proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Rog pe reprezentan ˛ ii Comisiei de cultur„ ∫i mass-media... Da, v„ rog.

Œncep cu cererea...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

Ave ˛ i o cerere prealabil„. V„ rog, expune ˛ i-o plenului Senatului.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ ruga ca la acest proiect de lege s„ fie am‚nat„ dezbaterea, Óntruc‚t reprezentan ˛ ii audiovizualului nu sunt prezen ˛ i ∫i nu pot s„ sus ˛ in„ amendamentele din raportul comisiei de specialitate.

Da. Œn leg„tur„ cu cererea de procedur„, formulat„ din partea Executivului, domnul senator Puskás ValentinZoltán.

N-au fost invita ˛ i, Óntruc‚t este vorba de o ini ˛ iativ„ a unui coleg de la Camer„. A fost dezb„tut, s-a f„cut raportul cu participarea ∫i a lor la comisie, deci ei n-au fost chema ˛ i, nu c„ n-au venit, sfid‚nd, consider‚nd c„ nu era cazul, c„ nu sunt nici ini ˛ iatori, nici..., doar executan ˛ i.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, am re ˛ inut.

Cred c„ lucrurile sunt limpezi. Reprezentantul Executivului a f„cut aceast„ cerere, dac„ plenul Senatului hot„r„∫te contrariul, vom continua procedura, dac„ plenul Senatului va hot„rÓ dimpotriv„, vom am‚na ∫i vom chema.

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Doresc s„ vorbesc.

## Domnule pre∫edinte,

Amendamentele se sus ˛ in Ón comisie. Executivul, Ón plen, se pronun ˛ „, eventual, ∫i nu Executivul, ci ini ˛ iatorul, dac„ este de acord cu amendamentele. Nu ∫tiu de ce trebuie am‚nat, dac„ reprezentantul audiovizualului a fost prezent Ón comisie, de ce trebuie s„ am‚n„m aceast„ discu ˛ ie, pentru c„ iar introducem ceva nou. Nu este aici ∫i trebuie s„ fie de acord cu amendamentele? Amendamentele, conform regulamentului, se fac Ón comisie. Œn plen nu se fac amendamente.

V„ mul ˛ umesc.

Am re ˛ inut. A∫ face o precizare: sunt o serie de amendamente. Problema nu e dac„ a fost prezent sau nu la comisie, Ón m„sura Ón care a fost invitat ∫i nu a venit Ónseamn„ c„ accept„ orice amendament, „sta e principiul, c„ absen ˛ ii sunt Óntotdeauna de vin„, dar aici problema este..., dac„ am Ón ˛ eles corect, este aceea c„ nu este de fa ˛ „ ∫i se cere o am‚nare, nu restituire la comisie. Nu e nici o problem„. Cere o am‚nare pentru a fi dezb„tut acest proiect de lege ∫i Ón prezen ˛ a reprezentantului audiovizualului. Da, v„ rog.

Am rug„mintea la domnii secretari s„ se mai uite ∫i Ón partea asta, domnule, suntem ∫i noi oameni, vorba aia...

## Domnule pre∫edinte,

Sus ˛ in ideea s„ ne desf„∫ur„m lucr„rile Ón continuare ∫i s„ dezbatem aceast„ propunere de act normativ. Nu are nici o importan ˛ „ c„ nu sunt d‚n∫ii aici, c„ poate nici data viitoare s„ nu vin„... Œn primul r‚nd, c„ este o sfidare a organului legislativ. Œn numele Grupului parlamentar sus ˛ in ideea de a dezbate Ón continuare acest act normativ.

Domnule pre∫edinte, numai o precizare.

Da, v„ rog.

Da, ave ˛ i altceva pe l‚ng„ ceea ce s-a spus, pentru c„ din partea Grupului parlamentar U.D.M.R. s-a luat cuv‚ntul. Dac„ vroia ˛ i altceva... Da, v„ rog, Ónt‚i doamnele.

Doamna senator Norica Nicolai.

™i Grupul parlamentar liberal solicit„ dezbaterea acestui proiect de lege. Sunt toate condi ˛ iile procedurale prev„zute de regulament Óndeplinite. V„ atrag aten ˛ ia c„ nu aveam, Ón nici un fel, obligativitatea invit„rii reprezentan ˛ ilor acestui consiliu, care nu au dreptul de a fi consulta ˛ i, pentru c„ nu au ini ˛ iativ„ legislativ„. Ar fi trebuit s„ fie prezent Guvernul, pentru a avea un punct de vedere, ∫i fac o parantez„, ar fi fost nevoie ∫i de o negociere politic„, dar aceasta este alt„ chestiune.

