Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Deschid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi Óncep‚nd cu declara˛iile politice, urm‚nd ca dup„ aceea s„ aprob„m ordinea de zi, pentru a c‚∫tiga pu˛in timp ∫i s„ atragem aten˛ia Grupului parlamentar al P.S.D. s„ se Óncadreze Ón program.

Sunte˛i de acord?

BineÓn˛eles!

Œl invit la microfon pe domnul Adrian Mihai Cioroianu din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.

Este aici?

Da!

V-a∫ ruga s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Ca ∫i dumneavoastr„ sunt cucerit de aceast„ atmosfer„ intim„ Ón care... Nu mai este intim„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, s„ mai a∫tept„m un minut, v„ rog, pentru c„ domnii senatori ai Grupului parlamentar P.S.D. intr„ Ón sala de ∫edin˛„.

Nu este corect. Rog Grupul parlamentar al P.S.D. s„ respecte programul. V„ rog foarte mult!

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Este Ón datul nostru s„ Óncepem mai relaxa˛i, chiar ∫i atunci c‚nd sunt subiecte delicate Ón prezent, ∫i sunt convins c„ ∫i al˛i colegi senatori vor aduce Ón discu˛ie situa˛ia celor trei ziari∫ti care deocamdat„ ne este necunoscut„.

Din p„cate ∫i ceea ce vreau s„ v„ prezint ast„zi este o problem„, Ón opinia mea, destul de grav„ ∫i Óncerc eu Ónsumi s„ trec, la fel ca ∫i dumneavoastr„, peste relaxarea aceasta de Ónceput.

Œn esen˛„ cred c„ nu mai este cazul, suntem oameni c‚t de c‚t ini˛ia˛i asupra prezentului ∫i asupra secolului Ón care cu to˛ii ne-am n„scut. Ne aducem aminte ce a Ónsemnat Andrei Jdanov Óntr-o anumit„ perioad„ a istoriei acestui continent, p„rintele realismului socialist, cel care a tutelat Ón toamna anului 1947 apari˛ia Cominform-ului. Problema este c„ realismul socialist a murit, a murit ∫i Cominform-ul, Andrei Jdanov a plecat ∫i el spre ceruri, dar surprinderea mea ∫i subiectul scurtei declara˛ii pe care am s„ o fac trimit la o serie de clone jdanoviste care, spre nepl„cerea noastr„, au ap„rut Ón lunile din urm„ Ón sora noastr„, uneori vitregit„ de soart„ ∫i de istorie, Republica Moldova.

Despre ce este vorba? Un institut pentru rela˛ii interna˛ionale din Chi∫in„u a girat editarea unui manual de istorie contemporan„ pentru clasa a XII-a, aprobat cu o larghe˛e terifiant„ de Ministerul Educa˛iei din Republica Moldova, manual Ón care cred eu c„ orice cititor de-acum ∫i Ón veacul vecilor, arunc‚ndu-∫i ochii, va r„m‚ne cu o impresie destul de nepl„cut„ referitoare la rom‚nismul de la Ónceputul acestui secol.

Sigur c„ este destul de delicat s„ invit„m Chi∫in„ul la un parteneriat Ón aceast„ problem„, a∫a cum Fran˛a ∫i Germania deja au anun˛at. Cei care sunte˛i, c‚t de c‚t, ini˛ia˛i probabil a˛i auzit c„ ministerele celor dou„ ˛„ri au pus la cale apari˛ia unui manual comun de istorie, Fran˛a ∫i Germania. O mai bun„ manier„ de a reconcilia trecutul eu nu cred c„ exist„!

V„ da˛i seama c‚t ne-am bucura s„ fim ∫i noi m„car contemporani cu un manual de istorie balcanic„ sau cu un manual de istorie comun„... nu ∫tiu, Rom‚nia cu Ungaria, m„car, ca du∫mani istorici.

## Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domni∫oara senator Corina Cre˛u, din partea Grupului parlamentar social-democrat.

