Stenogramă plen

2. Stabilirea unui salariu minim adecvat condi˛iilor de trai actuale ∫i corelarea lui cu nivelul salariului minim din Uniunea European„, conform calendarului de aderare pe care ∫i l-a asumat ˛ara noastr„.

Lu‚nd Ón calcul valoarea co∫ului minim de consum, precum ∫i raportul infla˛iei, cre∫terea productivit„˛ii muncii ∫i alinierea la standardele europene (media salariului minim Ón statele europene este de cel pu˛in 180 de euro) se impune un salariu minim pe economie de 4.300.000 lei (430 RON), analiza urgent„ a problemelor de ordin social, uman ∫i economic ale Rom‚niei rurale, Ón care tr„iesc 10,1 milioane de locuitori, dintre care aproape 9,0 milioane sunt s„raci.

Pornind de la opinia exper˛ilor B„ncii Mondiale, conform c„reia agricultura este componenta cheie ∫i motorul dezvolt„rii Ón Rom‚nia, Guvernul este chemat s„ elaboreze ∫i s„ prezinte Parlamentului un program complex, concentrat asupra agriculturii, politicilor agricole ∫i, Ón mod specific, asupra politicii agricole comunitare.

Revizuirea sistemului de pensii, at‚t din mediul urban, c‚t ∫i din cel rural, astfel Ónc‚t persoanele v‚rstnice s„ evite situa˛iile degradante cu care se confrunt„ Ón lupta pentru supravie˛uire.

Œn prezent, discrepan˛a dintre pensii ∫i pre˛uri este foarte mare; pensia medie, de 3.300.000 lei (330 RON), pe care o prime∫te un v‚rstnic dup„ zeci de ani de munc„ ∫i de cotiza˛ii la asigur„rile sociale este absolut insuficient„ pentru supravie˛uire.

1. Un calcul simplu al cheltuielilor lunare arat„ c„, pentru a-∫i asigura traiul de pe o zi pe alta, b„tr‚nii au nevoie de minimum 4.000.000 lei (400 lei RON).

Majorarea pensiilor agricultorilor Ón trepte succesive, pentru a le aduce la nivelul venitului minim garantat.

Accesul persoanelor v‚rstnice, f„r„ venituri ∫i f„r„ acces la sistemul de asigur„ri de s„n„tate, prin suportarea contribu˛iilor de c„tre Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale.

2. Revizuirea ∫i amendarea, Ón regim de urgen˛„, a tuturor actelor normative care au Ón„sprit fiscalitatea (taxe ∫i impozite), astfel Ónc‚t efectele administrative ∫i economice ale acestora s„ fie resim˛ite c‚t mai pu˛in de c„tre cet„˛eni.

Astfel, consider„m c„ sunt necesare urm„toarele m„suri:

a) diminuarea cotei de T.V.A. la 6-8 procente la produsele esen˛iale, p‚ine, lapte, unt, ulei, zah„r, carne, medicamente, combustibili pentru Ónc„lzire;

b) la produsele petroliere (benzin„, motorin„) s„ se reduc„ T.V.A. de la 19% la 15%, iar accizele s„ scad„ cu 15%.

Mul˛umesc domnului senator Nicolae Iorga pentru prezentarea Ón plenul Senatului a mo˛iunii ini˛iate de cei 40 de colegi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ prevederile art. 157 din Regulamentul Senatului.

îDezbaterea unei mo˛iuni simple se face cu respectarea dispozi˛iilor cuprinse Ón art. 116—129 ∫i se adopt„ cu votul secret al majorit„˛ii senatorilor.“

Alin. (2): îMo˛iunile simple adoptate de Senat se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, ∫i sunt obligatorii pentru Guvern ∫i membrii s„i, precum ∫i pentru celelalte persoane vizate.“

Biroul permanent, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, Ón ∫edin˛a de Birou permanent, propun urm„toarea repartizare a timpilor de dezbateri:

— punctul de vedere al Guvernului, prezentat la Ónceput, Ón circa 45 de minute, urm‚nd ca, la final, reprezentantul Guvernului s„ poat„ oferi r„spunsuri la Óntreb„rile formulate de colegii senatori Ón cadrul dezbaterilor, pe parcursul a 15 minute.

Deci timpul total este de o or„. Sigur c„ reprezentantul Executivului stabile∫te cum ∫i-l gestioneaz„.

— grupurile parlamentare: Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., 27 de minute; Grupul parlamentar al P.S.D., 25 de minute; Grupul parlamentar al P.R.M., 11 minute; Grupul parlamentar conservator, 6 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R., 6 minute, iar colegii senatori independen˛i, 3 minute.

Dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu aceast„ programare a dezbaterii?

Domnul senator Dinescu.

Domnule pre∫edinte, cu tot respectul, Ómi amintesc c„ la ultimul Birou permanent s-a pus Ón discu˛ie acest timp care revine Partidului Rom‚nia Mare ∫i s-a ajuns la concluzia c„ se iau Ón calcul rezultatele ob˛inute la alegeri. Œn mod normal, ne-ar reveni 14 minute.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sigur c„ nu o s„ pierdem timpul, atunci c‚nd mai este necesar. Œntotdeauna s-au acceptat, at‚t pentru colegii senatori, c‚t ∫i pentru Guvern, c‚teva minute Ón plus pentru a oferi r„spunsuri pertinente.

La calcularea timpului total, pentru fiecare coleg senator au fost luate Ón calcul 32 de secunde.

Invit reprezentantul Guvernului, pe domnul viceprim-ministru Gheorghe Pogea, s„ ofere r„spuns colegilor senatori.

Domnule viceprim-ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Gheorghe Pogea** _— ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul economic_ **:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Cu permisiunea dumneavoastr„, am s„ prezint, Ón numele Guvernului, r„spunsul la mo˛iunea simpl„ depus„ de un grup de senatori din partea P.R.M. ∫i P.S.D., mo˛iune intitulat„, citez, îLa ie∫irea din iarn„, facturile ∫i pre˛urile i-au ruinat pe rom‚ni“.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,

Œn primul r‚nd, m„ adresez dumneavoastr„ cu Óntreaga responsabilitate pe care o am, Ón calitatea mea de ministru de stat, pentru a r„spunde la aceast„

mo˛iune simpl„, citez, îLa ie∫irea din iarn„, facturile ∫i pre˛urile i-au ruinat pe rom‚ni“, mo˛iune ce nu face dec‚t s„ readuc„ Ón discu˛ie acelea∫i atitudini politicianiste ∫i acelea∫i subiecte ce au mai fost ridicate ∫i cu prilejul a trei mo˛iuni anterioare.

Profit de aceast„ ocazie pentru a v„ prezenta nu numai simple r„spunsuri la interpelarea dumneavoastr„, ci ∫i realiz„rile Guvernului, Ónregistrate prin implementarea cu succes a Programului de guvernare pe care ni l-am asumat.

Subiectele atinse Ón mo˛iune fac referire, cu prec„dere, la situa˛ia nivelului de trai al cet„˛eanului. Este adev„rat, mai sunt multe de f„cut pentru a putea spune c„ am atins gradul de grij„ social„ fa˛„ de cet„˛ean comparabil cu cel din Uniunea European„, ∫i aceasta nu din lipsa preocup„rii sau din lipsa unei politici coerente, ci doar datorit„ lipsei resurselor, lucru pe care Ól cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„, semnatarii mo˛iunii.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Stima˛i colegi, v„ propun ca dezbaterile s„ continue prin alternan˛a grupurilor parlamentare, motiv pentru care invit Ónt‚i la cuv‚nt reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., urm‚nd ca dup„ aceea s„ ofer cuv‚ntul reprezentan˛ilor Grupurilor parlamentare ale Alian˛ei D.A., ale P.R.M. ∫i a∫a mai departe.

Dac„ sunte˛i de acord, invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Mircea Dan Geoan„, pre∫edintele P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„-i amintesc domnului viceprim-ministru Pogea c„ mo˛iunea a fost ini˛iat„ de colegii de la P.R.M. Dup„ c‚te ∫tiu, p‚n„ acum nu au fost la guvernare. ™i vreau s„ Ói spun c„ delirul anti-P.S.D.-ist, care s-a transformat Óntr-o ra˛iune de a exista a acestei coali˛ii precare, nu-i mai intereseaz„ pe rom‚ni.

L-a∫ invita pe domnul ministru Pogea s„ vin„ s„ citeasc„ ceea ce ne-a prezentat nou„ Ón fa˛a pensionarilor de la Gala˛i care au fost b„tu˛i cu bestialitate de c„tre jandarmi. A∫ vrea s„ mearg„ s„ vorbeasc„ cu cei 40% dintre rom‚ni care, practic, nu-∫i pot acoperi cheltuielile cu Óntre˛inerea, cu apa curent„ ∫i cu electricitatea. A∫ vrea s„-i aduc aminte domnului viceprim-ministru c„ actuala guvernare a liberalizat Ón avans pe zona de electricitate, pentru a da satisfac˛ie unor grupuri de interese din sfera P.N.L.-ist„, inclusiv proprietari de echipe de fotbal din Moldova, ∫i, dac„ dori˛i preciz„ri suplimentare, vi le d„m.

Pe un ton mai serios, nu ∫tiu dac„ domnul viceprim-ministru Pogea ∫i ministrul economiei, domnul ™ere∫, pe care-l v„d aici, Ón sal„, colegul nostru, vor face parte din delega˛ia Rom‚niei la Consiliul European, care se va derula peste c‚teva zile. Nu ∫tiu dac„ domnul viceprim-ministru Pogea, ocupat de problemele de guvernare, inclusiv de social, pe care v„d c„ le cunoa∫te foarte bine din lectur„, a urm„rit ce se Ónt‚mpl„ la Moscova, la Grupul celor 8 care discut„ despre energie.

™i vreau s„-l Óntreb pe domnul viceprim-ministru Pogea dac„ exist„ vreo pozi˛ie pe care Rom‚nia o va prezenta la Consiliul European, c‚nd Óntreaga Europ„ discut„ politic„ energetic„.

Vreau s„-l Óntreb pe domnul ministru ™ere∫, cu toat„ prietenia ∫i simpatia, dac„ are vreo explica˛ie plauzibil„ de ce Rom‚nia pl„te∫te cel mai scump pre˛ de import de gaz natural din Federa˛ia Rus„, dac„ a fost at‚t de bucuros s„ asiste la semnarea contractului.

Vreau s„-l Óntreb pe domnul Pogea — s„ transmit„ ∫i primului-ministru ∫i ministrului de externe — dac„ ∫tie cumva, din informa˛ia pe care o are Guvernul, c„ ambasadorul Rom‚niei la Moscova, domnul Donca, plecat de aici Ón luna august, nu a fost primit nici p‚n„ ast„zi de pre∫edintele Putin. Dac„ este cumva vreo leg„tur„ Óntre aceast„ dimensiune ∫i celelalte?

**:**

## Asuma˛i-vi-le ∫i dumneavoastr„!

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Deci, din punctul nostru de vedere, actualul Guvern este obligat s„ vin„ Ón fa˛a opiniei publice cu o strategie coerent„ de sprijinire a categoriilor defavorizate, trebuie s„ venim cu o strategie clar„ cu privire la eficientizarea sistemului energetic, nu pove∫ti care o s„ rodeasc„ peste 5 ani de zile.

™i v„ Óncurajez la modul cel mai serios, asculta˛i pu˛in ce zice popula˛ia acestei ˛„ri. Cum pute˛i s„ spune˛i c„ sunt milogi, cu m‚na Óntins„, 40% din rom‚ni care nu-∫i permit s„ pl„teasc„ facturile Ón timp de iarn„? Ce fel de ˛ar„ este asta?

™i nu trebuie s„ fii de st‚nga ca s„ fii sensibil la aceste probleme.

V„ rog foarte mult, sunt subiecte care risc„ s„ distrug„ fibra social„ a acestei ˛„ri, sunt sisteme care fac economia ˛„rii s„ fie necompetitiv„, sunt chestiuni care ne vor afecta integrarea european„ ∫i Ón sens economic, ∫i Ón sens social.

Nu sunte˛i sensibili la zecile de mii de angaja˛i c„rora li s-au Ónchis Óntreprinderile Ón industria de Óngr„∫„minte chimice Ón aceast„ ˛ar„. Chiar tr„im Ón lumi paralele?

Deci fac un apel la responsabilitate ∫i la g„sirea de solu˛ii comune. Scopul acestei mo˛iuni este alertarea Guvernului pe un subiect extrem de complex.

Veni˛i Ón fa˛a Parlamentului cu o strategie. Suntem dispu∫i s„ o discut„m. Spune˛i-ne cu ce merge˛i la Bruxelles.

Polonia a venit cu o strategie na˛ional„ pe problema de energie, cu care s-a dus Ón Europa.

Cu ce merge˛i la Consiliul European? Cu avionul?

Sunt mini∫trii responsabili? Au un mandat pentru a merge la Consiliul European c‚nd Óntreaga Europ„ discut„ o strategie pentru energie Ómpreun„ cu Federa˛ia Rus„?

De ce pre∫edintele Putin s-a oprit la Budapesta ∫i a decis s„ fac„ depozite comune de gaze Ómpreun„ cu ungurii, ∫i cu noi nu a f„cut?

De ce nu ia domnul ministru ™ere∫, care este ∫eful acestui minister, decizia s„ treac„ Ón rezervele statului m„car dou„ depozite de gaze naturale pe care s„ le folosim ca tampon pentru pre˛ul ridicat? De ce nu spunem OMV-ului ∫i îPetrom“-ului c„ acel aranjament de 40% din obliga˛ia de a consuma de la intern se aplic„ ∫i pentru îPetrom“?

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al P.S.D. mai are 21 de minute. Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar

D.A., domnul senator Paul P„curaru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Grupul parlamentar are 27 de minute. Ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia domnului Geoan„ m-a obligat s„ ajustez pu˛in din alocu˛iunea mea ∫i pot s„ spun c„ noi nu avem, cel pu˛in nu am sim˛it la nimeni, nici din guvernare, nici din Grupurile parlamentare ale Alian˛ei D.A, nici un fel de delir anti-P.S.D. Noi avem doar un ∫oc permanent, dac„ vre˛i, la faptul c„ semna˛i permanent cu P.R.M.-ul, c„ sunte˛i asocia˛i politic, c„ lucruri pe care Óntotdeauna le-a˛i dezavuat Ón plan politic Ón plan practic le face˛i exact pe dos.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 Evident, Grupul parlamentar al P.R.M. are nevinov„˛ia c„ nu a fost la guvernare. Sigur c„ Óntrebarea, retoric„ sau neretoric„, ar fi: ce ar fi f„cut dac„ ar fi fost la guvernare sau ce s-ar fi Ónt‚mplat?

Acum, sunt obligat, ca g„l„˛ean de data aceasta, s„ fac o mic„ corectare: nici un pensionar nu a fost molestat de jandarmi. Prefectul jude˛ului Gala˛i a stat, Ón trei r‚nduri, de vorb„ cu pensionarii, a f„cut ∫i comisii de dialog social, ∫i cu casa de pensii. Am stat ∫i noi, parlamentarii, de vorb„ cu ei. A fost un incident care nu a avut nici o leg„tur„ cu modul Ón care autorit„˛ile s-au implicat Ón acest subiect ∫i sunt obligat s„ spun c„, p‚n„ ∫i ieri, am stat de vorb„ cu pensionarii, care m-au invitat, de altfel, ∫i la o partid„ de ∫ah, acolo unde se organizeaz„ mitingurile pe care le fac.

Tot domnul pre∫edinte a f„cut ni∫te afirma˛ii care pe mine m„ las„, cumva, ∫tiu eu, Óntr-o neÓn˛elegere total„. Nu am v„zut niciodat„ p‚n„ acum ca P.S.D.-ul s„ spun„, prin vocea pre∫edintelui, a nim„nui altcuiva, c„ ar trebui s„ oprim privatizarea îRomgaz“. Ar trebui s„ o comunic„m ∫i pe la societ„˛i, ∫i prin toate p„r˛ile, c„ ar trebui s„ oprim ∫i alte privatiz„ri dac„ ele se dovedesc defectuoase, pentru c„ ne-am asociat cu P.R.M.-ul ca s„ Ónghe˛„m pre˛urile. Este o fraz„ care ˛ine, dac„ vre˛i, de retorica anilor ’90, este un discurs completamente dep„∫it politic, care nu-∫i mai face loc nici m„car Ón amintirile veteranilor comunismului, dar„mite Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia, ast„zi, bate la por˛ile Uniunii Europene, cu speran˛e reale s„ ne integr„m Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

V-a˛i prezentat discursul 20 de minute. Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. mai are 7 minute la dispozi˛ie.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Valentin Dinescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de a intra Ón ceea doresc s„ v„ spun efectiv, vreau s„-l Óntreb pe domnul senator Paul P„curaru dac„ este adev„rat c„, Ón jude˛ul Gala˛i, 5.000 de persoane nu mai beneficiaz„ de ap„ rece ∫i dac„ ∫i familia Domniei sale, printr-un joc conjunctural, face parte din aceast„ categorie. V„ spun eu, este adev„rat! ™i acum v„ r„spund ce am fi f„cut noi dac„ eram la guvernare, domnule senator Paul P„curaru: a˛i fi avut ap„.

De asemenea, vreau s„-i r„spund domnului viceprim-ministru c„ a intrat Ón aceea∫i capcan„ Ón care au intrat cam to˛i reprezentan˛ii Guvernului, care au reac˛ionat la mo˛iunile noastre simple d‚nd, Ón exclusivitate, vina pe guvernarea P.S.D.

Aceast„ mo˛iune, cum bine a precizat aici domnul pre∫edinte al P.S.D., a fost ini˛iat„, Ón primul r‚nd, de Partidul Rom‚nia Mare, care nu a fost la guvernare ∫i care dore∫te, prin aceste mo˛iuni, s„ v„ atrag„ aten˛ia c„ sunte˛i pe un drum gre∫it. Lua˛i numai facturile care v„ vin dumneavoastr„ ∫i familiilor dumneavoastr„ ∫i ve˛i ajunge la concluzia c„ a˛i luat-o razna.

îUmilitoare-i, Doamne, s„r„cia, /Cumplit e semnul ei din zodiac /™i nu-i nimic mai tragic dec‚t cerul /R„sfr‚nt Ón ochii de copil s„rac.“

Mi-am Ónceput aceast„ interven˛ie pe marginea mo˛iunii noastre simple, pe versurile poetului Corneliu Vadim Tudor, pentru c„, la mai bine de 14 luni de guvernare a coali˛iei...

## Felicit„ri!

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## V„ mul˛umesc.

Este bine s„-l ∫i citi˛i, domnilor. Faptul c„-l aplauda˛i este un semn bun, dar citi˛i-l!

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi asigura˛i posibilitatea s„-mi rostesc alocu˛iunea.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„!

## **Domnul Valentin Dinescu:**

...pentru c„, la mai bine de 14 luni de guvernare a Coali˛iei P.N.L.-P.D.-P.C. ∫i nelipsitul, de 16 ani Óncoace, U.D.M.R., nivelul de trai al rom‚nilor continu„ procesul de nest„vilit al pr„bu∫irii. Parc„ se vrea acest lucru. De 16 ani Óncoace, to˛i politicienii afla˛i Ón competi˛ii electorale au promis raiul pe p„m‚nt, minciuni ∫i promisiuni de∫arte care i-au tot am„git pe bietul rom‚n.

Suntem acuza˛i, c‚nd de unii, c‚nd de al˛ii, noi, membri ai Partidului Rom‚nia Mare, de extremism.

Ei bine, domnilor colegi, adev„ratul ∫i singurul extremism Ól reprezint„ distrugerea ˛„rii ∫i s„r„cirea extrem„ a popula˛iei Ón to˛i ace∫ti ani de democra˛ie postrevolu˛ionar„. Toate guvernele ce au fericit Rom‚nia au scris o istorie dureroas„ acestui neam. Noi putem s„ furniz„m mii de dovezi ale extremismului acestor for˛e politice antina˛ionale, fiindc„ urmele dezastrului se v„d Ón nivelul de trai catastrofal, Ón explozia aberant„ ∫i necontrolat„ a pre˛urilor.

îRom‚nia se confrunt„ cu o cre∫tere alarmant„ a nivelului arieratelor, sc„derea gradului de colectare a veniturilor ∫i, Ón general, o fiscalitate excesiv„.“

Ce spune˛i despre aceasta, domnilor, pentru c„ nu am mai spus-o noi?

