Stenogramă plen · Senatul · 5 octombrie 2005

#20420

## Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Punctul de vedere al Guvernului va fi exprimat de domnul ministru Barbu Gheorghe, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei. Guvernul are la dispozi˛ie o or„ pentru punct de vedere ∫i r„spuns final.

Domnule ministru, pofti˛i al tribun„. Ave˛i cuv‚ntul pentru a exprima punctul de vedere al Guvernului.

**Domnul Gheorghe Barbu** — _ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn deplin respect pentru principiile democra˛iei ∫i pentru forul pe care-l reprezenta˛i, ne afl„m, ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a r„spunde cu responsabilitate la mo˛iunea depus„ de un num„r de 35 de doamne ∫i

domni senatori, Ón˛eleg‚nd foarte bine rolul pe care opozi˛ia Ól joac„ Ón cadrul sistemului parlamentar. V„ asigur„m c„ acord„m toat„ aten˛ia documentelor supuse aten˛iei Parlamentului ∫i trat„m cu respect gesturile politice ale opozi˛iei.

Dac„ cu maximum de indulgen˛„ am putea spune c„ este de Ón˛eles aceast„ explozie de mo˛iuni Ón Óncercarea de a deturna procesul parlamentar normal, a pune titluri bombastice, a vorbi despre o explozie a pre˛urilor atunci c‚nd o parte dintre sus˛in„torii mo˛iunii au negociat pentru Rom‚nia angajamente clare de cre∫tere a pre˛urilor, produselor energetice, de exemplu, am‚nate Ón 2004, dar reevaluate Ón 2005, ni se pare un gest de politicianism, nu de opozi˛ie constructiv„.

Altfel, cum se poate eticheta gestul politic al celor care au promis Ón campania electoral„ major„ri de salarii f„r„ acoperire bugetar„ ∫i care sunt acum Óngrijora˛i de bun„starea popula˛iei? De∫i la un asemenea text de mo˛iune plin de afirma˛ii nefondate, pentru a nu le numi neadev„rate, ∫i de solicit„ri propagandistice r„spunsul ar fi trebuit s„ fie pe m„sur„, din respect pentru cet„˛eni ∫i pentru o c‚t mai bun„ informare a distin∫ilor senatori v„ prezent„m corect evolu˛iile pre˛urilor, precum ∫i m„surile adoptate pentru cre∫terea nivelului de trai.

La solicitarea de revizuire a Óntregii politici sociale a Guvernului, Ón sensul asigur„rii unui trai decent pentru cet„˛enii Rom‚niei, v„ r„spundem c„ dac„ ne-am fi condus dup„ resursele alocate prin legile bugetului, respectiv bugetului asigur„rilor sociale de stat, Óntocmite Ón anul trecut, am fi avut pentru plata drepturilor unui num„r de circa 1,4 milioane de pensionari din agricultur„ mai pu˛in cu circa 4.000 de miliarde lei, iar pentru plata indemniza˛iilor aferente legilor speciale: veterani de r„zboi, pensionarii I.O.V.R., persecuta˛i politic ∫i etnic, persoane care au efectuat stagiul militar Ón deta∫amente Ón Serviciul Muncii etc., fonduri mai mici cu circa 2.000 miliarde lei. Am trecut peste aceste impedimente ∫i ne-am propus s„ ducem la Óndeplinire Programul de guvernare, dup„ cum urmeaz„:

Pentru pensionari, recalcularea pensiilor, ca etap„ necesar„ pentru eliminarea inechit„˛ilor, se va Óncheia la sf‚r∫itul acestui an. P‚n„ Ón acest moment, au fost recalculate dosare pentru un num„r de 2.400.000 de pensionari, dintre care peste 950.000 de pensionari au beneficiat de o cre∫tere a pensiilor, Ón medie, de 19%. Pe ansamblul celor 2.400.000 de dosare recalculate, cre∫terea pensiei medii este de 7,78%.

Din totalul celor peste 950.000 de pensionari care au beneficiat de cre∫terea pensiilor, circa 500.000 sunt pensionari cu vechime complet„, pensia medie pentru ace∫tia cresc‚nd cu 16,69%, de la 3.896.000 la 4.546.000, iar peste 250.000 de pensionari sunt pensionari cu vechime incomplet„, a c„ror pensie medie a crescut cu 24,75%, de la 1.732.000 la 2.161.000. Pentru celelalte categorii de pensionari: de invaliditate ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 urma∫i, cre∫terea pensiei medie pe categorie s-a situat Óntre 14% ∫i 54%. Preciz„m c„ opera˛iunea de recalculare continu„, fiind derulat„ etapa care vizeaz„ persoanele pensionate Ón intervalul 1997—aprilie 2001, fiind deja evaluat„ peste o treime din num„rul dosarelor, iar plata drepturilor recalculate p‚n„ acum se afl„ Ón curs de derulare. Mai mult, Guvernul actual d„ posibilitatea legal„ tuturor beneficiarilor recalcul„rii s„ aduc„ acte de completare privind veniturile, sporurile ∫i indemniza˛iile cu caracter permanent care nu se reg„seau Ón dosarul de pensionare Óntr-un interval de trei ani de la data recalcul„rii ini˛iale, astfel Ónc‚t Ón noile drepturi recalculate s„ fie achitate de la aceea∫i dat„.

Faptul c„ Ón urma recalcul„rii vor fi persoane ale c„ror pensii vor r„m‚ne pe loc o perioad„ se datoreaz„ unei politici sociale din perioada 2000—2004, care a introdus unele m„suri de corec˛ie ∫i au determinat primirea Ón avans a unor pensii mai mari, a c„ror punctaj individual mediu dep„∫e∫te Ón prezent punctajul mediu individual Ón urma recalcul„rii. Œn scopul rea∫ez„rii pe baze echitabile a tuturor pensiilor din sistemul public, apreciem ca absolut corect„ solu˛ia men˛inerii acestor pensii Ón cuantumurile aflate Ón plat„. Asigurarea unui trai decent pentru pensionari se realizeaz„ prin cre∫terea puterii de cump„rare a pensionarilor. Sistemul public de pensii, pentru care consemn„m urm„toarele date relevante: indicele pensiei nominale totale este de 106,35% Ón luna iulie 2005, fa˛„ de decembrie 2004, comparativ cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor pentru aceea∫i perioad„, de 105,1%, demonstreaz„ faptul c„ Ón termeni reali pensiile au crescu cu circa 1,19% mai mult dec‚t pre˛urile. Pensia medie total„ a asigur„rilor sociale va ajunge Ón septembrie 2005 la 2.781.000 lei fa˛„ de 2.516.000 lei, c‚t era Ón decembrie 2004, Ónregistr‚nd o cre∫tere nominal„ de 10,5%, cre∫tere determinat„ de majorarea valorii punctului de pensie ∫i de efectele recalcul„rii pensiilor p‚n„ la aceast„ dat„.

Œn continuarea procesului de recalculare, majorarea valorii punctului de pensii ∫i prin majorarea propus„ pentru anul 2006 se va putea ajunge la o pensie medie de 3.113.000 lei Ón anul 2006, ceea ce va reprezenta o cre∫tere de 23,7% Ón compara˛ie cu nivelul nominal Ónregistrat Ón decembrie 2004. Men˛ion„m, Ón acest sens, c„ au existat preocup„ri de cre∫tere a puterii de cump„rare a pensionarilor, av‚nd Ón vedere pensionarii din agricultur„, ale c„ror pensii sunt mult mai mici, comparativ cu celelalte pensii stabilite Ón sistemul public. Astfel, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 777 din 2005 privind majorarea pensiilor agricultorilor, Óncep‚nd cu luna septembrie 2005, se majoreaz„ cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari, de acesta beneficiind peste 1.600.000 de pensionari agricultori. Efortul bugetar pentru sus˛inerea acestei m„suri este suportat din bugetul de stat ∫i se ridic„ Ón luna septembrie 2005 la circa 10.782.000 lei noi. Referitor la

cre∫terea puterii de cump„rare a pensionarilor agricultori consemn„m urm„toarele date relevante: indicele pensiei nominale totale este de 107,5% Ón luna iulie 2005 fa˛„ de decembrie 2004, comparativ cu indicele de cre∫tere a pre˛urilor pentru aceea∫i perioad„, de 105,1%, ceea ce demonstreaz„ faptul c„, Ón termeni reali, pensiile agricultorilor au crescut cu circa 2,28% mai mult dec‚t pre˛urile.

Pensia medie total„ va ajunge Ón septembrie 2005 la 902.031 lei, fa˛„ de 793.004 lei, c‚t era Ón decembrie 2004, Ónregistr‚nd o cre∫tere nominal„ de 13,75%, cre∫tere determinat„ de majorarea valorii punctului de pensie ∫i de efectele recalcul„rii major„rii pensiilor agricultorilor.

Prin indexarea valorii punctului de pensie ∫i prin majorarea propus„ pentru anul 2006 se va putea ajunge la o pensie medie total„ pentru agricultori de 970.000 Ón anul 2006, ceea ce va reprezenta o cre∫tere de 23,3% Ón compara˛ie cu nivelul Ónregistrat Ón decembrie 2004. Iat„, deci, c„ promisiunile electorale, obiectivele Guvernului actual pentru domeniul social vor fi realizate Ón termenele estimate f„r„ a deturna sistemul asigur„rilor sociale Óntr-un instrument politic de manipulare a persoanelor asistate, Ón care politicul poate influen˛a Ón mod populist nivelul la care se acord„ presta˛ia. De altfel, dup„ 9 luni de munc„ intens„ este important„ percep˛ia beneficiarului sistemului public de pensii, care consider„ c„ aceast„ opera˛iune este corect„ ∫i era necesar„, iar, datorit„ faptului c„ se respect„ promisiunile din campania electoral„, pensionarii sunt Óncrez„tori Ón urm„toarele ac˛iuni care vizeaz„ index„ri prin acoperirea integral„ a cre∫terii pre˛ului de consum, respectiv major„ri ale pensiilor, Ón completarea efectelor produse prin recalcularea pensiilor.