## Da.

Domnul senator T„r„cil„, ave ˛ i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am r„mas surprins de afirma ˛ iile f„cute de colegii mei, Ón sensul c„ reprezentantul Executivului, la dezbaterea unui proiect de lege, Ón momentul Ón care sunt ∫i amendamente admise sau respinse, nu trebuie s„ fie prezent. Nu v„ sup„ra ˛ i... Este prezent secretarul de stat pentru rela ˛ ia cu Parlamentul, iar Ón momentul Ón care Domnia-sa a spus c„ este vorba de o lege special„, iar reprezentantul Executivului trebuie s„ aib„ mandat Ón a sus ˛ ine sau a renun ˛ a la amendamente, este corect ca dezbaterea s„ se fac„ doar Ón prezen ˛ a acestuia. Deci, Ón acest moment, v„ rog s„ observa ˛ i c„ fiecare dintre dumneavoastr„ are raportul comisiei care con ˛ ine anexa nr. 2, Ón care sunt incluse amendamentele respinse de comisie, iar acest lucru face necesar„, obligatorie prezen ˛ a reprezentantului Guvernului. Eu nu pun Ón discu ˛ ie cine s„ fie prezent, ci s„ fie un reprezentant al Guvernului care s„ aib„ mandat Ón a expune punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu orice amendamente. V„ mul ˛ umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003

V„ mul ˛ umesc. Domnul senator Szabó.

Domnule pre∫edinte,

Este foarte bine c„ uneori dezbatem ∫i asemenea chestiuni. Mie nu-mi trece prin g‚nd ideea cum c„ ar exista vreo clip„, pe durata lucr„rilor Senatului, c‚nd entit„ ˛ ile cu drept de ini ˛ iativ„ legislativ„ nu sunt prezente Ón aceast„ sal„ ∫i nu cap„t„ posibilitatea de a se pronun ˛ a. O astfel de entitate este ∫i Guvernul. Dac„ Guvernul consider„ c„ domnul secretar de stat este competent, dac„ noi consider„m c„ nu-i suficient de competent, eu nici nu vreau s„ intru Ón am„nuntele legate de rela ˛ ia dintre grupul parlamentar majoritar ∫i Executiv, Óns„ mi se pare destul de jenant„ punerea problemei Ón aceast„ ordine de idei, Ón aceast„ idee, ∫i Ón aceast„ form„. ™i a∫ mai vrea s„ reamintesc tuturor colegilor c„ nu este o pre ˛ iozitate, dar drept de ini ˛ iativ„ legislativ„ o au membrii Parlamentului, adic„ deputa ˛ ii ∫i senatorii ∫i Guvernul, iar nu alte persoane sau alte foruri, care, eventual, pot s„ fie invitate, a∫a cum a spus domnul vicepre∫edinte al comisiei, chiar au fost invitate, cu alte cuvinte, nemaivorbind de faptul c„ Guvernul s-a pronun ˛ at Ón leg„tur„ cu lucr„rile comisiei ∫i cu proiectul de lege, pentru c„ exist„ un astfel de document la dosar. Œn aceste condi ˛ ii mi se pare c„ trebuie s„ lu„m act de faptul c„ reprezentantul Guvernului este aici ∫i acela care este aici este competent ∫i nu altcineva.

Da, v„ mul ˛ umesc. Dac„ mai sunt alte interven ˛ ii? Da, pofti ˛ i!

Deci, ca s„ fie clar, nu este vorba de o problem„ major„, dar este vorba de regulamentul nostru. La art. 97 alin. (2) se spune, ∫i citesc: îŒn cazul Ón care comisia sesizat„ Ón fond a operat modific„ri sau complet„ri la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse Ón raportul acesteia, pre∫edintele consult„ Senatul dac„ sunt observa ˛ ii la acestea ∫i dezbaterile pe texte continu„ numai asupra acestor observa ˛ ii, care se rezolv„ prin vot“. Nu v„d aici Guvernul, nu v„d de ce... Nu scrie Ón regulament. Nu face nici o referire la Guvern. Dac„ reprezentantul Guvernului are probleme de acest gen, poate c„ grupul parlamentar care va propune retrimiterea Ón comisie sau..., dar nu, nu se poate a∫a.

