Interven˛ia domnului Geoan„ m-a obligat s„ ajustez pu˛in din alocu˛iunea mea ∫i pot s„ spun c„ noi nu avem, cel pu˛in nu am sim˛it la nimeni, nici din guvernare, nici din Grupurile parlamentare ale Alian˛ei D.A, nici un fel de delir anti-P.S.D. Noi avem doar un ∫oc permanent, dac„ vre˛i, la faptul c„ semna˛i permanent cu P.R.M.-ul, c„ sunte˛i asocia˛i politic, c„ lucruri pe care Óntotdeauna le-a˛i dezavuat Ón plan politic Ón plan practic le face˛i exact pe dos.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006
Evident, Grupul parlamentar al P.R.M. are nevinov„˛ia c„ nu a fost la guvernare. Sigur c„ Óntrebarea, retoric„ sau neretoric„, ar fi: ce ar fi f„cut dac„ ar fi fost la guvernare sau ce s-ar fi Ónt‚mplat?
Acum, sunt obligat, ca g„l„˛ean de data aceasta, s„ fac o mic„ corectare: nici un pensionar nu a fost molestat de jandarmi. Prefectul jude˛ului Gala˛i a stat, Ón trei r‚nduri, de vorb„ cu pensionarii, a f„cut ∫i comisii de dialog social, ∫i cu casa de pensii. Am stat ∫i noi, parlamentarii, de vorb„ cu ei. A fost un incident care nu a avut nici o leg„tur„ cu modul Ón care autorit„˛ile s-au implicat Ón acest subiect ∫i sunt obligat s„ spun c„, p‚n„ ∫i ieri, am stat de vorb„ cu pensionarii, care m-au invitat, de altfel, ∫i la o partid„ de ∫ah, acolo unde se organizeaz„ mitingurile pe care le fac.
Tot domnul pre∫edinte a f„cut ni∫te afirma˛ii care pe mine m„ las„, cumva, ∫tiu eu, Óntr-o neÓn˛elegere total„. Nu am v„zut niciodat„ p‚n„ acum ca P.S.D.-ul s„ spun„, prin vocea pre∫edintelui, a nim„nui altcuiva, c„ ar trebui s„ oprim privatizarea îRomgaz“. Ar trebui s„ o comunic„m ∫i pe la societ„˛i, ∫i prin toate p„r˛ile, c„ ar trebui s„ oprim ∫i alte privatiz„ri dac„ ele se dovedesc defectuoase, pentru c„ ne-am asociat cu P.R.M.-ul ca s„ Ónghe˛„m pre˛urile. Este o fraz„ care ˛ine, dac„ vre˛i, de retorica anilor ’90, este un discurs completamente dep„∫it politic, care nu-∫i mai face loc nici m„car Ón amintirile veteranilor comunismului, dar„mite Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia, ast„zi, bate la por˛ile Uniunii Europene, cu speran˛e reale s„ ne integr„m Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.
Spunea domnul pre∫edinte c„ ar fi bine s„ ascult„m ce spune popula˛ia. V„ garant„m c„ o facem tot timpul. V„ pot prezenta date mult mai precise ∫i mai exacte privind costurile ∫i pre˛urile pe care le suport„ popula˛ia pe kWh, pe gigacalorie, pe toate serviciile ∫i utilit„˛ile de care are parte ast„zi, dar nu cred c„ aceasta este problema.
Sunt obligat s„ spun c„, Ónc„ din titlul s„u, mo˛iunea se autoprezint„. Mo˛iunea este o problem„ de conjunctur„. Dac„ tot s-a terminat iarna, hai s„ facem o mo˛iune, c„ prindem un moment sensibil, Ón care pre˛urile ∫i facturile sunt Ónc„rcate — e o realitate, facturile sunt mari, pre˛urile mari — ∫i poate mai d„m o lovitur„ de imagine Ón plan politic.