Pentru anul 2006 analiz„m toate posibilit„˛ile ∫i resursele financiare, astfel Ónc‚t s„ putem asigura, pe l‚ng„ indexarea anual„ a valorii punctului de pensie, care va acoperi cre∫terea pre˛urilor de consum prognozat„, ∫i o majorare a pensiilor ca urmare a cre∫terii economice. Estim„m Ón acest moment o cre∫tere a valorii punctului de pensie de circa 6—8% pentru anul 2006. Opera˛iunea de Ómbun„t„˛ire a puterii de cump„rare a pensionarilor urm‚nd s„ fie continuat„ ∫i Ón anii urm„tori, dorind astfel s„ realiz„m o alt„ promisiune referitoare la acest aspect prin care, la final de mandat, pensiile s„ creasc„ Ón termeni reali cu aproximativ 30%.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Pentru salaria˛i, v„ reamintim c„ salariul mediu brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„ a fost adoptat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 2.346/2004, ca urmare a acordului Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Fondul Monetar Interna˛ional. Œn ceea ce prive∫te evolu˛ia acestuia, Ón conformitate cu Programul de guvernare asumat, salariul minim brut pe ˛ar„ va cre∫te Ón perioada 2005—2008 cu o dinamic„ mai accentuat„ fa˛„ de cea a salariului mediu brut pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 economie, pentru care este prev„zut„ o cre∫tere de 60%, Ón termeni nominali, fa˛„ de sf‚r∫itul anului 2004. Urmeaz„ ca prin hot„r‚re a Guvernului, dup„ consultarea partenerilor sociali ∫i Ómpreun„ cu Ministerul Finan˛elor Publice, s„ se stabileasc„ nivelul acestuia pentru anul viitor. Referindu-ne la evolu˛ia salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„ Ón primele 7 luni ale anului 2005, fa˛„ de media anului trecut, acesta a contribuit la cre∫terea salariului mediu brut, care cuprinde toate drepturile de natur„ salarial„, cu 13%, de la 8.261.000 lei la 9.370.000 lei. Cre∫terea salariului mediu net cu 20%, de la 5.965.000 lei la 7.170.000 lei, aceast„ cre∫tere de 20% Ón lei a Ónsemnat cre∫teri cu 37% Ón dolari ∫i cu 33% Ón euro. Œn acest fel, indicele salarial real, care reprezint„ indicatorul sintetic pentru nivelul de trai, care vrem s„ fie tot mai decent an de an, a crescut Ón luna iulie 2005 fa˛„ de luna iulie 2004 cu circa 13%.

Nu trebuie s„ uit„m c„ dup„ adoptarea Legii bugetului de stat au fost acordate, pe final de mandat, cre∫teri salariale pentru anumite categorii de personal bugetar precum: cadre didactice ∫i medicale, func˛ionari publici, pentru care nu au fost asigurate fonduri Ón valoare de circa 10.000 de miliarde lei. S-au g„sit Ón acest an resurse pentru acordarea pentru personalul bugetar contractual, administra˛ia public„ aleas„ sau numit„, Ónv„˛„m‚nt ∫i sistemul militar, poli˛ie ∫i autoritate judec„toreasc„, cre∫teri cuprinse Óntre 8 ∫i 20%.

Deoarece, Óncep‚nd din anul 2002, popula˛ia a Ónt‚mpinat dificult„˛i constante Ón a-∫i pl„ti factura de Óntre˛inere, o treime din familii neput‚nd pl„ti, Ón mod sistematic, ceea ce a determinat la un moment dat debran∫area a circa 15% din blocurile din mediul urban de la sistemele de Ónc„lzire, chiar dac„ ne-am confruntat cu un deficit de circa 500 miliarde lei pentru Ónc„lzire Ón anul 2005, sunt estimate cre∫teri cu circa 3% a num„rului de beneficiari, respectiv cu circa 25% a sumelor pl„tite, prin indexarea sumelor cu cre∫terea pre˛ului la combustibil ∫i la agentul termic, previzionate inclusiv pentru perioada ianuarie—martie a anului 2006.

De unde Ón anul 2004 existau Ón medie 1.008.000 de beneficiari, respectiv 2.388 miliarde sume pl„tite, aceasta s-a f„cut ˛in‚nd cont de cre∫terea plafonului veniturilor salariale ob˛inute de un membru al familiei, de la 2.800.000 la 3.100.000, asigur‚ndu-se o cre∫tere a cuantumurilor ajutoarelor de c„ldur„ cu 20% fa˛„ de perioada rece a sezonului anterior, reprezent‚nd cre∫terea pre˛ului na˛ional de referin˛„ la gigacalorie.

Pentru utilizarea gazelor naturale, cre∫terea a fost de 34,7%, Ón concordan˛„ cu etapele de cre∫tere a pre˛urilor la acest tip de combustibil, comunicate de A.N.R.G.N., la care se adaug„ din ianuarie 2006 Ónc„ o cre∫tere de 10% din acelea∫i ra˛iuni.

De ajutoare de c„ldur„ au beneficiat Ón sezonul rece anterior ∫i circa 400.000 de familii beneficiare de venit minim garantat care au primit la Ónceputul sezonului o

sum„ fix„ de circa 2.150.000 lei pentru aprovizionarea cu lemne, c„rbuni, combustibil petrolier pentru Ónc„lzire.

Pentru acest sezon sunt previzionate ajutoare de c„ldur„ pentru circa 425.000 de familii, cuantumul ajutorului fiind indexat cu 11,7%, indice prognozat de cre∫tere a pre˛ului la lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri.

Œn vederea debirocratiz„rii sistemului de acordare a ajutoarelor de c„ldur„ am simplificat procedura de acces la acest tip de ajutoare, Ón sensul introducerii Ón circuitul de transmitere a documentelor doveditoare, precum ∫i a bonurilor valorice a furnizorilor de energie termic„ sau gaze naturale, ∫i estim„m o reducere a timpului de transmitere ∫i primire a documentelor cu circa 30 de zile.

O nou„ form„ de protec˛ie activ„ a popula˛iei cu venituri reduse care utilizeaz„ pentru Ónc„lzirea locuin˛ei gaze naturale o constituie programul de acordare a ajutoarelor b„ne∫ti Ón scopul achizi˛ion„rii de centrale termice sau arz„toare automatizate, care se va desf„∫ura Ón perioada 2005—2008 ∫i care are drept scop eficientizarea consumului individual de gaze, o Ómbun„t„˛ire a randamentelor ∫i siguran˛ei Ón exploatare, care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale acestor familii.

Pe durata acestui program social vor beneficia de ajutoare peste 500.000 de familii care au venituri pe membru de familie sub salariul mediu pe economie.

Se vor acorda ajutoare de 10 milioane lei pentru achizi˛ionarea ∫i instalarea de centrale termice, respectiv de dou„ p‚n„ la 6 milioane lei pentru achizi˛ionarea ∫i instalarea a 1 p‚n„ la 3 arz„toare automatizate.

Am acordat aten˛ie ∫i altor categorii sociale. De exemplu, au fost majorate cu valori Óntre 7—12% aloca˛ia zilnic„ de hran„ pentru consumurile colective din institu˛iile publice ∫i de asisten˛„ social„ ∫i indemniza˛ia lunar„ cuvenit„ adul˛ilor cu handicap grav ∫i accentuat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn general, noua politic„ fiscal„ a produs efecte benefice chiar ∫i numai Ón acest scurt interval de timp de 8 luni. Analiza transferului de resurse de la buget c„tre agen˛ii economici ∫i popula˛ie dovedind consecin˛e directe Ón cre∫terea nivelului de trai. Reducerea pronun˛at„ a impozitelor directe a oferit oamenilor de afaceri resurse financiare importante pentru produc˛ie ∫i investi˛ii, mediul de afaceri Ón Óntregime beneficiind de relaxarea fiscal„.

De altfel, cre∫terea veniturilor bugetare din acest an, comparativ cu aceea∫i perioad„ a anului trecut, a dovedit c„ fiscalitatea moderat„ ∫i suportabil„, adaptat„ realit„˛ii, a condus oamenii de afaceri ∫i cet„˛enii c„tre un comportament mai corect, datoriile la buget ∫i ponderea economiei ascunse sc„z‚nd.

S-au ob˛inut Ón semestrul I al acestui an venituri la bugetul general consolidat mai mari dec‚t Ón semestrul I/2004. Am avut astfel resurse pentru toate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 m„surile sociale angajate, recalcularea pensiilor, cre∫terea salariilor Ón sectorul bugetar ∫i chiar pentru m„surile luate de Guvernul anterior ∫i nebugetate la momentul respectiv.

Am redus substan˛ial impozitele directe ∫i, ceea ce este mai important, prin reducerea impozitului pe venit am reu∫it s„ stimul„m munca ∫i s„ facem s„ creasc„ sensibil veniturile popula˛iei, ca surse pentru cre∫terea durabil„ a nivelului de trai.

Œn primele 8 luni, efectivele de salaria˛i au crescut cu 180.000 de persoane, at‚t prin crearea de locuri de munc„, dar mai ales prin scoaterea la suprafa˛„ a muncii la negru. Pentru prima dat„ Ón istoria cre∫terii an de an a economiei ascunse a fost inversat„...

Dac„ Ón trimestrul I, Ón timpul guvern„rii trecute, num„rul mediu de salaria˛i din economia ascuns„ se majora cu peste 20.000 de persoane, Ón primul trimestru Ón acest an s-a redus cu aproape 25.000 de persoane.

Aplicarea cotei unice de impozitare ∫i celelalte m„suri menite s„ stimuleze dezvoltarea economic„ au produs efecte pozitive ∫i Ón domeniul ocup„rii for˛ei de munc„, unde s-a Ónregistrat o cre∫tere a num„rului de locuri de munc„ vacante ∫i concomitent s-a Ónregistrat o sc„dere Ón termeni reali a ∫omajului.

Œn perioada ianuarie—august 2005 au fost declarate de c„tre agen˛ii economici ∫i Ónregistrate la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ 427.157 locuri de munc„ vacante, dintre care au fost ocupate 331.600 locuri de munc„, ceea ce constituie un grad de ocupare a locurilor de munc„ de 77,6%, cu 4,9% mai mult fa˛„ de aceea∫i perioad„ a anului trecut. Aceast„ cre∫tere se datoreaz„ Ón special men˛inerii unui mai bun contact cu beneficiarii serviciilor oferite, ∫omeri sau agen˛i economici.

Astfel, au fost intensificate deplas„rile Ón teren, pentru a veni Ón Ónt‚mpinarea celor care au nevoie de serviciile oferite, de stimularea ocup„rii for˛ei de munc„ ∫i pentru prezentarea locurilor de munc„ vacante.

Ac˛iunile s-au adresat, Ón special, grupurilor-˛int„ cu dificult„˛i de reintegrare pe pia˛a for˛ei de munc„: tineri, femei, ∫omeri de lung„ durat„, persoane din mediul rural, persoane de etnie rom„, persoane cu dizabilit„˛i.