Domnule pre∫edinte, Ómi permite ˛ i o informare?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Un moment, lua ˛ i cuv‚ntul c‚nd vi-l dau eu. Bun. Domnule senator, ∫tim textul am‚ndoi la fel de bine, ∫i sus ˛ inerea amendamentelor respinse este un drept al ini ˛ iatorilor amendamentelor. Acum problema nu este a procedurii propriu-zise de votare a raportului. Nu asta este problema.

Problema Ón discu ˛ ie a fost c„ – exist‚nd ni∫te amendamente pe care domnul secretar de stat, Ón numele

Guvernului, spune c„ nu poate s„ le sus ˛ in„ d‚nsul aici – se dore∫te doar o am‚nare a discu ˛ iei pe acest proiect, nu altceva. Deci o am‚nare, nu retrimitere la comisie, absolut nimic de genul acesta, ci doar s„ vin„ cineva care s„ reprezinte Executivul ∫i care s„ poat„ sus ˛ ine aceste amendamente respinse. Deci nu este problema cum se voteaz„ raportul comisiei ∫i a∫a mai departe. Este o simpl„ cerere de am‚nare, pentru c„ nu se pot sus ˛ ine amendamentele respinse dec‚t de domnul secretar de stat. Nu este nici o problem„. Dar, Ón toate aceste situa ˛ ii, regulamentul apeleaz„ la o unic„ solu ˛ ie: ca aceast„ cerere f„cut„ de Guvern, s„ fie votat„ de plenul Senatului. Senatul e suveran s„ hot„rasc„ dac„ unei asemenea cereri i se d„ curs.

Propun s„ Ónchidem orice fel de discu ˛ ie asupra acestui subiect.

Ave ˛ i ceva de ad„ugat la cererea ini ˛ ial„, domnule secretar de stat?

## **Domnul Márton Árpád-Francisc –** _deputat_

Am ceva foarte important de adus aici Ón discu ˛ ie, pentru c„ cel care nu este prezent este membru Ón Consiliul Na ˛ ional al Audiovizualului.

1. Aici, amendamentele admise sunt cele propuse de Guvern. Nu ∫tiu pe cine reprezint„ domnul secretar de stat c‚nd solicit„ s„ fie prezen ˛ i cei care, eventual, ar putea fi Ómpotriva acestor amendamente.

V„ mul ˛ umesc. Domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, nu a∫ fi cerut cuv‚ntul dac„ nu s-ar fi f„cut aici o referire direct„ la Guvern ∫i la calitatea pe care o am aici. Œn primul r‚nd, am cerut am‚narea acestui proiect fiindc„ Consiliul Na ˛ ional al Audiovizualului nu are nimic cu Guvernul. Este Ón subordinea Parlamentului, iar modific„rile se aduc acestei Legi a audiovizualului. Œn aceste condi ˛ ii, eu nu pot s„-mi asum responsabilitatea de a pune concluzii pe ni∫te amendamente ale unei autorit„ ˛ i autonome, care este organizat„ ∫i func ˛ ioneaz„ Ón baza Constitu ˛ iei, art. 115. V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Deci lucrurile sunt acum foarte clare, punctele de vedere s-au exprimat. Consult prin vot plenul Senatului dac„ este de acord cu am‚narea la o dat„ pe care o vom fixa Ón aceast„ s„pt„m‚n„, la urm„toarea ∫edin ˛ „ de plen, sau, dac„ nu, continu„m procedurile.

Cine va vota da va vota pentru am‚nare pentru ∫edin ˛ a urm„toare. Cine va vota Ómpotriv„ Ónseamn„ c„ este de acord cu continuarea azi a procedurilor. Am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 deschis votul.

Deci vom continua dezbaterile.

## **Domnul Mircea Mihordea:**

Dar e ora 18,00.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Sunt 59 de voturi pentru, 59 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab ˛ ineri.

A∫a este corect, numai c„ este ora 18,00 ∫i vom continua data viitoare.

Este chiar 6 fix.

V„ rog. Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi. Œl invit pe domnul senator Nicolae Iorga s„ adreseze Óntrebarea pe care a preg„tit-o Ón leg„tur„ cu situa ˛ ia de la TRACTORUL Bra∫ov.

Domnule senator, v„ rog.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, am dou„ Óntreb„ri pentru domnul prim-ministru Adrian N„stase.

Prima se refer„ la sistarea energiei electrice la dou„ mari uzine din Bra∫ov, îTractorul“ ∫i îRoman“ — S.A. Dup„ cum cred c„ a ˛ i aflat ∫i dumneavoastr„ din pres„, c‚teva zile aceste uzine au fost lipsite de curent electric pentru ca apoi, dup„ un Óntreg tam-tam mediatic ∫i dup„ interven ˛ ia sindicatelor, s„ se reia aceast„ furnizare a energiei, la ROMAN datorit„ interven ˛ iei Ministerului Industriei, iar la TRACTORUL datorit„ interven ˛ iei A.P.A.P.S.-ului.