îAutorit„˛ile Rom‚niei nu au reu∫it s„ stabileasc„ un pachet coerent de ac˛iuni ∫i aplic„ m„suri din domeniul fiscal, indiferent de consecin˛e.“

Este opinia Fondului Monetar Interna˛ional.

Dreptate ∫i adev„r? Mai poate exista dreptate ∫i adev„r Óntr-o ˛ar„ unde se moare de foame ∫i de frig, Ón care p„rin˛ilor, dac„ mai au un loc de munc„, le este tot mai greu s„ pun„ pe mas„ o bucat„ de p‚ine, iar b„tr‚nii, dup„ 30-40 de ani de trud„, beneficiaz„ de pensii umilitoare, care nu le ajung nici m„car pentru plata Óntre˛inerii, nemaivorbind de co∫ul zilnic, de medicamente ∫i de alte stricte necesit„˛i?

Dup„ b„taia de joc a pachetului de legi pentru s„n„tate, ne a∫tept„m ∫i la alte surprize gen: îS„ tr„i˛i bine!“

Epictet spunea despre dreptate: îS„ nu mergi Ónaintea judec„˛ii p‚n„ nu te-ai judecat Ónaintea drept„˛ii“, iar Nicolae Iorga spunea: îLa u∫a drept„˛ii s„ p„zeasc„ mila, dar s„ nu stea pe scaunul de judecat„.“

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Grupul parlamentar P.R.M. mai are 4 minute.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Conservator, pe domnul senator, domnul ministru Codru˛ ™ere∫.

Grupul parlamentar P.C. are alocate 6 minute, dar a mai primit din partea colegilor de la P.D. 7 minute. Deci, Ón total, ave˛i la dispozi˛ie 13 minute, de∫i a solicitat ∫i un alt coleg din Partidul Conservator s„ Ói l„sa˛i cel pu˛in un minut.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ioan Codru˛ ™ere∫** — _ministrul economiei ∫i comer˛ului_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnule ministru de stat,

Domnilor ∫i doamnelor colegi senatori,

Œn primul r‚nd, a∫ Óncepe cu o remarc„ la cele dou„ strofe prezentate de colegul senator de la P.R.M.

™i eu, Ónainte de 1989, la ∫coal„, recitam poezii, ca to˛i cei de v‚rsta mea, din îlumina g‚ndirii farului“ de p‚n„ la acel moment. Eu cred c„ a trecut momentul Ón care s„ d„m citate din pre∫edin˛i de partide ∫i alte lucruri.

Mo˛iunea, ini˛iat„ de Partidul Rom‚nia Mare ∫i partenerul s„u de opozi˛ie, P.S.D., nu dore∫te s„ atrag„ aten˛ia asupra problemelor din economie ∫i din societate, ci dore∫te s„ ascund„ procesul de autodesfiin˛are prin care trec cele dou„ partide.

Personal, m„ Óndoiesc c„ cineva de la P.R.M. ∫i de la P.S.D. a mai avut timp s„ citeasc„ documentele pe care le prezint„ Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, documente din care rezult„ cu totul altceva dec‚t ceea ce au scris semnatarii acestei mo˛iuni.

Din acest punct de vedere sunt de Ón˛eles prezent„rile de date false, sc„p„rile ∫i interpret„rile total eronate care Ómbog„˛esc textul acestei mo˛iuni, nu simple, ci simpliste.

Poate ∫i de aceea, Ón concluziile mo˛iunii, de∫i critic„ politica Guvernului Ón privin˛a pre˛urilor la utilit„˛i, colegii de la P.R.M. ∫i de la P.S.D. nu fac nici o solicitare Ón ceea ce prive∫te pre˛ul la gaze ∫i la energie electric„, deci recunosc juste˛ea ac˛iunilor Guvernului.

Este din ce Ón ce mai vizibil c„ exist„ o problem„ a lipsei de competen˛„ Ón r‚ndul celor dou„ partide, dar, Ón egal„ m„sur„, ∫i mult„ demagogie.

**:**

Care minister?! Ce minister a˛i spus?!

## **Domnul Ioan Codru˛ ™ere∫:**

...la participarea Ón cadrul Consiliului Mini∫trilor.

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Œnc„ o dat„, pe ce site?!

## **Domnul Ioan Codru˛ ™ere∫:**

Pe site-ul ministerului.

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Nu mai exist„ Ministerul Industriilor.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Valentin Zoltán Puskás.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Poate c„ ∫i colegii termin„ discu˛iile, ∫i atunci, dac„ se poate, voi lua ∫i eu cuv‚ntul.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Prezenta mo˛iune, ca oricare dintre mo˛iuni, trage un semnal de alarm„ ∫i Senatul dezbate, cu mai mult„ sau mai pu˛in„ aten˛ie, problemele semnalate Ón mo˛iunea respectiv„.

Rog colegii senatori s„ fac„ lini∫te Ón sal„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

Din p„cate, problemele ridicate Ón prezenta mo˛iune ar merita mai mult„ aten˛ie din partea tuturor senatorilor ∫i o mai mare aplecare asupra posibilit„˛ilor de rezolvare a acestor probleme din partea tuturor partidelor parlamentare.

Se preg„te∫te o nou„ criz„?! Eu zic c„ nu. Persist„ o criz„ a s„r„ciei ∫i a pre˛urilor. Aceast„ criz„ este veche ∫i a supravie˛uit multor guvern„ri, multor parlamente.

Oare poate fi atribuit„ criza pre˛urilor numai taxelor ∫i impozitelor?! Dup„ mine, nu. Aici este vorba de influen˛a mai multor factori: economici, sociali, politici, organizatorici.

Este suficient„ doar protejarea produc„torilor interni prin m„suri vremelnice, cum este protec˛ia vamal„?! Nu, aceste m„suri nu sunt suficiente ∫i, odat„ cu intrarea noastr„ Ón Uniunea European„, vom avea o concuren˛„ foarte acerb„, iar aceast„ concuren˛„ ne va putea omorÓ sau trebuie s„ facem fa˛„ acestei concuren˛e, depinde de noi ce urmeaz„.

Oare pre˛urile la combustibili au fost stabilite numai acum?! Nu, de-a lungul perioadei de dup„ 1989, aceste pre˛uri au tot fost ajustate ∫i s-a spus aici cum ∫i de c„tre cine.

Ar trebui renegociate aceste pre˛uri?! Da, ar trebui renegociate, av‚nd Ón vedere situa˛ia economic„ Ón care ne afl„m Ón momentul de fa˛„.

Oare consumul mare de combustibili la Ónc„lzire se poate rezolva Óntr-un an? Eu zic c„ nu. Starea locuin˛elor, eficien˛a redus„ a instala˛iilor de Ónc„lzire ∫i a∫a mai departe necesit„ o activitate Óndelungat„ ∫i care trebuie f„cut„ pe o perioad„ mai mare.

Bolile mizeriei, a∫a cum s-au numit Ón mo˛iune, exist„, oare doar din pricina taxelor sau impozitelor sau este ∫i o del„sare at‚t din partea organelor locale, c‚t ∫i a altor institu˛ii de stat ∫i, de aceea, nu putem face o cur„˛enie, ∫i la propriu, ∫i la figurat, Ón localit„˛ile noastre? Cum se folosesc fondurile puse la dispozi˛ia noastr„ de Uniunea European„? Oare am f„cut totul ca aceste fonduri s„ ajung„ acolo unde pot fi folosite ∫i pentru dezvoltarea economic„, ∫i pentru eradicarea s„r„ciei, ∫i pentru cur„˛enia localit„˛ilor? Nu. Sunt multe, multe de f„cut Ón toate aceste domenii. Acum dou„ s„pt„m‚ni am avut o declara˛ie politic„ care a ridicat multe dintre problemele

V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi concluziona.

Din aceast„ cauz„, U.D.M.R.-ul va vota Ómpotriva mo˛iunii, dar, Óntotdeauna, va vota pentru o strategie na˛ional„, pentru bun„starea poporului rom‚n. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Otilian Neagoe Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dezbatem ast„zi o mo˛iune care este extrem de important„ pentru nivelul de via˛„ al rom‚nilor. Din p„cate, dup„ o iarn„ lung„, iat„ c„ rom‚nii ies ruina˛i de pre˛urile ∫i tarifele care au ajuns la un nivel exorbitant. Un bra∫ovean a dat luna trecut„ un anun˛ Óntr-un ziar local ∫i spunea a∫a: îPoporul este Ón pragul disper„rii, pl‚nge, ∫i guvernan˛ii nu-l ascult„.“ Iat„ c„ rom‚nii sunt nu numai ruina˛i, dar sunt ∫i dispera˛i. Am auzit, ast„zi, aici, prezentat de domnul vicepremier Pogea, un eseu despre faptele Óntreprinse de Guvern pentru ca rom‚nii s-o duc„ mai bine. I-a∫ prezenta domnului vicepremier trei cifre care sunt extrem de relevante pentru modul Ón care o duc rom‚nii ast„zi. Dac„ Ón 2000 rata s„r„ciei, calculat„ de Banca Mondial„, era de 35,9%, Ón 2004, la sf‚r∫itul guvern„rii P.S.D., aceast„ rat„ a infla˛iei, tot conform B„ncii Mondiale, a ajuns la 18,8%

Dup„ 15 luni de guvernare, rata s„r„ciei a ajuns la 25%. Iat„, deci, c„ sunt cifre ∫i situa˛ii care ne Óngrijoreaz„.

P‚n„ la urm„, puterea nu trebuie s„ se supere pe opozi˛ie c„ ini˛iaz„ mo˛iuni de cenzur„. Menirea puterii ∫i opozi˛iei este aceea de a se pune de acord, constitu˛ional, asupra binelui public ∫i trebuie s„ facem cu to˛ii mai mult Ón aceast„ direc˛ie a binelui public. Trebuie s„ v„ spun c„ am Ón fa˛„ cifre care ne arat„ c„, din 1990 p‚n„ ast„zi, au fost cre∫teri foarte mari ale tarifelor la energia electric„, la gaze, la energia termic„, la ap„,

la po∫t„ ∫i telecomunica˛ii. Vreau s„ v„ spun c„ la energia electric„ tarifele au crescut de 5.300 de ori, la gaze tarifele au crescut de 9.400 de ori, la energia termic„ de 4.800 de ori, Ón cazul Bra∫ovului, la ap„, la Bra∫ov, tarifele au crescut de 12.000 de ori, iar la po∫t„ ∫i telecomunica˛ii de 4.000 de ori. Deci, iat„, ni∫te cifre care ne Ónsp„im‚nt„ c‚nd le auzim. Trebuie s„ v„ spun c„ Ón aceast„ perioad„, la Bra∫ov, pensia a crescut de 1.651 de ori.

Compara˛i dumneavoastr„ cre∫terile salariale cu cre∫terea pensiilor ∫i cu aceste cre∫teri la energie, la gaze naturale ∫i, sigur, trebuie s„ spunem c„, din p„cate, Ón aceast„ succesiune de cre∫teri, Ón top se afl„ anul 1993, c‚nd ∫tim c„ infla˛ia era cu trei cifre, ∫i perioada 1997—2000 ∫i anul 2005.

V„ mul˛umesc, domnule senator. A˛i epuizat 11 minute din cele 21 minute pe care le mai avea grupul.

Grupul parlamentar mai are 10 minute.

Deci invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al P.R.M.

Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i s„ p„str„m lini∫te Ón sal„.

V„ rog, domnilor senatori, s„ v„ ocupa˛i locurile! Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ioan Corodan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mo˛iunea simpl„ de ast„zi analizeaz„ situa˛ia deosebit de dramatic„ pentru cea mai mare parte a popula˛iei din Rom‚nia. De∫i Rom‚nia dispune de un poten˛ial industrial ∫i agricol uria∫, totu∫i, printr-o politic„ aberant„, dictat„ mai mult de interese de grup dec‚t de interesele na˛ionale, s-a ajuns Ón situa˛ia ca majoritatea locuitorilor s„ tr„iasc„ sub pragul minim de existen˛„, Óntr-o ˛ar„ care dore∫te s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene. ™i aici m„ refer la produsele care stau la baza stabilirii co∫ului minim de consum, precum ∫i la raportul infla˛ie ∫i cre∫terea productivit„˛ii muncii.

Alinierea la standardele europene, unde media salariului minim este de peste 180 euro, raportat„, de Guvernul T„riceanu, la salariul minim pe economie de 330 lei RON, nu permite Ón aceast„ situa˛ie ∫i alinierea pre˛urilor, astfel Ónc‚t se cuvine ca acest Guvern s„ realizeze p‚rghiile care stau la Óndem‚n„ pentru a Ómbun„t„˛i starea social„ a cet„˛enilor. Un exemplu concludent pentru aceast„ stare creat„ se reg„se∫te Ón jude˛ele Maramure∫, Gorj, Hunedoara, Prahova ∫i Ón alte zone miniere, unde, Ón aceast„ perioad„, sunt disponibiliza˛i peste 11.000 de mineri.

Doresc s„ afirm de la aceast„ Ónalt„ tribun„ a Senatului Rom‚niei c„ aceste disponibiliz„ri au dou„ repercusiuni devastatoare pentru societatea rom‚neasc„:

1. Prin Ónchiderea unit„˛ilor miniere comunit„˛ile locale sunt grevate de venituri la bugetele locale;

2. Disponibilizarea minerilor va crea pentru familiile acestora un trai indecent, situa˛ie ce se reg„se∫te Ón aceast„ mo˛iune simpl„ prin faptul c„ autorit„˛ile locale

vor mai avea de gestionat Ónc„ o problem„ social„ foarte grea pentru zonele monoindustriale.

Œn aceast„ iarn„, milioane de rom‚ni au resim˛it acut frigul din propriile locuin˛e, datorit„ cre∫terii cu 20% a pre˛urilor na˛ionale de referin˛„ la energia termic„ ∫i a nerealiz„rii programului de alimentare cu combustibil la centralele termice din subordinea consiliilor locale.

Este posibil, domnule prim-ministru, s„-mi spune˛i ce argumente ∫tiin˛ifice sau ce studii de impact au determinat guvernan˛ii s„ treac„ la majorarea, f„r„ precedent, a pre˛urilor la energia termic„ ∫i gaze naturale? Eu am obliga˛ia, ca senator al Partidului Rom‚nia Mare, care m„ aflu tot timpul l‚ng„ cet„˛enii acestei ˛„ri blagoslovite de Dumnezeu, dar b„tut„ de soart„, s„ v„ informez c„ sunt pensionari din agricultur„ care primesc 41 lei RON pe lun„, adic„ 410.000 lei vechi.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

A˛i epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al P.R.M.

Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Constantin, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile ∫i v„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

## Domnilor invita˛i,

Spre regretul unei p„r˛i dintre colegii no∫tri, nu voi recita versuri nici din clasici, nici din actuali, dar a∫ vrea s„ spun c„ Ón contextul celor discutate ast„zi pe marginea acestei dezbateri, a mo˛iunii introduse de Grupul parlamentar al P.R.M. Ón colaborare cu P.S.D., Partidul Conservator are un punct de vedere mult mai pragmatic, ca de obicei, ∫i a c„utat ∫i a g„sit o solu˛ie Ón ceea ce prive∫te reducerea poverii cheltuielilor zilnice ale cet„˛enilor. Astfel, Partidul Conservator a depus la Parlament o ini˛iativ„ legislativ„ care prevede reducerea cotei de T.V.A. la produsele alimentare de baz„, cum ar fi p‚inea, carnea, laptele, ini˛iativ„ legislativ„ care are nevoie de o sus˛inere important„ at‚t Ón Legislativ, c‚t ∫i Ón Executiv. Aceast„ ini˛iativ„ vreau s„ v„ precizez c„ are ∫i sprijinul sindicatelor ∫i patronatelor din domeniu, iar ea are adresabilitate mai ales persoanelor cu venituri mici din aceast„ ˛ar„ ∫i trebuie s„ re˛inem acest aspect. Œn acest sens, facem un apel pentru ca aceast„ ini˛iativ„ s„ fie dezb„tut„ Ón regim de urgen˛„ de Parlament ∫i sus˛inut„ de to˛i deputa˛ii ∫i senatorii de bun„-credin˛„, care sunt interesa˛i de soarta cet„˛enilor.

Reiterez ∫i eu, Ón final, faptul c„ Grupul senatorial al Partidului Conservator va vota Ómpotriva mo˛iunii depuse. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul.

Invit colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Experien˛a citit„ ∫i tr„it„ a mo˛iunilor simple sau de cenzur„ ne arat„ c„ reprezentan˛ii puterii ne spun ce bine este ∫i c‚t de bine gestioneaz„ problema respectiv„, iar opozi˛ia, c‚t de r„u este ∫i c‚t de prost gestioneaz„ domeniul respectiv cei de la putere. Ajungem ast„zi la politicianism, un cuv‚nt, se pare, drag, inclusiv celor care au vorbit din partea puterii, ajungem la o serie Óntreag„ de alte afirma˛ii ∫i fiecare Ón˛elege ce vrea, ce poate s„ Ón˛eleag„ sau ceea ce-i convine s„ Ón˛eleag„. De aceea, v„ propun ast„zi o nou„ abordare, ∫i anume din perspectiva a ceea ce trainerii numesc jocuri de rol, Ón principiu fiind vorba de abordarea unei teme ce Óncearc„ s„ ofere solu˛ii, primind diferite roluri ∫i trebuind s„ g„seasc„ solu˛ii de pe pozi˛ia pe care i-o confer„ rolul respectiv.

Œn func˛ie de tema mo˛iunii de ast„zi ∫i plec‚nd de la datele prezentate, v„ propun urm„toarele 10 roluri pentru cei care guverneaz„ ast„zi Rom‚nia: rolul a 3,5 milioane de rom‚ni care tr„iesc cu un venit de sub 2,5 milioane lei lunar ∫i care trebuie s„ pl„teasc„ Óntre˛inerea la un apartament cu dou„ camere, ce dep„∫e∫te 3 milioane lei pe lun„. ™i pentru c„ unul dintre colegii no∫tri a vorbit despre multe lucruri legate de statistic„, din comunicatul Institutului Na˛ional de Statistic„, din martie 2006, la acest punct v-a∫ aduce la cuno∫tin˛„ faptul c„ serviciile

de ap„, canal ∫i salubritate au crescut cu 1,42% Ón luna februarie. Œnmul˛i˛i dumneavoastr„ cu 10, nu cu 12, ∫i o s„ vede˛i care este cre∫terea la total an! A∫ propune membrilor Guvernului s„ se substituie unei familii din cele peste un milion care au un venit de circa 3 milioane lei pe lun„, pentru care co∫ul zilnic, numai pentru m‚ncare, dep„∫e∫te 2,5 milioane lei pe lun„.

Œn acela∫i comunicat al Institutului Na˛ional de Statistic„, la cele 50 de pozi˛ii de la capitolul îM„rfuri alimentare“, 43 au cre∫teri ∫i, dintre aceste cre∫teri, pre˛ul legumelor a crescut cu 2,38%, repet, este vorba numai de februarie, numai pe o lun„ de zile, cartofii, cu 5,96%, zah„rul, cu 23,11%. Este adev„rat c„ scade pre˛ul la carnea de porc cu 0,02%.

Stima˛i colegi, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile!

...peste 2,5 milioane de pensionari au o astfel de pensie ∫i ei ar dori s„-∫i cumpere medicamentele necesare. Ca o paralel„, cre∫terea la medicamente, c„ noi tot am vorbit despre grija pentru medicamente, pre˛uri ∫i a∫a mai departe, cre∫terea la medicamente, Ón februarie, fa˛„ de ianuarie, este comparabil„ cu cre∫terea de la tricotaje, de la articole chimice ∫i a∫a mai departe. Deci avem o grij„ extraordinar„ ∫i de medicamente, a∫a cum o avem fa˛„ de tricotaje sau fa˛„ de articolele chimice.

A∫ propune ministrului s„n„t„˛ii ∫i conducerii acestui minister s„ joace rolul unei persoane cu probleme cardiace, de diabet etc., care trebuie s„ ajung„ la farmacie Ón primele 10 zile din lun„ pentru a putea beneficia de re˛ete compensate sau gratuite, pentru c„ altfel fondul se termin„ ∫i trebuie s„ cumpere aceste medicamente; ca ∫i rolul unei familii cu un venit de 5 milioane lei pe lun„, cu doi copii care trebuie s„ mearg„ la ∫coal„ ∫i pentru care numai Ónceputul ∫colii Ónseamn„ peste 3 milioane lei pe copil; rolul unei familii ce trebuie s„-∫i motiveze copilul, care este Ón ultimii ani de liceu, Óndrept‚ndu-l c„tre o facultate, c‚nd profesorul debutant pe care-l vede la catedr„ are un salariu de 4,5 milioane lei, a se vedea ce poate s„ fac„ cineva cu ace∫ti 4,5 milioane lei; ca ∫i rolul unei familii tinere, care cu un venit de 10 milioane lei pe lun„ ∫i co∫ zilnic ce atinge, lunar, 5-6 milioane lei, ∫i care ar dori s„ str‚ng„ bani pentru a-∫i cump„ra un apartament modest, care, ast„zi, Ónseamn„ 20-30 mii euro, adic„ circa un miliard de lei.