Amintim Óntre aceste ac˛iuni, bursele locurilor de munc„ specializate pentru diferite categorii de persoane: femei, persoane cu handicap, persoane de etnie rom„, studen˛i, absolven˛i ai institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt.

De asemenea, Ón luna august a acestui an a fost organizat„ Caravana ocup„rii pentru persoanele de etnie rom„, ac˛iune ce a avut ca scop cunoa∫terea de c„tre persoanele de etnie rom„ a drepturilor pe care le au, precum ∫i a serviciilor oferite.

Ac˛iunea s-a desf„∫urat Ón locul Ón care romii locuiesc, pentru a identifica nevoile reale cu care se confrunt„ romii Ón domeniul ocup„rii unui loc de munc„, prilej cu care au fost mediatizate locurile vacante ∫i s-a prezentat oferta de cursuri de formare profesional„.

Œn momentul de fa˛„, se afl„ Ón derulare o ac˛iune similar„ pentru persoanele care locuiesc Ón mediul rural.

Œn ceea ce prive∫te sc„derea real„ a ∫omajului Ón anul 2004, rata ∫omajului Ón perioada ianuarie—august a evoluat de la 7,7% la 6,2%, Ón timp ce Ón perioada anului 2005 aceasta a sc„zut de la 6,3% la 5,6%.

Elocvent este faptul c„, pe l‚ng„ prezentarea acestor date statistice, se poate constata c„ la sf‚r∫itul anului 2004, c‚nd s-a preluat guvernarea, num„rul ∫omerilor indemniza˛i era de 227.157 persoane, din care 184.717 proveni˛i din munc„ ∫i 42.440 absolven˛i de Ónv„˛„m‚nt, ∫i la sf‚r∫itul lunii august 2005 aceast„ cifr„ se situa la 168.569 persoane, din care 162.000 proveni˛i din munc„ ∫i 6.198 din Ónv„˛„m‚nt, ceea ce conduce la concluzia c„ pia˛a muncii a devenit mai stabil„.

Pentru eliminarea inechit„˛ilor legate de acordarea unei indemniza˛ii unice de ∫omaj, indiferent de suma cu care s-a contribuit la bugetul asigur„rilor sociale, Guvernul actual s-a angajat prin Programul de guvernare ∫i are Ón dezbatere cu partenerii sociali un proiect de act normativ privind modificarea cuantumului indemniza˛iei de ∫omaj ∫i acordarea acesteia, prin care pe l‚ng„ suma fix„ se va acorda ∫i un procent din suma cu care s-a contribuit.

De asemenea, noul act normativ aduce Ómbun„t„˛ire Ón ceea ce prive∫te acordarea de facilit„˛i pentru Óncadrarea Ón munc„ a absolven˛ilor, a persoanelor peste 45 de ani ∫i a modului de acordare a creditelor pentru crearea locurilor de munc„.

Concluzion‚nd, toate datele furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„ arat„ cre∫terea nivelului de trai Ón prima parte a anului. Cre∫terea veniturilor s-a concretizat Ón achizi˛ia de bunuri ∫i servicii, astfel:

— structura v‚nz„rilor din comer˛ul cu am„nuntul arat„ o cre∫tere medie a cifrei de afaceri din acest sector cu 17,5% pe 7 luni, v‚nz„ri de produse preponderent alimentare mai mari cu 18,9%, produse farmaceutice ∫i de igien„, cu 25,8%, de mobil„ ∫i aparate electrice, cu 19% mai mari;

— pe categorii de servicii, volumul total al cifrei de afaceri pentru serviciile de pia˛„ prestate popula˛iei a Ónregistrat pe 7 luni o cre∫tere similar„ cu cea Ónregistrat„ Ón 2004, respectiv de 15%. Pentru anul 2005, cre∫terea serviciilor s-a datorat major„rii cu 23,6% a v‚nz„rilor din turism, Ón timp ce Ón 2004 contribu˛ia major„ au avut-o Óncas„rile din jocurile de noroc.

Putem spune c„ Guvernul pune bazele unui nivel de trai decent pentru toate categoriile de cet„˛eni, chiar ∫i pentru cele 180.000 de persoane care, p‚n„ la adoptarea cotei unice, munceau la negru ∫i care acum au intrat Ón economia oficial„, chiar ∫i numai prin faptul c„ Guvernul actual a luat mai pu˛ini bani din buzunarele rom‚nilor, chiar ∫i prin faptul c„ sunt create condi˛iile reducerii reale a s„r„ciei prin politica activ„ a dezvolt„rii ∫i cre„rii de locuri de munc„ bine pl„tite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 Doamnelor ∫i domnilor senatori, la solicitarea de revizuire ∫i amendare a tuturor actelor normative care au Ón„sprit fiscalitatea, astfel Ónc‚t efectele acestora s„ fie resim˛ite c‚t mai pu˛in de c„tre cet„˛eni, ∫i diminuarea cotei de TVA, v„ r„spundem urm„toarele:

— 6—8% pentru produse esen˛iale, p‚ine, lapte, unt, ulei, zah„r, carne, medicamente, combustibil;

— 15% pentru produse petroliere, preciz„m urm„toarele:

Œn cursul anului 2005, Ón domeniul TVA nu au fost luate m„suri de Ón„sprire, toate m„surile adoptate fiind Ón deplin„ concordan˛„ cu angajamentele asumate Ón 31 decembrie 2004, pe parcursul procesului de negociere cu Uniunea European„.

A∫a cum bine ∫ti˛i, obiectivul prioritar al politicii fiscale Ón domeniul TVA Ól reprezint„ continuarea procesului de armonizare a legisla˛iei comunitare Ón domeniu, respectiv cu Directivele 6/8/13 a Comunit„˛ii Europene, Ón vederea ader„rii, la 1 ianuarie 2007, a ˛„rii noastre la Uniunea European„.

Directiva 6 privind adoptarea unui sistem comun al TVA stabile∫te urm„toarele reguli:

— aplicarea unei singure cote-standard care nu poate fi mai mic„ de 15%;

— posibilitatea aplic„rii a una, dou„ cote reduse a TVA pentru bunurile ∫i serviciile prev„zute Ón Anexa H la Directiv„, dar nu mai mici de 5%.

Fiecare cot„ redus„ trebuie stabilit„ astfel Ónc‚t suma TVA rezultat„ din aplicarea acestei cote reduse s„ acopere taxa dedus„ potrivit legii Ón stadiile anterioare.

Œn anul 2005 cotele de TVA, respectiv cota redus„ de 9% ∫i cota standard de 19%, nu au fost modificate, fiind men˛inute cotele reglementate prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Men˛ion„m c„ Ministerul Finan˛elor Publice analizeaz„ posibilitatea extinderii aplic„rii cotei reduse de 9% pentru alte livr„ri de bunuri ∫i prest„ri servicii care sunt prev„zute Ón Anexa H la Directiva 6, dar numai Ón condi˛iile asigur„rii echilibrului bugetar ∫i a Óncadr„rii Ón deficitul bugetar stabilit.

Propunerea de introducere a unei cote suprareduse de 6% este nerealist„, nefiind posibil„ Ón contextul actual al cre∫terii cheltuielilor bugetare generate de fenomenele meteo care au afectat ∫i afecteaz„ Ón continuare ˛ara noastr„, Óntruc‚t s-ar reduce semnificativ veniturile bugetare realizate din impozitul cu cea mai mare pondere Ón structura bugetar„.

Œn acela∫i context, propunerea de reducere a TVA de la 19 la 15% pentru produse petroliere este nerealist„ ∫i contravine Directivei 6, care nu permite dec‚t utilizarea unei cote unice care nu poate fi mai mic„ de 15%, ceea ce ar Ónsemna c„ Rom‚nia s„ adopte pentru toate produsele, altele dec‚t cu cota redus„ la 9%, o cot„ unic„ de 15%.

Referitor la accize, men˛ion„m c„, spre deosebire de alte impozite, directivele Uniunii Europene Ón domeniu prev„d nu numai sfera de aplicare obligatorie a acestor impozite, respectiv alcool, b„uturi alcoolice, produse din tutun ∫i produse energetice, ci ∫i niveluri minime de accizare obligatorii pe fiecare dintre aceste grupe de produse.

Œncep‚nd cu anul 2005 toate major„rile de accize armonizate nu Ónseamn„ dec‚t respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia o dat„ cu Óncheierea Capitolului 10 — Impozitarea, proces ce a avut loc Ón cursul anului 2003.

Dup„ cum se ∫tie, acest capitol cuprinde calendare de majorare gradual„ a accizelor p‚n„ la atingerea nivelurilor minime impuse de directivele europene Ón domeniu.

Aceste calendare au fost stabilite de guvernarea anterioar„ Ón str‚ns„ colaborare cu mediul de afaceri din Rom‚nia, Óncheierea Capitolul 10 — Impozitarea fiind considerat„, la acel moment, o mare realizare a Guvernului.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón cursul anului 2004, Guvernul s-a gr„bit s„ implementeze Ón legisla˛ia na˛ional„ ∫i prevederile Directivei 96/2003 referitoare la produsele energetice ∫i electricitate, oblig‚ndu-se prin redeschiderea ∫i Ónchiderea imediat„ a Capitolului 10 — Impozitarea s„ aplice accize Óncep‚nd cu 1 aprilie 2005 la o serie de produse, precum: energia electric„, p„cur„ ∫i gaze naturale, cu impact semnificativ asupra gradului de suportabilitate a popula˛iei.

Œn cursul anului 2004, Guvernul a adoptat prevederile acestei Directive cu mult prea mare u∫urin˛„, Ón condi˛iile Ón care chiar ∫i statele membre ale Uniunii Europene nu au implementat aceast„ directiv„, solicit‚nd, pentru aceasta, o perioad„ de tranzi˛ie.

Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia c„ o serie de state membre vor reduce nivelul accizelor la produse petroliere, men˛ion„m c„ acestea au un nivel al accizelor na˛ionale pentru aceste produse mult superior nivelului minim impus de directivele europene.

De exemplu, dac„ nivelul minim al accizei impus pentru benzina f„r„ plumb este de 359 euro la 1.000 de litri, Ón Fran˛a este de 640 euro la 1.000 de litri, Ón Belgia, de 607 euro la 1.000 de litri, iar Ón Germania, de 670 euro la 1.000 de litri.

