Nicolae V„c„roiu

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Da. V„ mul˛umim.

Œn Óncheierea dezbaterilor, v„ rog s„ permite˛i s„ invit la microfon pe domnul Mihai T„n„sescu, ministrul finan˛elor publice, pentru a da r„spunsurile necesare.

## **Domnul Mihai Nicolae T„n„sescu —** _ministrul_

## _finan˛elor publice:_

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ fac c‚teva comentarii de ordin general vizavi de lu„rile de cuv‚nt ∫i a∫ vrea s„

Óncep cu faptul c„ nu consider c„ dezbaterea la jum„tatea lunii noiembrie a Legii bugetului de stat ∫i a Legii bugetului asigur„rilor sociale este un dispre˛ sau un regim de urgen˛„ care trebuie f„cut Ónainte de alegeri.

Aceasta dovede∫te faptul c„ actualul Guvern, chiar dac„ suntem Óntr-o perioad„ electoral„, Ó∫i continu„ activitatea ∫i Ó∫i prezint„ Ón fa˛a ale∫ilor cele mai importante legi ∫i anume legile bugetare.

De aceea, cred c„— ∫i a∫ vrea s„ v„ mul˛umesc—, discutarea Ón aceast„ perioad„, Ónainte de sf‚r∫itul anului, a celor mai importante legi financiare ale ˛„rii s„ aib„ loc acum ∫i, sigur, s„ permit„ ca la Ónceputul de an 2005 Rom‚nia s„ aib„ legile aprobate, Ón a∫a fel Ónc‚t ordonatorii de credite s„ poat„ s„-∫i desf„∫oare activitatea Ón mod normal.

Spre surprinderea mea, ast„zi am auzit foarte multe teorii economice noi. Mi le-am notat ∫i, sigur, a∫ vrea s„ le verific. Ele sunt Ón total„ contradic˛ie cu ceea ce exist„ la ora actual„ Ón teoria economic„ ∫i Ón special Ón teoria economic„ liberal„.

Este de-a dreptul surprinz„tor s„ vezi cum oameni de marc„ din aceast„ zon„ politic„ fac ni∫te confuzii majore Ón ceea ce prive∫te realitatea economic„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, modul de calcul a unor indicatori simpli, repet, simpli de economie.

A∫ vrea s„ spun totu∫i c„ Ón aceast„ perioad„ de timp, foarte mul˛i au vorbit despre datoria public„, datoria public„ intern„, datoria public„ extern„. Este de datoria mea s„ v„ informez c„ Ón aceast„ perioad„ de timp, 2001—2004, datoria public„ extern„ a sc„zut ca pondere Ón produsul intern brut, deci Ón traducere p.i.b., a avut un ritm de cre∫tere superior cre∫terii datoriei ∫i interne ∫i externe. Aceasta, de fapt, arat„ s„n„tatea finan˛elor publice ale unei ˛„ri.

Dac„ Ón anul 2000 datoria extern„ reprezenta 22,1% din p.i.b., la mijlocul anului 2004 aceasta reprezint„ 17,5% din p.i.b., repet, 17,5%. Œn descre∫tere cu 5 puncte procentuale fa˛„ de sf‚r∫itul anului 2000.

Œn ceea ce prive∫te datoria public„ intern„, la sf‚r∫itul anului 2000 aceasta era 9,2% din p.i.b. La mijlocul anului 2004 ea reprezint„ doar 5,1% din p.i.b. Ace∫tia sunt indicatorii care sunt lua˛i Ón calcul, aceasta arat„ de fapt starea unei ˛„ri. Iar Rom‚nia se Óncadreaz„, din acest punct de vedere, la o limit„ inferioar„ Ón ceea ce prive∫te gradul de Óndatorare.

Se vorbea aici despre specialit„˛i mai vechi Ón ceea ce prive∫te cre∫terea de arierate, despre cre∫teri economice, repet, ∫i este surprinz„tor s„ vezi erori de genul c„ arieratele influen˛eaz„ sau au o leg„tur„ Ón cre∫terea economic„, deci aceste teze sunt absolut aberante. A∫ vrea s„ v„ readuc aminte, stima˛i colegi, cre∫terea economic„ este dat„ de al˛i factori ∫i nu de arierate. Descre∫terea arieratelor este un fenomen care poate s„ conduc„ la cre∫tere economic„, ceea ce s-a Ónt‚mplat. Noi vorbim de arierate c‚nd aceast„ specialitate a domnilor din C.D.R. la sf‚r∫itul anului 2000 reprezenta 40% din p.i.b., plec‚nd de la 35% Ón 1996? A fost v‚rful, repet, v‚rful volumului de arierate Ón economie, sf‚r∫it de an 2000, stima˛i colegi. Dac„ ne uit„m pe Internet ∫i deschidem calculatorul, cred c„ to˛i avem acest lucru, ∫i lu„m bilan˛urile care sunt afi∫ate Ón