Vreau s„ spun clar c„ sc„derea dramatic„ a nivelului de trai Ón Rom‚nia nu are nici un fel de acoperire Ón momentul de fa˛„. Dac„ ne uit„m Ón datele statistice — statistica le public„ trimestrial — putem s„ ne uit„m at‚t Ón veniturile ∫i consumurile popula˛iei Rom‚niei, ultimul raport, ∫i vom vedea o dinamic„ pozitiv„ at‚t la venituri, la consumuri, c‚t ∫i la cheltuieli, deci nu reg„sim nici un fel de acoperire Ón datele oficiale a afirma˛iilor care se fac Ón mo˛iune. La fel, putem analiza condi˛iile de via˛„ ale popula˛iei, Ón dinamic„, tot un raport al statisticii. Œl pot pune la dispozi˛ia celor ce doresc, pentru c„ este o contradic˛ie flagrant„ Óntre ceea ce autorii mo˛iunii au pus pe h‚rtie ∫i ceea ce se raporteaz„ ca indicatori oficiali ai guvern„rii.
Œn ceea ce prive∫te scumpirea gazului metan ∫i a electricit„˛ii, numai dintr-un sim˛ al responsabilit„˛ii ∫i nimic altceva — Ómi pare r„u c„ domnul pre∫edinte nu mai este Ón ˛ar„ — sunt obligat s„ citez, de data aceasta citez: Capitolul 14 — îEnergie“, Óncheiat pe 23.03.2004 de autorit„˛ile rom‚ne, Ón care, Ón documentul complementar de pozi˛ie Conf.ro.6/04, la pagina 10, se spune: îŒn intervalul 2005—2007, pre˛ul gazelor din produc˛ia intern„ va Ónregistra o cre∫tere anual„ de 25 dolari/1.000 m[3] “ — aten˛ie! acum vine sublinierea —,
îajung‚nd la paritate cu pre˛ul gazelor naturale din import, Ón momentul integr„rii“, adic„ Ón 2007, 1 ianuarie. Aceste major„ri de 25 dolari/1.000 m[3] s-au produs. Ceea ce a intervenit dincolo sau mult pe deasupra capului Guvernului T„riceanu a fost evolu˛ia pie˛ei mondiale, care a Ónregistrat, spre regretul tuturor, Ón mod evident, o cre∫tere a pre˛ului barilului de petrol la niveluri record, neatinse p‚n„ acum Ón lume. Se ∫tie c„ pre˛ul gazelor vine ca o und„ de ∫oc, ca un val, Ón urm„ cu 6—8 luni dup„ cre∫terea barilului de ˛i˛ei. Unda de ∫oc pentru gaze s-a resim˛it exact Ón trimestrul IV 2005 ∫i Ón trimestrul I actual.
Noi suntem obliga˛i, Ón momentul de fa˛„, ∫i Guvernul este obligat, Ón momentul de fa˛„, s„ fac„ ceea ce spunea domnul ministru Pogea, s„ Óncerce s„ ob˛in„ o am‚nare pe 2 ani, pentru c„ dac„ noi nu avem solu˛ii tehnice s„ r„spundem la acest angajament politic — pe care, totu∫i, cu responsabilitatea pe care ne-o cerea domnul Geoan„ ne-o asum„m — pe care, totu∫i, Guvernul l-a f„cut, pentru c„, Ón momentul integr„rii, ar trebui s„ ajungem ∫i noi la 180 sau 200 ∫i ceva de dolari pe m[3] la import, c‚t este Ón momentul de fa˛„ pre˛ul gazelor.
Deci nu este nici un fel de factor intern care s„ fi condus la aceast„ situa˛ie, ci un angajament punctual, tot capitolul îEnergie“, pe care Guvernul ar trebui s„-l onoreze, c„ nu are de ales, a avut ∫i negocieri suplimentare cu Banca Mondial„ — probabil c„ domnul ministru ™ere∫ v„ va da detalii — ∫i se Óncearc„, Ón momentul de fa˛„, tocmai datorit„ imposibilit„˛ii pentru popula˛ie de a sus˛ine acest nivel, s„ ob˛inem o am‚nare pentru 2 ani.