Av‚nd Ón vedere cele ar„tate mai sus, ne Óntreb„m: ce solu˛ii ar putea fi adoptate Ón domeniul accizelor de c„tre guvernare, indiferent de culoarea politic„ a acesteia, astfel Ónc‚t s„ se respecte Óntocmai angajamentele asumate Ón timpul negocierilor, astfel Ónc‚t s„ nu fie Óncetinit procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, proces atent monitorizat de Comisia European„, care va Óntocmi viitorul Raport de ˛ar„ Ón toamna acestui an?

La solicitarea de Ónghe˛are a costurilor locative, Ón special pentru Ónc„lzire, la nivelul perioadei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 31 octombrie 2004—31 martie 2005, dorim s„ v„ reamintim, Ónc„ de anul trecut, Ón concordan˛„ cu angajamentele asumate Ón negocierile cu Uniunea European„, Guvernul ∫i Banca Na˛ional„ ∫i-au stabilit ca ˛int„ o cre∫tere global„ a pre˛urilor cu 7%, decembrie la decembrie, datorat„, Óndeosebi, cre∫terii pre˛urilor la produsele energetice.

Iat„ care au fost angajamentele luate Ón septembrie 2004 prin Acordul semnat cu Fondul Monetar Interna˛ional privind pre˛urile din sectorul energetic:

— cre∫terea pre˛urilor la gaze la produc„torii interni, pentru a atinge nivelul parit„˛ii de import p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006;

— cre∫terea anual„ a pre˛ului la gaze, administrat la consumatorul final, a fost stabilit„ Ón termeni foarte stric˛i prin Ordonan˛a Guvernului nr. 18 din decembrie 2003 ∫i actualizat„ ulterior. Conform acestor reglement„ri, se prevede cre∫terea cu cel pu˛in 25 dolari/1000 m[3] , la 1 ianuarie 2005;

— pre˛urile la electricitate ∫i Ónc„lzire la consumatorul final, la îTermoelectrica“, vor fi ajustate c„tre nivelul de recuperare a costurilor, inclusiv rentabilitatea capitalului pentru companiile de distribu˛ie.

Preciz„m c„ pia˛a gazelor naturale din Rom‚nia a fost deschis„ gradual, Óncep‚nd cu anul 2001, c‚nd gradul ini˛ial de deschidere a pie˛ei interne a fost de 10% din consumul total aferent anului 2000, ajung‚ndu-se Ón anul 2005 la un grad de deschidere a pie˛ei de gaze naturale de 50%.

Procesul de liberalizare a pie˛ei de gaze naturale din Rom‚nia va continua p‚n„ la 1 ianuarie 2007. Gradul de deschidere a pie˛ei va fi de 100% pentru consumatorii industriali. Pentru consumatorii reziden˛iali, pia˛a de gaze naturale va fi liberalizat„ complet p‚n„ la 1 iulie 2007, a∫a cum este stipulat Ón Directiva european„ a gazelor naturale 2003/55.

Conform sarcinilor asumate de Guvernul Rom‚niei Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„, strategia privind evolu˛ia pre˛urilor interne de gaze naturale p‚n„ la data integr„rii Ón Uniunea European„ are Ón vedere urm„toarele:

— integrarea pie˛ei interne a gazelor naturale Ón pia˛a unic„ european„, ceea ce va presupune liberalizarea pre˛urilor pie˛ei, dezvoltarea concuren˛ei la nivelul furnizorilor de gaze, implementarea unor metodologii de tarifare care s„ asigure recunoa∫terea costurilor justificate, stimulente pentru realizarea de investi˛ii, dar ∫i eliminarea subven˛iilor Óncruci∫ate c„tre categoriile de consumatori;

— respectarea angajamentelor asumate de Guvernul Rom‚niei fa˛„ de organismele interna˛ionale, precum Fondul Monetar Interna˛ional, Comisia European„ ∫i Banca Mondial„.

Œn conformitate cu cerin˛ele de armonizare la legisla˛ie, procedurile comunitare ∫i cadrul economic specific al Uniunii Europene, prev„zute Ón Documentul complementar de pozi˛ie privind Capitolul 14 — Energia, un obiectiv

important Ól reprezint„ stabilirea pre˛urilor finale de furnizare a gazelor naturale la consumatorii captivi Ón condi˛ii de eficien˛„ economic„, adic„ de recuperare a costurilor ce privesc desf„∫urarea activit„˛ilor de produc˛ie, Ónmagazinare, transport, distribu˛ie ∫i furnizare.

Necesitatea implement„rii unui nou sistem de tarifare a gazelor naturale a fost prev„zut„ Ón Acordurile Óncheiate de Guvernul Rom‚niei cu institu˛iile financiare interna˛ionale ∫i a fost public„ Ónc„ din decembrie 2003, c‚nd A.N.R.G.N. a aprobat, prin decizia pre∫edintelui, metodologia de calcul a pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate Ón sectorul gazelor naturale.

Œn conformitate cu prevederile foii de parcurs din domeniul energetic din Rom‚nia, aprobat„ prin Hot„r‚rea nr. 890/2003, cu modific„rile ulterioare, pentru eliminarea subven˛iei Óncruci∫ate Óntre categoriile de consumatori, A.N.R.G.N. a implementat, Óncep‚nd cu 1.04.2005, un nou sistem de tarife de distribu˛ie ∫i pre˛uri finale reglementate care s„ reflecte costurile corespunz„toare furniz„rii gazelor naturale pentru fiecare categorie Ón parte.

Fundamentarea pre˛urilor ∫i a tarifelor reglementate are la baz„ recunoa∫terea costurilor justificate ∫i efectuate Ón mod prudent de operatorii de distribu˛ie pentru asigurarea cu gaze naturale la consumatorul final.

Majorarea pre˛urilor ∫i valorificarea produc˛iei interne este consecin˛a direct„ a angajamentelor asumate de Guvernul Rom‚niei prin Angajamentul stand-by de tip preventiv, Óncheiat cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i ratificat prin Legea nr. 468 din noiembrie 2004, fiind necesar„ o cre∫tere gradual„ a pre˛urilor de valorificare a gazelor naturale.

Trebuie precizat c„, Ón conformitate cu prevederile Legii gazelor nr. 351/2004, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, sunt interzise orice practici care utilizeaz„ sistemele de pre˛uri ∫i tarife ca instrumente de protec˛ie social„ ∫i/sau pentru subven˛ionare direct„ sau indirect„ a consumatorilor, respectiv limitarea sau diminuarea pre˛urilor ∫i a tarifelor pe considerente de politic„ social„ sau antiinfla˛ionist„.

Asigurarea de c„tre stat a unui nivel de protec˛ie social„ pentru unele categorii de consumatori se poate realiza prin acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzire, a∫a cum am men˛ionat anterior.

A.N.R.G.N. a anun˛at c„ pre˛ul de furnizare a gazelor naturale la consumatori nu se va majora Óncep‚nd cu 1 octombrie a.c. Œn corelare cu estim„rile anun˛ate Ónc„ din luna iulie, autoritatea Ó∫i men˛ine decizia de a nu mai proceda la nici o majorare de pre˛uri p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an. Pre˛urile la consumatorii care au pl„tit abonamente Ón perioada aprilie—iunie a.c. vor sc„dea cu un procent de 2,4%, cei mai avantaja˛i de aceast„ sc„dere fiind consumatorii casnici.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 Aceast„ reducere a fost posibil„, Ón principal, ca urmare a regulariz„rii celor dou„ sisteme de tarifare, cu abonament, respectiv, f„r„ abonament.

Œn ceea ce prive∫te cre∫terea pre˛urilor petroliere, Ón conformitate cu prevederile legisla˛iei Ón vigoare, pre˛ul ˛i˛eiului ∫i al produselor petroliere nu este supus controlului Guvernului sau altui organ de stat. Pre˛urile acestor produse se formeaz„ liber, sub inciden˛a raportului dintre cererea ∫i oferta manifestate pe pia˛a intern„, respectiv pe pia˛a interna˛ional„, Ón cazul importului de ˛i˛ei sau al exportului de produse petroliere.

Necesarul de consum al Rom‚niei este de dou„ ori mai mare dec‚t produc˛ia intern„, diferen˛a trebuind importat„ de pe pia˛a extern„ la pre˛uri de cota˛ie care variaz„ zilnic.

Œn condi˛iile liberaliz„rii pre˛ului ˛i˛eiului, Ónc„ din anul 1996 a fost elaborat un model de stabilire a pre˛ului ˛i˛eiului indigen, prin corelare cu un ˛i˛ei similar, comercializat pe pia˛a interna˛ional„, Ón func˛ie de poten˛ialul de prelucrare.

Œn aceste condi˛ii, este posibil„ o aliniere permanent„ a pre˛ului ˛i˛eiului indigen la pre˛urile de pe pia˛a extern„, premiza asigur„rii unui climat concuren˛ial pentru toate rafin„riile ale c„ror capacit„˛i de prelucrare presupun un import de completare, modificarea ∫i varietatea pre˛urilor practicate pe pia˛„ fiind un element pozitiv Ón dezvoltarea pie˛ei libere. De altfel, v„ rog s„ v„ aminti˛i c„ dup„ ultima scumpire a carburan˛ilor Ón aceast„ toamn„ au urmat dou„ reduceri de pre˛uri succesive.

Pentru energia electric„ pre˛urile sunt stabilite prin metodologii de calcul al tarifelor de transport ∫i al tarifelor de distribu˛ie. Pentru tarifele de distribu˛ie, Ón urma analizelor, nu sunt acceptate dec‚t costurile justificate, iar majorarea pre˛urilor la gaze naturale, huil„, p„cur„, poate conduce la cre∫teri de pre˛uri.

La stabilirea tarifelor reglementate, Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare Ón Domeniul Energiei a acceptat doar costurile considerate justificate, conform reglement„rilor Ón vigoare. Mai mult, m„surile de protec˛ie social„ instituite pentru consumatorii casnici de energie electric„ se reg„sesc Ón Ómbun„t„˛irea tarifului social, cu aplicare din luna ianuarie 2005, prin introducerea unei noi tran∫e de consum suplimentar„.

Astfel, cele dou„ tran∫e cu pre˛ redus Ónsumeaz„ un consum lunar de 75 kWh, cu 25% mai mult dec‚t Ón vechiul tarif social, la care tran∫a de pre˛ redus era de 60 kWh/lun„.

Aceast„ m„sur„ a crescut eficien˛a acestui tarif, ca instrument de protec˛ie social„. Totodat„, s-a accentuat diferen˛a de pre˛ a energiei electrice pl„tit pentru prima tran∫„ a tarifului social, fa˛„ de pre˛urile din alte tarife.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S-a vorbit ∫i cu alte prilejuri despre agricultur„, despre strategiile Ón acest domeniu. Au fost dezb„tute Ón Senat dou„ mo˛iuni, una Ón prim„var„ ∫i una Ón toamn„, pe aceast„ tem„.