Urmeaz„ doamna senator Viorica Georgeta Pompilia Moisuc.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu vin Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ vorbi despre acest eveniment despre care a amintit ∫i colegul nostru, domnul senator Adrian Mihai Cioroianu. Este vorba despre consecin˛ele acestui eveniment tragic,

dramatic, eveniment petrecut Ón cursul zilei de ieri. Este vorba despre dispari˛ia celor trei jurnali∫ti Ón Irak.

Este vorba despre un eveniment tragic nu numai pentru familiile celor trei jurnali∫ti, ci ∫i pentru breasla gazetarilor, dar ∫i pentru Óntreaga societate rom‚neasc„. Este, de fapt, o Óncercare, c„reia noi, ca ˛ar„, trebuie s„-i facem fa˛„ ∫i care trebuie s„ aib„ drept scop suprem, Ón opinia noastr„, salvarea celor trei gazetari. ™i cred c„ sunte˛i aici de acord cu mine c„ nici un efort nu este Ón zadar ∫i nu este de prisos pentru a salva aceste vie˛i omene∫ti.

Deci m„ adresez dumneavoastr„, Ón primul r‚nd, pentru a v„ exprima emo˛ia ∫i Óngrijorarea provocate de vestea dispari˛iei celor trei jurnali∫ti rom‚ni Ón Irak, jurnali∫ti care se aflau acolo pentru a-∫i face cu seriozitate ∫i profesionalism datoria de a informa opinia public„ direct de la surs„ Ón leg„tur„ cu situa˛ia din Irak.

Personal Ói cunosc foarte bine pe cei trei ziari∫ti ∫i am apreciat Óntotdeauna devotamentul lor fa˛„ de profesia de jurnalist, fa˛„ de profesia lor, dar dincolo de aceast„ stare de ∫oc este evident c„ autorit„˛ile rom‚ne trebuie s„ depun„ toate eforturile pentru salvarea celor trei jurnali∫ti, ∫i am Ón˛eles c„ s-au depus deja eforturi, ∫i noi sprijinim toate aceste eforturi pentru salvarea jurnali∫tilor. Dar, Ón opinia noastr„, dispari˛ia sau r„pirea celor trei ziari∫ti poate genera o adev„rat„ traum„ colectiv„ pentru Rom‚nia, care ne va obliga s„ reg‚ndim modul Ón care abord„m subiecte sensibile care ˛in de interesul na˛ional.

™i aici trebuie s„ spun c„, dup„ opinia mea, legat de aceste subiecte, cei care au venit la putere trebuie s„ manifeste mai mult„ responsabilitate atunci c‚nd au loc asemenea evenimente nepl„cute.

Sondajul CURS dat publicit„˛ii, de fapt, printr-o stranie coinciden˛„, chiar Ón ziua dispari˛iei celor trei arat„ o sl„bire semnificativ„ a sprijinului cet„˛enilor ˛„rii pentru prezen˛a trupelor rom‚ne Ón Irak.

Invit la microfon pe doamna senator Viorica Moisuc. Urmeaz„ domnul senator Frunda György.

## **Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:**

Cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ∫i cu cea a doamnelor ∫i domnilor senatori voi face pu˛in not„ discordant„ Ón ceea ce prive∫te declara˛iile politice. Nu este o declara˛ie politic„. V„ rog s„-mi permite˛i s„ evoc Ón fa˛a dumneavoastr„ un moment pe care nu ar trebui s„-l uit„m, dar pe care presa l-a uitat. Nu prea e prezent nic„ieri, Ón afar„ de asear„, la o emisiune pe postul TV îCultural“, unde unii dintre str„luci˛ii istorici pe care Ói mai avem, un coleg vechi ∫i prieten al meu, Ion Calafeteanu, s-a referit pe larg la problema aceasta grav„, sensibil„ ∫i drag„ nou„, unirea Basarabiei cu Rom‚nia, al„turi de unul dintre cei mai str„luci˛i doctoranzi pe care i-am avut, Ludmila Rotari, de la Chi∫in„u, care a scris o carte, publicat„ deja, îMi∫carea subversiv„ Ón Basarabia, 1919—1924“, carte care, din p„cate, nu se g„se∫te de v‚nzare, pentru c„, neav‚nd bani, tirajul a fost extraordinar de mic.