Œn ceea ce prive∫te pre˛ul la energie, aici, problema era limpede, pre˛urile sunt aliniate, nu era o problem„ de ajustare ∫i de venire la un acord f„cut cu Uniunea European„. Singura problem„ care r„m‚nea de rezolvat, ∫i autorit„˛ile o au Ón fa˛„, este problema acoperirii costurilor. Sigur c„, din acest punct de vedere, au fost ajust„ri, sigur, nu at‚t de semnificative ca la gaze, dar au fost ajust„ri pe care Guvernul trebuie s„ le fac„ Ón continuare pentru c„ activit„˛ile economice trebuie s„ se autosus˛in„, ∫i nu s„ fie subven˛ionate, neexist‚nd de unde s„ fie subven˛ionate, Ón mod evident.
™i Ón 2004, la energie, de fapt, am avut o majorare mascat„, prin raportul dintre pre˛urile pentru consumatorii industriali ∫i consumatorii casnici ∫i consumatorii captivi, dar nu este momentul s„ intr„m Ón detalii.
Pentru c„ P.S.D.-ul — vorbesc cu P.S.D.-ul, pentru c„-l consider serios implicat Ón r„spunderea privind nivelul de trai al popula˛iei — se arat„, Ón textul mo˛iunii, at‚t de implicat Ón acest subiect, sunt obligat s„ spun, ca o persoan„ care analizeaz„ aceste subiecte, c„ a Óntreprins un lucru absolut nelalocul s„u Ón ceea ce prive∫te cunoa∫terea situa˛iei popula˛iei, Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai. ™i am s„ fiu mai explicit.
Œn anul 2000, Guvernul Is„rescu, tocmai pentru a Óncerca s„ vad„ cum evolueaz„ nivelul de trai, a aprobat, prin ordonan˛„ de urgen˛„, un instrument de lucru care se numea co∫ul minim de consum lunar. Este Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 217/2000 pe care P.S.D.-ul, venind la guvernare Ón 2001, a aprobat-o prin Legea nr. 554/2001.
Ce spunea aceast„ lege? Ca s„ nu ne facem politichie din fiecare subiect ∫i s„ vorbim despre ce nu ∫tim, hai s„ m„sur„m lucrurile pe trei categorii mari de produse, alimentare, nealimentare ∫i servicii, inclusiv serviciile de care vorbeam anterior, ∫i s„ fundament„m indicatorii privind salariile, venitul minim ∫i a∫a mai departe, Ón func˛ie de evolu˛ia co∫ului minim.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006
Ce a f„cut onorabilul partid de guvern„m‚nt, at‚t de grav ∫i responsabil preocupat de nivelul de trai al popula˛iei, dup„ ce s-a trezit cu realitatea fa˛„ Ón fa˛„, c„ una declara ∫i alta se Ónt‚mpla?
Œn pofida presiunilor sindicatelor, la momentul respectiv, a aplicat actul normativ vreme de doi ani ∫i jum„tate, a Ónfiin˛at ∫i o comisie na˛ional„, care nu f„cea nimic altceva dec‚t s„ elaboreze standardul, adic„ instrumentul de m„surare a co∫ului minim, tocmai ca s„ Ón˛elegem ce trebuie s„ facem ca s„ acoperim nevoile popula˛iei ∫i s„ reducem nivelul de s„r„cie absolut„ sau relativ„ din Rom‚nia, a Ónfiin˛at aceast„ comisie, dovezile sunt aici, actele sunt, pentru ca, Ón 2003, cu de la sine putere, Ón momentul Ón care a v„zut c„ nu are acoperire, c„ nivelul de trai al popula˛iei se deterioreaz„, Ón momentul acela a suspendat, practic, cu de la sine putere ∫i f„r„ nici m„car un act normativ Ón vigoare, a suspendat. Baza mea de date se opre∫te, din ne∫ans„ pentru mine, Ón trimestrul III 2003, pentru c„, din acel moment, Guvernul nu a mai vrut s„ calculeze co∫ul minim _._ De ce nu-l calcula? Simplu ca bun„ ziua, pentru c„, de fapt, situa˛ia se Ónr„ut„˛ea. Œn pofida declara˛iilor pe care le f„cea, situa˛ia se deteriora.