Nu voi insista mai mult dec‚t este necesar, consider‚nd c„ au fost date r„spunsurile la momentul respectiv. Trebuie spus, Ón acest context, c„ strategiile antis„r„cie ∫i de ocupare au fost completate de c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale cu programe-suport pentru zone defavorizate ∫i absorb˛ia pungilor de s„r„cie, finan˛ate at‚t de la bugetul de stat, c‚t ∫i din surse europene ∫i alte fonduri comunitare.

De asemenea, legisla˛ia aferent„ a fost Ómbun„t„˛it„, pentru a sus˛ine aceste procese ∫i programe, de exemplu, Legea nr. 218 privind stimularea absorb˛iei fondurilor SAPARD ∫i Legea nr. 231 privind stimularea investi˛iilor Ón agricultur„, ambele Ón acest an.

Œn concluzie, doamnelor ∫i domnilor senatori, ce am realizat Ón condi˛iile date?

Am pus Ón practic„ un mix de politici macroeconomice, Ón colaborare cu Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, astfel Ónc‚t s„ ne Óndeplinim obiectivul privind infla˛ia. Pe primele 8 luni, pre˛urile au crescut fa˛„ de decembrie cu 5,2% ∫i exist„ certitudinea c„ ne vom situa aproape de obiectiv, 7,3—7,5%, Ón decembrie 2005 raportat la decembrie 2004.

Œn primele 8 luni din anul 2004, pre˛urile au crescut cu 5,6%. Acum, c‚nd condi˛iile interne ∫i interna˛ionale au fost extrem de vitrege, neput‚ndu-le compara cu cele din anul trecut, ne respect„m angajamentele, ob˛inem o infla˛ie mai mic„, ∫i semnatarii mo˛iunii vorbesc despre o explozie a pre˛urilor.

Œn condi˛iile Ón care, Ón acest an, a avut loc o explozie a pre˛ului interna˛ional al petrolului, pe primele 8 luni, pre˛ul combustibililor s-a majorat fa˛„ de decembrie cu 6,7%, Ón timp ce Ón perioada iulie—august 2004, fa˛„ de 2003, cre∫terea acelora∫i pre˛uri a fost de 10,6%, a∫a Ónc‚t ne Óntreb„m: unde reg„sim explozia pre˛urilor?

Neadev„rul ∫i cifrele umflate reprezint„ o caracteristic„ a acestei Ón∫iruiri de fraze, sub numele unei mo˛iuni, Vorbi˛i de o cre∫tere de 45% la gaze ∫i de 16% la electricitate, c‚nd media pe primele 8 luni a fost de 36,7% la gaze pentru consumatorii casnici, comparativ cu 50,1% pe primele 8 luni din anul 2004.

La energia electric„ discrepan˛a este ∫i mai mare: 11,8%, acum ∫i 30%, pe primele 8 luni ale anului 2004.

Este incredibil c„ a˛i deturnat a∫a de mult, prin multiplicare la infinit, num„rul celor cu salariul minim. Vorbi˛i de 3.000.000 de rom‚ni cu salariul minim, la un num„r total de salaria˛i de 4.700.000. Œn realitate, circa 700.000 de salaria˛i sunt retribui˛i cu sume de p‚n„ la 3.300.000 lei.

Œn plus, nu ar trebui uitat c„, de∫i inunda˛iile s-au ˛inut lan˛, afect‚nd grav produc˛ia agricol„, pre˛ul produselor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 agroalimentare s-a majorat, p‚n„ la sf‚r∫itul lunii august, cu 1,9%, Ón timp ce, Ón perioada ianuarie 2004, acelea∫i pre˛uri au crescut cu 5,6%.

Prin urmare, am reu∫it s„ respect„m angajamentele interna˛ionale, dar ∫i s„ reducem semnificativ infla˛ia, astfel Ónc‚t nivelul de trai al popula˛iei s„ nu fie afectat.

Vorbi˛i de aventura foarte riscant„ a cotei unice de impozitare, uit‚nd c„ aceast„ m„sur„ a condus la cre∫terea veniturilor ∫i a consumului popula˛iei. Dincolo de afirma˛ia gratuit„ la adresa cotei unice, se ascunde, de fapt, recunoa∫terea e∫ecului politicii fiscale anterioare, c‚nd pentru ob˛inerea, cu orice pre˛, de venituri la bugetul de stat taxele ∫i birurile puse asupra popula˛iei ∫i Óntreprinz„torilor ajunseser„ s„ Ón„bu∫e economia.

V„ reamintim numai ipoteza Ón care s-a constituit bugetul anului 2005, referitoare la un curs de schimb de 41.000 lei pe un euro, fa˛„ de 35.900 lei, c‚t este Ón anul 2005, ∫i faptul c„ reducerea poverii fiscale a fost Ónso˛it„, pe total, de un plus de venituri la bugetul statului, de 31.400.000.000 lei.

V„ reamintim c„ numai din ianuarie ∫i p‚n„ Ón prezent num„rul locurilor de munc„ a crescut cu aproximativ 180.000, din economia neagr„ ∫i noi locuri de munc„.

Un calcul simplu arat„ c„ ace∫ti oameni au c‚∫tigat, Ón condi˛ii demne, 1.219 miliarde lei. Lu‚nd un c‚∫tig mediu, la actualul salariu mediu, ce ar fi avut ace∫tia Ón schimb? O cheltuial„ de cel pu˛in 255 miliarde lei, care ar fi grevat bugetul statului, dac„ ar fi beneficiat de venit minim garantat calculat la un ajutor social de 2.130.000 lei.

Ca imagine final„, va reamintim c„ veniturile bugetare datorate cotei unice sunt mai mari, c„ prin politica fiscal„ aplicat„ am reu∫it s„ cre∫tem ponderea veniturilor bugetare Ón produsul intern brut, chiar fa˛„ de ceea ce proiectase fostul Guvern pentru 2005, cu circa 0,5 puncte procentuale, ∫i, totodat„, s„ ne angaj„m c„ vom face acela∫i lucru ∫i Ón anul 2006 f„r„ s„ major„m TVA.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn fa˛a argumentelor pe care Guvernul le-a adus, ca r„spuns la mo˛iunea depus„ de domnii senatori din opozi˛ie, consider„m c„ am demonstrat pe larg caracterul nefondat ∫i tenden˛ios al con˛inutului acesteia ∫i solicit„m plenului Senatului s„ resping„ prin votul s„u mo˛iunea care a f„cut obiectul dezbaterii noastre de ast„zi.

V„ mul˛umesc.

Sabin George Cuta∫

#60851

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule ministru.

Intr„m Ón sec˛iunea de dezbateri pe grupuri parlamentare.

Invit la microfon din partea Grupului parlamentar P.N.L.-P.D. pe domnul senator Varujan Vosganian.

Varujan Vosganian

#61084

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia reprezentantului Guvernului a f„cut mult mai lesnicioas„ luarea mea de cuv‚nt, deoarece nu vreau s„ mai insist asupra cifrelor guvern„rii, ∫i atunci am s„ m„ focalizez numai pe textul mo˛iunii, pentru c„ a∫ vrea s„ nu rat„m aceast„ ocazie ∫i s„ ar„t„m Ónc„ o dat„ cum nu ar trebui s„ fie scris„ o mo˛iune ∫i poate pe viitor s„ evit„m astfel de situa˛ii, situa˛ii care nu sunt de natur„ s„ sporeasc„ prestigiul Parlamentului. E drept c„ tradi˛ia ultimilor 15 ani a ar„tat c„ Ón politic„ po˛i spune orice, Óntotdeauna se g„se∫te cineva dispus s„ te cread„.

Exist„ Óns„ anumite limite pe care, dup„ 15 ani de experien˛„ parlamentar„, trebuie s„ ni le impunem singuri.

Eu a∫ vrea s„ aduc un elogiu Grupului parlamentar P.R.M., de data asta, ca reprezentant al conducerii Uniunii Scriitorilor din Rom‚nia. Cred c„ ar trebui Ónfiin˛at„ o func˛ie de membru de onoare care s„ fie acordat„ Grupului parlamentar P.R.M. pentru rodnicia pe care o are la scris ∫i Ón fa˛a c„rora, probabil, cei mai prolifici prozatori rom‚ni ar p„li. Numai c„, stima˛i colegi, ∫i aici m„ adresez ∫i colegilor care s-au ad„ugat acestei mo˛iuni, acest bel∫ug de a scrie comport„ ∫i riscuri.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ convenim un lucru, pentru urm„torii ani pe care Ói avem de stat aici, ∫i pe care l-am aplicat atunci c‚nd am creionat Programul de guvernare pentru 2004.

Eu v„ propun s„ mergem pe ideea de a recunoa∫te cifrele oficiale ∫i s„ dezbatem pe aceste cifre, ∫i numai atunci c‚nd avem argumente temeinice de a contesta aceste cifre, dar numai cu metodologii similare, s„ continu„m dezbaterea, pentru c„ dac„ vom folosi fiecare alte cifre, altele dec‚t cele oficiale ∫i bazate pe metodologii atestate de Uniunea European„ ∫i de organismele financiare interna˛ionale, vom risca s„ transform„m dezbaterea parlamentar„ Óntr-un dialog al surzilor.

™i acum, Ón leg„tur„ cu mo˛iunea, este foarte riscant pentru un reprezentant al unei coali˛ii guvernamentale s„ abordeze, hai s„ spunem, s„ Ónfrunte un mesaj de retoric„ populist„, pentru c„ dac„ va combate aceste fraze, i se poate aduce, ∫i pe bun„ dreptate, repro∫ul c„ este insensibil la suferin˛ele rom‚nilor, c„ le ignor„ sau, ∫i mai r„u, c„ nu cunoa∫te realit„˛ile.

George Sabin Cuta∫

#76307

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat Ól invit la microfon pe domnul senator ™tefan Viorel.