V„ atrag aten˛ia tuturor celor de la guvernare care mai crede˛i ast„zi c„ satul rom‚nesc a beneficiat de grija dumneavoastr„, Ón cazul unei familii care locuie∫te Ón mediul rural ∫i are de Óntre˛inut doi copii, unul la facultate ∫i unul la liceu, ca ∫i Ón cazul unui pensionar care a muncit 30 de ani Ón Turn„toria de la îProlex“ Br„ila sau pe Platforma Chimic„ Br„ila ∫i care, acum, are o pensie mai mic„ dec‚t cea pe care a avut-o la 1 ianuarie 2005, ∫i sunt peste 1.600.000 de oameni, Ón ˛ar„, Ón astfel de cazuri, dac„ a˛i reu∫i s„ supravie˛ui˛i, tr„ind ∫i nu juc‚nd aceste roluri. V„ dorim s„ mai crede˛i, domnilor guvernan˛i, m„car c„ pute˛i juca rolul unui rom‚n care tr„ie∫te bine Ón Rom‚nia de ast„zi.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Ultimul coleg din partea Grupului P.S.D., 5 minute, domnul senator ™tefan Viorel. 30 de secunde le-a ∫i pierdut.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sigur, 5 minute sunt prea pu˛ine pentru a dezbate Óntr-o manier„ riguroas„ tema discu˛iei de ast„zi. De aceea, nici nu mi-am propus s„ intru Óntr-o abordare tehnic„, din mai multe ra˛iuni, ∫i una dintre acelea ar fi ∫i faptul c„ nu vreau s„ fac ceea ce ar fi trebuit s„ fac„ reprezentan˛ii Guvernului aici.

Oricum, apreciez faptul c„ mo˛iunea ∫i-a atins scopul. ™i-a atins scopul Ón sensul c„, Ón sf‚r∫it, avem pe centrul s„lii o prezen˛„ corespunz„toare la dezbaterile parlamentare din Senat, c„, altminteri, c‚nd se discut„ proiecte de lege din programul de integrare sau ∫tiu eu ce alte chestiuni clamate public a fi foarte importante pentru viitorul ˛„rii, strig„m catalogul ca s„ constat„m c„ nu avem cvorum uneori, c„ uneori nu se Óntrune∫te votul pentru o lege organic„ ∫i de vin„ este opozi˛ia ∫i a∫a mai departe.

Sigur, am constatat ast„zi c„ p‚n„ ∫i pentru insuccesele guvern„rii din ultimele 15 luni de vin„ ar trebui s„ fie tot P.S.D. Eventual, dac„ s-ar putea modifica Constitu˛ia, stima˛i colegi de la putere, poate ar fi posibil s„ depune˛i o mo˛iune Ómpotriva P.S.D.-ului, c„ v„d c„ de fiecare dat„ c‚nd actuala guvernare trebuie s„ r„spund„ unei mo˛iuni vine cu atacuri la vechea guvernare. E o solu˛ie ∫i aceasta.

De altminteri, nimic nu ne mai mir„, pentru c„, ascultam mai devreme un discurs foarte pasional al unui coleg de-al nostru care vorbea aproximativ Ón aceia∫i termeni din campania electoral„ de la sf‚r∫itul anului 2004, numai c„ atunci folosea acest limbaj pentru a critica programul cu care se prezentau partenerii no∫tri politici — am vrut s„ evit cuv‚ntul îadversari“ — Ón competi˛ia electoral„. Iat„ c„ Ón politic„ limbajul este o problem„, s-ar p„rea, simpl„. Cu acelea∫i cuvinte, numai schimb‚nd ˛inta, po˛i s„-˛i rezolvi problema. Da. O fi aceasta o solu˛ie, nu ∫tiu c‚t de moral„ este.

Nu ∫tiu c‚t de moral este un discurs din partea unui coleg care, dac„ nu ar fi intrat pe listele P.S.D.-ului Ón Parlamentul Rom‚niei, ast„zi ne-am fi amintit despre Domnia sa ca despre un t‚n„r candidat la Pre∫edin˛ia Rom‚niei f„r„ nici o ∫ans„.

Dar iat„ c„ ast„zi vine ∫i ne explic„ cum d‚nsul, fiind ocupat cu cercet„rile privind investi˛iile f„cute Ón regim de maxim„ prioritate de c„tre ministerul pe care Ól guverneaz„, Ón m„turi, Ón mopuri, dac„ v„ aminti˛i povestea, nu a fost atent cine ∫i Ón ce termeni a negociat pre˛ul la gazele naturale de import. O fi ∫i aceasta o solu˛ie. Nu ∫tiu.

Este un comportament pe care l-a∫ caracteriza — parafraz‚ndu-l pe acela∫i stimabil coleg — de tipul îintr„ Ón Parlament ∫i fugi, fugi la alt„ forma˛iune, c„ poate este mai bine.“

A∫ vrea s„ r„spund fiec„ruia cu moneda pe care consider c„ o merit„ ∫i de aceea a∫ vrea s„-i r„spund Óntr-o manier„ foarte sobr„, la fel ca ∫i discursul prezentat aici de Domnia sa, domnului senator P„curaru.

Domnule senator P„curaru, nu este nimic care se abate de la o stare de normalitate dac„ noi, ca senatori ai P.S.D., am semnat o mo˛iune Ómpreun„ cu colegii no∫tri din opozi˛ie, reprezentan˛ii P.R.M.! ™i drept dovad„ c„ ˛ine de normalitatea comportamentului nostru este faptul c„ atunci c‚nd noi eram la guvernare ∫i dumneavoastr„ Ón opozi˛ie semna˛i mo˛iuni Ómpreun„ cu P.R.M., ∫i noi nu ne-am declarat ∫oca˛i de aceast„ chestiune absolut niciodat„. Consider„m c„ a∫a este normal s„ fie.

De asemenea, tot din dorin˛a... sau plec‚nd de la premisa c„ spusele, afirma˛iile domnului senator P„curaru au fost de cea mai bun„-credin˛„, a∫ vrea s„ corectez cifrele prezentate de Domnia sa Ón fa˛a Parlamentului.

Raportul B„ncii Mondiale constata, la nivelul anului 2005, un indice de s„r„cie, o rat„ medie a s„r„ciei Ón Rom‚nia de 35,9%. Œn 2003, aceast„ rat„ medie, constatat„ tot de Banca Mondial„, se situa la 25,3. Este adev„rat c„ Banca Mondial„ nu a mai efectuat m„sur„tori dup„ 2003, dar, pe baza aceleia∫i metodologii a B„ncii Mondiale, Institutul pentru Cercetarea Calit„˛ii Vie˛ii a stabilit la sf‚r∫itul anului 2004, adic„ la predarea mandatului de c„tre guvernarea socialdemocrat„, o rat„ medie a s„r„ciei de 18,8%.

Din p„cate, cifrele preliminare ne indic„ — deci vor fi concluziile f„cute public de acela∫i institut, cifre stabilite pe aceea∫i metodologie — c„, la nivelul lunii martie 2006, aceast„ rat„ a crescut la 25%.

V„ rog s„ Óncerca˛i s„ concluziona˛i.

Timpul!

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Cu aceste cifre cred c„ am reu∫it, Óntr-o formul„ foarte condensat„, s„ spun c„ lucrurile Ón guvernarea P.S.D., din punct de vedere al nivelului de trai, au fost mai bune dec‚t acum.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia pe care mi-a˛i acordat-o.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule senator. Stima˛i colegi,

At‚t timpii aloca˛i grupurilor parlamentare, c‚t ∫i parlamentarii Ónscri∫i la cuv‚nt ∫i-au epuizat discursurile. Œl invit pe domnul ministru Pogea, dac„ dore∫te, s„ ofere r„spunsuri la Óntreb„rile sau criticile adresate de colegii parlamentari.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

A∫ vrea s„ spun ni∫te lucruri cu responsabilitate, dar, Ón acela∫i timp, foarte degajat, pentru c„ sunt pentru prima oar„ Ón Senatul Rom‚niei...

Numai o secund„.

Stima˛i colegi, am promovat o mo˛iune simpl„, iar domnul ministru ne ofer„ r„spunsuri. V„ adresez rug„mintea s„-l ascult„m.

V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

## **Domnul Gheorghe Pogea:**

...∫i doresc, foarte scurt, s„ fac c‚teva complet„ri.

Œn primul r‚nd, Ómi pare foarte r„u c„ domnul senator Geoan„ nu este prezent, pentru c„ a Ónceput discursul spun‚nd c„ este nepl„cut surprins de un discurs politic ∫i populist.

Politic, da, pentru c„ sunt membru al Guvernului Rom‚niei ∫i sunt numit politic, a∫a cum a fost ∫i Domnia sa, iar populist, nu, pentru c„ nu am fost niciodat„ ∫i nu am dorit dec‚t s„ ar„t, ∫i nu s„ critic, c„ este nevoie de responsabilitate Ón acest parcurs transelectoral, ∫i era nevoie s„ se arate c„ decizii pe care le-a luat guvernarea anterioar„ — ∫i pe care eu nu le critic ∫i pe care noi le aplic„m — nu trebuie s„ le ˛in„ Ón surdin„, ci trebuie s„ le aplice popula˛iei.

Al doilea r„spuns este c„ eu nici pe departe nu am atacat P.S.D.-ul. Nu am ∫tiut, dar am constatat un lucru, din cei 40 de semnatari ai mo˛iunii am constatat c„ 22 sunt din partea P.S.D.-ului ∫i nu am de unde s„ ∫tiu c„ altcineva a f„cut aceast„ mo˛iune. ™tiu c„ un semnatar al mo˛iunii este ∫i un ini˛iator. Nici pe departe nu mi-a trecut prin cap s„ fac acest lucru.

Vreau s„ dau ni∫te r„spunsuri foarte punctuale.

Au spus c„ arieratele au crescut ∫i gradul de colectare a sc„zut.

Stima˛i colegi semnatari ai mo˛iunii, a∫ vrea s„ spun un lucru foarte simplu despre economie, pentru c„ unii Óncep s„ vorbeasc„ la fel cum vorbim despre fotbal. Economia are legile ei obiective ∫i noi, prin demersurile noastre, nu putem s„ facem dec‚t dou„ lucruri: s„ gr„bim apari˛ia efectelor sau s„ le Óncetinim, dar Ón nici un caz de oprit nu putem s„ le oprim. Din aceast„ perspectiv„, doresc s„ v„ spun c„ afirma˛ia pe care am f„cut-o vizavi de cre∫terea veniturilor nominale de 17,9% este real„ ∫i Ói invit pe domnii senatori s„ verifice.

Œn al doilea r‚nd, ar fi trebuit s„ observe un singur lucru, fiindc„ a f„cut obiectul multor discu˛ii Ón pres„: colegul nostru de alian˛„, Sebastian Bodu, nu iart„ pe nimeni. C‚teodat„ a sechestrat ∫i g„rile, motiv pentru care ar trebui s„ Ón˛elege˛i c„, Óntr-adev„r, Ón ultima perioad„ nu mai exist„ clien˛i politici, ∫i m„surile pe care le-a luat se reg„sesc Ón cre∫terea veniturilor publice.

A∫ spune un lucru extrem de important la care ˛in foarte mult.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„r„cia Óntr-o ˛ar„ nu apare Óntr-un an de zile, iar semnatarii mo˛iunii ∫i noi discut„m acest lucru de mul˛i ani. Ceea ce noi azi punem Ón eviden˛„, de fapt, sunt efectele ∫i ne intereseaz„ mai pu˛in cauzele.

Dac„ vrei mai mul˛i bani la buget, ne Óntreb„m de ce ast„zi, Ón Rom‚nia, repet, de ce ast„zi, Ón Rom‚nia, Óntreprinderi care au fost privatizate Ón ultimii 4-5 ani se Óntorc la statul rom‚n, grev‚nd asupra bugetului, vezi îNicolina“ Ia∫i, îAro“ C‚mpulung. Oare aceste privatiz„ri nereu∫ite nu Ó∫i au efectul Ón mai pu˛ine venituri publice ∫i Ón capacitatea noastr„ de a genera mai multe resurse pentru pensionarii despre care, pe bun„ dreptate, discut„m?

Eu nu am venit ∫i nu am spus Ón r„spunsul pe care vi l-am prezentat la Ónceput c„ o ducem mai bine, ∫i dac„ l-a˛i fi ascultat cu aten˛ie, ierta˛i-m„, Ón paragraful 4 al r„spunsului, am spus un lucru clar: nici pe departe standardul de via˛„ al cet„˛enilor Rom‚niei nu este cel

aproape de Uniunea European„. ™i am f„cut toate aceste preciz„ri amintind de trecut, pentru c„ trebuie s„ avem o dat„ curajul s„ spunem lucrurile adev„rat. Sunt m„suri pe care le-am luat, pe care le-au semnat guvernele anterioare. Putem gre∫i, ∫i noi putem gre∫i ca oameni, ca ministru, dar cel mai important lucru este c„ trebuie s„ avem curajul s„ ne asum„m aceast„ responsabilitate.

Doresc s„ v„ asigur — ∫i cu asta Ónchei — c„ nu este a∫a cum spune domnul pre∫edinte Geoan„ ∫i doresc s„-l asigur — pentru c„ am v„zut c„ a f„cut un atac —, eu am umblat Ón aceast„ economie ∫i cunosc problemele sociale mai mult dec‚t Ó∫i imagineaz„ d‚nsul, ∫i sunt aplecat asupra lor mai mult dec‚t Ó∫i imagineaz„, ∫i dac„ cineva st„ de vorb„ cu sindicatele din aceast„ na˛iune, Óncep‚nd de la Ónv„˛„m‚nt ∫i termin‚nd cu cei din industria mobilei, sunt membrii Guvernului actual care Óncearc„ s„ g„seasc„ solu˛ii la multe dintre problemele pe care, de-a lungul timpului, nu am avut curajul s„ le facem.

Œnchei spun‚ndu-v„, cu preocuparea pentru pensionari, pentru standardul de via˛„ de zi cu zi, pe care trebuie s„-l Ómbun„t„˛im cu to˛ii, s„ ne solidariz„m, pentru c„ nu cunosc vreo na˛iune care a trecut de la un sistem la altul f„r„ o solidaritate, f„r„ o transparen˛„ total„ ∫i f„r„ o asumare a r„spunderii.

Nu am f„cut aceast„ critic„ ∫i doresc s„ v„ spun c„ invit partidele politice s„ ne solidariz„m cu to˛ii ∫i s„ avem curajul ca atunci c‚nd gre∫im s„ spunem cet„˛enilor Rom‚niei c„ am gre∫it ∫i c„ drumul pe care noi Ól urm„m ∫i Ól clam„m cu to˛ii nu Óntotdeauna este pres„rat numai cu lucruri bune.

V„ asigur de toat„ disponibilitatea Guvernului ∫i sunt sensibil la multe dintre propunerile pe care reprezentan˛ii opozi˛iei le-au f„cut, dar, totodat„, nu pot fi de acord cu multe dintre cele afirmate Ón mo˛iune, ca fiind nefondate, motiv pentru care solicit, Ón Óncheiere, plenului Parlamentului s„ resping„ aceast„ mo˛iune.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Stima˛i colegi, Ón primul r‚nd, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile, pentru a Óncerca s„ finaliz„m dezbaterea acestei mo˛iuni.

V„ reamintesc c„, potrivit prevederilor art. 157 din Regulamentul Senatului, votul pentru o mo˛iune simpl„ este vot secret ∫i c„ o mo˛iune se consider„ adoptat„ doar dac„ este aprobat„ de majoritatea senatorilor.

M„ uitam Ón sal„. Erau mai mul˛i colegi, fie deputa˛i, fie staff. Rug„mintea este s„ nu voteze dec‚t cei care sunt senatori.

Voi supune votului dumneavoastr„ mo˛iunea dezb„tut„. Votul este secret, potrivit regulamentului. Dac„ ve˛i vota îDa“, vota˛i Ón favoarea mo˛iunii, dac„ vota˛i îNu“, vota˛i Ómpotriv„, dac„ vota˛i Ómpotriv„, Ónseamn„ c„ v„ rezerva˛i pentru mo˛iunea viitoare.

Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra mo˛iunii dezb„tute de noi Ón plenul Senatului, ast„zi.

V„ rog s„ vota˛i.

Tasta 2 Ónseamn„ îNu“, tasta 3 Ónseamn„ îAb˛inere“, tasta 4 Ónseamn„ îDa“.

Deci mo˛iunea simpl„ a fost votat„ de 44 de senatori, 2 colegi s-au ab˛inut ∫i 62 au fost Ómpotriv„. Pe cale de consecin˛„, mo˛iunea a fost respins„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 Stima˛i colegi, v„ propun o pauz„ de 3 minute. Œi rog pe colegii care nu doresc s„ r„m‚n„ la dezbateri s„ p„r„seasc„ sala, pentru a continua cu cel de-al treilea punct Ónscris Ón ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

## PAUZ√

## DUP√ PAUZ√

Doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ invit s„ v„ ocupa˛i locurile.

V„ propun s„ trecem la punctul 3 din ordinea de zi: Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea reprezentan˛ilor Executivului. Œl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

V„ rog s„ formula˛i Óntrebarea pentru Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3.

Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile.

Este o Óntrebare pentru Ministerul Finan˛elor Publice, domnule pre∫edinte. Este o Óntrebare pentru ministrul finan˛elor, domnul Sebastian Vl„descu.

Nu eu am f„cut acest tabel. A∫a l-am primit.

Œntrebarea mea vizeaz„ colectarea impozitelor ∫i taxelor Ón anul 2005 de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, la nivel na˛ional ∫i pe fiecare dintre jude˛ele ˛„rii. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Mihail H„rd„u.

Rog colegii senatori care nu au de formulat Óntreb„ri s„-∫i ocupe locurile Ón sal„.

Œn zilele de 10 ∫i 11 martie 2006 s-a aflat la Arad doamna ministru secretar de stat Paloma Cecilia Petrescu. Am aflat din presa local„ c„ a f„cut acest lucru la ini˛iativa organiza˛iei jude˛ene a Partidului Democrat.

Consider c„ a face o deplasare politic„ Ón teritoriu, pe banii Guvernului, ∫i s„ nu fie un ministru al tuturor este o abatere de la cele mai elementare Óndatoriri.

Domnule ministru Mihail H„rd„u, ∫tia˛i de vizita doamnei secretar de stat Ón jude˛ul Arad? Dac„ da, considera˛i c„ modul de lucru al doamnei Paloma Petrescu este Ón concordan˛„ cu func˛ia ∫i menirea unui secretar de stat?

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Angel TÓlv„r. Ave˛i cuv‚ntul.

Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.

V„ rog.

Prima este adresat„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u.

Joi, 9.03.2006, Inspectoratul ™colar Jude˛ean Vrancea a organizat o ∫edin˛„ cu directorii unit„˛ilor ∫colare, principalul subiect fiind raportul privind starea Ónv„˛„m‚ntului pe semestrul I.

Una dintre cele mai grave probleme semnalate cu aceast„ ocazie este legat„ de faptul c„ dup„ primul semestru al anului ∫colar 2005—2006, conform datelor prezentate de c„tre oficialii inspectoratului, peste 900 de elevi au renun˛at la frecventarea cursurilor ∫colare, dup„ cum urmeaz„: 574 Ón ciclul primar, 83 Ón ciclul gimnazial, 228 ciclul liceal, 59 cursuri serale.

Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate mai sus ∫i ˛in‚nd cont de faptul c„ o cre∫tere a num„rului de copii ne∫colariza˛i poate avea importante consecin˛e economico-sociale la nivelul comunit„˛ilor, v„ Óntreb:

Care sunt m„surile efective pe care le ave˛i Ón vedere pentru reducerea num„rului de copii care renun˛„ la cursurile ∫colare ∫i pentru prevenirea acutiz„rii fenomenului abandonului ∫colar?

V„ mul˛umesc ∫i continuu cu a doua Óntrebare, dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc. Doamna senator Silvia Adriana f c„u.

