Nicolae V„c„roiu

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Problema este mai complicat„. Ea a Ónceput Ón 1952, Óntr-o formul„ de cooperare cu suedezii, ∫i am Ónceput restituirea datoriei prin re˛inerea unui anumit comision din exporturile rom‚ne∫ti care se f„ceau pe pia˛a suedez„. S-a ajuns p‚n„ Ón 1982, c‚nd datoria extern„ c„tre Suedia s-a Ónchis, practic, de∫i noi mai aveam de pl„tit circa 6.000.000 dolari. De acolo s-a pornit.

Dup„ Revolu˛ie, ABB-ul a primit o exclusivitate din partea Guvernului suedez pentru discu˛ie. Era la nivel de Guverne. A venit Ón Rom‚nia, a solicitat 2 miliarde de dolari, pe urm„ 3,5 miliarde de dolari, pe ni∫te calcule f„cute de ei, dar care nu aveau nici un fundament, pentru c„ sunt ni∫te clauze legate de datoriile dinaintea celui de Al Doilea R„zboi Mondial. Nu curg dob‚nzile, exist„ un anumit mod de plat„.

S-au tot derulat presiuni p‚n„ s-a ajuns la formula din 1996 — poate gre∫esc, domnule secretar de stat —, c‚nd suedezii au redus preten˛iile la vreo 800 milioane dolari. Œn 1997, 1998, 1999 au fost discu˛ii cu to˛i cei care au fost, pe r‚nd, prim-mini∫tri, mini∫tri de finan˛e, pentru c„ ei erau cei implica˛i. Au urmat apoi 2000 ∫i 2001, s-a redus la 120 milioane, care a ∫i fost pl„tit„.

Deci, din 1997 p‚n„ Ón 2000 ∫i dup„ 2000, mini∫trii de finan˛e, ave˛i o situa˛ie. Restul sunt discu˛ii colaterale, faptul c„ firma ABB, prin diferite componente ∫i filiale, este prezent„ Ón Rom‚nia, fiind unul dintre cei mai mari produc„tori de utilaj energetic ∫i, mai ales, de cazane performante ∫i arz„toare. V-am dat eu un scurt istoric, domnule senator, pentru a v„ putea contura, dup„ aceea, o Óntrebare mai clar„ legat de acest lucru.

Domnul ministru al justi˛iei, efectiv, p‚n„ nu se fac ni∫te declara˛ii oficiale ∫i vine un document, este greu s„ fac„ vreo afirma˛ie.

## **Domnul Eugen Mih„escu**