Ultima raportare serioas„ Ón problema nivelului de trai f„cut„ Ón Rom‚nia Ón guvernarea trecut„ ˛ine de raportul pe care l-a f„cut Banca Mondial„ Ón 2003, prezentat cu mult fast la vremea respectiv„ de Cabinetul N„stase. Ce era bun Ón acel raport? Sigur c„ starea nivelului de trai al popula˛iei se deteriora. Œn acel raport era bun faptul c„, urmare a introducerii venitului minim garantat, a lui î416“ _,_ cum este el cunoscut, nivelul veniturilor ∫i al consumurilor pe anumite categorii ale popula˛iei a crescut, ∫i atunci, statistic, Ónregistram o reducere a pragurilor de s„r„cie de la 36% la 29%. Mare poveste! Sigur c„ era un c‚∫tig, dac„ ∫i asta se ob˛inea.
Acesta este ultimul moment Ón care, Ón Rom‚nia, s-au prezentat date, cercet„ri, fundament„ri pe indicatori ∫i s-a discutat la obiect.
Œn 2004 s-a intrat Ón campania electoral„, s-a umplut pomul electoral cu cadouri de Mo∫ Cr„ciun, se f„ceau de toate cu sau f„r„ acoperire, de regul„, evident, f„r„ acoperire, dar sigur c„ toate s-au transferat pe guvernarea care a urmat.
Am spus acest lucru legat de cum a abordat responsabil P.S.D. nivelul de trai, tocmai pentru c„ a∫a ceva eu nu cred c„ s-a mai Ónt‚mplat, s„ abandonezi singurul instrument de lucru pe care Guvernul ∫i autorit„˛ile Ól aveau, s„-l arunce la co∫ul de gunoi, s„ uite de el ∫i, Ón rest, s„ vorbim vorbe despre un astfel de subiect.
Dac„ m„ Óntreba˛i ce cred, eu cred c„, Óntr-adev„r, s„r„cia este o mare problem„, cred c„ nivelul de trai este cea mai mare problem„ a Rom‚niei, mai ales acum c‚nd intr„m Ón Uniunea European„, cred c„ preocuparea tuturor trebuie s„ fie adunarea eforturilor ∫i m„surarea fiec„rui pas care se face, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ Ómbun„t„˛im cumva condi˛ia de via˛„ a popula˛iei.
Despre ce eforturi s-au f„cut, domnul ministru a vorbit pe larg ∫i a luat ambele capitole mari, at‚t pe partea de asigur„ri, unde programul, Ón momentul de fa˛„, este Óndeplinit ∫i Ón ceea ce prive∫te indexarea, ∫i Ón ceea ce prive∫te recalcularea. Sigur, ∫i aici sunt obligat s„ fac o observa˛ie. Dac„ am fi avut mai mult„ Ón˛elepciune Ón ˛ara asta, Ónainte de recalculare am fi f„cut un pilot, un e∫antion de 1.000 de oameni ∫i am fi v„zut ce se Ónt‚mpl„ ca urmare a recalcul„rii, pentru c„, f„r„ voia
nim„nui, nef„c‚ndu-se acest lucru, rezultatele recalcul„rii nu au Ónc‚ntat foarte mult„ lume, adic„ doar 40% din pensionari au beneficiat de recalculare, alte categorii nu au fost beneficiari financiari ai recalcul„rii ∫i sigur c„ se mir„ sau sunt nemul˛umi˛i de ce nu beneficiaz„ de o cre∫tere a pensiei, Ón momentul Ón care s-a trecut pe formula din Legea nr. 19/2000, care a Ónlocuit formula de calcul din Legea nr. 3/1977.
Un lucru bun care s-a f„cut, Óns„, pe linia asigur„rilor, sunt obligat s„ o spun, este aceast„ indexare cu 9%, pentru prima dat„, anteinfla˛ie. Toate index„rile anterioare care se f„ceau Ón sistemele de asigur„ri se f„ceau postinfla˛ie, adic„ mai Ónt‚i se tocau resursele, dup„ care se f„cea indexarea, care, de regul„, nu acoperea infla˛ia. Œmi aduc aminte, Ómpreun„ cu colegii din Parlamentul trecut, c„ ne-am b„tut tocmai pe acest lucru, ∫i anume s„ acoperim m„car infla˛ia. Ei, de data asta, Ón condi˛iile Ón care infla˛ia prognozat„ este undeva la 6-7 procente, este o indexare pe asigur„ri de 9 procente.