Mai am o Óntrebare, domnule pre∫edinte.

V„ rog!

V„ mul˛umesc.

Domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.

Vineri, 9.03.2006, ar fi trebuit s„ aib„ loc recep˛ia tehnic„ a celor 146 de case construite de Guvern la Bo˛‚rl„u, pentru sinistra˛ii de la Vadu Ro∫ca. Acest lucru nu a fost posibil ∫i a fost am‚nat din nou pentru 30 aprilie 2006, pentru c„, de∫i a beneficiat de dou„ am‚n„ri, firma contractant„, S.C. îAmerican Romanian Company“, din T‚rgu C„rbune∫ti, nu ∫i-a Óndeplinit obliga˛iile contractuale, Ón pofida faptului c„ a Óncasat de la Guvernul Rom‚niei peste 18 miliarde lei vechi.

Cu ocazia Óndeplinirii acestei proceduri, comisia Óns„rcinat„ cu recep˛ia tehnic„ a locuin˛elor a constatat lipsa finisajelor interioare, umflarea rigipsului de pe pere˛i, din cauza z„pezii, lipsa tencuielilor la co∫urile de fum.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 Culmea a fost, Óns„, atins„ Ón momentul Ón care comisia a descoperit case Ón care mortarul ∫i buc„˛ile de BCA au fost Ónlocuite cu p„m‚nt.

Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate mai sus...

V„ rog s„ formula˛i Óntrebarea.

... ∫i ˛in‚nd cont de faptul c„, dincolo de r„spunderea contractual„ a firmei contractante, intervine r„spunderea reprezentan˛ilor Guvernului Ón teritoriu pentru gestionarea eficient„ a banilor publici, v„ Óntreb cine este responsabil pentru situa˛ia prezentat„ mai sus ∫i ce m„suri ve˛i lua pentru remedierea acesteia.

Solicit r„spuns scris.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Doamna senator Silvia Adriana f c„u, Grupul parlamentar P.S.D..

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebare adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Satul Vame∫, comuna Piscu, din jude˛ul Gala˛i, a fost afectat Ón ultimii ani, Ón numeroase r‚nduri, de ploi toren˛iale ∫i chiar de inunda˛ii. Anul 2005 a adus noi inunda˛ii, care au afectat grav localitatea: un num„r de 48 de case au fost afectate Ón totalitate, iar 10 case Ón propor˛ie de 50%.

De∫i inunda˛iile au trecut, casele localnicilor au fost grav afectate, iar nivelul foarte ridicat al p‚nzei freatice creeaz„ ∫i acum mari probleme locuitorilor. Astfel, locuin˛ele a 10 familii, prezentate Ón anex„, nu mai sunt locuibile, iar sediul vechii ∫coli este inutilizabil.

Œn contextul sprijinului pe care Guvernul Rom‚niei l-a acordat localit„˛ilor sinistrate Ón urma inunda˛iilor din anul 2005, av‚nd Ón vedere complexitatea situa˛iei ∫i starea de deteriorare a acestor locuin˛e, v„ rug„m a investiga situa˛ia mai sus prezentat„ ∫i a ne comunica m„surile pe care Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor le are Ón vedere pentru solu˛ionarea ∫i sprijinirea celor 10 familii aflate Ón dificultate.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

## Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere efectele dezastruoase cauzate de inunda˛iile din ultima perioad„, care Ón jude˛ul Tulcea au afectat mari suprafe˛e de culturi agricole, v„ rog s„

preciza˛i dac„ ave˛i o strategie privind programul de Ómp„durire pe urm„torii ani ∫i Ón ce m„sur„ jude˛ul Tulcea este inclus Ón acest program.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

- V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Ion Toma.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Domnule ministru,

Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 721/2005, anexa nr. 3, punctul B alin. 1 prevede acordarea unui spor de p‚n„ la 15% din salariul de baz„ personalului de specialitate medico-sanitar ∫i auxiliar sanitar din cadrul mai multor specialit„˛i, Óntre care ∫i specialitatea îhemodializ„“.

Acest Regulament de sporuri a fost modificat prin Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 171, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 200 din 3.03.2006, ∫i s-au introdus noi specialit„˛i, dar, Ón schimb, nu se mai reg„se∫te specialitatea îhemodializ„“.

V„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, la nivelul Spitalului Jude˛ean Slatina, 40 de cadre medicale sunt afectate de aceast„ retragere a sporului.

Men˛ionez c„ Óntr-o unitate sanitar„ exist„ cele mai mari riscuri de contaminare a personalului sanitar, deoarece mul˛i pacien˛i nu declar„ bolile infec˛ioase pe care le au.

V„ Óntreb, domnule ministru, care a fost motivul pentru care specialitatea îhemodializ„“ a fost exclus„ din regulamentul de sporuri.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

V„ solicit s„-mi comunica˛i lista cuprinz‚nd primele 100 dintre cele mai mari investi˛ii realizate Ón anul 2005 Ón Rom‚nia, cu finan˛are din bugetul de stat. Pentru fiecare investi˛ie, v„ rog s„-mi comunica˛i urm„toarele informa˛ii: valoarea investi˛iei, obiectivul investi˛iei ∫i localitatea Ón care s-a realizat.

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ ministrului finan˛elor publice, domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.

V„ solicit s„-mi comunica˛i lista impozitelor ∫i a taxelor pe care le-au pl„tit cet„˛enii rom‚ni Ón anul 2005, precum ∫i lista impozitelor ∫i a taxelor pe care le au de pl„tit rom‚nii Ón acest an.

Presa a scris despre 300 de impozite ∫i taxe Ón anul 2005 ∫i despre peste 400 de impozite ∫i taxe Ón anul 2006.

Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i oral.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar P.S.D.

Microfonul 3.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Domnule ministru, cu respectul cuvenit, v„ Óntreb care sunt sumele accesate prin programul îFermierul“ ∫i num„rul de proiecte, pe jude˛e ∫i pe total ˛ar„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar P.R.M..

Ave˛i dou„ Óntreb„ri. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O prim„ Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Œn urma recalcul„rii pensiilor, v„ rog s„-mi comunica˛i:

— la c‚˛i pensionari le-au sc„zut pensiile dup„ recalculare?

— la c‚˛i pensionari le-au fost recalculate gre∫it pensiile ∫i din ce cauz„?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Anca Daniela Boagiu, ministrul integr„rii europene.

f n‚nd seama de apropiata aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, v„ rog s„-mi comunica˛i programele pentru anul curent ∫i pentru perioada 2007—2008, Ón vederea preg„tirii popula˛iei ∫i economiei rom‚ne∫ti Ón perioada de preaderare ∫i de postaderare la Uniunea European„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Valentin Zoltán Puskás, Grupul parlamentar al U.D.M.R., Óntrebare adresat„ primului-ministru.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

De ce Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii pentru Agricultur„ nu vireaz„ sumele ∫i Ón conturile produc„torilor agricoli deschise la cooperativele de credit, av‚nd Ón vedere c„ beneficiarii acestor pl„˛i domiciliaz„ Ón mediul rural, unde nu sunt b„nci comerciale, iar cooperativele de credit pot efectua asemenea opera˛ii, conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 97/2000?

Nu considera˛i c„ o modificare Ón acest sens a Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.853/2005 ar fi bine venit„? Solicit r„spuns scris.

Mul˛umesc.

O invit la tribun„ pe doamna senator Viorica Moisuc, Grupul parlamentar al P.R.M. Microfonul 1.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului Lucian Leu∫tean, secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe.

V„ rog s„-mi explica˛i, Ón calitatea dumneavoastr„ de om politic, ∫i nu de istoric, argumentele Ón virtutea c„rora v-a˛i luat libertatea s„ afirma˛i c„ Ón ceea ce prive∫te Conven˛ia din 1937, prin care Ungaria se obliga s„ restituie integral ˛„rii noastre bunurile Funda˛iei îGojdu“, Rom‚nia se afl„, fa˛„ de Ungaria, Ón situa˛ia Lichtensteinului fa˛„ de Brazilia, Óntr-un meci de fotbal.

Nu crede˛i, domnule secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, c„ ar fi trebuit s„ onora˛i Ón alt mod diploma de licen˛iat Ón istorie pe care v-a oferit-o Facultatea de Istorie a Universit„˛ii îAlexandru Ioan Cuza“ din Ia∫i?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

O invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫.

Microfonul 2. Dou„ Óntreb„ri. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ fac, de la Ónceput, precizarea c„ obiectul celor dou„ Óntreb„ri mi-a fost sugerat de cet„˛eni din jude˛ul Bihor, pe care Ói reprezint Ón Senatul Rom‚niei.

O prim„ Óntrebare este adresat„ domnului ministru Teodor Atanasiu, ministrul ap„r„rii na˛ionale, ∫i ea vizeaz„ statutul unei categorii de persoane care Ónc„ se mai reg„se∫te Ón Rom‚nia, ∫i anume orfanii de r„zboi.

Mi s-a sesizat faptul c„ aceast„ categorie de persoane nu prime∫te nici un drept ∫i nici o form„ de sprijin, motiv pentru care solicit s„ se precizeze dac„ legile statului prev„d vreo form„ de sprijin, iar dac„ nu, ce demersuri inten˛ioneaz„ s„ fac„ Guvernul pentru ca ei s„ primeasc„ astfel de forme de ajutor.

O alt„ Óntrebare este adresat„ ministrului finan˛elor publice ∫i vizeaz„ regimul de impozitare al administratorilor din cadrul asocia˛iilor de proprietari, dac„ este vorba despre un regim care se aplic„ persoanelor fizice autorizate sau de un regim care se aplic„ persoanelor care realizeaz„ venituri din activit„˛i independente.

Am ∫i o interpelare, dac„ Ómi da˛i cuv‚ntul.

Nu, v„ rog, dup„ aceea.

Domnul senator Ilie Petrescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului Mihail H„rd„u.

Œn calitatea mea de senator de Gorj, am primit la Biroul senatorial un memoriu din partea p„rin˛ilor ∫i a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 elevilor unei clase de la ™coala General„ nr. 1 Motru, care solicit„ ca diriginta clasei a V-a B, doamna Ardeiu Teodora, profesoar„ de limba rom‚n„, datorit„ performan˛elor ∫colare pe care le-a avut Ón activitatea ∫colar„ desf„∫urat„ cu elevii claselor V-VIII ∫i av‚nd Ón vedere faptul c„ ace∫tia s-au format ∫i au acumulat o baz„ de cuno∫tin˛e, prin intermediul doamnei profesoare, Ón vederea examenului de capacitate, s„ r„m‚n„ Ón continuare profesoar„ la ∫coala respectiv„, de∫i Óndepline∫te condi˛iile de pensionare.

V„ solicit, domnule ministru, s„ dispune˛i analiza cazului prezentat ∫i s„-mi comunica˛i care sunt condi˛iile legale pentru ca solicitarea men˛ionat„ mai sus s„ fie solu˛ionat„ favorabil.

Mai am o Óntrebare, adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ m„ informa˛i Ón leg„tur„ cu situa˛ia creat„ Ón jude˛ul Gorj dup„ precipita˛iile abundente c„zute Ón ultima perioad„.

1. Ce localit„˛i au fost afectate de inunda˛ii ∫i alunec„ri de teren?

2. Ce ajutor material ave˛i Ón vedere s„ acorda˛i fiec„rei familii afectate?

3. Ce m„suri vor Óntreprinde autorit„˛ile locale pentru oprirea alunec„rilor de teren, pe fiecare localitate Ón parte?

V„ mul˛umesc.

Senator de Gorj al Partidului Rom‚nia Mare, Ilie Petrescu.

Mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Rug„mintea este s„ formula˛i, ini˛ial, cele dou„ Óntreb„ri, iar dup„ aceea, sigur, prezent„m ∫i interpelarea, Óntruc‚t au fost epuizate Óntreb„rile de c„tre ceilal˛i colegi.

Œntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Zilele trecute am primit c‚teva semnale legate de afacerea imobiliar„ pus„ la cale pe seama Casei Oamenilor de ™tiin˛„.

Din c‚te ∫tiu, p‚n„ Ón acest moment, mo∫tenitorii defunc˛ilor Florica ∫i Gheorghe Gh. Assan, proprietarii de p‚n„ Ón 1940 ai actualei Case a Oamenilor de ™tiin˛„, au v‚ndut revendicarea litigioas„ c„tre dou„ persoane, Dumitrescu Tan˛i Virginica ∫i Ciorobea Adrian. Astfel de cazuri nu sunt singulare.

S-a creat o adev„rat„ industrie a cump„r„torilor de drepturi litigioase.

Care este strategia Guvernului cu privire la posibilitatea stop„rii abuzurilor ivite Ón procesul de retrocedare a propriet„˛ilor?

Aceast„ industrie a cump„r„rii de drepturi litigioase este cel pu˛in stranie, ea este paralel„ cu legea ∫i presupune o mare siguran˛„ din partea celor ce cump„r„ drepturi litigioase c„ li se vor Óntoarce banii pe care Ói dau atunci c‚nd cump„r„ drepturi litigioase.

Dar Ónainte de a trece la doua Óntrebare, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, sunt foarte intrigat, a∫ spune, chiar indignat, de faptul c„ nu mi se r„spunde Ón Senat la Óntreb„rile ∫i interpel„rile pe care le pun cu regularitate de la acest microfon.

Œn schimbul r„spunsurilor orale ∫i scrise primesc ni∫te h‚rtii care Ónchid dialogul.

Aceste r„spunsuri sunt, din p„cate, extrem de s„race ∫i se ajunge la situa˛ia mo∫tenirii îGojdu“. Eu, de ani de zile, tot strig aici despre mo∫tenirea îGojdu“.

Acum, suntem Ón fa˛a unei situa˛ii inadmisibile, ∫i anume crearea de realitate printr-o lege care este discutat„ la Camera Deputa˛ilor.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ da˛i vestea aceasta Ón Biroul permanent ∫i s„ se cear„ ca, atunci c‚nd e vorba de r„spunsuri scrise ∫i orale, s„ se ajung„ Ón Senat ∫i cu r„spunsurile orale, care Ómi dau voie s„-mi exprim dezacordul cu s„r„cia de idei cu care se r„spunde Óntreb„rilor mele ∫i, a∫ zice, ale noastre.

Asta, dup„ p„rerea mea, este o ∫mecherie. Se trimite c‚te o... Gata, ne-am eliberat, salut!

Deci, v„ rog mult de tot, Ón aceast„ privin˛„, s„ primim r„spuns...

## Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Popescu, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Interpelarea este adresat„ A.V.A.S., dac„ nu m„-n∫el. Ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc.

Œn cursul s„pt„m‚nii trecute, m-am adresat Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Statului solicit‚nd informa˛ii privind procesul de privatizare al Societ„˛ii Comerciale îUnirea“ — S.A., Magazinul îUnirea“, Óntruc‚t din informa˛iile pe care le de˛ineam la acea dat„ rezult„ Ónc„lcarea clauzei din contractul de privatizare al respectivei societ„˛i, ∫i anume aceea de a investi 588 miliarde lei vechi pe o perioad„ de 4 ani de la privatizare.

R„spunsul primit de la A.V.A.S. a fost marcat de o serie de contradic˛ii. Au fost avansate dou„ date de privatizare a societ„˛ii, decembrie 1997 ∫i, respectiv, ianuarie 2001.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 De∫i r„spunsul de la A.V.A.S. confirma termenul de 4 ani Ón care trebuia f„cut„ investi˛ia stipulat„ Ón contract, Ón acela∫i text se men˛ioneaz„ decembrie 2003, ca termen scadent.

Prin r„spunsul emis, A.V.A.S. admite nerespectarea clauzei din contract ∫i faptul c„ a trecut un termen Óndelungat de c‚nd ea ar fi trebuit s„ intre Ón vigoare, admite nerespectarea clauzei din contract, dar men˛ioneaz„ c„ respectivul contract nu prevede clauze rezolutorii.

Admi˛‚nd c„ o v‚nzare de asemenea anvergur„ s-a Óncheiat printr-un contract care nu prevede astfel de clauze, nereglement‚nd ∫i posibilitatea unui viitor litigiu, r„m‚ne varianta aplic„rii dreptului comun care prevede exact o rezolu˛iune pe cale judiciar„.

Cu privire la aceast„ cale de atac juridic, A.V.A.S. a men˛ionat c„, citez, îeste de lung„ durat„“.

Consider acest argument reprobabil ∫i solicit r„spuns la urm„toarea Óntrebare:

De ce nu s-a pornit o ac˛iune Ón justi˛ie, p‚n„ Ón acest moment, pentru stabilirea unei rezolu˛iuni pe cale judiciar„ ∫i c‚nd se va porni o asemenea ac˛iune? V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domul senator Mircea Mereu˛„. Este absent.

Domnul senator Claudiu T„n„sescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare care este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Obiectul Óntreb„rii este urm„torul:

Œn baza principiului transparen˛ei care ar trebui s„ caracterizeze Guvernul T„riceanu, v„ solicit s„-mi comunica˛i ce indemniza˛ie se acord„ Ón fiecare lun„ membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Desp„gubirilor, constituit„ Ón baza art. 13 din Legea nr. 247/2005 — titlul VII.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Solicit r„spunsul Ón scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pentru a prezenta interpelarea pe domnul senator Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al P.S.D.

Interpelarea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Legea nr. 371/2004 a fost modificat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 23/2005 ∫i s-a dat competen˛„ consiliilor jude˛ene pentru Ónfiin˛area unor servicii de specialitate privind asigurarea pazei ∫i ordinii la obiectivele de interes jude˛ean. Œn acest fel o parte dintre gardienii care nu Óntruneau condi˛ii pentru a deveni poli˛i∫ti comunitari au devenit agen˛i publici.

Consiliile jude˛ene au adoptat regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a acestor servicii, dar unele probleme nu pot fi solu˛ionate deoarece consiliul jude˛ean nu are competen˛a necesar„ Ón acest domeniu.

Enumer„m c‚teva dintre aceste probleme:

— dotarea cu arme letale se poate face conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 numai prin legi speciale;

— acordarea scutirii de T.V.A. la presta˛iile efectuate pentru institu˛iile publice bugetare de interes jude˛ean, Óntruc‚t ∫i aceste servicii de specialitate pentru paz„ ∫i ordine sunt institu˛ii publice, cu personalitate juridic„, ∫i func˛ioneaz„ sub autoritatea consiliului jude˛ean;

— aprobarea unei uniforme la nivel na˛ional, care s„ reprezinte administra˛ia public„ jude˛ean„ ∫i s„ evite confuzii cu alte uniforme;

— modific„ri la Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, pentru a se Ónlocui prevederile referitoare la paza cu corpul gardienilor publici cu paza executat„ de aceste servicii.

Sunt ∫i alte numeroase probleme ce trebuie solu˛ionate Ón leg„tur„ cu organizarea ∫i func˛ionarea acestor servicii.

Av‚nd Ón vedere importan˛a acestor servicii pentru asigurarea ordinii publice ∫i a siguran˛ei cet„˛eanului, v„ rug„m, domnule ministru Vasile Blaga, s„ preciza˛i m„surile preconizate de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor pentru ca problemele legate de func˛ionarea optim„ a serviciilor de paz„ ∫i ordine de la nivelul consiliilor jude˛ene s„ poat„ fi solu˛ionate printr-o reglementare adecvat„.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o interpelare adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

La data de 6 decembrie 2005, la Bucure∫ti, a fost semnat Acordul dintre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii privind activit„˛ile for˛elor Statelor Unite sta˛ionate pe teritoriul Rom‚niei.

V„ solicit s„-mi comunica˛i de ce a˛i acceptat ca Rom‚nia s„ furnizeze for˛elor Statelor Unite ale Americii, f„r„ plata chiriei sau a altor costuri similare, toate facilit„˛ile ∫i zonele convenite. Este vorba de poligoanele de instruc˛ie Sm‚rdan, Babadag ∫i Cincu, precum ∫i de baza aerian„ îMihail Kog„lniceanu“, Ón timp ce Bulgaria Óncaseaz„ sute de milioane de dolari pentru bazele americane de pe teritoriul bulgar.

De asemenea, v„ solicit s„-mi comunica˛i care ˛ar„ din lume a mai acceptat s„ g„zduiasc„ baze militare americane ∫i s„ nu Óncaseze nici m„car un dolar chirie, a∫a cum a acceptat Guvernul T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator ™tefan Mihail Antonie, senator independent.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Codru˛ Ioan Sere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 Ordinul nr. 245/2002 al M.I.R. aprob„ Regulamentul pentru autorizarea persoanelor fizice ∫i juridice care au dreptul s„ realizeze bilan˛uri energetice, iar prin Ordinul nr. 578/2002 s-au stabilit tarifele percepute de c„tre Agen˛ia Rom‚n„ pentru Conservarea Energiei pentru activit„˛i proprii de autorizare, avizare, certificare, atestare ce decurg din atribu˛iile ∫i responsabilit„˛ile acesteia.