Œntrebarea mea este: de ce nu a putut fi rezolvat„ aceast„ situa ˛ ie Ónainte de a se ajunge la sistarea energiei electrice?

A doua Óntrebare este una mai veche ∫i a∫ dori s„-mi r„spund„ domnul prim-ministru, numai Ón scris. Nu doresc un r„spuns oral de la Domnia-sa.

Care sunt m„surile concrete pe care Guvernul Rom‚niei Ón ˛ elege s„ le ia pentru reabilitarea, retehnologizarea ∫i repunerea pe picior a acestor dou„ mari societ„ ˛ i bra∫ovene, Óntruc‚t nu sunt mul ˛ umit de r„spunsul primit, nici m„car de la un ministru, ci de la un secretar de stat de la Ministerul Industriei, care este bra∫ovean de-al nostru, domnul ministru secretar de stat Moucha.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Trecem la capitolul dedicat interpel„rilor. Œl invit„m pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Domnule pre∫edinte, v„ mul ˛ umesc.

Œn calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare am dou„ Óntreb„ri adresate domnului prim-ministru ∫i o interpelare. V„ rog s„-mi permite ˛ i s„ le prezint.

V„ rog, domnule senator.

Prima Óntrebare se refer„ la datele statistice primite Ón ultimile 3-4 luni ale anului care relev„ faptul c„ Ministerul Finan ˛ elor Publice nu se va Óncadra Ón deficitul bugetar din acest an.

De asemenea, exist„ semnale c„ infla ˛ ia va dep„∫i ˛ inta preconizat„ pe 2003, iar cre∫terea economic„ stabilit„ va avea de suferit de pe urma situa ˛ iei interna ˛ ionale care s-a desf„∫urat Ón ultimul timp. Œn aceste condi ˛ ii, ne adres„m premierului Adrian N„stase ∫i Ói cerem s„ prezinte Ón fa ˛ a Senatului m„surile de Óncadrare Ón parametri angaja ˛ i, pe anul 2003, altfel, vor fi compromise angajamentele pe calea integr„rii ˛ „rii noastre Ón Uniunea European„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare. Firma COMINCO Frasin, administrat„ Ón prezent de secretarul general al Guvernului, ™erban Mih„ilescu, a beneficiat, de c‚nd Domnia-sa este ministru, de multiple ∫i facile fonduri guvernamentale. Profit‚nd de pozi ˛ ia pe care o are, ministrul Mih„ilescu a solicitat pentru societatea sa numeroase lucr„ri cu bani de la buget. Toate acestea au luat sf‚r∫it c‚nd presa a semnalat, evident, conflictul de interese Ón care s-a aflat Domnia-sa.

De asemenea, preciz„m c„ directorul COMINCO, Gheorghe Gem„nariu, a Ónfiin ˛ at Ómpreun„ cu prefectul Ion Cu∫mir ∫i pre∫edintele Consiliului Jude ˛ ean Suceava, Gavril M‚rza, societatea GEMAC GRUP — S.R.L., care desf„∫oar„ afaceri cu material lemnos oferit la pre ˛ uri preferen ˛ iale.

Œn aceste condi ˛ ii, ne adres„m primului-ministru Adrian N„stase ∫i-l Óntreb„m: Ce p„rere are despre secretarul general ™erban Mih„ilescu privind traficul de influen ˛ „ Óntre ˛ inut Ón Suceava, Ómpreun„ cu clanul amintit care jefuie∫te jude ˛ ul? Mai merit„ un asemenea om s„ fac„ parte din echipa guvernamental„?

De asemenea solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator. Œl invit pe domnul senator Gheorghe Bunduc.

Interpelarea mea.

A! ave ˛ i ∫i interpelare.

Da, domnule pre∫edinte, mi-a ˛ i aprobat

A! Sigur, sigur, am crezut c„ a ˛ i epuizat toat„ paleta de mijloace de control asupra Guvernului.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator. V„ rog.

Interpelarea este adresat„, cum am spus, tot domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Iarna foarte grea ∫i temperaturile deosebit de Ónalte din ultima perioad„ aduc agricultorii rom‚ni pe panta iremediabilelor dezastre, acestea fiind justificate ∫i de faptul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 c„ produc ˛ ia agricol„ este la cheremul exclusiv al condi ˛ iilor meteorologice sau ˛ in, bineÓn ˛ eles, de Cel de Sus.