Doamnelor ∫i domnilor, 27 martie — Ón c‚teva cuvinte numai — a fost primul dintre momentele de Ón„l˛are sufleteasc„ a na˛iunii rom‚ne Ón 1918, pentru c„ a Ónsemnat Unirea Basarabiei cu patria-mam„. A fost momentul Ón care na˛iunea rom‚n„ din Basarabia, con∫tient„ de trecutul s„u ∫i de misiunea istoric„ pe care o avea, a luat decizia, prin Sfatul ˛„rii, prin puterea legal„ de la Chi∫in„u, s„ se uneasc„ cu ˛ara, printr-o majoritate cov‚r∫itoare exprimat„ Ón acest Parlament. Aceasta a fost prima unire. Ea a fost momentul care a venit dup„ alte dou„ momente extrem de importante, ∫i anume autonomia Basarabiei, declarat„ la 2 decembrie 1917, Ón condi˛iile destr„m„rii Imperiului Rus, urmat„ de Declara˛ia de independen˛„ a Republicii Populare Democratice Moldovene∫ti, la 24 ianuarie 1918, moment care evoc„, totodat„, ∫i mica unire dintre Moldova ∫i Muntenia, moment care, practic, a pus bazele Rom‚niei moderne.

Doamnelor ∫i domnilor,

Timpul nu-mi permite, datorit„ algoritmului, s„ mai continuu, a∫ putea s„ mai spun multe lucruri, a∫ vrea s„ spun multe lucruri, dar cred c„ acest t‚n„r coleg al meu Adrian Cioroianu a f„cut Ón fond o completare fericit„ a ceea ce am vrut s„ mai spun, ∫i anume faptul c„ ast„zi asist„m la lucruri ur‚te Ón Basarabia. Sunt unul dintre cei care s-au r„zboit ∫i cu Lazarev, la vremea respectiv„, ∫i cu Vasile Stati, cu acea îCronologie a Moldovei Ón date“,

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Frunda György. Urmeaz„ domnul senator Mihail Lupoi.

