Nicolae Paul Anton P„curaru

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ mul˛umesc.

Sigur c„ lectura Constitu˛iei, a Statutului ∫i a Regulamentului ne duce la concluzia c„ o mo˛iune este un instrument foarte serios al Parlamentului prin care putem s„ analiz„m probleme efectiv importante. Am apreciat efortul intelectual al autorilor mo˛iunii, din p„cate textul, la lectura lui, arat„ ∫i gre∫eli gramaticale, ∫i ortografice, ∫i Ón ceea ce prive∫te con˛inutul, un con˛inut care seam„n„ cu o varz„ care se potrivea cu uleiul domnului Simionescu, adic„ fraze aruncate talme∫-balme∫, f„r„ nici un fel de coeren˛„ ∫i f„r„ nici un fel de leg„tur„.

Tema, Óns„, tema este cu adev„rat important„, fiindc„ problema s„r„ciei ∫i a pre˛urilor este mai mult dec‚t preocupant„ ∫i ea este, a∫a cum spunea ∫i colegul nostru Puskás, o problem„ constant„ Ón aten˛ia rom‚nilor ∫i a politicienilor, de 15 ani Óncoace, din p„cate f„r„ a se g„si r„spunsuri.

™i de ce nu am g„sit r„spunsuri? Pentru c„, Ón locul unei abord„ri serioase, temeinice, bazate pe o fundamentare, o analiz„, o evaluare, am avut parte Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 Rom‚nia, chiar din partea for˛elor politice, chiar semnatare a mo˛iunii, de populisme, de demagogii ieftine, de solu˛ii care de fapt nu au condus la nimic, ci, dimpotriv„, au f„cut popula˛ia s„ cread„ c„ lucrurile se pot rezolva pe cu totul alte c„i dec‚t cele ale muncii, ale seriozit„˛ii, ale atitudinii angajate fa˛„ de propria via˛„, fa˛„ de propriul destin.

S„r„cia, pentru c„ la ea m„ voi referi Ón cele c‚teva cuvinte, a f„cut obiectul a numeroase analize Ón Rom‚nia. Institutul de Calitate a Vie˛ii, Banca Mondial„, C.A.S.P.I.S.-ul, nu mai departe de 2003, au terminat un raport, finalizat cu evaluarea pragurilor de s„r„cie sever„, extrem„, relativ„ ∫i, sigur, analizele f„cute de exper˛ii B„ncii Mondiale sunt Ón momentul de fa˛„, din fericire, continuate de un efort guvernamental care este Óndreptat pe planul na˛ional de dezvoltare.

Cele 6 priorit„˛i mari pe care le are Ón vedere Planul Na˛ional de Dezvoltare sunt toate cu inciden˛„ pe s„r„cie, deci fiecare dintre aceste direc˛ii, ∫i Ómi permit s„ le citez: cre∫terea competitivit„˛ii economice, dezvoltarea moderniz„rii ∫i modernizarea infrastructurii, Ómbun„t„˛irea calit„˛ii mediului, cre∫terea gradului de ocupare ∫i combatere a exploziunii, dezvoltarea economiei rurale ∫i sprijinirea programelor rurale, sprijinirea dezvolt„rii echilibrate a tuturor regiunilor.

Vede˛i? Atac„ punctele de s„r„cie. Pe rural se atac„ faptul c„ aici avem popula˛ia cea mai s„rac„ din ˛ar„. Pe cre∫terea gradului de ocupare se atac„ inciden˛a veniturilor popula˛iei ∫i cre∫terea veniturilor popula˛iei.

Iat„ c„, de fapt, Guvernul, Ón Planul s„u Na˛ional de Dezvoltare, are cuprinse preocup„ri punctuale, precise, exacte, astfel Ónc‚t acest at‚t de deranjant fenomen social, care are, Óntr-adev„r, o extensie foarte mare — suntem, practic, a patra ˛ar„ din Europa, din cele 28 de ˛„ri, ca nivel de s„r„cie, adic„ s„r„cia este foarte ridicat„, av‚nd Ónaintea noastr„ Bulgaria, Turcia, Letonia —, s„ devin„ din ce Ón ce mai mic, dac„ nu se poate eradica Ónc„. Avem, Óntr-adev„r, probleme extrem de importante de rezolvat ∫i Guvernul, Ón opinia mea, se ocup„ de ele. De fapt, ∫i demonstra˛ia f„cut„ de domnul ministru Barbu, pe indicatori, pe indicatori privind veniturile reale ale popula˛iei, arat„ aceast„ preocupare.