Cu toate c„ ar∫i ˛ a a p‚rjolit culturile din sudul ˛ „rii, nu s-au f„cut iriga ˛ ii, a∫a cum era mai mult dec‚t normal. Udarea culturilor este o realitate la noi, Ón condi ˛ iile Ón care sistemele de iriga ˛ ii au fost devastate, iar cele r„mase nu func ˛ ioneaz„. Œn plus, costurile cu aceste opera ˛ iuni se ridic„ la sume greu de suportat de c„tre simplii agricultori. Situa ˛ ia este disperat„! Cultura de rapi ˛ „ a fost compromis„ aproape Ón totalitate. La orz fiind afectat„ pe jum„tate ∫i la gr‚u, de asemenea, Ón jur de 15% din suprafa ˛ „. Cele mai afectate de secet„ sunt jude ˛ ele: Buz„u, Ialomi ˛ a, Constan ˛ a, C„l„ra∫i, Br„ila, Ia∫i ∫i Gala ˛ i.

Œn aceste condi ˛ ii, ne adres„m premierului Adrian N„stase cer‚ndu-i s„ dispun„ m„suri urgente care s„ previn„, at‚t timp c‚t mai este posibil, calamitarea tuturor culturilor ∫i, pe aceast„ cale, afectarea securit„ ˛ ii alimentare a ˛ „rii.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul ˛ umesc.

V„ mul ˛ umesc, domnule senator.

Domnule senator, de la microfonul acela, dac„ nu v„ deranjeaz„, acustica este foarte bun„ ∫i v„ auzim. Mai ales Guvernul v„ aude bine de tot. Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator. V„ rog.

Interpelarea mea se adreseaz„ doamnei ministru a Ónv„ ˛ „m‚ntului Ecaterina Andronescu ∫i se refer„ la situa ˛ ia mai∫trilor-instructori. Este vorba de anumite ordine ale ministerului, care sunt contradictorii, ∫i anume:

Prin Ordinul nr. 3.835/2001 la lit. c) se prevede:

îMai∫trii-instructori titulari pe data de 1 septembrie 2000 vor r„m‚ne Óncadra ˛ i pe educa ˛ ia tehnologic„ p‚n„ la pensionare.“

Un an mai t‚rziu, un alt ordin, nr. 3.342/2002, precizeaz„:

îCadrele didactice titularizate p‚n„ la 1 septembrie 2000 pe o catedr„ de educa ˛ ie tehnologic„ sunt obligate ca Ón termen de 3 ani s„ urmeze cursuri de abilitare curicular„ pentru educa ˛ ie tehnologic„, cursuri organizate la nivel de inspectorate ∫colare jude ˛ ene, Ón toat„ aceast„ perioad„ fiind considerate cadre didactice calificate.“

Œn fine, un alt ordin, din noiembrie 2002, prevede la lit. f):

îŒncep‚nd cu anul ∫colar 2003-2004, cadrele didactice cu studii medii, titularizate pe o catedr„ de educa ˛ ie tehnologic„ sau preg„tire practic„, care nu se afl„ Óntr-o form„ de preg„tire universitar„ sunt considerate necalificate ∫i vor fi retribuite corespunz„tor.“

Am Óncheiat citatul din instruc ˛ iunea respectiv„.

V„ rug„m, doamna ministru Ecaterina Andronescu, s„ ne explica ˛ i cum pot fi rezolvate aceste prevederi care se afl„ Óntr-o cvasitotal„ neconcordan ˛ „ ∫i cum vede ˛ i dumneavoastr„ obligativitatea cadrelor didactice care mai au 2-3 ani p‚n„ la pensie de a deveni îtineri studen ˛ i“.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul ˛ umesc.

Œl invit pe domnul ministru Mihai T„n„sescu s„ ia loc ∫i s„ prezinte r„spunsul la interpelarea domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule ministru.

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu –** _ministrul finan ˛ elor publice_ **:**

## Mul ˛ umesc,

Domnule pre∫edinte.

R„spunsul la Óntrebarea domnului senator, profesor doctor Gheorghe Acatrinei, se refer„ la Óncadrarea Ón deficitul bugetar pe anul 2003 ∫i Ón ˛ inta de infla ˛ ie pentru acest an.