Analiz‚nd fenomenul energetic, se constat„ c„ Ón Rom‚nia consumurile energetice prezint„ valori de 3-5 ori mai mari dec‚t Ón Europa de Vest.

Totodat„, se observ„ Ón legisla˛ia Ón vigoare o serie de neconcordan˛e ∫i neclarit„˛i pe care le-am semnalat Ón materialul anexat.

Fa˛„ de cele expuse mai sus, v„ rog, domnule ministru, s„ ne informa˛i asupra solu˛iilor pe care le ave˛i Ón vedere pentru a corecta ∫i completa legisla˛ia Ón domeniu.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Talpe∫, senator independent.

Stimate domnule prim-ministru,

De cur‚nd, a˛i anun˛at faptul c„ Rom‚nia se va angaja la un Ómprumut extern de aproximativ 600 milioane euro, pentru a demara un proiect de investi˛ii Ón infrastructur„, pentru a se putea face fa˛„ inunda˛iilor.

Consider c„ este foarte corect„ ideea de a aborda aceast„ problem„ la nivel na˛ional ∫i de a porni aceast„ investi˛ie, trat‚nd situa˛ia global, ∫i nu punctual, cum s-a Óncercat pe parcursul anului trecut.

Œn acela∫i timp, nu mi se pare acceptabil ca Rom‚nia, Ón situa˛ia Ón care are de recuperat la bugetul statului ∫i la fondurile speciale sume enorme de bani, s„ nu Óntreprind„ nimic Ón acest sens ∫i s„ recurg„ la credite externe.

Doresc pe aceast„ cale s„ v„ atrag aten˛ia c„, dac„, Ón cel mai scurt timp, nu ve˛i Óntreprinde nimic pentru a face posibil„ recuperarea c‚t mai rapid„ a acestor datorii, voi ini˛ia eu un proiect de lege Ón acest sens, prin care s„ fie recuperate crean˛ele bugetare interne ale celor dou„ rafin„rii, crean˛ele externe Óncasate de îRompetrol“ ∫i care trebuie s„ revin„ statului rom‚n, precum ∫i abrogarea Legii nr. 89/2005 referitoare la crean˛ele îPetromidia“.

f n s„ v„ atrag aten˛ia c„ o astfel de m„sur„ devine, Ón acest moment, pentru Rom‚nia din ce Ón ce mai necesar„, dat fiind at‚t contribu˛ia pe care trebuie s„ o avem ca ˛ar„ la bugetul european, c‚t ∫i nevoile interne pentru s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt sau infrastructur„.

Œnc„ o dat„, v„ precizez c„ nu este vorba doar de o Óngrijorare a mea, personal„, ci are la baz„ ∫i semnalele primite din partea institu˛iilor europene, conform c„rora Rom‚nia va avea dificult„˛i dac„ nivelul de colectare ∫i cel al taxelor nu vor fi puse de acord cu necesarul de venituri la buget.

Cu speran˛a c„ dori˛i, Óntr-adev„r, ca Rom‚nia s„-∫i respecte angajamentele pe care ∫i le-a luat, c„ dori˛i s„ se ajung„ la un mod de func˛ionare economic„ s„n„tos ∫i c„ sunte˛i interesat, de asemenea, de recuperarea tuturor datoriilor pe care aceste companii le au la bugetul de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i la Óntreb„rile de mai sus Ón scris ∫i oral.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe doamna senator Viorica Moisuc, Grupul parlamentar P.R.M. Microfonul 1.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea se adreseaz„ domnului R„zvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe.

Scandalul iscat Ón societatea rom‚neasc„ de deciziile luate de ministerul pe care Ól conduce˛i privind Acordul cu Ungaria, din octombrie 2005, prin care a˛i consfin˛it interesele acestei ˛„ri referitor la mo∫tenirea l„sat„ de Emanuel Gojdu rom‚nilor ortodoc∫i din Transilvania ∫i Ungaria are la baz„ ignorarea realit„˛ilor istorice, ignorarea bazei juridice a obliga˛iilor asumate de Ungaria, prin semnarea Tratatului de Pace de la Trianon, ignorarea intereselor societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón ansamblul ei, ce decurg din respectarea testamentului lui Gojdu.

Œn consecin˛„, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi explica˛i urm„toarele:

Ale cui interese le serve∫te Ministerul Afacerilor Externe, ale Rom‚niei sau ale Ungariei?

2. Œn virtutea c„ror argumente de ordin istoric, juridic ∫i politic a˛i semnat Acordul din octombrie 2005?

3. Care au fost furnizorii de expertize care v-au argumentat necesitatea nesocotirii voin˛ei testamentare a lui Emanuel Gojdu?

Precizez c„ aceast„ din urm„ Óntrebare se refer„ direct la sec˛iunile domnului Vlad Nistor, directorul arheolog al Institutului Diplomatic Rom‚n, publicate la 16 februarie 2006, Ón îRom‚nia liber„“, referitor la faptul c„ speciali∫tii numitului institut furnizeaz„ expertize Ministerului de Externe.

V„ mul˛umesc.

Reiterez ∫i fac aluzii din nou la ceea ce domnul senator Adrian P„unescu a ridicat aici ca problem„, ∫i anume aceea c„ doresc s„ am o discu˛ie cu domnul ministru R„zvan Ungureanu, ∫i nu s„ primesc un r„spuns sec, care duce Ón formalism tot ceea ce facem noi aici. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ion V„rg„u, senator P.S.D.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ domnului Vasile Blaga.

Este cunoscut faptul c„ nu toate institu˛iile publice au Ón organigram„ un compartiment specializat Ón efectuarea achizi˛iilor publice, iar func˛ionarii desemna˛i s„ se ocupe de aceste achizi˛ii nu sunt Óntotdeauna atesta˛i profesional.

Av‚nd Ón vedere transparen˛a ∫i corectitudinea, Ón ceea ce prive∫te cheltuirea banului public, v„ rog, domnule ministru, s„ preciza˛i dac„ ave˛i Ón vedere elaborarea unui statut care s„ reglementeze atribu˛iile ∫i responsabilit„˛ile achizitorilor publici.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

Mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ion Toma, senator P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului ∫i gospod„ririi apelor.

Doamna ministru,

Comuna Corbu, din jude˛ul Olt, este traversat„ de la nord la sud de r‚ul Vedea, care face parte din Bazinul Vedea-Pite∫ti, administrat de Direc˛ia Apelor Arge∫.

R‚ul Vedea str„bate comuna Corbu pe o distan˛„ de circa 20 km, iar pe raza comunei prime∫te ca afluent p‚r‚ul Plapcea, cre‚nd o zon„ inundabil„ pe o distan˛„ de 8 km.

Cre∫terea debitului r‚ului Vedea prezint„ un pericol permanent pentru cele 807 gospod„rii din zona inundabil„, determin‚nd o stare de nesiguran˛„ pentru cei 2.638 de locuitori ai comunei.

Œn anul 2005, r‚ul Vedea s-a rev„rsat de 5 ori, iar Ón perioada 1995—2005 de zece ori.

Cu toate demersurile Óntreprinse pentru regularizarea zonei, nu s-a realizat aproape nimic Ón afara studiului de fezabilitate, ∫i acesta din anul 1999.

V„ Óntreb, doamna ministru, p‚n„ c‚nd va r„m‚ne pe lista de a∫teptare investi˛ia, regularizarea ∫i Óndiguirea r‚ului Vedea din comuna Corbu, jude˛ul Olt.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribuna Senatului pe doamna senator Virginia Vedina∫. Microfonul 2, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al finan˛elor publice, Sebastian Vl„descu, ∫i vizeaz„ o categorie de persoane care Ónc„ se mai reg„se∫te Ón Rom‚nia, anume cei care p‚n„ Ón 1990 au avut depuse la C.E.C. diferite sume de bani, altele dec‚t cele care erau consacrate achizi˛ion„rii unui autoturism.

Aceste persoane, cel pu˛in cele din jude˛ul Bihor, mi-au sesizat c„ duc‚ndu-se la C.E.C. s„-∫i recupereze sumele respective li s-a spus c„ pot arunca acele carnete, pentru c„ nu mai au nici un drept ∫i nu mai pot s„ beneficieze de nici un ban.

V„ rog s„ analiza˛i aceast„ situa˛ie ∫i s„-mi comunica˛i dac„ ea este real„, ∫i dac„ este real„, dac„ este corect„, ∫i ce inten˛iona˛i s„ Óntreprinde˛i pentru ca astfel de persoane s„ fie desp„gubite pentru sumele de bani, care, spre pild„, o sum„ de 5.000 lei la acea vreme reprezenta cel pu˛in 4-5 salarii lunare.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

## Mul˛umesc.

Domnul senator Viorel Arca∫, Grupul parlamentar P.S.D., v„ rog.

Domnul senator Sever ™ter mai este prezent?

Nu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Arca∫.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interpelarea se adreseaz„ domnului prim-ministru.

Au Ónceput s„ se distribuie titluri la Fondul îProprietatea“.

Ce vor face beneficiarii lor cu aceste titluri, av‚nd Ón vedere c„ listarea Fondului îProprietatea“ pe pia˛a de capital este Ónc„ o opera˛iune total incert„, at‚t Ón ce prive∫te condi˛iile, c‚t ∫i Ón ce prive∫te momentul.

Œn toate discursurile publice av‚nd ca subiect îFondul Proprietatea“ s-au scos Ón fa˛„ doar c‚teva nume ale societ„˛ilor cuprinse Ón list„, cum ar fi îElectrica“, îPetrom“, îDistrigaz“.

Nu a˛i f„cut nici o referire la celelalte, care sunt cele mai multe ∫i care nu au nici o valoare financiar„, precum ar fi agromec-urile, din care nu au mai r„mas dec‚t zidurile, restaurante de cartier, firme falimentare, Ón general.

De ce Óncerca˛i, Ón acest mod, s„ manipula˛i opinia public„, convins„, acum, c„ o posibil„ investi˛ie Ón Fondul îProprietatea“ este rentabil„?

De ce nu Óntreprinde˛i o ampl„ campanie de informare, astfel Ónc‚t p„gubi˛ii regimului comunist s„ Ón˛eleag„ foarte clar ce ob˛in Ón schimbul imobilelor pierdute?

Foarte mul˛i dintre ace∫tia cred c„ vor ob˛ine ac˛iuni la societ„˛ile profitabile îPetrom“, îElectrica“ sau îDistrigaz“, c‚nd Ón realitate ob˛in cu totul altceva.

Care dintre societ„˛ile de pe lista Fondului îProprietatea“ sunt profitabile ∫i care la un pas de faliment?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu. Mai sunt trei colegi care au formulat interpel„ri.

E o interpelare mai bogat„ adresat„ aceluia∫i domn prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Iat„ c„, potrivit unei ordonan˛e de Guvern, impozitul pe terenul extravilan s-a dublat. Era mare nevoie!

Poporul rom‚n st„tea Ón a∫teptare ∫i speran˛„ c„ i se va dubla ∫i acest impozit, ca s„ se termine o dat„ ∫i cu Ómpropriet„rirea aceasta nou„ cu p„m‚nt cu care nu poate face nimic ˛„ranul, pentru c„ toate Ól cost„ a∫a de mult, c„ se va ajunge la ceea ce se dore∫te, la latifundii.

Impozitul pe terenul arabil va costa 28,6 lei noi, adic„ 280.000 lei pentru un hectar, fa˛„ de 15/150.000 lei, pentru un hectar de p„∫une impozitul poate ajunge la 260 lei, fa˛„ de maximum 120 lei, c‚t era prev„zut Ón Codul fiscal.

Œn aceste condi˛ii sunt foarte curios cum crede Guvernul c„ va rezolva problema Ónfiin˛„rii de exploata˛ii agricole competitive la nivel european, cu at‚t mai mult cu c‚t p‚n„ Ón momentul de fa˛„, chiar ∫i cu actualele impozite, fermele agricole nu au reu∫it s„ intre Ón concuren˛„ cu cele din Uniunea European„ sau poate nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 e nevoie s„ intre Ón concuren˛„, poate trebuie s„ st„m umili ∫i s„ desfiin˛„m ∫i agricultura.

Domnul viceprim-ministru Markó Béla a spus la o Óntrunire din Ardeal, recent, c„ toat„ lumea de acolo, din localitate ∫i din zon„, trebuie s„ Ónve˛e limba maghiar„ pentru c„ m„n‚nc„ p‚ine secuiasc„.

Eu a∫ vrea s„ adresez ni∫te Óntreb„ri:

Dac„ Ón alc„tuirea p‚inii respective sarea este din Sl„nic Prahova sau din Sl„nic Moldova, c‚nd produsul final, p‚inea, e gata, cei ce o m„n‚nc„ trebui s„ ∫tie ∫i graiul muntenesc ∫i graiul moldovean?

Maiaua e din Coreea, deci trebuie s„ ∫tie cel ce m„n‚nc„ p‚inea ∫i limba coreean„? Bine c„ nu mai sunt at‚t de multe diferen˛e Óntre Coreea de Nord ∫i Coreea de Sud, la limb„.

Cuptorul este din Germania, p‚ine se coace Óntr-un cuptor german, a∫adar locuitorii care m„n‚nc„ p‚ine f„cut„ Óntr-un cuptor din Germania trebuie s„ Ónve˛e limba german„?

Noi suntem, cum preciza ministrul de externe rom‚n, un land al Austriei, a∫a c„ putem s„ ne umplem de beneficiile culturii austriece Ón aceste situa˛ii Ón care m‚nc„m p‚ine secuiasc„.

Mul˛umesc. Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul 1, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ primului-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:

Œncep‚nd cu anul 1990, Ón industria minier„ de subteran ∫i de suprafa˛„ au avut loc disponibiliz„ri masive de personal, iar Óncep‚nd cu anul 2007 nu se vor mai primi subven˛ii pentru industria minier„. Mul˛i dintre disponibiliza˛i nu se pot reÓncadra Óntr-o activitate productiv„, iar familiile lor nu beneficiaz„ de nici o surs„ de venit.

Sunt persoane, b„rba˛i ∫i femei, Ón jurul v‚rstei de 40 de ani, care au lucrat Ón industria minier„ 10-15-20 de ani, unii chiar mai mult, ∫i nu pot beneficia de pensie din cauza faptului c„ nu Óndeplinesc criteriul de v‚rst„.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ m„ informa˛i dac„ ave˛i Ón vedere sau exist„ Ón lucru un proiect de act normativ care s„ prevad„ protec˛ia social„ a minerilor disponibiliza˛i, pensii de serviciu, similar pensiilor de stat, ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, ca ale poli˛i∫tilor ∫i ale celor din armat„, respectiv Legea nr. 179/2004 ∫i Legea nr. 168/2001. Constitu˛ia Rom‚niei, revizuit„, Ón art. 16 alin. (1) stipuleaz„ îegalitatea cet„˛enilor Ón fa˛a legii, f„r„ discrimin„ri ∫i f„r„ privilegii“.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

De la tribuna Senatului ridic problema statutului minerilor, ca ∫i al poli˛i∫tilor ∫i al celor din ap„rarea na˛ional„, care au chestiuni de disponibiliz„ri, privind integrarea Ón Uniunea European„ ∫i subven˛iile.

Profit de prezen˛a aici a domnului ministru ™ere∫, ca s„ concepem un proiect de lege pentru aceast„ categorie social„ n„p„stuit„ de soart„, r„sp‚ndit„ Ón 23 de jude˛e din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M., v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Am o precizare: nu s-a Ón˛eles ceva din ce s-a spus aici, ∫i anume:

C‚t este impozitul acum ∫i c‚t era? Practic impozitul s-a m„rit de 30-40 de ori, de la 11.000 la 280.000, 400.000, aceasta era precizarea.

Mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Stan.

Mul˛umesc.

Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Domnule ministru,

Av‚nd Ón vedere accesarea greoaie a creditelor pentru programul SAPARD ∫i Programul îFermierul“, v„ solicit urm„toarele:

1. Dac„ la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor pentru construc˛ii Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu poate g„si solu˛ii mai rapide privind circula˛ia documentelor; documenta˛ia tehnic„ vine la Bucure∫ti, la Agen˛ia Na˛ional„ de Œmbun„t„˛iri Funciare, la ministrul lucr„rilor publice ∫i se Óntoarce Ónapoi la jude˛, deci dureaz„ foarte mult.

2. Œn ceea ce prive∫te asigurarea utilit„˛ilor, energie electric„, ap„, canalizare, drumuri, aceasta s„ fie finan˛at„ de c„tre stat m„car Ón procent de 50%, jum„tate din credite se dau pentru infrastructur„.

3. Asigurarea unor pre˛uri indicative conform Legii nr. 307/2006, care s„ fie obligatorii pentru procesatori p‚n„ la integrarea Ón Uniunea European„, respect‚nd Programul de guvernare care prevede introducerea de pre˛uri minime la produsele agricole de baz„.

Senator Petru Stan, Partidul Rom‚nia Mare. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar P.R.M., interpelare adresat„ domnului ministru ™ere∫, cred.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului ministru Codru˛ ™ere∫.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2001, art. 7 alin. (2), modificat„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2001, ∫i-a Óncetat aplicabilitatea la data de 31.12.2005 ∫i nici p‚n„ Ón prezent nu s-au f„cut cunoscute formularele necesare eliber„rii autoriza˛iilor pentru colectarea de∫eurilor metalice neferoase, societ„˛ile comerciale care desf„∫oar„ aceast„ activitate sunt puse Ón situa˛ia de a-∫i Ónceta activitatea.

Œntruc‚t prefectura jude˛ului Maramure∫ v-a solicitat clarificarea acestei situa˛ii prin adresa nr. 2508/III/ 14 februarie 2006, iar r„spunsul nu a fost primit nici p‚n„ la aceast„ dat„, v„ solicit„m urgentarea emiterii documenta˛iilor necesare relu„rii activit„˛ii de colectare a de∫eurilor metalice neferoase ∫i s„ m„ informa˛i care a fost motiva˛ia sau cine se face vinovat pentru aceast„ situa˛ie.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dac„-mi permite˛i, a∫ solicita s„ mi se r„spund„ la interpelarea din 6 martie, adresat„ domnului prim-ministru, ∫i la interpelarea din data de 13 martie, adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, la care ∫i ast„zi ni se cere am‚narea.

Deci sunt dou„ interpel„ri la care n-am primit r„spuns. Mul˛umesc.

Da, mul˛umesc. Vom verifica.

Stima˛i colegi, am Óncheiat seria Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. O parte dintre reprezentan˛ii Executivului au ∫i prezentat r„spunsurile scrise. Œn acest sens, v„ rog s„ lua˛i act c„ domnul secretar de stat Vasile Lupu a prezentat Ón scris r„spunsurile domnilor senatori Petre Daea, Ilie Petrescu ∫i Ioan Talpe∫.

Œl invit pe domnul ministru Codru˛ ™ere∫ s„ prezinte r„spunsuri.

Microfonul nr. 9 sau 10. Microfonul 10, v„ rog.

Deci v„ rog s„ preciza˛i c„rora dintre colegi dori˛i s„ oferi˛i r„spunsuri.

Primul r„spuns este la interpelarea doamnei senator Adriana f c„u privind m„surile pe care Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului le are Ón vedere pentru solu˛ionarea problemelor Ónt‚lnite Ón jude˛ul Gala˛i ∫i pentru diminuarea costurilor de produc˛ie a energiei termice.

V„ rog s„ r„spunde˛i doar senatorilor care sunt prezen˛i.

Da.

Stimat„ doamn„ senator, referitor la interpelarea dumneavoastr„ v„ comunic„m:

Pre˛urile energiei termice se stabilesc ∫i se ajusteaz„ de c„tre autorit„˛ile de reglementare — Agen˛ia Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Energiei ∫i Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Serviciilor de Gospod„rie Comunal„.

