Nicolae V„c„roiu

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Invit la microfon pe domnul Ioan Vida, pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale.

## **Domnul Ioan Vida** — _pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor legiuitoare, Domnule prim-ministru, Preafericite Patriarh, Eminen˛a Voastr„, Domnilor parlamentari, Stima˛i invita˛i, Onorat auditoriu,

Œmplinirea a 140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului ∫i de la na∫terea bicameralismului Ón Rom‚nia Ómi ofer„ prilejul de a confirma c„ bicameralismul nu este un fenomen legat Ón exclusivitate de federalism ∫i mai ales c„ Rom‚nia s-a n„scut, s-a situat de la Ónceputurile sale pe un trend istoric pozitiv.

Din secolul al XIX-lea ∫i p‚n„ Ón secolul XXI bicameralismul a ajuns la cote remarcabile la nivel mondial. Aproape 70 din statele federale ∫i unitare ale lumii au parlamente bicamerale.

Cred c„ nu Ónt‚mpl„tor istoria rom‚nilor a legat consacrarea sistemului parlamentar bicameral ∫i constituirea Senatului, ca, ini˛ial, Corp Ponderator, de momentul decret„rii ∫i promulg„rii de c„tre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 2 mai 1864, a primei Legi fundamentale a Rom‚niei, ce emana de la o autoritate rom‚neasc„, anume Statutul dezvolt„tor al Conven˛iei de la Paris din 7/19 august 1858.

N„scut„ Óntr-o conjunctur„ politic„ intern„ tensionat„, aceast„ lege exprima prin con˛inutul s„u, mai mult dec‚t ar fi putut s„ o fac„ orice alt instrument interna˛ional, fr„m‚nt„rile ∫i necesit„˛ile unei societ„˛i ale c„rei clase politice Ó∫i asuma din ce Ón ce mai evident rolul de reprezentant al nevoilor na˛ionale. Œn acest context, realitatea unui joc politic veritabil a condus la tensiuni insurmontabile Óntre institu˛iile statului, disensiunile ∫i contradic˛iile dintre puterea executiv„ ∫i cea legislativ„ unicameral„ neput‚nd fi rezolvate. Astfel, s-a impus necesitatea unei a treia for˛e, care, a∫a cum anun˛a domnitorul Alexandru Ioan Cuza îva ∫ti a feri ciocnirile Óntre puterile statului, va men˛ine echilibrul Óntre d‚nsele ∫i a∫a va ap„ra neatinse Pactul fundamental ∫i libert„˛ile publice ale Rom‚niei“.

Departe de a r„m‚ne doar un moment izolat Ón istoria parlamentarismului rom‚nesc, generat de nevoi temporare, bicameralismul s-a impus ∫i Ón Constitu˛ia din 1866, g„sindu-∫i un generos sprijin Ón reprezentan˛ii curentului conservator ∫i Ón Ónsu∫i noul domnitor Carol I.

Justificat„ at‚t de modelul bicameral al statelor europene, dar ∫i de necesitatea de a modera ac˛iunea legislativ„, reduc‚nd atotputernicia unei singure adun„ri, existen˛a Senatului venea s„ asigure echilibrul at‚t de necesar al societ„˛ii, Ón procesul elabor„rii ∫i adopt„rii unei legisla˛ii dedicate cu prec„dere marilor reforme.

Asumat deja ca o tradi˛ie, bicameralismul ∫i, implicit, existen˛a Senatului au fost preluate Ón Constitu˛iile din 1923 ∫i 1938.

Œn toat„ aceast„ perioad„ de timp, prin vocea Senatului au fost exprimate cu curaj, talent ∫i spirit de r„spundere cele mai acute n„zuin˛e na˛ionale. Astfel, pot fi amintite numele lui Constantin I. Nicolaescu, pre∫edintele Senatului, care Ón 1927 se pronun˛a Ómpotriva tendin˛elor preconizate de fascism, de desfiin˛area vie˛ii constitu˛ionale, a lui Grigore Gafencu, care Ón 1934 aten˛iona asupra pericolului care Ól reprezint„ cel de-Al Treilea Reich, dar ∫i al senatorului academician ™tefan Ciobanu, care s-a pronun˛at Ón numele parlamentarilor ∫i frunta∫ilor vie˛ii publice ∫i culturale dintre Prut ∫i Nistru.