Œn r„spunsul nostru putem s„-l asigur„m pe domnul senator c„ Ón ceea ce prive∫te deficitul bugetar pe anul acesta, al bugetului general consolidat, ˛ inta care a fost aprobat„ de c„tre dumneavoastr„ prin bugetul de stat va fi respectat„.

A∫ vrea s„ v„ dau c‚teva elemente suplimentare Ón sus ˛ inerea acestei idei, ∫i anume c„ Ón primele patru luni ale anului deficitul a fost de 6.500 miliarde lei, respectiv 0,35% din produsul intern brut.

Dac„ facem o compara ˛ ie cu anul trecut, acesta se afl„ la 56% fa ˛ „ de deficitul Ónregistrat Ón aceea∫i perioad„ a anului trecut, acesta fiind, Ón principal, ca urmare a sc„derii cheltuielilor cu dob‚nzile la datoria public„ cu circa 1.000 de miliarde lei, dar ∫i datorit„ unei evolu ˛ ii ascendente a veniturilor bugetare, care s-au majorat Ón acela∫i interval de timp, ianuarie – aprilie 2003, fa ˛ „ de aceea∫i perioad„ a anului 2002, cu 25,5% Ón termeni nominali. Deci aceste dou„ elemente ne conduc la concluzia c„ ˛ inta de deficit bugetar aprobat„ de c„tre Parlamentul Rom‚niei va fi respectat„.

Œn ceea ce prive∫te partea a doua a interpel„rii domnului senator, referitoare la ˛ inta de infla ˛ ie, a∫ vrea s„ spun c„ ∫i din acest punct de vedere, ˛ inta pe care ne-am propus-o, de 14%, va fi atins„.

Elementele de sus ˛ inere Ón acest lucru sunt dou„. Œn primul r‚nd, este evolu ˛ ia ratei infla ˛ iei pe primele patru luni ale anului, care se situeaz„ la 4,4% pe primele 4 luni ale anului 2003, a∫a cum spuneam, aceast„ evolu ˛ ie g„sindu-se sub ˛ intele care au fost prognozate, cu 0,4%.

Totodat„, Ón aceea∫i perioad„, cre∫terea real„ a veniturilor a fost de 7,7%, iar cheltuielile au cunoscut numai o cre∫tere real„ de circa 3%.

™i eu v„ mul ˛ umesc, domnule ministru. Dac„ domnul senator mai are de f„cut vreun comentariu Ón leg„tur„ cu r„spunsul dat de domnul ministru Mihai T„n„sescu?

Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga s„-mi permite ˛ i s„ mul ˛ umesc domnului ministru pentru r„spunsul foarte competent ∫i bine documentat. Este bine, chiar foarte bine c„ mergem a∫a.

V„ mul ˛ umesc, domnule ministru.

™i noi Ói mul ˛ umim domnului ministru ∫i sper s„-l stimuleze aceste mul ˛ umiri, s„ vin„ ∫i la alte interpel„ri.

Are cuv‚ntul domnul senator Dumitru Codreanu, care are de formulat o interpelare la adresa ministrului educa ˛ iei ∫i cercet„rii.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Doamna ministru,

Œn urma evenimentelor din 1989, Ón Ónv„ ˛ „m‚ntul rom‚nesc s-au parcurs multe etape de reform„, at‚t ca timp, dar ∫i ca modalitate de examinare ∫i promovare, reforme care nu Óntotdeauna au dus la ob ˛ inerea unor rezultate scontate, ci mereu s-a Óncercat altceva.

A∫a se face c„ ∫i Ónv„ ˛ „m‚ntul agricol rom‚nesc, Ónv„ ˛ „m‚nt cu o vast„ experien ˛ „ ∫i cu nume ilustre, de profesori, cercet„tori ∫i speciali∫ti, a suferit multe transform„ri, ajung‚ndu-se, dup„ p„rerea mea, s„ fie definit ca o îCenu∫„reas„“ a Ónv„ ˛ „m‚ntului rom‚nesc, Ón general.

Oric‚t„ ignoran ˛ „ s-ar putea manifesta fa ˛ „ de Ónv„ ˛ „m‚ntul agricol de toate gradele, cert este faptul c„ omenirea a Ónceput cu agricultura ∫i ar sf‚r∫i Ón absen ˛ a ei. Deci acest fel de Ónv„ ˛ „m‚nt ar putea avea o evolu ˛ ie mai bun„, chiar Ón condi ˛ iile certe de aderare la Uniunea European„, dac„ forul de r„spundere – Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii – s-ar apleca mai mult asupra acestei forme de Ónv„ ˛ „m‚nt.