## **Domnul Frunda György:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„pt„m‚na trecut„ domnul senator Ion Iliescu, fostul pre∫edinte al Rom‚niei, a fost la T‚rgu-Mure∫. Printre declara˛iile pe care le-a f„cut a spus c„ pentru evenimentele tragice din martie 1990 de la T‚rgu-Mure∫ vinova˛i se fac ungurii din T‚rgu-Mure∫, comunitatea maghiar„, ceea ce este din partea Domniei sale o sus˛inere nesincer„ ∫i neadev„rat„. Este nesincer„ pentru c„ Ón calitate de pre∫edinte al statului a aflat exact care au fost factorii care au determinat tragedia de la T‚rguMure∫ ∫i a fost neadev„rat„ pentru c„, iat„, dup„ 15 ani, Óncearc„ s„ deformeze istoria real„ a ˛„rii noastre.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Una dintre m„surile Ón˛elepte ale Consiliului Frontului Salv„rii Na˛ionale din ultimele zile ale lui decembrie 1989 a fost trecerea serviciilor secrete sub controlul Armatei. Aceasta respecta at‚t tradi˛ia rom‚neasc„ interbelic„, c‚t ∫i uzan˛ele europene. A fost momentul c‚nd cei mai mul˛i dintre fo∫tii securi∫ti s-au sim˛it afecta˛i, s-au sim˛it amenin˛a˛i c„-∫i vor pierde nu numai slujba, ci ∫i libertatea pentru f„r„delegile pe care le-au f„cut zeci de ani ∫i au trebuit s„ inventeze ceva. ™i au mers la cea mai slab„ verig„ a lan˛ului, la veriga na˛ionalist„. Aminti˛i-v„, v„ rog, din primele zile ale lui 1990 au Ónceput, Ónt‚i rar, pe urm„ tot mai des, Ón diferite publica˛ii, sub diferite nume, s„ apar„ articole care vorbeau despre pericolul pierderii Transilvaniei, despre mi∫c„ri secesioniste Ón Transilvania. La T‚rgu-Mure∫ au ap„rut articole de ziar care au fost publicate la V‚lcea, de exemplu, care spuneau c„ îpe Prefectura ∫i Prim„ria din T‚rgu-Mure∫ flutur„ steagul Ungariei“, se scria c„ îungurii joac„ fotbal cu capetele rom‚nilor pe str„zile din T‚rgu-Mure∫“, lucruri care, bineÓn˛eles, nu erau adev„rate, ∫i z‚mbetele dumneavoastr„ sunt absolut Óntemeiate, numai c„ Ón acel moment, la ni∫te oameni cu o cultur„ destul de joas„ ∫i foarte emo˛ional„ din punct de vedere na˛ional, a avut ni∫te efecte. ™i atunci ace∫ti securi∫ti au putut s„ mearg„ pe ni∫te v„i, Ón ni∫te sate, unde ace∫ti oameni au fost influen˛a˛i de ceea ce spuneau unii preo˛i din amvon, c„ îexist„ pericolul pierderii Transilvaniei, c„ studen˛ii rom‚ni sunt da˛i afar„ de la U.M.F.-ul din T‚rgu-Mure∫“, ∫i pe 19 martie, f„r„ nici un motiv, camioane cu oameni foarte simpli, nu contest, mul˛i dintre ei de bun„-credin˛„, indu∫i Ón eroare, marea lor majoritate sub influen˛a b„uturilor alcoolice, s-au oprit Ón centrul ora∫ului T‚rgu-Mure∫ cu r„ngi, cu topoare, cu tot ce se poate lovi ∫i au distrus unul dintre îcentrele

Domnul senator Mihai Lupoi, ave˛i cuv‚ntul. Ave˛i la dispozi˛ie dou„ minute.

Urmeaz„ domnul senator Marius Marinescu.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Aveam alt subiect la declara˛ia politic„, monopolul privat din industria cimentului din Rom‚nia. Am s„ renun˛ — ∫i am dat stenografei s„ consemneze — ∫i pentru c„ subiectul de actualitate pentru toat„ lumea este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 r„pirea ziari∫tilor Ón Irak, ∫i pentru c„, probabil, dintre dumneavoastr„ sunt cel care a fost cel mai mult Ón Irak, ∫i Ónainte de ocupa˛ie, ∫i dup„, ∫i a∫ vrea s„ v„ aduc aminte c‚teva lucruri.

Principalii artizani ai implic„rii Rom‚niei din punct de vedere militar Ón Irak se g„sesc Ón banca din dreapta: senatorul Iliescu, senatorul Geoan„, senatorul Popescu ∫i trebuie s„-∫i asume Ón Óntregime consecin˛ele acestei implic„ri.

2. A∫ vrea s„ nu uita˛i c„ tot sub patronajul P.S.D.-ului autoritatea celui care poate s„ prelungeasc„ termenul sau s„ m„reasc„ num„rul solda˛ilor implica˛i a trecut la Pre∫edin˛ie. Eu cred c„ e cazul s„ revin„ sub autoritatea Parlamentului.

Vreau s„-i precizez doamnei senator Corina Cre˛u, cu toat„ simpatia pe care i-o port, c„ rom‚nii, acolo, au trupe de poli˛ie militar„ ∫i informa˛ii militare. Nu facem nici un fel de poduri sau de drumuri.