Viorel ™tefan

#76519

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ Óncep prin a v„ spune, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Senatul Rom‚niei, c„ pe noi ne intereseaz„ aceast„ dezbatere. Ne intereseaz„ aceast„ dezbatere pentru c„ intr„ Ón centrul preocup„rilor noastre tot ce ˛ine de nivelul de trai al popula˛iei acestei ˛„ri, intr„ Ón centrul aten˛iei preocup„rilor noastre identificarea oric„rei solu˛ii ∫i luarea oric„rei m„suri care ar putea s„ estompeze fenomenul de s„r„cie Ón aceast„ ˛ar„, intr„ Ón centrul preocup„rilor noastre dorin˛a de a veni Ón ajutorul concet„˛enilor no∫tri afla˛i Ón dificultate. ™i iat„ c„ ini˛iatorii mo˛iunii au creat un moment oportun pentru o astfel de dezbatere, ∫i noi vrem s„ profit„m de acest moment, ∫i apreciem faptul c„ reprezentantul Guvernului, Ón r„spunsul prezentat de la acest microfon, a venit cu un material elaborat, dar am dori ca Ón leg„tur„ cu unele inexactit„˛i con˛inute de acest material s„ avem un dialog civilizat, renun˛‚nd la specula˛iile ieftine. Mi-ar fi pl„cut ca colegul meu, domnul pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci Varujan Vosganian, s„ se manifeste de la acest microfon ca un finan˛ist reputat, ∫i nu ca un scriitor reputat.

Personal m„ a∫tept sau am emo˛ii, s-ar putea data viitoare s„ ne prezinte un punct de vedere Ón versuri, cine ∫tie ce se mai poate Ónt‚mpla!

Revenind la fondul problemei, a∫ vrea s„ v„ amintesc c„ Ón luna ianuarie, atunci c‚nd Ón Senatul Rom‚niei am avut o dezbatere pe marginea a ceea ce se dorea a fi o revolu˛ie fiscal„ prin introducerea cotei unice de impozitare, spuneam atunci, de la aceast„ tribun„, c„ aceast„ revolu˛ie va avea un efect clar: avantajarea celor cu venituri foarte mari ∫i dezavantajarea celor cu venituri medii ∫i mici, adic„ a celor mai mul˛i dintre cet„˛enii acestei ˛„ri, ∫i afirma˛ia mea se baza atunci pe o previziune legat„ de modul Ón care vor evolua pre˛urile Ón cursul anului 2005, la utilit„˛i, servicii de strict„ necesitate, produse energetice ∫i a∫a mai departe.

™i iat„ c„, ast„zi, autorii mo˛iunii vin s„ confirme, ∫i, de fapt, spun c„ am avut dreptate. Costul vie˛ii Ón Rom‚nia a crescut.

George Sabin Cuta∫

#88920

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea grupului P.R.M., invit pe domnul senator Claudiu T„n„sescu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Dan Claudiu T„n„sescu

#89093

## **Domnul Dan Claudiu T„n„sescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Domnule ministru,

Orice guvern dornic s„ ocupe jil˛urile de la Palatul Victoria, indiferent de metoda folosit„, Ó∫i arunc„ momeala Ón miezul credibilit„˛ii popula˛iei avide de o via˛„ mai bun„, chiar plin„ de bucurii ∫i bel∫ug, de visuri Óndr„zne˛e ∫i, de ce nu, de speran˛e ascunse.

La urma urmei oricare om dore∫te s„ nu g„zduiasc„ Ón casa lui s„r„cia ∫i neajunsurile, nemul˛umirile ∫i triste˛ile, dar acest lucru se poate Ónt‚mpla numai dac„ acei fanfaroni din timpul campaniilor electorale nu uit„ ce au promis aleg„torilor, aleg„tori care, din p„cate, s-au dovedit pe tot parcursul timpului scurs de la revolu˛ie Óncoace de o naivitate greu de Ón˛eles. Mul˛umit„ acestei naivit„˛i a venit la putere ∫i actualul Guvern T„riceanu, un guvern alc„tuit din patru echipe schilodite de nepricepere ∫i lips„ de profesionalism, care s-au str‚ns ciopor pe ciolanul subtilizat prin minciun„ ∫i fraud„. Ce de promisiuni ame˛itoare, ce de lapte ∫i miere Ómpr„∫tiate pe toate uli˛ele rom‚ne∫ti, ce de jimble rumene pe mesele popula˛iei fl„m‚nde ∫i c‚te alte multe neadev„ruri sc„ldate Ón culorile promi˛„toare ale Guvernului ∫i ale Alian˛ei.

A∫a a Ónceput de fapt marea minciun„ cu care Guvernul actual se angaja s„ reduc„ s„r„cia ∫i ∫omajul, cele dou„ cangrene care erodeaz„ nemilos via˛a rom‚nilor. Dar ce st„, p‚n„ la urm„, la baza na∫terii ∫i men˛inerii s„r„ciei? R„spunsul este simplu: cre∫terea pre˛urilor. Milioane de cet„˛eni sunt supu∫i zilnic la o agresivitate nemaiÓnt‚lnit„ p‚n„ acum, ca urmare a cre∫terii pre˛urilor la toate produsele. Œn pofida faptului c„ guvernan˛ii s-au angajat Ón fa˛a Parlamentului, Ón urm„ cu 9 luni, c„ vor relansa cre∫terea economic„ imediat ce se vor coco˛a pe scaunele din Palatul Victoria, c„ vor restaura bun„starea rom‚nilor, sc„z‚nd Ón mod real rata ∫omajului, c„ vor reduce s„r„cia ∫i vor Ómbun„t„˛i standardul de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice, precum ∫i alte multe reforme menite s„ ridice nivelul de trai, iat„ c„ din cele promise s-a ales praful sau, mai bine zis, guvernan˛ii de fapt au girat Ón aceste 9 luni cre∫terea costurilor vie˛ii cu c‚te 100.000 de lei lunar, adic„ mai precis de la preluarea fr‚ielor puterii de c„tre echipa lui C„lin Popescu-T„riceanu rom‚nii au ajuns s„ suporte o scumpire total„ de aproape 1.000.000 de lei. S„ admi˛i c„ popula˛ia care te-a Ónfipt Ón scaunul puterii s„ suporte aceast„ explozie necontrolat„ a pre˛urilor este un adev„rat act criminal, un fel de genocid nedirijat, o incon∫tien˛„ condamnabil„.

George Sabin Cuta∫

#97984

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., Ól invit la microfon pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005

Puskás Valentin Zoltán

#98229

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distins Senat,

Ast„zi, dezbatem o mo˛iune care are o titulatur„ foarte expresiv„: îExplozia pre˛urilor a devenit insuportabil„ pentru popula˛ie“ ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ a∫a este, este insuportabil„ de circa 15 ani.

Con˛inutul mo˛iunii cuprinde afirma˛ii valabile pentru ultimii 15 ani, numai c„ punctul de vedere al unor partide se schimb„ din 4 Ón 4 ani. Aceea∫i mo˛iune, Ónaintat„ de oricare dintre forma˛iunile politice, putea fi dezb„tut„ acum 2 ani, acum 8 ani, acum 10 ani, dar se schimbau rolurile: cine depune, cine sus˛ine, cine voteaz„ contra.

Din p„cate, stimate colege ∫i stima˛i colegi, explozia pre˛urilor din 1990 ne-a adus acolo unde suntem ∫i pentru acest lucru suntem vinova˛i, Ón primul r‚nd, noi, clasa politic„, dar ∫i societatea rom‚neasc„, am v„zut la inunda˛ii cum se comport„ atunci c‚nd ar trebui s„ pun„ um„rul la munc„.

Sunt valabile afirma˛iile din mo˛iune c„ urm„toarele cre∫teri ale pre˛urilor: la carburan˛i, la combustibili, la gaze, electricitate, energie termic„, scumpirea vie˛ii cet„˛eanului ∫i toate acestea sunt ca o consecin˛„ a cre∫terii pre˛urilor.

Adev„rat este ∫i faptul c„ avem un nivel de trai redus, nivelul veniturilor majorit„˛ii popula˛iei ∫i al pensiei este foarte redus fa˛„ de ˛„rile din Europa. ™i fiscalitatea este cea mai mare din Europa.

Da, aceste probleme exist„, sunt cunoscute de noi to˛i, de 15 ani, sunt cunoscute ∫i de actualul Guvern, ∫i acest Guvern are ∫i un Program de guvernare pentru diminuarea efectelor acestor factori. Nu vreau s„ intru Ón am„nunte, pentru c„ domnul ministru ∫i al˛ii deja au vorbit despre acest lucru, Óns„ trebuie s„ ∫tim c„ rezolvarea acestor probleme nu se poate face de la o zi la alta, de la o lun„ la alta ∫i nici Óntr-un an, doi. Este necesar„ o activitate sus˛inut„ din partea tuturor partidelor politice pentru eliminarea acestor deficien˛e ∫i fiecare guvern Ó∫i propune un anumit lucru, chiar a∫ putea s„ m„ refer, acum, la t„ierea de p„duri, care a fost la fiecare guvernare o problem„, ∫i acum se taie. O s„ vorbesc luni despre acest lucru.

George Sabin Cuta∫

#104278

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., Ól invit la tribun„ pe domnul senator Petru Io˛cu.

Nicolae Petru Io˛cu

#104469

## **Domnul Nicolae Petru Io˛cu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum ne-a amenin˛at P.R.M., fratele mai mic al P.S.D., se ˛ine de cuv‚nt ∫i iat„ c„, ast„zi, Ón locul unor dezbateri pe legi prioritare, a∫a cum P.R.M. ∫i P.S.D. sus˛in, suntem nevoi˛i s„ dezbatem o mo˛iune care nu are nici o leg„tur„ cu realitatea, scris„, probabil, undeva, pe drumul dintre cele dou„ grupuri parlamentare, Óntr-o pauz„ de consult„ri cerut„ de P.R.M.

Ca ∫i la precedenta mo˛iune, g„sim printre semnatari un grup important din r‚ndul senatorilor P.S.D., ceea ce confirm„ c„ aceasta este rezultatul noii alian˛e parlamentare P.S.D.-P.R.M.

Totodat„, constat„m c„ regulile se p„streaz„, adic„ nici un lider marcant al P.S.D. nu se reg„se∫te printre semnatarii mo˛iunii.

Chiar dac„ apar˛in genera˛iei tinere, Ómi aduc bine aminte de Óntrecerile socialiste la nivel de ramur„, dintr-un timp nu demult apus, fapt care genereaz„ printre unii colegi reeditarea acestora la nivel de Senat, ∫i anume Óntrecerea socialist„ la mo˛iuni. Dup„ cum au amenin˛at liderii P.R.M., ziua ∫i mo˛iunea.

Totu∫i, le mul˛umim pentru generoasa reorientare ∫i pentru indulgen˛a de care dau dovad„, acord‚ndu-ne doar o mo˛iune pe s„pt„m‚n„.

