Nicolae Paul Anton Pãcuraru

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este cunoscut faptul cã în orice þarã democraticã, opoziþiei îi revine rolul de ”câine de pazã al democraþieiÒ.

Aceasta înseamnã cã, în sistemul politic, între putere ºi opoziþie, se instaleazã o relaþie de interdependenþã, ambele trebuie sã respecte aceleaºi reguli ale jocului. Din pãcate în România de astãzi acest principiu fundamental este încãlcat.

Oricât doreºte domnul prim-ministru sã trimitã spre opoziþie toate relele societãþii, vina pe acest subiect nu poate sã aparþinã decât puterii.

Guvernarea P.S.D. a spart toate modelele clasice de relaþionare între putere ºi opoziþie, punând în pericol fragila noastrã democraþie.

De când s-a instalat la guvernare, P.S.D. ºi-a asigurat, încet, dar ireversibil, o expansiune fãrã precedent în interiorul societãþii româneºti. Nu este însã vorba de o creºtere sãnãtoasã datoratã meritelor sale, câºtigate printr-o bunã guvernare, ci faptului cã P.S.D. s-a întins asupra tuturor domeniilor vieþii sociale din România. A înghiþit administraþia publicã, a fãcut tot ce i-a stat în putinþã pentru a subordona presa ºi instituþiile independente, a acaparat justiþia, transformând-o în afacere de partid. Acestea sunt, fãrã îndoialã, simptome clare ale partidului totalitar, care vrea sã se regãseascã în tot ºi în toate. În al doilea rând, reþeaua clienteralã, bine cunoscuþii ”baroni localiÒ, care sufocã întreaga Românie. Fiefurile acestor reprezentanþi de frunte ai P.S.D.-ului, unde Domniile lor sunt pe deplin suverani, ne duc cu gândul fie la rânduielile Evului Mediu, fie la zonele de influenþã ale clanurilor mafiote.

Fie ºi ziua de astãzi aratã cã P.S.D.-iºti au câºtigat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai toate licitaþiile pentru cornul ºi laptele guvernamental.

De fapt, în orice domeniu, fie el de construcþii, de infrastructurã, de mediu, oriunde sunt resurse de împãrþit, mai-marii puterii stau cu pâinea ºi cuþitul în mânã, împãrþind-o discreþionar.

În al treilea rând, P.S.D. se susþine pe structurile statului ºi s-a dovedit, la rândul sãu, un susþinãtor de nãdejde al birocraþiei ºi al administraþiei de stat. Zeci de autoritãþi publice nou-înfiinþate, ajutoare financiare la tot pasul, pentru structuri economice neperformante, privatizãri ºi restructurãri mult întârziate, reticenþa faþã de proprietatea privatã, legislaþia potrivnicã investitorilor privaþi, supradimensionarea programelor de protecþie socialã,

toate acestea nu fac altceva decât sã perpetueze mitul statului atotputernic, supraponderal, un stat care, fãrã îndoialã, îi pune la adãpost pe guvernanþii sãi.

În al patrulea rând, din Piaþa Victoriei, România este o þarã de vis. Fiecare intervenþie a primului-ministru aduce câte o veste bunã pentru români: Acordul Stand-by cu F.M.I.-ul, Acordul PSAL II cu Banca Mondialã, Summit-ul de la Praga, toate sunt lucruri minunate, doar cã nu þin, în exclusivitate, de meritele Guvernului Adrian Nãstase.