Œn Afganistan, de unde ru∫ii, care sunt vecini ∫i direct interesa˛i ∫i foarte interesa˛i, au plecat cu coada Óntre picioare, la ora actual„, solda˛ii rom‚ni se p„zesc pe ei Ón∫i∫i ∫i, din c‚nd Ón c‚nd, c‚te un convoi de demnitari. Acesta este marele succes pe care l-am ob˛inut Ón Afganistan.

Eu am spus ∫i acum doi ani, c‚nd m-am Óntors din Irak, c„ va fi r„zboi civil ∫i am avut dreptate. V„ spun ∫i acum c„ situa˛ia este ∫i mai tragic„. Ace∫ti ziari∫ti — ∫i v„ spun cu certitudine pentru c„ am vorbit, ast„zi, Ón Irak, cu persoanele pe care le cunosc, ∫i cunosc persoane Ón mediul religios de acolo, la nivel foarte Ónalt — au fost r„pi˛i, ini˛ial, de o grupare, s„ zic a∫a, de bandi˛i, iar, la ora actual„, au fost cump„ra˛i de Al-Zarqawi. Ei nu se ocup„ cu r„piri, ei cump„r„ ace∫ti prizonieri. Situa˛ia lor este extraordinar de grav„. Al-Zarqawi nu elibereaz„ niciodat„ prizonieri.

Œn aten˛ia domnului Philippe Questiaux

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn scurtul timp alocat independen˛ilor, voi Óncerca s„ trag un semnal de alarm„ privitor la Ónlocuirea monopolului de stat cu monopolul privat, individual sau de cartel.

Citesc Ón ziare, zilnic, despre corup˛ia din sistemul de stat, dar nimic despre corup˛ia din sistemul privat, care apare, mai ales, Ón marile multina˛ionale, unde angaja˛ii rom‚ni p„trund ca un virus Ón calculatoare ∫i contamineaz„ ∫i reprezentan˛ii str„ini ai acestor mari companii, Óncep‚nd cu re˛elele de supermarketuri, unde pentru a p„trunde cu un produs trebuie s„ dai ∫pag„ consistent„ directorului de achizi˛ii, p‚n„ la produc„torii de combustibili ∫i ciment.

Pentru a nu m„ lua dup„ zvonuri am adoptat pozi˛ia unui dealer vizavi de celebrul colos îLafarge“. De∫i firma pe care o reprezent„m, chipurile, avea un istoric de plat„ ∫i de activitate impecabil, recunoscut ∫i bine cunoscut reprezentan˛ilor multina˛ionalei îLafarge Romcim“, nu a reu∫it s„ Óncheie nici un contract Ón condi˛iile similare altor firme din jude˛ul Dolj care apar˛in rudelor sau prietenilor familiei directoarei de v‚nz„ri Pavlov. Familia Pavlov a transformat concernul îLafarge“ Óntr-o feud„ proprie, cu ∫tirea sau nu a pre∫edintelui francez, cu care nu am reu∫it s„ am nici o discu˛ie direct„ pentru a-i prezenta situa˛ia.

Cer Consiliului Concuren˛ei ∫i organismelor Óns„rcinate cu supravegherea postprivatizare s„ se implice ∫i s„ ancheteze activit„˛ile de cvasimonopol, mai ales Ón industria cimentului, iar Guvernului Rom‚niei s„ suspende taxele vamale la ciment, pentru a aduce pre˛urile pe pia˛a intern„ la un nivel normal. Altfel, nu facem dec‚t s„ ne polu„m ˛ara ∫i s„ vindem produse energointensive la pre˛uri modice la export, ∫i s„ se recupereze paguba din pre˛urile la intern. ™i atunci, m„ Óntreb, la ce bun o revolu˛ie ∫i privatizarea dac„ facem exact ce f„cea ∫i regimul Ceau∫escu, dar nu Ón beneficiul ˛„rii, ci al unor animale de prad„ care ac˛ioneaz„ conform unor reflexe condi˛ionate de tip Pavlov, oriunde le miroase a bani?