De fapt, toat„ aceast„ saraband„ a mo˛iunilor nu serve∫te dec‚t fratelui mai mare, P.S.D., Ón dorin˛a de a prelungi discutarea regulamentului, ∫i, p‚n„ Ón prezent, strategia axei P.S.D.-P.R.M. a reu∫it s„ blocheze lucr„rile Senatului.

Lu‚nd Ón considerare pledoariile celor dou„ forma˛iuni politice Ón care critic„ modul de recalculare a pensiilor, ar trebui s„ aducem la cuno∫tin˛„ cet„˛enilor c„, Ón conformitate cu prevederile Programului de guvernare 2005—2008, unul dintre principalele obiective ale politicii de protec˛ie social„ Ól constituie consolidarea financiar„ a sistemului public de pensii, Ón vederea asigur„rii unui venit adecvat pensionarilor.

Œn scopul Óndeplinirii acestui obiectiv, au fost realizate urm„toarele:

— eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, prin calcularea celor stabilite Ónainte de 1 aprilie 2001;

— majorarea pensiilor agricultorilor, Ón scopul Ómbun„t„˛irii puterii de cump„rare a acestora;

George Sabin Cuta∫

#110730

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupului P.S.D., Ól invit pe domnul senator Simionescu Aurel Gabriel.

Aurel Gabriel Simionescu

#110879

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am semnat mo˛iunea prezentat„ de colegii no∫tri de la P.R.M. nu din sentimentul apartenen˛ei la o doctrin„ sau la un grup politic, ci din cel al apartenen˛ei la poporul rom‚n, la cei care ne-au trimis Ón Parlament prin votul lor ∫i, de asemenea, al sentimentului de solidaritate cu mul˛i dintre concet„˛enii no∫tri care, venind Ón audien˛e, spun: îAm un venit de 2, 3 milioane lei pe familie, cum pot tr„i Ón condi˛iile Ón care pre˛urile sunt cele care sunt?“ Trebuie s„ spunem, de altfel, c„ sintagma îexplozia pre˛urilor“ nu mai este una politicianist„, de Parlament, ci a intrat, din p„cate, Ón limbajul comun al tuturor rom‚nilor ∫i, inclusiv, domnul ministru Barbu vorbea ast„zi despre explozia pre˛urilor la petrol.

Stima˛i colegi, am avut la dispozi˛ie mai multe materiale documentare privind acordarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛ei. De aici reiese c„ peste 520.000 de persoane, respectiv, 2,5% din popula˛ia Rom‚niei, aveau venituri de p‚n„ la 2.800.000 lei ∫i au beneficiat de aceste ajutoare. Sigur, statisticile pot fi discutate, interpretate. Buletinul statistic care ne-a fost

pus la dispozi˛ie vorbe∫te despre un ajutor pentru Ónc„lzire acordat la 894.896 de persoane ∫i despre 826.360 de persoane care au beneficiat de ajutoare sociale Ón trimestrul I 2005. Repet, statisticile pot fi discutate, de aceea, dincolo de statistici ∫i de cifre, crez‚nd c„ vorbele sunt de prisos, am Óncercat ∫i am trecut la fapte, Óncerc‚nd s„ fac o list„ cu necesarul minim pentru o s„pt„m‚n„ pentru o familie cu 2, 3 persoane, s„ vedem care ar fi pre˛urile, c‚t ar costa un astfel de pachet absolut minimal. ™i atunci, rezultatul a fost astfel: dou„ kilograme de m„lai, un kilogram de zah„r, dou„ p‚ini, evident, multiplicate Ón zilele respective, 10 ou„, un kilogram de ro∫ii, o past„ de din˛i, un s„pun ∫i un mic pachet de detergent, un pachet cu paste, un kilogram de lapte, orez, ulei, dou„ kilograme de cartofi, ceap„, telemea ∫i un kilogram de carne. Sigur, dac„ oamenii s-ar hr„ni cu statistici, lucrurile ar fi extraordinare. Numai c„ oamenii nu se hr„nesc cu statistici, ∫i Óntr-o ˛ar„ Ón care hrana nu ar trebui s„ fie o problem„ pre˛urile sunt de alt„ p„rere. M„laiul este 17.000 lei, zah„rul, 24.000 lei, orezul, 20.000 lei, iar uleiul luat ∫i la promo˛ie este aproape 33.000 lei. Sigur, putem discuta dac„ ele au crescut sau au sc„zut, dac„ a fost explozie sau implozie pe o izocor„, pe o izopect„, putem discuta foarte multe lucruri de genul acesta. Realitatea, Óns„, este aceasta. Acestea sunt pre˛urile ∫i acestea sunt veniturile oamenilor. Nu trebuie s„ ne mai mir„m c‚nd din petrolul extras la costuri rom‚ne∫ti ob˛inem benzina la pre˛uri europene, c‚nd energia hidro este identic„ cu energia termo ∫i a∫a mai departe. Este specific rom‚nesc acest lucru.

George Sabin Cuta∫

#116676

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Din partea Grupului P.R.M., invit la microfon pe domnul senator Petru Stan ∫i doresc s„ v„ informez c„ P.R.M.-ul mai are 8 minute.

Petru Stan

#116894

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de Partidul Rom‚nia Mare ∫i sus˛inut„ de Partidul Social Democrat este, de fapt, un bilan˛ al activit„˛ii actualei guvern„ri care scoate Ón eviden˛„ caracterul demagogic al promisiunilor electorale ∫i rezultatele pe m„sur„ ale unui Program de guvernare pe h‚rtie. Vina pentru declinul economic ∫i explozia f„r„ precedent a pre˛urilor trebuie c„utat„ Óntr-o serie de legi emise de Guvern Ón favoarea unei clientele politice, Ón dezorganizarea ˛„rii, prin schimbarea de la conducerea institutelor deconcentrate a unor cadre valoroase ∫i Ónlocuirea acestora cu diletan˛i, Ón cheltuielile mari ∫i nejustificate f„cute f„r„ rost pentru tip„rirea cupoanelor agricole sau pentru denominarea monedei na˛ionale. Explozia pre˛urilor se datoreaz„ ∫i unor privatiz„ri f„cute Ón defavoarea statului rom‚n. Œn urma privatiz„rii îRomtelecom“, convorbirile telefonice din Rom‚nia au devenit de trei ori mai scumpe dec‚t Ón Grecia. Pentru majoritatea pensionarilor, a ˛„ranilor ∫i a ∫omerilor telefonul este un lux, nu o necesitate. Cimentul este mai

scump cu 40% dec‚t Ón Fran˛a, iar Óngr„∫„mintele chimice se v‚nd Ón exterior cu un pre˛ cu 50% mai ieftin ca Ón Rom‚nia. Salariile muncitorilor din societ„˛ile private apar˛in‚nd cet„˛enilor str„ini sunt salarii de subzisten˛„, nedep„∫ind 20—30% din retribu˛ia medie din ˛„rile Uniunii Europene. Sunt cazuri, mai ales Ón industria textil„, Ón care un muncitor din Italia c‚∫tig„ lunar c‚t 10 lucr„tori din Rom‚nia. Nivelul de trai sc„zut, cauzat de explozia pre˛urilor, se datoreaz„ rapacit„˛ii ∫i setei de Ónavu˛ire rapid„ a unor procesatori ∫i comercian˛i. V„ voi da un singur exemplu: dintr-un kilogram de gr‚u care cost„ 3.000 lei se proceseaz„ p‚ine care valoreaz„ 30.000 lei. La fiecare p‚ini∫oar„ de jum„tate de kilogram procesatorul c‚∫tig„ Óntre 5.000 ∫i 8.000 lei. Cine controleaz„ aceste pre˛uri nu se ∫tie. Nu intereseaz„ Guvernul, doar economia este liberal„. Practic, este o b„taie de joc la adresa produc„torului, care d„ faliment, ∫i la adresa celor care m„n‚nc„ p‚ine, care nu sunt pu˛ini. Comer˛ul, Ón special cel cu produse agricole, care asigur„ co∫ul zilnic, este l„sat la voia Ónt‚mpl„rii ∫i practicat de a∫a-zi∫i comercian˛i persoane fizice scuti˛i de plata TVA. Ace∫tia pl„tesc doar un impozit pe activitate ∫i, efectiv, Ó∫i bat joc de produc„tori, care sunt nevoi˛i s„-∫i v‚nd„ produsele la pre˛uri derizorii. Tot ce se vinde Ón pia˛„ este de dou„-trei ori mai scump dec‚t la produc„tor. Legea pie˛elor agricole va func˛iona, probabil, peste 10—15 ani, dar noi tr„im Ón prezent ∫i Guvernul va trebui s„ fac„ ceva, s„ ia m„suri p‚n„ la apari˛ia pie˛elor agricole. Practic, toat„ economia este blocat„ pe fiscalitatea ridicat„, de impozite ∫i taxe aberante, culmin‚nd cu TVA-ul mare la produsele de strict„ necesitate p‚n„ la cablul TV, cu taxe de timbru enorme pentru valoarea unor imobile achizi˛ionate ∫i impozitele pe dob‚nzile bancare. Inclusiv ziarul îRom‚nia liber„“ de ast„zi prezint„ aceast„ situa˛ie sub titlul îSub sat‚rul integr„rii au explodat toate pre˛urile“.

George Sabin Cuta∫

#123623

Domnule senator, v-a∫ ruga dac„ pute˛i s„ concluziona˛i.

V„ mul˛umesc.

Petru Stan

#123731

## **Domnul Petru Stan:**

Œnchei.

Din dorin˛a de a-∫i p„stra popularitatea, deja ∫ifonat„ dup„ 10 luni de guvernare, reprezentan˛ii puterii arunc„ praf Ón ochii rom‚nilor, dispun‚nd din c‚nd Ón c‚nd ieftinirea pre˛urilor fie la medicamente, fie la carburan˛i.

La medicamente, ministrul s„n„t„˛ii a hot„r‚t s„ ieftineasc„ medicamentele cu 7—11% pe seama farmaci∫tilor.

Despre carburan˛i, la comanda puterii, benzinarii ieftinesc benzina cu c‚teva sute de lei, ca dup„ o s„pt„m‚n„ s„ o m„reasc„ cu c‚teva mii de lei. Practic, este invers.