Œn cazul S.C. îElectrocentrale“ Gala˛i, pre˛ul energiei termice la re˛eaua de transport livrat„ furnizorului local este aprobat de A.N.R. Tariful de distribu˛ie precizat Ón interpelare nu este stabilit ∫i aprobat de c„tre A.N.R., aprobarea acestuia fiind Ón competen˛a A.N.R.S.C. Pre˛ul energiei termice livrate de S.C. îElectrocentrale“ Gala˛i — S.A., aprobat de A.N.R. Ón ianuarie 2006, pe baza fundament„rilor transmise de agentul economic, a Ónregistrat o cre∫tere de 21% fa˛„ de pre˛ul Ón vigoare din martie 2005, datorit„, Ón principal, major„rii semnificative a pre˛urilor de achizi˛ie a combustibilului, centrala func˛ion‚nd pe hidrocarburi, gaze ∫i p„cur„. Costurile cu combustibilul reprezint„ 78,7% din costurile totale ale energiei termice produse de S.C. îElectrocentrale“ Gala˛i — S.A.

Strategia de accelerare a privatiz„rii ∫i atragerea de investi˛ii pentru agen˛ii economici din portofoliul M.E.C. au Ón vedere ∫i folosirea instrumentelor de restructurare a societ„˛ilor comerciale din portofoliu, respectiv a filialelor acestora, Ón vederea asigur„rii viabiliz„rii lor, a∫a cum este ∫i cazul Societ„˛ii Comerciale de Producere a Energiei Electrice ∫i Termice îTermoelectrica“ — S.A., inclusiv a filialelor sale de producere a energiei electrice ∫i termice, printre care se num„r„ ∫i îElectrocentrale“ Gala˛i.

Œn ceea ce prive∫te politicile cuprinse Ón strategie pentru sectorul energetic, se prevede faptul c„, Ón cazul utilit„˛ilor publice, trebuie s„ se asigure Ónt„rirea societ„˛ilor din punct de vedere financiar ∫i opera˛ional, Óntr-un sistem corespunz„tor de reglement„ri, pentru aceasta fiind necesar„ elaborarea unor programe de restructurare care s„ conduc„ la eficientizarea ∫i cre∫terea gradului de atractivitate al acestor societ„˛i.

Œn acest sens, îTermoelectrica“ a parcurs, succesiv, mai multe etape de restructurare, reorganizare, urm„rindu-se separarea structurilor Ón entit„˛i cu un grad semnificativ de autonomie opera˛ional„ ∫i realizarea unui indicator de concentrare rezonabil.

Da, v„ mul˛umesc, domnule ministru.

Da˛i-mi voie s-o consult pe doamna senator dac„ este mul˛umit„ de r„spunsul pe care i l-a˛i oferit ast„zi, Ón plenul Senatului.

Mul˛umesc, domnule ministru. Mul˛umesc pentru r„spuns ∫i pentru prezen˛a Ón Parlament. Œn˛eleg c„ voi primi ∫i varianta scris„.

Absolut.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dac„-mi permite˛i, exist„ ∫i o a doua interpelare adresat„ tot Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, interpelarea doamnei senator Verginia Vedina∫ privind solu˛ionarea problemelor de la fosta Min„ Borod-Borozel, jude˛ul Buz„u.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ rog s„-i oferi˛i r„spuns, doamna senator este prezent„.

**Doamna Verginia Vedina∫**

**:**

Jude˛ul Bihor.

Jude˛ul Bihor, corect.

Ave˛i cuv‚ntul.

Stimat„ doamn„ senator, referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind solu˛ionarea problemelor de la fosta Min„ Borod-Borozel, jude˛ul Bihor, v„ comunic„m:

Mina Borod ∫i-a Óncetat activitatea, Ón baza Hot„r‚rii de Guvern nr. 816/1998, la data de 20 noiembrie 1998. Œn perioada 22 februarie 2001—24 august 2004, mina Borod a fost preluat„ de Asocia˛ia Minerilor Disponibiliza˛i, care nu a reu∫it s„-∫i continue activitatea dec‚t p‚n„ Ón luna august 2004. Œn toat„ aceast„ perioad„, obliga˛iile anuale curente, inclusiv obliga˛iile privind plata uzufructului proprietarilor de teren, au privit asocia˛ia respectiv„, conform protocolului Óncheiat cu aceasta, Ón baza mandatului Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului nr. 138/2000.

Œncep‚nd cu luna septembrie 2004 ∫i p‚n„ azi, plata uzufructului ∫i a chiriilor pentru terenurile ocupate au fost ∫i sunt obliga˛ii ale Societ„˛ii Na˛ionale a C„rbunelui — S.A. Ploie∫ti, obliga˛ii pe care Óns„ aceasta nu a putut s„ le respecte din cauza lipsei disponibilit„˛ilor b„ne∫ti din conturi, a situa˛iei financiare precare, precum ∫i a sechestrului instituit asupra averii mobile ∫i imobile de c„tre organele fiscale pentru datoriile bugetare. Operatorul minier, Societatea Na˛ional„ a C„rbunelui — S.A. Ploie∫ti, va angaja cu proprietarii, p‚n„ cel mai t‚rziu la 31 martie 2006, negocieri Ón vederea stabilirii unor desp„gubiri juste ∫i a e∫alon„rii la plat„ a sumelor astfel stabilite.

Fac o parantez„, Societatea Na˛ional„ a C„rbunelui — S.A. Ploie∫ti a fost restructurat„ Ón a doua jum„tate a anului trecut, practic, toate problemele care ˛ineau de lipsa disponibilit„˛ilor b„ne∫ti fiind, Ón acest moment, solu˛ionate.

Referitor la imobilul ce a reprezentat sediul exploat„rii miniere Ónchise, s-a demarat ac˛iunea de valorificare Ónc„ din anul 1999, dar aceasta a fost Ómpiedicat„ de c„tre Asocia˛ia Minierilor Disponibiliza˛i — Mina Borod ∫i a f„cut obiectul unui litigiu care s-a solu˛ionat la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.

Dup„ restituirea imobilului de c„tre asocia˛ie, Ón luna august 2004, au fost reluate demersurile Ón vederea valorific„rii activului ori darea Ón plat„ a acestuia Ón contul datoriilor bugetare, dar valoarea foarte mare, precum ∫i lipsa intabul„rii Ón Cartea funciar„ au Ómpiedicat finalizarea acestei valorific„ri. Cl„direa a fost trecut„ pe lista Óntocmit„ de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului a activelor disponibile Ón vederea oferirii spre valorificare, list„ care poate fi accesat„ pe pagina de web a Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Mul˛umesc. Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

Vreau s„-i mul˛umesc domnului ministru pentru r„spunsul elaborat ∫i care acoper„ problemele pe care eu le-am invocat. Vreau s„-i adresez rug„mintea de a urm„ri m„surile pe care le-a preconizat prin r„spuns ∫i s„ Ól asigur c„ voi reveni cu noi l„muriri.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Sunt convins c„, cu aceea∫i r„bdare cu care a prezentat r„spunsul Ón totalitate, Ón plenul restr‚ns al Senatului din aceast„ sear„, va urm„ri aceste m„suri. Mul˛umim, domnule ministru.

Œl invit la tribun„ pe domnul secretar de stat C„t„lin Teodorescu. Este prezent? Da. Microfonul nr. 8.

Cui trebuie s„ oferi˛i r„spuns? C„rui coleg?

## **Domnul C„t„lin Florin Teodorescu** _— secretar de stat_

_la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Consumatorilor_ **:**

Domnule pre∫edinte, Domnule senator, Potrivit dispozi˛iilor...

Numai o secund„. Nu ∫tiu cui trebuie s„ oferi˛i r„spuns.

Domnului senator Vasile Dan Ungureanu.

Nu este.

Nu este prezent, v„ rog s„-l oferi˛i Ón scris. Mai ave˛i ∫i alte r„spunsuri?

Este oferit deja.

Poftim?

L-am oferit deja Ón scris.

Mul˛umesc. Mai ave˛i altcuiva?

Nu. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc mult. V„ dorim o sear„ bun„! Mai departe. Domnul secretar de stat C„t„lin Doic„. Microfonul nr. 9.

## **Domnul C„t„lin Doic„** — _secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Ce Óntreb„ri ∫i interpel„ri ave˛i, v„ rog? C„rui coleg r„spunde˛i?

A∫ avea 4 Óntreb„ri, dar cred c„ numai domnul senator Funar este Ón sal„.

Domnul senator Vasile Dan Ungureanu nu este, domnul senator Dumitrescu nu este.

™i domnul senator S‚rbu?

Nu este.

Deci v„ rog s„ oferi˛i r„spuns colegului Gheorghe Funar.

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, domnule senator, v„ comunic„m urm„toarele:

Œn anul 2005, la bugetul de stat s-a Óncasat suma de 269.781.030 lei noi, reprezent‚nd impozit pe ˛i˛eiul din produc˛ia intern„ ∫i gaze naturale, denumire care se reg„se∫te Ón clasifica˛ia func˛ional„, iar, la sf‚r∫itul lunii februarie, suma Óncasat„ a fost de 58.903.910 lei noi.

Œncep‚nd cu anul 2007, conform calendarului de majorare a impozitelor stabilit cu Uniunea European„, urmeaz„ s„ se aplice o acciz„ specific„ asupra gazelor naturale utilizate Ón scop comercial ∫i necomercial.

Veniturile estimate a se Óncasa la bugetul de stat prin aplicarea acestei accize pentru anul 2007 sunt Ón sum„ de 172,7 milioane lei noi, iar pentru anul 2008 sunt Ón sum„ de 171,5 milioane lei noi.

De asemenea, preciz„m c„ stabilirea ∫i modificarea pre˛ului gazelor naturale este atributul exclusiv al Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, prin Agen˛ia Na˛ional„ de Reglementare a Gazelor Naturale, cu avizul Consiliului Concuren˛ei.

Mul˛umesc.

V„ rog, domnule senator, s„ v„ exprima˛i punctul de vedere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Sunt par˛ial mul˛umit de r„spunsul care a fost lecturat. A∫tept ∫i cifrele, s„ le analizez.

Dar am o Óntrebare pentru domnul secretar de stat: Ón condi˛iile Ón care Guvernul, condus de premierul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, este, din informa˛iile pe care le am, singurul din lume care a renun˛at, Ón prim„vara anului trecut, la îAc˛iunea de aur“, cum mai pute˛i dumneavoastr„, ca membri ai Guvernului, s„ controla˛i pre˛ul la gaze? Ce p‚rghii ave˛i, din moment ce a˛i renun˛at la îAc˛iunea de aur“?

Sau, eventual, domnul ministru Sere∫ poate v„ ajut„ cu un r„spuns corect, pentru ajutor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

Œn ceea ce prive∫te îAc˛iunea de aur“ invocat„, nu este nici un secret c„ reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i al˛i membri ai Guvernului au participat, Ón repetate r‚nduri, la Bruxelles, pentru a oferi l„muriri Ón ceea ce prive∫te aceast„ practic„ considerat„ de Uniunea European„ neconcuren˛ial„ ∫i care vine Ón contradic˛ie cu capitolele asumate pentru integrare. De altfel, Ón solicitarea oficialilor europeni a fost formulat„ ∫i o cerin˛„ punctual„, prin care s„ nu se reg„seasc„ Ón alte contracte de privatizare o astfel de clauz„.

Œn ceea ce prive∫te controlul pre˛ului la gazele naturale, p„i, nimeni nu a impus, p‚n„ Ón acest moment, un control, toate pre˛urile care au fost, hai s„ spunem, practicate pe pia˛„ au fost asumate de c„tre produc„tori, Ón spe˛„ îRomgaz“ ∫i îPetrom“. Deci nu impunem un control, ar fi ∫i foarte dificil s„ impui Ónc„ un control, Ón condi˛iile Ón care pia˛a trebuie s„ func˛ioneze ∫i s„ reglementeze singur„ aceste lucruri. Totu∫i, îPetrom“ ∫i-a asumat ∫i, Ón continuare, Ó∫i asum„ respectarea unui plafon, a∫a cum el rezult„ din discu˛iile cu reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, cu reprezentan˛ii Agen˛iei Na˛ionale de Reglementare Ón Domeniul Gazelor Naturale.

Domnule senator Funar, sunte˛i mul˛umit de r„spuns?

Par˛ial, sunt mul˛umit de r„spuns, domnule pre∫edinte, pentru c„, Ón urm„ cu pu˛ine minute, am Óncheiat dezbaterile la mo˛iunea simpl„ a P.R.M. ∫i a P.S.D. ∫i a rezultat, din cifrele prezentate de colegi, din dezbaterile de ast„zi Ón plenul Senatului, faptul c„, datorit„ lipsei acestui control, s-a ajuns ca rom‚nii s„ pl„teasc„ cel mai mare pre˛ pe mia de metri cubi la gaze naturale din Europa. Nu este nici un c‚∫tig, nici pentru rom‚ni, ci este, cu siguran˛„, un c‚∫tig pentru cei care sunt apropia˛i Guvernului, ca s„ nu intru Ón alte detalii.

V„ mul˛umim, domnule senator. V„ rog, dac„ dori˛i s„ mai comenta˛i?

Œn ceea ce prive∫te afirma˛iile f„cute Ón ultima vreme, cum c„ Rom‚nia pl„te∫te cel mai scump pre˛ la gazele naturale, doresc s„ fac dou„ preciz„ri: Ón primul r‚nd, informa˛ia este fals„, Rom‚nia nu pl„te∫te pentru importul de gaze naturale cel mai mare pre˛.

Dac„ domnii senatori ar avea acces la anumite date ∫i informa˛ii, ar vedea c„, de exemplu, Slovenia sau Austria, tot pentru gazul rusesc, la frontierele celor dou„ ˛„ri, pl„tesc un pre˛ cu 10 sau 15 dolari pe mia de metri cubi mai mare, Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2006. Dac„ vre˛i s„ facem o compara˛ie, pe tot parcursul anului trecut, media pre˛ului la gazele naturale din import a fost de 218 dolari pe mia de metri cubi Ón ˛ara noastr„. ™i Ón alte ˛„ri s-a v„zut foarte clar, din articolele din pres„, c„ media pentru anul trecut a fost de 220—230 de dolari pe mia de metri cubi. Dac„ vorbim de pre˛ul gazelor din produc˛ia intern„, iar„∫i, lucrurile sunt cunoscute, pentru c„, Ón acest moment, produc„torii rom‚ni de gaze naturale, care asigur„ c„tre 70% din necesarul acestei pie˛e, ∫i-au asumat un pre˛ de v‚nzare de 110 dolari pe mia de metri cubi, _grosso modo_ .

Ca atare, nu ∫tiu de unde se vehiculeaz„, poate din foarte mult spirit politicianist, c„ rom‚nii pl„tesc cel mai mare pre˛ la gazele naturale din Europa. Nimic mai fals. Dac„ ve˛i lua o factur„ de la ambasadele noastre din str„in„tate, ve˛i vedea c„, Ón alte ˛„ri, tarifele care se pl„tesc de cet„˛enii altor ˛„ri sunt mult mai mari. Dac„ vre˛i s„ facem o compara˛ie corect„, poate c„ ar trebui s„ raport„m pre˛ul sau tariful gazelor naturale la veniturile respectivelor persoane. Dac„ am face o astfel de reflectare, nici acolo nu am ajunge la cel mai mare pre˛ raportat la puterea de cump„rare. Sigur c„ sunt anumite costuri, Óns„, ale integr„rii europene. Nu doresc s„ intru Ón am„nunte. Am precizat ∫i pe parcursul r„spunsului interpel„rii cum s-a ajuns la stabilirea acestor tarife. Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

**Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Œmi da˛i voie, domnule pre∫edinte?

V„ rog, dar rug„mintea este s„ nu extindem discu˛ia, pentru c„ vom ajunge la o alt„ mo˛iune simpl„, deoarece dintr-o interpelare totdeauna po˛i s„ ajungi la o mo˛iune.

Domnule pre∫edinte, fac un exerci˛iu, pentru a dovedi c„ a fost excelent„ ini˛iativa domnului senator Adrian P„unescu, a unui dialog Óntre parlamentari ∫i membrii Guvernului.

Doar o singur„ precizare, pornind de la Óntrebarea pus„ de c„tre domnul ministru Sere∫. Afirma˛ia cu privire la nivelul pre˛ului la gaze, pe care Ól pl„tesc rom‚nii, Ói apar˛ine pre∫edintelui Rom‚niei, Traian B„sescu, care cred c„ este un om informat. Nu ∫tiu de ce este Ón divergen˛„ cu dumneavoastr„, dar asta este o alt„ problem„.

V„ mul˛umesc.

S„ consider„m Ónchis acest incident.

Œl invit la r„spuns pe domnul secretar de stat Florin Bejan.

**Domnul Florin Bejan** _— secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

R„spunsul este adresat domnului senator Ion Vasile, care era aici, dar...

Era prezent. Domnul senator Ion Vasile? B„nuiesc c„ a plecat.

R„spunsul a fost transmis Ón scris.

Da? V„ mul˛umesc. Am luat act.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

V„ mul˛umesc ∫i eu.

O sear„ bun„!

Domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„. V„ rog, microfonul nr. 9.

R„spuns domnului senator Puskás Valentin Zoltán, da?

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Da.

Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

™i altcuiva?

Am trei r„spunsuri pentru domnii senatori Puskás Valentin Zoltán, Ilie Petrescu ∫i Otilian Neagoe.

V„ rog s„ prezenta˛i ultimele dou„ r„spunsuri. Domnul senator Puskás a f„cut afirma˛ia c„ se mul˛ume∫te cu r„spunsul scris.

La Óntrebarea referitoare la personalul disponibilizat din minerit, adresat„ de c„tre domnul senator Ilie Petrescu...

Este prezent, este Ón sal„.

f n‚nd seama de faptul c„ programul de restructurare a unit„˛ilor miniere se desf„∫oar„ mult mai rapid dec‚t programul de restructurare prev„zut de strategia industriei miniere, prin intrarea Ón vigoare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale — aceasta este, din nefericire, titulatura acestei ordonan˛e de urgen˛„ —, revin, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ au fost adoptate o serie de m„suri imediate pentru extinderea categoriilor de persoane disponibilizate care beneficiaz„ de drepturile prev„zute la art. 2 alin. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003.

Astfel, Ón temeiul prevederilor art. 2 alin. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, persoanele disponibilizate prin concedieri colective, p‚n„ la data de 31 decembrie 2006, ca urmare a restructur„rii sau reorganiz„rii societ„˛ilor na˛ionale, a companiilor na˛ionale ∫i a∫a mai departe, beneficiaz„ de urm„toarele drepturi:

– la momentul disponibiliz„rii, respectiv al desfacerii contractului individual de munc„, de o sum„ egal„ cu de dou„ ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului Ón care s-au efectuat disponibiliz„rile, comunicat de Institutul Na˛ional de Statistic„;

de asemenea,

– indemniza˛ia de ∫omaj, stabilit„ potrivit reglement„rilor legale Ón vigoare, precum ∫i – un venit lunar de completare.

Venitul lunar de completare este egal cu diferen˛a dintre salariul individual mediu net pe ultimele trei luni Ónainte de disponibilizare stabilit Ón baza clauzelor din contractul individual de munc„, dar nu mai mult dec‚t salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului Ón care s-au f„cut disponibiliz„rile, comunicat de Institutul Na˛ional de Statistic„ —, ∫i nivelul indemniza˛iei de ∫omaj.

Potrivit alin. 3 al aceluia∫i art. 2, venitul de completare se acord„ lunar, de la data stabilirii indemniza˛iei de ∫omaj, dup„ cum urmeaz„:

V„ mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.

Sigur, Ól ve˛i oferi ∫i Ón scris, pentru a-l folosi Ón circumscrip˛ia electoral„. V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Domnule ministru, c‚nd eu am formulat Óntrebarea c„tre dumneavoastr„, am f„cut-o Ón urm„torul context: la personalul disponibilizat, av‚nd Ón context lips„ de subven˛ie pentru minerit ∫i disponibiliz„rile care au avut loc, din 1990 p‚n„ acum, Ón mare parte legate de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 trecerea Ón ∫omaj, iar al˛ii nu au beneficiat de pensii, vroiam s„ v„ Óntreb dac„ putem s„ facem un proiect de lege ca ∫i ace∫ti mineri s„ beneficieze de prevederile cuprinse Ón statutul poli˛istului, de statutul celor din armat„, Ómpreun„ cu Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pentru urm„toarele considerente:

1. sunt, la ora actual„, femei care au 40-50 de ani ∫i nu mai pot fi integrate Ón nici o activitate, care au lucrat 10, 15, 20 de ani. Av‚nd Ón vedere Legea nr. 19/2000, ele nu pot beneficia de pensii;

2. sunt oameni care au lucrat Ón minerit de la 10 p‚n„ la 15 ani ∫i nu pot beneficia de nici un drept salarial, Ón afar„ de ajutorul acesta de ∫omaj, de care mi-a˛i vorbit dumneavoastr„, pe care eu l-am Ón˛eles, este corect, este Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, pe care am votat-o noi ∫i am luat cuv‚ntul de la acest microfon, dar nu rezolv„ problemele de fond ale minerilor. La ora actual„, toate zonele miniere sunt zone monoindustriale, nu mai au nici o rela˛ie de serviciu cu zona ∫i cu comunitatea respectiv„. Sunt zone ca Motru, M„t„sari, jude˛ul Gorj, jude˛ul Maramure∫, Valea Jiului, unde trebuie aplicate prevederile statutului poli˛istului, statutului militarului, care au acela∫i context, datorit„ Ónchiderii unit„˛ilor miniere, cei din armat„ datorit„ disponibiliz„rii potrivit unui context, ∫i noi, mineritul, s„ beneficiem de acelea∫i prevederi.