S-au f„cut ∫i pe toate capitolele de asisten˛„, pe programe ∫i a∫a mai departe. Domnul ministru a prezentat Ón detaliu fiecare realizare, inclusiv pe venitul minim garantat, acum, Ón lucru.
Pot spune, chiar, de∫i nu cred c„ timpul ne permite s„ facem o analiz„ foarte atent„, ce s-a Ónt‚mplat Ón politica social„ rom‚neasc„ din 1990 p‚n„ ast„zi. Este foarte interesant ∫i poate c„ asta este o dezbatere pe care membrii din Guvern sau membrii din Parlament ar trebui s„ o ini˛ieze, pentru c„ este extrem de interesant„.
Se afirm„ Ón textul mo˛iunii c„ Rom‚nia are un model rezidual de protec˛ie social„ din 2000 p‚n„ ast„zi. Ce Ónseamn„ asta? Asta Ónseamn„ c„, Ón raport cu ponderea altor ˛„ri — hai s„ numim Suedia sau modelul scandinav, care cheltuie foarte mult pe programele ∫i pe pachetele de protec˛ie ∫i asisten˛„ social„ —, Ón Rom‚nia niciodat„ nu s-au cheltuit mai mult de 20 de procente. Œn textul mo˛iunii se afirm„ 11%, dac„ punem s„n„tatea ∫i educa˛ia, ajungem la 20%, iar domnii din opozi˛ie, prezen˛i aici, pot spune c„ nu este nici o modificare sensibil„ a ponderilor alocate pe capitole de cheltuieli bugetare.
Noi nu ne putem compara, din p„cate, cu Suedia, cu Danemarca, cu Olanda, nu ne putem compara dec‚t cu propriile noastre resurse. Este adev„rat faptul c„ modelul rom‚nesc a fost un model rezidual, cu aloc„ri mici pentru protec˛ia social„, pentru c„ industria trebuia men˛inut„, politica de privatizare ∫i de restructurare a trenat ani Ón ∫ir ∫i doar crearea de resurse economice poate s„ duc„ la un alt model cu o generozitate mai mare.
Sunt obligat s„ spun c„ aceast„ mo˛iune nici m„car nu poate s„ fie votat„. Domnul ministru a analizat cele trei cerin˛e pe care le are mo˛iunea. Ele nu pot fi sus˛inute, pentru c„ sunt ilogice. Nu se pot Ónghe˛a pre˛urile, adic„ nu putem introduce Ón limbajul economiei de pia˛„ no˛iuni de mult apuse, inexistente Ón limbajul economiei de pia˛„. Furnizorii de servicii trebuie pl„ti˛i. Nu a inventat nimeni economia de pia˛„ Ón care furnizorii de servicii nu sunt pl„ti˛i ∫i func˛ioneaz„. Pe ce, pe consumul cui? Unde reg„sim aceste cheltuieli pe care d‚n∫ii le fac? Deci spuneam c„ nici nu pot fi f„cute.
Ini˛iatorii mo˛iunii vorbesc de m„suri fiscale. P„i, Ónseamn„ c„ vrem s„ diminu„m bugetele de asigur„ri sociale, de ∫omaj sau bugetul de stat, adic„ exact sursa din care aliment„m programele.
Œn mod evident, singura ra˛iune a acestei mo˛iuni este un gest conjunctural, un gest de prim„var„, dup„ p„rerea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006
mea, un gest politic, prin care s-a Óncercat schimbarea aten˛iei, de∫i o recunosc, o recunosc ∫i colegii din alian˛„, este o realitate problema cu care se confrunt„ Rom‚nia, problema pensionarilor, problema co∫ului zilnic, problema nivelului de trai, sunt cele mai dure ∫i mai severe realit„˛i, dar calea lor de rezolvare nu este o mo˛iune, care, din p„cate, nu are coeren˛„ Óntre premise, dispozitiv ∫i concluzii.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.