Statul rom‚n trebuie s„ ia m„surile ce se cuvin pentru o protec˛ie social„ real„ a celor lipsi˛i de mijloace de subzisten˛„. Dar pentru a putea veni Ón sprijinul celor n„p„stui˛i, statul trebuie s„ aib„ fondurile necesare. Aceste fonduri se pot constitui numai lichid‚nd corup˛ia, confisc‚nd averile f„cute nelegal, adoptarea de legi care s„ fie Ón consens cu situa˛ia economic„ din ˛ar„, dar ∫i cu cerin˛ele integr„rii europene. BineÓn˛eles, economisirea la institutele de concentra˛ii unde este mare risip„.

P.R.M., Óngrijorat de consecin˛ele nefaste generate de explozia aberant„ a pre˛urilor, solicit„ Guvernului s„ ia m„suri urgente pentru stoparea acestui fenomen care duce Ón continuare popula˛ia Rom‚niei la s„r„cie ∫i disperare.

V„ mul˛umesc.

George Sabin Cuta∫

#125082

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Invit la microfon, din partea Grupului P.N.L.-P.D., pe domnul senator Paul P„curaru. Doresc s„ v„ informez c„ Grupul P.N.L.-P.D. mai dispune de 5 minute.

V„ rog, domnule senator.

Nicolae Paul Anton P„curaru

#125333

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

V„ mul˛umesc.

Sigur c„ lectura Constitu˛iei, a Statutului ∫i a Regulamentului ne duce la concluzia c„ o mo˛iune este un instrument foarte serios al Parlamentului prin care putem s„ analiz„m probleme efectiv importante. Am apreciat efortul intelectual al autorilor mo˛iunii, din p„cate textul, la lectura lui, arat„ ∫i gre∫eli gramaticale, ∫i ortografice, ∫i Ón ceea ce prive∫te con˛inutul, un con˛inut care seam„n„ cu o varz„ care se potrivea cu uleiul domnului Simionescu, adic„ fraze aruncate talme∫-balme∫, f„r„ nici un fel de coeren˛„ ∫i f„r„ nici un fel de leg„tur„.

Tema, Óns„, tema este cu adev„rat important„, fiindc„ problema s„r„ciei ∫i a pre˛urilor este mai mult dec‚t preocupant„ ∫i ea este, a∫a cum spunea ∫i colegul nostru Puskás, o problem„ constant„ Ón aten˛ia rom‚nilor ∫i a politicienilor, de 15 ani Óncoace, din p„cate f„r„ a se g„si r„spunsuri.

™i de ce nu am g„sit r„spunsuri? Pentru c„, Ón locul unei abord„ri serioase, temeinice, bazate pe o fundamentare, o analiz„, o evaluare, am avut parte Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 Rom‚nia, chiar din partea for˛elor politice, chiar semnatare a mo˛iunii, de populisme, de demagogii ieftine, de solu˛ii care de fapt nu au condus la nimic, ci, dimpotriv„, au f„cut popula˛ia s„ cread„ c„ lucrurile se pot rezolva pe cu totul alte c„i dec‚t cele ale muncii, ale seriozit„˛ii, ale atitudinii angajate fa˛„ de propria via˛„, fa˛„ de propriul destin.

S„r„cia, pentru c„ la ea m„ voi referi Ón cele c‚teva cuvinte, a f„cut obiectul a numeroase analize Ón Rom‚nia. Institutul de Calitate a Vie˛ii, Banca Mondial„, C.A.S.P.I.S.-ul, nu mai departe de 2003, au terminat un raport, finalizat cu evaluarea pragurilor de s„r„cie sever„, extrem„, relativ„ ∫i, sigur, analizele f„cute de exper˛ii B„ncii Mondiale sunt Ón momentul de fa˛„, din fericire, continuate de un efort guvernamental care este Óndreptat pe planul na˛ional de dezvoltare.

Cele 6 priorit„˛i mari pe care le are Ón vedere Planul Na˛ional de Dezvoltare sunt toate cu inciden˛„ pe s„r„cie, deci fiecare dintre aceste direc˛ii, ∫i Ómi permit s„ le citez: cre∫terea competitivit„˛ii economice, dezvoltarea moderniz„rii ∫i modernizarea infrastructurii, Ómbun„t„˛irea calit„˛ii mediului, cre∫terea gradului de ocupare ∫i combatere a exploziunii, dezvoltarea economiei rurale ∫i sprijinirea programelor rurale, sprijinirea dezvolt„rii echilibrate a tuturor regiunilor.

George Sabin Cuta∫

#130153

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Din partea Grupului P.S.D., invit la microfon pe domnul senator Cre˛u Ovidiu. Doresc s„ v„ informez c„ Grupul P.S.D. mai are alocate 6 minute.

Ovidiu Teodor Cre˛u

#130364

## **Domnul Ovidiu Teodor Cre˛u:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mul˛umesc celor care sunte˛i Ón sal„, chiar dac„ unii vorbesc la telefon. M„ onoreaz„ prezen˛a dumneavoastr„.

Sunt unul dintre semnatarii acestei mo˛iuni pe care v„ invit s„ o analiza˛i ∫i s„ o judeca˛i cu g‚ndul la cei care, prin votul din noiembrie 2004, ne-au trimis Ón aceast„ frumoas„ sal„ cu aer condi˛ionat, cu fotolii elegante ∫i cu zeci de ma∫ini luxoase care ne a∫teapt„ la scar„, ma∫ini pe care unii dintre votan˛ii no∫tri le-ar putea cump„ra cu salariul pe 50 de ani.

Este o mo˛iune care construie∫te, nu este menit„ s„ d„r‚me, semnatarii nu am cerut demisii sau destituiri, am ar„tat unele dintre problemele grave cu care se confrunt„ popula˛ia ˛„rii, f„r„ a avea preten˛ia c„ le ∫tim pe toate, ∫i am dat ∫i unele solu˛ii pertinente asupra c„rora cei viza˛i, adic„ Guvernul, s„ se aplece cu Ón˛elegere ∫i considera˛ie pentru milioanele de rom‚ni s„raci.

îStatul este obligat s„ ia m„surile de dezvoltare economic„ ∫i de protec˛ie social„ de natur„ s„ asigure cet„˛enilor un nivel de trai decent“ — Constitu˛ia Rom‚niei, art. 47 alin. (1).

Guvernul T„riceanu, a∫a cum s-a ar„tat Ón textul mo˛iunii, a venit la guvernare cu un program menit s„ Ómplineasc„ prevederea constitu˛ional„, chiar mai mult, s„-i fac„ pe rom‚ni s„ tr„iasc„ bine.

Din p„cate, prevederile referitoare la reducerea s„r„ciei, restaurarea bun„st„rii, Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„, cre∫terea calit„˛ii vie˛ii au r„mas la faza declarativ„, iar Programul de guvernare a fost subsumat unei singure cauze, aceea de promovare a cotei unice...

Domnule Ha∫otti, ∫i pentru dumneavoastr„ vorbesc. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 ... aceea de promovare a cotei unice de impozitare, dovedit„ de via˛a de zi cu zi a fi o imens„ gre∫eal„.

Chiar pre∫edintele ˛„rii, domnul Traian B„sescu, afirma recent de la Washington c„ îGuvernul nu este Ón stare s„-∫i duc„ la Óndeplinire propriul Program de guvernare.“

Sub guvernarea T„riceanu, prin reducerea, uneori chiar abandonarea preocup„rilor pentru nivelul de trai al oamenilor, pentru repartizarea echitabil„ a cre∫terii economice Ón bugetul fiec„rei familii, ˛ara cunoa∫te o cre∫tere dramatic„ a diferen˛ierii sociale.

George Sabin Cuta∫

#136159

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.

Av‚nd Ón vedere c„ toate grupurile ∫i-au epuizat timpul alocat, Ól invit pe domnul ministru Barbu pentru a r„spunde Óntreb„rilor care s-au pus. Mul˛umesc.

Gheorghe Barbu

#136388

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

R„spunsul meu va fi relativ scurt. Am Óncercat Ón r„spunsul pe care vi l-am prezentat s„ aducem toate argumentele necesare, sigur, nu Ón totalitatea celor care ar fi putut fi cuprinse Óntr-un astfel de r„spuns, pentru c„ volumul ar fi fost imens.

Ceea ce putem spune, cu siguran˛„, este urm„torul lucru. Œn˛elegem preocuparea dumneavoastr„, Ón m„sura Ón care ea este sincer„ ∫i nu este populist„, Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai al cet„˛enilor Rom‚niei.

Fi˛i Óncredin˛a˛i c„ acest Guvern ∫i aceast„ majoritate nu urm„re∫te altceva dec‚t, a∫a cum a afirmat Ón Programul de guvernare, s„ conduc„ la cre∫terea nivelului de trai, la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, cu costurile ei, acelea care sunt ∫i care trebuie s„ fie suportate nu de un grup, ci de c„tre to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

Caracteriz„rile dumneavoastr„ au fost îminciuni, arogan˛„, incompeten˛„“. Afirma˛ii dure pe care noi, ca reprezentan˛i ai Guvernului, sau eu nu mi-am permis s„ le fac la adresa dumneavoastr„ ∫i nici m„car s„ v„ pun

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/5.X.2005 Óntrebarea: de ce Ón perioada cea mai lung„ din cei 15 ani, c‚nd cel pu˛in o parte dintre semnatarii mo˛iunii au fost la guvernare, nu a˛i luat aceste m„suri ∫i cere˛i Guvernului actual s„ le rezolve pe toate Ón 8 luni?

Cred c„ sunte˛i puternic preocupa˛i ∫i afecta˛i de introducerea cotei unice. Faptul c„ Rom‚nia a Óncasat Ón 8 luni de zile la bugetul de stat venituri mai mari cu 31.000 miliarde lei este dovada faptului c„ introducerea acestei cote unice este un succes ∫i c„ ea este benefic„ pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

Faptul c„ consumurile, Ón principal din domeniul casnic, au crescut foarte mult este o dovad„ c„ Ón Rom‚nia lumea nu tr„ie∫te mai prost, ci tr„ie∫te mai bine. Œn Rom‚nia, Ón primele 7 luni, consumul a crescut cu peste 800 milioane euro. De unde or fi provenind ace∫ti bani, dac„ nu din veniturile nete r„mase Ón buzunarele cet„˛enilor rom‚ni?

Œnc„ o dat„, Óncheind acest r„spuns, f„r„ s„ vreau s„ r„spund fiec„ruia Ón parte, pentru c„ multe dintre cele afirmate de dumneavoastr„ aici sunt f„r„ acoperire ∫i nu au dec‚t o tent„ populist„, solicit, Ón numele Guvernului, senatorilor Rom‚niei s„ resping„ prin vot aceast„ mo˛iune.

Cuprins

Stenograma