De aceea, am Óntrebat dac„ dumneavoastr„ ave˛i, Ón perspectiv„, o imagine asupra acestei zone ∫i categorii de mineri, dac„ putem face acest proiect de lege Ómpreun„ cu Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului ∫i s„ tran∫„m aceast„ chestiune.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, stimate coleg. Haide˛i, c„ mai avem multe r„spunsuri. V„ rog, mai ave˛i alt r„spuns?

Domnului senator Otilian Neagoe, de asemenea, c‚t se poate de scurt.

Este prezent.

Œntrebarea este referitoare la condi˛iile de munc„. Formul„m urm„torul r„spuns: procesul de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legisla˛iei Ón vigoare p‚n„ la data de 1 aprilie 2001 s-a derulat pe parcursul anului 2005, fiind finalizat la 31 decembrie 2005. Scopul acestei ac˛iuni a fost de a realiza egalitatea de tratament Ón men˛inerea drepturilor c‚∫tigate ∫i unicitatea legisla˛iei aplicabile pentru pensiile din sistemul public. Œn acest mod, credem c„ s-a asigurat un raport de echitate Óntre to˛i pensionarii din sistemul public de pensii.

Conform Hot„r‚rii de Guvern nr. 1.550 din 2004 privind recalcularea pensiilor, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual Ól reprezint„ vechimea integral„ Ón munc„ prev„zut„ de legisla˛ia Ón vigoare la data deschiderii dreptului de pensie.

Conform aceleia∫i Hot„r‚ri de Guvern nr. 1.550 din 2004, pentru persoanele beneficiare de pensii, stabilite Ón condi˛iile actelor normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, este vechimea Ón munc„ necesar„

deschiderii dreptului de pensie prev„zut de aceste acte normative.

Astfel Ónc‚t, pentru persoanele care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón industria minier„, Hot„r‚rea de Guvern nr. 267/1990 stabile∫te, Óncep‚nd cu data de 1 februarie 1990, condi˛ii specifice de pensionare ∫i acestea sunt:

— 20 de ani lucra˛i Ón subteran sau 25 de ani lucra˛i Ón cariere ∫i Ón instala˛ii de preparare, pentru v‚rste de cel pu˛in 45 de ani;

— 15 ani lucra˛i Ón subteran sau 20 de ani lucra˛i Ón cariere ∫i Ón instala˛ii de preparare, pentru v‚rste de cel pu˛in 50 de ani.

Anterior datei de 1 februarie 1990, pentru aceast„ categorie de persoane reglement„rile legale Ón vigoare, respectiv, cele ale Legii nr. 3/1977, nu con˛ineau prevederi distincte referitoare la vechimea integral„ Ón munc„ necesar„ deschiderii dreptului de pensie, care, la momentul respectiv, erau de 30 de ani pentru b„rba˛i ∫i 25 de ani pentru femei.

Trebuie precizat faptul c„, anterior anului 1990, pentru aceast„ categorie de persoane se acorda un spor la calculul pensiei propor˛ional cu timpul efectiv lucrat Ón grupa I de munc„; pentru aceste perioade nu se achitau contribu˛ii de asigur„ri sociale diferen˛iate pe categorii de locuri de munc„.

V„ rog, domnule senator, v„ consult dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spunsul ce v-a fost oferit Ón ∫edin˛„.

Nu am Ón˛eles exact ce se Ónt‚mpl„ cu cei din grupa I ∫i grupa a II-a de munc„. Eu am pornit aceast„ interpelare de la faptul c„, Ón Bra∫ov, sunt mii de persoane aflate Ón aceast„ situa˛ie ∫i, o dat„ cu recalcularea pensiei, punctul valoric este mai mic dec‚t pensia aflat„ Ón plat„ ∫i, practic, ei, 4-5 ani de acum Óncolo, nu vor beneficia de nici o majorare, Ón situa˛ia Ón care au lucrat Ón condi˛ii de munc„ deosebite, majoritatea sunt bolnavi de silicoz„ ∫i a∫a mai departe.

Deci ce facem pentru ace∫ti oameni? Ve˛i reconsidera modul Ón care s-a f„cut recalcularea?! Ve˛i veni cu ni∫te m„suri care s„ recompenseze aceast„ pierdere?

V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

Dac„-mi permite˛i, s-a stabilit c„ pentru cei care au pensiile Ón plat„ mai mari dec‚t la ce ar fi avut dreptul, ca cuantum, a∫tept„m ca odat„ cu majorarea punctului de pensie s„ nu se a∫tepte 4-5 ani, a∫a cum men˛iona˛i dumneavoastr„, pentru a se atinge aceea∫i limit„.

Noi sper„m ca intervalul de timp s„ fie mult mai redus.

Mul˛umesc.

Da, mul˛umesc. Domnul secretar de stat Marius B„lu. Microfonul nr. 8.

## **Domnul Marius B„lu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

R„spuns la interpelarea formulat„ de domnul senator Ilie Petrescu, referitoare la strategia de management a Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, privind S.C. Uzina Mecanic„ Sadu — S.A.

S.C. îUzina Mecanic„ Sadu“ — S.A. este o filial„ a C.N. îRomarm“ — S.A. ∫i func˛ioneaz„, din 2001, sub autoritatea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Cu toate acestea, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, prin C.N. îRomtehnica“ — S.A., a Óntreprins o serie de m„suri pentru a veni Ón sprijinul acestei societ„˛i, const‚nd Ón:

— exportul produselor aflate Ón nomenclatorul de fabrica˛ie al agentului economic, Ón anul 2005, acesta ajung‚nd la o valoare de circa 9,5 milioane USD., iar Ón trimestrul I, din anul Ón curs, la 1,1 milioane USD;

— achizi˛ionarea unor produse Ón valoare de 460,8 mii lei, Ón cursul anului trecut; Ón anul 2006 a fost Óncheiat un contract cu S.C. îUzina Mecanic„ Sadu“ — S.A., Ón valoare de 119,7 mii lei;

— prospectarea pie˛ei externe Ón vederea identific„rii de noi parteneri ∫i oportunit„˛i de afaceri pentru produsele fabricate de c„tre agentul economic sus-men˛ionat, Ón condi˛iile accentuatei uzuri morale a acestora ∫i lipsei de comenzi, generate de faptul c„ o serie de produse din nomenclatorul de fabrica˛ie nu mai sunt solicitate de partenerii externi.

Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ón calitate de beneficiar al produselor societ„˛ii, va sprijini Ón continuare activitatea acesteia at‚t prin promovarea la export a produselor sale specifice, c‚t ∫i prin oportunit„˛ile oferite de viitoarele achizi˛ii necesare Ónzestr„rii categoriilor de for˛e ale armatei, Ón func˛ie de necesit„˛ile ∫i fondurile alocate Ón acest scop prin bugetele anuale.

Pentru informa˛ii referitoare la perspectivele acestei societ„˛i, precum ∫i la alte aspecte legate de S.C. îUzina Mecanic„ Sadu“ — S.A., preciz„m c„ este necesar„ o consultare a factorilor responsabili din cadrul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.

Mul˛umesc, domnule ministru.

Œl consult pe domnul senator dac„ este mul˛umit de r„spuns.

V„ rog s„ i-l Ónainta˛i ∫i scris.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, cu respectul pe care vi-l port.

## Domnule secretar de stat,

Am discutat, s„pt„m‚na Ón curs — av‚nd Ón vedere situa˛ia din Gorj, cu inunda˛iile, m-am deplasat la Sadu, pe zona Defileului Jiului, cu liderul de sindicat, cu directorul unit„˛ii — ∫i vreau s„ v„ informez, pentru toate datele pe care trebuie s„ le ave˛i Ón calcul, c„ la ora actual„ sunt cartu∫e Ón stoc ∫i nu pot fi livrate.

Din discu˛iile pe care le-am avut cu liderul de sindicat a reie∫it c„ au discutat cu Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale. Nu Ónt‚mpl„tor am f„cut aceast„ interpelare, deoarece este una dintre zonele sensibile sociale ale Gorjului, av‚nd Ón vedere zona de la Novaci, Crasna, Mu∫ete∫ti, Sadu, pentru c„ ∫i comunitatea din Sadu are probleme deosebite ∫i mi s-a spus c„ Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale nu ∫i-a onorat promisiunile.

De aceea nu am adresat interpelarea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, la C.N. îRomtehnica“ — S.A., pentru c„ ∫tiam de discu˛ia cu domnul ministru B‚ciu sau B‚lcu, B‚lciu, nu ∫tiu cum Ól cheam„, dar am discutat de ideea Ministerului Economiei.

Acest lucru m-a determinat s„ v„ interpelez ∫i pe dumneavoastr„, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, pentru a cunoa∫te exact fondul problemelor de acolo.

Domnule ministru,

De la tribuna Senatului v„ cer o deplasare la E.M. Sadu, o analiz„ serioas„, pentru c„ acolo este un focar de probleme sociale. Repet, focar de probleme sociale ce cuprinde toat„ zona de la Novaci, Mu∫ete∫ti, Crasna, Sadu ∫i o parte din municipiul T‚rgu-Jiu care lucreaz„ la acea unitate.

De aceea, repet, solicit prezen˛a dumneavoastr„ Ón Gorj, cu tot respectul, s„ analiz„m situa˛ia unit„˛ii.

V„ mul˛umesc ∫i, cu respectul pe care vi-l port, toat„ stima.

Da, v„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ mai comenta˛i, domnule secretar de stat?

Nu, voi lua leg„tura cu domnul senator.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ lua˛i leg„tura cu domnul senator ∫i s„ Óncerca˛i s„ g„si˛i o solu˛ie de rezolvare.

Œl invit la tribun„ pe domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, Ministerul S„n„t„˛ii.

Domnul senator Vasile Dan Ungureanu nu este prezent, v„ rog s„ Ói prezenta˛i r„spunsul Ón scris.

Domnul senator Ilie S‚rbu nu este prezent, v„ rog s„ Ói da˛i r„spunsul scris.

Domnul senator Gheorghe Funar este prezent, v„ rog s„ Ói oferi˛i r„spunsul legat de farmacii.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Referitor la Óntrebarea domnului senator privind situa˛ia farmaciilor ∫i punctelor de lucru din jude˛ele Cluj, Bistri˛a-N„s„ud, Mure∫, S„laj ∫i Alba, v„ comunic„m urm„toarele:

V„ transmitem anexat situa˛ia farmaciilor ∫i punctelor de lucru din cele 5 jude˛e.

Pentru perioada 2006—2007, nu exist„ un program stabilit pentru deschiderea de farmacii ∫i puncte de lucru Ón comunele ∫i satele din cele 5 jude˛e men˛ionate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 39

Œnfiin˛area unit„˛ilor farmaceutice se face la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, Ón conformitate cu legisla˛ia Ón vigoare, respectiv Ordinul ministrului s„n„t„˛ii ∫i familiei nr. 626/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile aduse de Ordinul ministrului s„n„t„˛ii nr. 1.199/2004.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator Funar dac„ este mul˛umit de r„spunsul oferit.

Doar par˛ial mul˛umit, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. A∫tept s„-mi fie comunicate datele Ón scris, dar era s„ Ónghe˛, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, ascult‚nd ceea ce ne-a relatat domnul secretar de stat, respectiv c„ pentru anii 2007 ∫i 2008 nu exist„ nici un program al Guvernului privind deschiderea de farmacii Ón comune ∫i sate.

Sunt o mul˛ime de localit„˛i, Ón toat„ ˛ara, din mediul rural, care nu au farmacii, iar Guvernul Rom‚niei, probabil dup„ aceast„ interpelare a mea, se va apuca, totu∫i, s„ fac„ un asemenea program.

Oricum, Ói mul˛umesc domnului secretar de stat pentru faptul c„ a fost cinstit ∫i a spus c„ nu au un program, dar nu este t‚rziu s„ Óncepe˛i s„ preg„ti˛i un asemenea program, bineÓn˛eles, respect‚nd prevederile legale, ˛in‚nd seama de solicit„rile din partea cet„˛enilor c„tre autorit„˛ile locale.

Da, v„ mul˛umesc. V„ consult dac„ dori˛i s„ argumenta˛i.

Dac„-mi permite˛i, domnule senator, dup„ cum cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„, activitatea comercial„ farmaceutic„ este o activitate privat„ Ón Rom‚nia ∫i Ministerul S„n„t„˛ii nu poate s„ deschid„ unit„˛i comerciale.

Este o problem„ pentru Ministerul S„n„t„˛ii faptul c„, Óntr-adev„r, Ón mediul rural, nu numai Ón aceste jude˛e, sunt foarte pu˛ine farmacii ∫i, prin pachetul legislativ, noi, ini˛ial, am dorit s„ introducem mai multe facilit„˛i pentru acei operatori pe pia˛a farmaceutic„ care se angajeaz„ s„ deschid„ puncte de lucru Ón mediul rural.

Din p„cate, Consiliul Concuren˛ei a considerat c„ aceasta ar fi o form„ de ajutor de stat ∫i ar fi o m„sur„ anticoncuren˛ional„ care ar Ómpiedica integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Dar, Ón continuare, aceast„ problem„ este pe agenda ministerului ∫i dorim s„ g„sim o solu˛ie care s„ fac„ atractiv„, pentru farmaci∫ti, deschiderea de farmacii Ón mediul rural, f„r„ s„ afect„m legisla˛ia acquis-ului comunitar.

Da, v„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Œncheiem acest punct din ordinea de zi.

Ultimul punct din ordinea de zi, declara˛ii politice. Œntruc‚t suntem pu˛ini supravie˛uitori ai acestei ∫edin˛e, nu cred c„ trebuie s„ v„ spun care sunt timpii repartiza˛i pentru grupurile parlamentare, ci s„ invit direct la tribuna

Senatului pe doamna senator Adriana f c„u, Grupul parlamentar al P.S.D. Timp avem suficient, 30 de minute. Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn jude˛ul Gala˛i, Ón luna martie a anului 2006, exist„ 146.712 de pensionari. Dintre ace∫tia 36.243 sunt pensionari av‚nd pensia provenit„ din sistemul asigur„rilor sociale al agriculturilor, a c„ror pensie medie nu dep„∫e∫te valoarea de 1.300.000 lei, ∫i 9.795 dintre pensionari au pensie de invaliditate, iar pensia medie de invaliditate nu dep„∫e∫te 2.300.000 lei.

Œn jude˛ul Gala˛i, 57% dintre pensionari au pensii sub 3.000.000 lei ∫i doar 8,4% dintre ace∫tia pensii peste 5.000.000 lei.

Œn municipiul Gala˛i, 83% din cei 62.484 de pensionari au pensii sub 5.000.000 lei ∫i doar 17% dintre pensionari au pensii peste 5.000.000 lei.

Cum Ó∫i desf„∫oar„ ace∫ti pensionari via˛a, timp de o lun„? Care sunt cheltuielile principale ale acestora? Mai pot pensionarii din Rom‚nia s„ cumpere o carte, s„ vizioneze un film, s„ mearg„ la tratamente Óntr-o sta˛iune balnear„?!

Œn condi˛iile Ón care costurile pentru Ónc„lzirea locuin˛elor au crescut, Ón luna februarie, cu aproximativ 20%, costurile medii ale Óntre˛inerii Ón municipiul Gala˛i sunt:

- apartament — o camer„, o persoan„: 1.422.900 lei;

- apartament — o camer„, dou„ persoane:

- 1.749.200 lei;

- apartament — o camer„, 3 persoane: 1.948.300 lei;

- apartament — dou„ camere, o persoan„:

- 2.059.000 lei:

- apartament — dou„ camere, dou„ persoane:

- 2.390.000 lei;

- apartament — dou„ camere, 3 persoane:

- 2.822.800 lei;

- apartament — 3 camere, o persoan„: 2.835.000 lei;

- apartament — 3 camere, dou„ persoane:

- 3.570.000 lei;

- apartament — 3 camere, 3 persoane: 3.900.000 lei.

Astfel, pentru o familie de pensionari format„ din dou„

persoane care locuiesc Óntr-un apartament cu 3 camere doar costul Óntre˛inerii se ridic„ la aproximativ 4.000.000 lei, valoare ce egaleaz„ pensia a aproximativ 60% dintre pensionarii municipiului Gala˛i.

Nu trebuie s„ uit„m c„ pensionarii au muncit o via˛„ Óntreag„, ∫i-au pl„tit taxele ∫i impozitele c„tre stat, au fost ∫i sunt buni cet„˛eni ∫i acum au dreptul la un trai decent.

™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator. Invit la tribun„ pe doamna senator Verginia Vedina∫. Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Dragi colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ m„ voi referi la declara˛iile f„cute recent de domnul Markó Béla, ministru de stat Ón actualul Guvern, referitoare la instituirea sau la inten˛ia ca, Ón timp, prin negocieri politice, s„ se instituie obliga˛ia func˛ionarilor, a tuturor func˛ionarilor din administra˛ia public„, de a Ónv„˛a limba minorit„˛ilor na˛ionale, cu referire, evident, la limba maghiar„.

Potrivit art. 13 din Constitu˛ia Rom‚niei, limba oficial„ este limba rom‚n„. Œn cea mai simpl„ ∫i accesibil„ defini˛ie, conceptul de limb„ oficial„ Ónseamn„ limba Ón care scriu ∫i vorbesc autorit„˛ile.

Constituantul rom‚n nu s-a mul˛umit doar s„ consacre caracterul de limb„ oficial„ al limbii rom‚ne, dar dispozi˛ia respectiv„ se reg„se∫te ∫i printre limitele revizuirii Constitu˛iei.

P‚n„ Ón anul 2003, c‚nd s-a revizuit Constitu˛ia, nici un text al legii fundamentale nu recuno∫tea posibilitatea utiliz„rii unei alte limbi Ón stat, iar legile administra˛iei publice locale din 1996 ∫i 2001, care recuno∫teau o asemenea posibilitate erau, evident, contrare Constitu˛iei.

Œn anul 2003, U.D.M.R.-ul, care se afla ∫i pe atunci la guvernare, a impus actualul art. 120 alin. (2), care prevede c„ Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care exist„ cet„˛eni apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale care au o pondere semnificativ„ ace∫tia pot folosi limba minorit„˛ii na˛ionale respective, Ón scris ∫i oral, Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i cu serviciile publice deconcentrate, Óns„ nu oricum, ci Ón condi˛iile legii organice. Este acesta cel mai tipic exemplu p‚n„ unde poate ajunge compromisul politic: rezultatul este acela c„, Óncep‚nd cu 2003, avem o Constitu˛ie care se contrazice pe ea Óns„∫i, Ón care, pe de o parte, reg„sim dispozi˛ia privind caracterul de limb„ oficial„ al limbii rom‚ne, dispozi˛ie care nu poate fi revizuit„, ceea ce Ónseamn„ c„ limba rom‚n„ se va utiliza ∫i Ón raporturile cet„˛ean— administra˛ie, iar, pe de alt„ parte, reg„sim o alt„ dispozi˛ie, care recunoa∫te posibilitatea folosirii ∫i a altei limbi Ón raporturile cet„˛ean—administra˛ie.

Partidul Rom‚nia Mare s-a Ómpotrivit, dup„ cum v„ este cunoscut, unei asemenea solu˛ii, inclusiv prin votul negativ dat legii de revizuire. Dar nici aceast„ solu˛ie nu satisface preten˛iile nelegitime ale U.D.M.R.-ului, care vrea ∫i mai mult, vrea negocieri pentru a-∫i impune limba maghiar„.

™i eu v„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Adrian P„unescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Domnilor colegi,

E un gest de eroism s„ vorbe∫ti unei s„li goale ∫i e ∫i mai mare eroism ca ea s„ reac˛ioneze.