Afirm aceasta av‚nd Ón vedere un caz – ∫i cred c„ nu este singurul – din jude ˛ ul pe care Ól reprezint Ón Senatul Rom‚niei, jude ˛ ul Boto∫ani.

Ca fost elev al Liceului Agricol ™endriceni, promo ˛ ia 1972, am r„mas profund impresionat de c‚t„ del„sare exist„ Ón terminarea lucr„rilor de repara ˛ ii ∫i reamenjare a acestui l„ca∫ de Ónv„ ˛ „m‚nt, care are o vechime de aproximativ 100 de ani ∫i Ón care au studiat nume ilustre ale Ónv„ ˛ „m‚ntului gimnazial rom‚nesc, c‚t ∫i cel tehnic agricol.

Œn 1994, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 871, Grupul ™colar ™endriceni trece Ón subordinea Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, iar Ón noiembrie 1996 se organizeaz„ o licita ˛ ie pentru repararea ∫i renovarea acestei unit„ ˛ i de Ónv„ ˛ „m‚nt, licita ˛ ie ce a fost c‚∫tigat„ de c„tre o societate din Boto∫ani, iar Ón 1997 Óncep lucr„rile de repara ˛ ii, dar, o dat„ cu acestea, Óncepe ∫i chinul elevilor ∫i profesorilor, Óntruc‚t ace∫tia sunt muta ˛ i Ón cl„diri insalubre ∫i nesigure ale unei unit„ ˛ i militare din Dorohoi, ele-

vii ∫i profesorii parcurg‚nd p‚n„ la 8 – 12 km, pe timp de var„ ∫i de iarn„, p‚n„ la terenurile ∫i grajdurile unde Ó∫i ˛ in orele de preg„tire practic„, ocazie cu care, uneori, se consum„ foarte mul ˛ i bani pentru transport.

™i eu v„ mul ˛ umesc, dar cred c„ va trebui s„ reitera ˛ i invita ˛ ia. Totu∫i, p‚n„ la 15 septembrie mai sunt c‚teva luni.

Mai vin personal...

Da. V„ mul ˛ umim.

Œl rog pe domnul secretar de stat Valeriu Steriu s„ prezinte r„spunsul adresat domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Sper„m c„ Guvernul este mai concis. Domnul senator a fost Óntr-o verv„ deosebit„.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„, v„ facem cunoscute urm„toarele:

Din discu ˛ iile purtate cu conducerea Prim„riei Comunei C.A. Rosetti, a rezultat faptul c„ cet„ ˛ enii ce de ˛ in teren pe raza satului Lunca lucreaz„ terenul Ón asocia ˛ ie ∫i nu au solicitat punerea Ón posesie pe individ, neexist‚nd cereri Ónregistrate la prim„rie Ón acest sens.

Oficiul Jude ˛ ean de Cadastru, Geodezie ∫i Cartografie Buz„u nu de ˛ ine date cu privire la num„rul de cereri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 depuse de familiile tinere la comunele men ˛ ionate de dumneavoastr„ ∫i dac„ acestea au fost onorate sau nu.

Referitor la punctul 3, abuzurile semnalate Ón interpelare, ca fiind o regul„ la nivelul comunei N„ieni ∫i a celorlalte localit„ ˛ i, nu sunt cunoscute de c„tre Oficiul Jude ˛ ean de Cadastru, Geodezie ∫i Cartografie Buz„u.

Referitor la punctul 4, Ón jude ˛ ul Buz„u, la data de 30 aprilie 2003, situa ˛ ia reconstituirii dreptului de proprietate a persoanelor fizice asupra fondului forestier se prezenta astfel:

– suprafa ˛ a propus„ pentru validare de c„tre comisiile locale, 14.311 hectare, pentru 7.880 persoane fizice;

– suprafa ˛ a validat„ de Comisia jude ˛ ean„ Buz„u, 13.204 hectare, pentru 6.016 persoane fizice, din care 185 de hectare cu obiec ˛ iuni ale reprezentan ˛ ilor Direc ˛ iei Silvice Ón comisia jude ˛ ean„;

– suprafa ˛ a pus„ la dispozi ˛ ia comisiilor locale, conform prevederilor legale, 12.897 hectare, pentru 5.843 persoane fizice;

– suprafa ˛ a pus„ Ón posesie, pe baz„ de procese-verbale de predare-primire, 8.853 hectare, pentru 4.293 persoane fizice.

Diferen ˛ ele dintre cuantumurile suprafe ˛ elor validate puse la dispozi ˛ ie, respectiv puse Ón posesie, sunt determinate de cauze ce nu ˛ in de competen ˛ a personalului silvic din Direc ˛ ia Silvic„ Buz„u.

Astfel, Ón comuna Col ˛ i, o suprafa ˛ „ de 7 hectare nu poate fi pus„ Ón posesie, deoarece persoanele Ón cauz„ solicit„ nemotivat schimbarea amplasamentului pus la dispozi ˛ ie.

Œn comuna Siriu, validarea s-a f„cut f„r„ s„ se cunoasc„ amplasamentele, iar persoanele fizice solicit„ amplasamente Ón p„durile exploatabile ce au apar ˛ inut ∫i Ón trecut statului rom‚n.

V„ mul ˛ umim.

Domnul senator, dac„ ave ˛ i de f„cut un comentariu Ón leg„tur„ cu r„spunsul dat?

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Mul ˛ umesc ∫i domnului secretar de stat, cu urm„toarele preciz„ri:

Probabil c„ specialitatea domnului secretar de stat este domeniul silvic, unde s-a ∫i dovedit c„ st„p‚ne∫te problemele ∫i c„ probabil ∫i interven ˛ iile au fost la obiect pe problemele respective, ceea ce nu Ónseamn„ c„ ceea ce am sesizat eu aici, Ón aceast„ interpelare, domnule ministru, nu este adev„rat. Dumneavoastr„ nu face ˛ i dec‚t s„ confirma ˛ i c„ este adev„rat ce spun eu. Nu este suficient s„ confirma ˛ i acest lucru, este nevoie ca ministerul s„ ia m„suri pentru remedierea acestor lucruri. A∫a am ∫i cerut Ón interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru.

Celelalte trei puncte – 1, 2 ∫i 3 – se pare c„ nu sunt Ón specialitatea domnului secretar de stat, drept care r„spunsurile sunt total f„r„ leg„tur„ cu situa ˛ iile semnalate de mine.

Nu are nici o leg„tur„ c„ oficiul de cadastru nu ∫tie c‚te cereri au fost depuse la comisiile comunale. Comisiile comunale sunt acelea care trebuiau s„ rezolve cererile de Ómpropriet„rire a tinerilor, comisiile comunale sunt cele care trebuiau s„ rezolve ∫i alte probleme legate de punerea Ón posesie asupra terenurilor a celor Óndrept„ ˛ i ˛ i s„ le st„p‚neasc„, iar dac„ dumneavoastr„ nu pute ˛ i s„ face ˛ i acest lucru, atunci v-a∫ ruga s„-mi spune ˛ i cine poate s„ determine aceste comisii comunale s„ rezolve, de fapt, pe primari, c„ ei sunt cei, Ón primul r‚nd, r„spunz„tori, ∫i cu ajutorul comisiilor comunale s„ pun„ cet„ ˛ enii Ón posesie.

La punctul 1, nu ave ˛ i deloc dreptate. Eu nu am venit aici... ∫i-mi pare r„u c„ acum nu am f„cut-o, dar am s„ o fac Ón urm„toarea interpelare, domnule secretar de stat, am s„ v„ citez nominal cet„ ˛ enii care mi-au prezentat mie situa ˛ ia din satul Lunca, C.A.Rosetti, care nu Ó∫i cunosc amplasamentul terenurilor pe care le de ˛ in ∫i care sunt nevoi ˛ i s„ lucreze Ón asocia ˛ ii aceste terenuri, pentru c„ nu au fost pu∫i Ón posesie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/5.VI.2003 Inclusiv Ón cadrul terenurilor st„p‚nite sau lucrate Ón comun, Ón asociere, ∫i acelea trebuie parcelate, a∫a este legea, a∫a este normal, a∫a s-a procedat peste tot.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## V„ mul ˛ umesc.

Œnchidem ∫edin ˛ a Ón plen a Senatului, cu precizarea c„ r„spunsurile ce trebuiau adresate domnilor senatori Gheorghe Zl„vog ∫i Tri ˛ „ F„ni ˛ „ de c„tre domnul secretar de stat Valeriu Steriu, ace∫tia lipsind, se vor transmite Ón scris.

De asemenea, s-a transmis r„spunsul Ón scris de c„tre domnul secretar de stat Ionel Fle∫ariu la Óntrebarea pus„ de c„tre doamna senator Maria Petre. Ridic„m ∫edin ˛ a plenului Senatului.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTA fi ILOR**

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc ˛ ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela ˛ ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 66/5.VI.2003 con ˛ ine 28 de pagini.**

Pre ˛ ul 34.608 lei