Totu∫i, mai sunt ∫i supravie˛uitori.

Da, domnule pre∫edinte... Vreau s„ v„ rostesc numele, pentru a se re˛ine cine a fost cel ce mi∫ca volanul, cine conducea ma∫ina Ón seara Ón care mutarea declara˛iilor politice dup„ toate celelalte activit„˛i conducea la o situa˛ie absolut special„. Vorbeam ∫i ne auzea mai degrab„ istoria, dec‚t politica, domnule Doru Ioan T„r„cil„.

Eu mai am ∫i situa˛ia special„ c„, Ón urm„ cu o jum„tate de or„, la o televiziune, faptul c„ am ochii pu˛in bolnavi ∫i i-am ˛inut mai feri˛i de lumin„, probabil oi fi ∫i a˛ipit de oboseal„ ∫i boal„, a fost condamnat vehement. Le doresc eu at‚ta insomnie c‚t„ a str„b„tut via˛a mea colegilor care mi-au f„cut acest portret.

M„ preocup„ situa˛ia elitelor Óntr-o Rom‚nie Ón care poporul o duce foarte r„u. Situa˛ia elitelor, nu de bog„ta∫i, nu de natur„ financiar„, situa˛ia elitelor ∫tiin˛ifice, culturale. Eu cred c„ rostul acestor elite e tocmai s„ creeze pentru poporul cel mare c„i de ie∫ire din marasm ∫i s„ militeze conving„tor pentru solu˛ii. Din p„cate, ca la noi, la nimeni. Nici cei de jos n-o duc bine ∫i nici cei de sus n-o duc bine. Nici analfabe˛ii nu mai au cale, nici savan˛ii nu mai au cale. E o fug„real„, o ur„, o invidie aproape generale. Focarele de infec˛ie ale societ„˛ii ac˛ioneaz„ Ón a∫a fel Ónc‚t aproape nimic s„ nu stea la locul lui. Œn condi˛iile Ón care acestea sunt n„ravurile, nu e de mirare c„ scriitorii ∫i-au Ónchiriat locul unde trebuia s„ fie Uniunea Scriitorilor, pentru a putea supravie˛ui, nu e de mirare c„ nu se mai vorbe∫te despre oameni de ∫tiin˛„ ∫i despre fapte de ∫tiin˛„, nu e de mirare c„ oameni de mare valoare sunt fug„ri˛i din casele lor, a∫a cum povesteam s„pt„m‚na trecut„ despre cazul clasicului literaturii rom‚ne Ón via˛„, F„nu∫ Neagu. Dar, iat„, pe aceea∫i linie, ceva absurd care se Ónt‚mpl„ sub ochii no∫tri. Am Óntrebat Guvernul dac„ ∫tie despre aceast„ categorie de cump„r„tori de drepturi litigioase. Am s„ insist acum asupra situa˛iei de la Casa Oamenilor de ™tiin˛„, o cas„ aflat„ Ón centrul Bucure∫tilor ∫i care reprezenta unul dintre reperele Capitalei Rom‚niei.

E culmea, domnule pre∫edinte, suntem 4, ∫i 2 tr„nc„nesc. E ceva nemaipomenit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006

Acela∫i lucru vroiam s„ spun ∫i eu. Sunt doar bucuro∫i c„ au reu∫it s„...

Eu cred c„ fiecare vorbea cu eul s„u... Da, domnule pre∫edinte.

Cu siguran˛„ vor asculta, Ón continuare.

A∫a stau lucrurile... E un reper Ón Bucure∫ti. Cinematograful îPatria“, altul C.O.™. (Casa Oamenilor de ™tiin˛„), e Universitatea...

Œncet, Óncet, pe baza a ceea ce actuala putere a tot n„zuit s„ fac„ ∫i, Ón fine, i-a venit bine, ∫i a f„cut, ∫i anume retrocedarea _in integrum_ , s-a ajuns la situa˛ia ca ∫i Casa Oamenilor de ™tiin˛„ s„ fie pus„ la Óndoial„ ∫i, eventual, retrocedat„ acestei categorii de cump„r„tori de drepturi litigioase.

Fac, la ora aceasta, precizarea c„ Ungaria se prevaleaz„ de faptul c„ n-a retrocedat nimic ∫i c„, deci, nu poate da Funda˛ia îGojdu“ Ónapoi Rom‚niei. Nou„, Ón permanen˛„, mai ales ni∫te colegi de limb„ maghiar„ ne au spus Ón anii „∫tia c„ r„m‚nem coda∫i, c„ suntem ni∫te nenoroci˛i, c„ suntem ni∫te comuni∫ti, c„ nu retroced„m at‚t c‚t trebuie, ca s„ afl„m cu stupoare c„ Ón Ungaria nu s-au dat Ónapoi nici m„car acele obiective care nu erau ale ei, nu erau ale statului numit Ungaria. Sigur c„ totul se poate petrece pentru c„ Guvernul de la Bucure∫ti este violent cu cet„˛enii s„i ∫i capitulard cu guvernele din alte capitale. Nu ∫tiu cine e mai vinovat: un guvern care nu vrea s„ dea Ónapoi ceea ce nu este al s„u, nu e al ˛„rii sale, ci e al ortodoc∫ilor din Rom‚nia, sau un Guvern de la Bucure∫ti care accept„ toat„ aceast„ situa˛ie penibil„, toat„ aceast„ Ónjugare la interesele str„ine.

Ei bine, Ón aceste condi˛ii noi continu„m linia nes„buit„ a unor retroced„ri neÓntemeiate. Industria despre care vorbesc, a cump„r„torilor de drepturi litigioase, a condus Ón to˛i ace∫ti ani ∫i conduce Ón permanen˛„ la Ómbog„˛irea aberant„ a acestor indivizi inteligen˛i ∫i care speculeaz„ sl„biciunile noastre legislative ∫i de guvernare. Str„zi Óntregi le apar˛in acestor cump„r„tori de drepturi litigioase ∫i ei Ónc„ lucreaz„, ei Ónc„ Ó∫i Óng„duie s„ ac˛ioneze nu numai Ómpotriva persoanelor…

Cum a murit, a∫a va r„m‚ne Ón legend„, marele actor George Constantin, dat afar„ din cas„, cum este, din nou, amenin˛at marele scriitor care este F„nu∫ Neagu, ∫i at‚˛ia, ∫i at‚˛ia al˛ii...

Iat„, Academia Óns„∫i, care a primit, acum 50 de ani, pe l‚ng„ ea Casa Oamenilor de ™tiin˛„, este amenin˛at„, este atras„ Ón procese. Ea respinge notificarea f„cut„ de como∫tenitorii antecesorilor Fl. ∫i Gh. Gh. A., cu care n-am nimic, nici cu mo∫tenitorii, nici cu cei ce au l„sat mo∫teniri, eu discut chestiunea Ón principiu.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Colegii se uitau fie spre dumneavoastr„, fie spre mine, fie spre ceas, dar nu ∫tiau c„ de multe ori v-am ascultat o noapte Óntreag„, cu ani Ón urm„, ∫i c„ Ón seara aceasta, pentru problemele pe care le ridica˛i, nu v-a∫ fi Óntrerupt pentru nimic Ón lume!

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Viorel Arca∫. Unde v„ gr„bi˛i? Domnule Petrescu, important este s„ avem r„bdare! Noi, cel pu˛in, avem r„bdare!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ v„d nevoit s„ aduc Ón fa˛a dumneavoastr„ o problem„ extrem de actual„ ∫i, din motive necunoscute, extrem de pu˛in dezb„tut„, de∫i nel„muririle ∫i semnele de Óntrebare legate de ea nu sunt deloc pu˛ine. Este vorba despre Fondul îProprietatea“, aceast„ mare cacealma, acest îCaritas“, S.A.F.I. ∫i F.N.I., la un loc, acest mecanism de inducere Ón eroare a oamenilor ∫i a opiniei publice cum rar mi-a fost dat s„ Ónt‚lnesc Ón via˛„. Œn 1995, c‚nd s-a adoptat Legea nr. 112, ∫i mai apoi, Ón 2001, c‚nd am aprobat Legea nr. 10, am fost acuza˛i de lips„ de interes fa˛„ de sutele de mii de oameni nenoroci˛i din regimul comunist deposeda˛i, pe nedrept, de averile lor. Ni s-a repro∫at c„ vrem s„-i Ón∫el„m, c„ vrem s„-i am„gim ∫i s„-i fur„m, ∫i aceasta doar pentru c„ am avut curajul s„ le spunem acestor oameni, Ón fa˛„, c„, din motive obiective, o bun„ parte a imobilelor lor nu pot fi restituite Ón natur„ ∫i c„ pentru desp„gubirile b„ne∫ti vor trebui s„ a∫tepte o perioad„ de timp mai Óndelungat„, dat fiind c„, efectiv, bugetul statului, ∫i a∫a deficitar, nu putea face fa˛„ sumelor mari solicitate ca desd„un„ri. Desp„gubirile...

Stimate coleg, dac„ ave˛i Ón scris declara˛ia politic„, pute˛i s-o depune˛i.

Este? Putem s-o depunem direct, ca s„ nu o mai prezenta˛i, acum, Ón totalitate? Deci v„ rog s-o Ónm‚na˛i stenodactilografei noastre, care o va Ónscrie, Ón totalitate, Ón stenograma ∫edin˛ei. Deci ideea este doar s„ fie scris„, dactilografiat„.

V„ mul˛umesc mult.

## **Domnul Viorel Arca∫:**

Desp„gubirea imediat„ ∫i integral„ a proprietarilor deposeda˛i de regimul comunist a fost o promisiune drag„ actualei puteri, care a folosit-o din plin Ón campania electoral„. Desp„gubirea imediat„ ∫i integral„ a proprietarilor deposeda˛i de regimul comunist a fost una dintre promisiunile cu care actuala putere ∫i-a c‚∫tigat capital electoral, dar, la fel, una dintre multele promisiuni pe care nu a fost capabil„ s„ ∫i le onoreze. C‚nd a v„zut c„ desp„gubirea imediat„ ∫i integral„, fie Ón natur„, fie Ón bani, este imposibil„ ∫i c„ Partidul Social Democrat nu a reu∫it s„ o duc„ la bun sf‚r∫it nu pentru c„ nu a vrut, ci pentru c„ nu a putut efectiv, neav‚nd de unde da at‚˛ia bani, actuala putere a inventat una dintre cele mai incredibile modalit„˛i de Ón∫el„ciune, ∫i anume Fondul îProprietatea“. Œn acest fond s-au v„rsat, la gr„mad„, nu mai pu˛in de 114 societ„˛i, dintre care maxim 10% sunt societ„˛i viabile ∫i profitabile, restul fiind firme falimentare.

S-au scos ochii opiniei publice ∫i celor Ón drept s„ primeasc„ desp„gubiri pentru imobilele pierdute cu pachetul de ac˛iuni de 10% din îPetrom“, cu pachetul de ac˛iuni de 12% din îDistrigaz-Sud“, 12% din îElectrica“ sau 20% din Compania Na˛ional„ îLoteria Rom‚n„“, dar s-a p„strat o t„cere morm‚ntal„ cu privire la lista lung„ a celorlalte societ„˛i: complexe energetice aflate pe butuci de mult„ vreme, agromec-uri, din care nu au mai r„mas dec‚t st‚lpii por˛ii, restaurante care exist„ doar pe h‚rtie, societ„˛i de prest„ri servicii, service-uri auto, sere, firme de construc˛ie, de care nimeni nu a auzit niciodat„.

Av‚nd Ón vedere c„, cu foarte pu˛ine excep˛ii, societ„˛ile din Fondul îProprietatea“ nu sunt listate la burs„, nimeni nu ∫tie cum s-a stabilit valoarea acestora, cine a stabilit-o, c‚nd a stabilit-o, Ón ce mod s-a ajuns la valoarea de 3,9 miliarde de euro. S„ Ón˛eleg c„ toat„ aceast„ gr„mad„ de firme numai bun„ de dus la fier vechi valoreaz„ aproape c‚t Banca Comercial„ Rom‚n„? Dincolo de faptul c„ toate aceste societ„˛i au fost supraevaluate, prin urmare cei Óndrept„˛i˛i la desp„gubiri primesc ni∫te titluri mult umflate ca valoare, cea mai mare cacealma legat„ de Fondul îProprietatea“ este faptul c„, Ón scop de campanie de imagine a premierului T„riceanu ∫i a Guvernului, titlurile la Fondul îProprietatea“ au Ónceput s„ fie distribuite Ónainte de a se ∫ti exact c‚nd ∫i cum vor putea fi v‚ndute. Œn momentul de fa˛„, Fondul îProprietatea“ nu este listat pe pia˛a de capital, ceea ce Ónseamn„ c„ ac˛iunile care tocmai se distribuie nu vor putea fi tranzac˛ionate. Œn plus, semnalele din pia˛„ referitoare la o viitoare listare a Fondului îProprietatea“ nu sunt deloc Ómbucur„toare. Pe de alt„ parte, chiar dac„ s-ar decide listarea fondului pe pia˛a de capital, situa˛ia nu ar deveni cu nimic mai bun„, ∫i aceasta deoarece, Ón acel moment, s„tui s„ tot a∫tepte de at‚˛ia ani desp„gubire, titularii ac˛iunilor se vor gr„bi s„ le v‚nd„. Cum, av‚nd Ón vedere c„ marea majoritate a societ„˛ilor din Fondul îProprietatea“ sunt falimentare, iar investitorii aviza˛i ∫tiu acest lucru, cump„r„tori vor fi foarte pu˛ini, este evident c„ valoarea titlurilor va ajunge la o sum„ derizorie. Rezultatul: cea mai mare parte a proprietarilor de titluri nu vor reu∫i s„ le v‚nd„ pentru c„

Domnul senator Ilie Petrescu.

V„ rog s-o anun˛a˛i ∫i, de asemenea, dac„ este foarte lizibil...

Sigur, face˛i c‚teva preciz„ri la Ónceput. Istoria nu iart„!

Domnule pre∫edinte…

Nu pot spune î∫i doamnelor“ ∫i domnilor colegi, Vreau s„...

Nu, nu! Pute˛i s„ folosi˛i ∫i doamne, pentru c„ s-ar putea, pe sus, pe dup„ st‚lpi, s„ mai fie cineva!

Doresc s„ precizez c„ Ón aula Senatului, Partidul Democrat, Partidul Na˛ional Liberal, Partidul Conservator ∫i Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia nu se afl„ la declara˛ia mea politic„ de ast„zi.

Pentru Ónceput vreau s„ declar efectele dezastrelor naturale asupra locuitorilor jude˛ului Gorj. La sf‚r∫itul fiec„rei s„pt„m‚ni m„ Ónt‚lnesc cu locuitorii jude˛ului Gorj, Ón func˛ie de programul ∫i evenimentele care m„ solicit„.

Am instituit, prin intermediul organiza˛iilor Partidului Rom‚nia Mare din jude˛, un sistem de informare corect„, telefonul meu fiind deschis pentru orice gorjean. S„pt„m‚na care s-a Óncheiat a fost marcat„ de ploile abundente c„zute Ón Gorj Óntre 10 ∫i 14 martie a.c. Aceste ploi au produs alunec„ri de teren, inunda˛ii ∫i distrugeri de case. Œn 34 de localit„˛i, incluz‚nd municipiile T‚rgu-Jiu ∫i Motru, ora∫ele Tismana, Bumbe∫ti-Jiu, Novari, Rovinari ∫i Turceni, ∫i Ón numeroase comune s-au consemnat 82 de alunec„ri de teren, 48 dintre ele afect‚nd gospod„riile gorjenilor.

Au fost inundate 31 de case, 5 cur˛i ∫i 123 de gospod„rii. Alunec„rile de teren au afectat ∫i afecteaz„ Ónc„ drumurile na˛ionale ∫i jude˛ene, pe por˛iuni de aproape 5 km, excluz‚nd Defileul Jiului, care este ∫i el afectat. Inunda˛iile au afectat peste 30 de km de drum comunal ∫i 10 km de drum jude˛ean.

Au fost afectate 10 poduri, 16 pode˛e, dou„ pun˛i pietonale. Au fost inundate ∫i colmatate peste 300 de f‚nt‚ni. Apele au acoperit aproape 800 de hectare de teren agricol. Au fost evacuate 9 familii, care aveau Ón componen˛„ 24 de persoane.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Domnule senator, dac„ o ave˛i dactilografiat„... Chestiunea ∫ti˛i care este? Pentru c„, integral, noi o prindem Ón stenogram„! O trage˛i la xerox...

Am avut onoarea ca puterea s„-mi cunoasc„ declara˛ia politic„.

Sigur c„ da! Cu condi˛ia ca ea s„ fie treaz„ ∫i s„ sper„m c„ puterea este treaz„ ve∫nic, nu pentru ve∫nicie. Deci rug„mintea este, dac„ o ave˛i Ón copie, s-o transmite˛i ∫i o prindem Ón stenograma ∫edin˛ei.

Dar pentru solicit„rile pe care le fac vreau s„ fie precizate ∫i Ón stenogram„ de dou„ ori.

De dou„ ori nu se poate, pentru c„, altfel, cine va citi va rupe o pagin„ din stenogram„ ∫i va crede...

Domnule senator, cum o s„ scrie de dou„ ori acela∫i lucru?

De patru ori, domnule pre∫edinte!

De patru ori? Œnseamn„ patru s„pt„m‚ni, nu patru pagini! Da, v„ mul˛umesc. Rug„mintea este, deci, s„ prezenta˛i declara˛ia politic„ doamnei stenodactilografe.

## **Domnul Ilie Petrescu:**

De asemenea, energia electric„ a lipsit Ón 93 de gospod„rii. O colonie de romi din municipiul Motru a fost izolat„ timp de aproximativ 24 de ore ∫i numai efortul autorit„˛ilor locale a reu∫it s„ redreseze situa˛ia. La aceste dezastre se mai adaug„ 30 de hectare de teren agricol, compromise definitiv de alunec„rile de teren.

Atrag aten˛ia asupra faptului c„ DN 67, Ón localitatea Ro∫iu˛a, pe dealul Buj„r„scu, s-a sec˛ionat ∫i trebuie Óntreprinse m„suri de urgen˛„ pentru ca el s„ mai poat„ fi folosit. Dac„ se rupe acest drum, peste 70.000 de oameni pierd leg„tura cu re∫edin˛a de jude˛.

Atrag, de asemenea, aten˛ia c„, datorit„ dezagreg„rilor de teren, provocate de lucr„rile miniere de subteran ∫i suprafa˛„, sate Óntregi sunt amenin˛ate cu dispari˛ia, ∫i v„ pot cita satele Prune∫ti, Albeni, Ro∫iu˛a, din municipiul Motru, Prigoria Ro∫ia de Amaradia ∫i altele.

Cunosc personal situa˛ia din aceste localit„˛i ale jude˛ului, de unde se transmit, telefonic, datele pentru organismele Ón drept, Ón foarte rare cazuri oamenii actualei guvern„ri deplas‚ndu-se la locurile dezastrelor. Situa˛ia la fa˛a locului este alta. Este o s„r„cie lucie, sunt oameni dispera˛i, care se v„d pu∫i Ón situa˛ia de a-∫i pierde munca de o via˛„ sau agoniseala necesar„ supravie˛uirii. Se anun˛„ 3 luni ploioase. Œn zonele cu alunec„ri de teren, catastrofele sunt la Ónceput, iar consecin˛ele vor fi inimaginabile, dac„ nu se intervine de urgen˛„.

De la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei, solicit o analiz„ riguroas„ la fa˛a locului, cu speciali∫ti din Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, pentru localit„˛ile

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/30.III.2006 afectate de lucr„rile din minerit, av‚nd Ón vedere faptul c„ str„mut„rile opereaz„ cu noile legi ale propriet„˛ii, dar ∫i cu teribilul impact al dezr„d„cin„rilor.

Solicit Ministerului Mediului un studiu de sistematizare la nivelul jude˛ului Gorj, care s„ reglementeze de acum Óncolo a∫ezarea gospod„riilor.

Solicit Ministerului Lucr„rilor Publice un studiu privind construc˛ia de case ∫i obiective economice at‚t Ón mediul rural, c‚t ∫i Ón cel urban, Ón condi˛ii de securitate ∫i de protec˛ie fa˛„ de alunec„rile de teren ori eventualele inunda˛ii.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului, cu regretul c„ nu mai sunt ∫i al˛i colegi care s„ intervin„.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123458]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 36/30.III.2006 con˛ine 44 de pagini.**

Pre˛ul: 9,24 lei noi/92.400 lei vechi