Ne g‚ndim la autostr„zile pe care vrem s„ le construim acum, dar a f„cut cineva un calcul c‚t ciment intr„ la o astfel de investi˛ie? Face˛i-l ∫i ve˛i Ón˛elege de ce autostrada noastr„ cost„ de c‚teva ori mai mult dec‚t altele similare, pentru c„ la noi, ca la nimeni, sat f„r„ c‚ni, s-au respectat angajamentele investi˛ionale postprivatizare asumate referitoare la protec˛ia mediului sau numai cele privitoare la o a∫a numit„ aliniere a pre˛urilor, care se face Óntotdeauna Ón sus. La noi cre∫te sau scade dolarul, pre˛urile se duc Ón sus, raportate la cele europene, la fluctua˛ia cursului ∫i, mai nou, la conjunctura intern„. Cine s„ mai Ón˛eleag„?

V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Marinescu Marius, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Otilian Neagoe.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

## **Domnul Marius Marinescu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Asist„m de la o vreme Óncoace la o serie de atacuri extrem de violente ale opozi˛iei Ómpotriva doamnei ministru Macovei. Sigur, motiva˛ia acestor atacuri st„ tocmai Ón frica fo∫tilor guvernan˛i, manifestat„ nu o dat„, c„ uria∫ul mecanism al corup˛iei va fi strivit.

Dac„ pentru domnul senator Iliescu discursul duplicitar, incoerent, antidemocratic a devenit o realitate cotidian„, m„ mir„ profund pozi˛ia unor membri mai tineri ai P.S.D.-ului care, Ón locul unei analize critice privind marile erori comise de fostul Executiv de la Palatul Victoria, sus˛in jocul murdar al îdinozaurilor“ lui Cozm‚nc„.

Despre ce erori vorbesc? P„i, dragi colegi mai tineri din P.S.D., sper c„ m„car pentru moment v„ pute˛i Óntreba de ce clauza de salvgardare amenin˛„ Ónc„ integrarea? R„spunsul st„ Ón proasta gestionare a reformei Ón justi˛ie, st„ Ón corup˛ia generalizat„, pe care cu s‚rg au Óntre˛inut-o 4 ani colegii dumneavoastr„.

™ti˛i cum sun„ protestele opozi˛iei de ast„zi? Este ca ∫i c‚nd Ón Rom‚nia s-ar participa la o curs„ de atelaje, ∫i P.S.D.-ul ar fura ro˛ile de la propria c„ru˛„. Vine cineva, le pune la loc, relu„m cursa ∫i dumneavoastr„ ne acuza˛i c„ ro˛ile sunt de lemn de stejar, nu de fag. Bine c„ sunt a∫a cum sunt!

Doamna ministru Macovei a lansat s‚mb„t„ dou„ strategii extrem de importante Ón lupta real„ Ómpotriva corup˛iei. Prezen˛a la ∫edin˛a de Guvern a domnului Jonathan Scheele ∫i aprecierile pozitive pe care acesta le-a f„cut ne dau speran˛a c„ data de 31 martie, dat„ foarte important„ Ón parcursul de aderare, dat„ pe care, altfel, P.S.D.-ul a f„cut tot ce i-a stat Ón puteri s„ o compromit„, este, Ón sf‚r∫it, acoperit„.

Iat„ c„ promisiunile din campania electoral„ ale domnului Traian B„sescu devin aplicabile mai devreme dec‚t se a∫teptau adversarii no∫tri politici.

Varianta final„ a Strategiei anticorup˛ie va fi adoptat„ Ón ∫edin˛a de Guvern de m‚ine, ∫edin˛„ la care va participa pre∫edintele Rom‚niei, Ón motivarea demersului s„u privind coeren˛a institu˛iilor statului Ón reformele necesare integr„rii europene. Scopul strategiei este de a realiza un front efectiv de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, de a r„spunde criticilor din Raportul îFreedom House“, c‚t ∫i altor observa˛ii f„cute de speciali∫ti, cum ar fi Raportul na˛ional asupra corup˛iei din 2005 al Asocia˛iei Rom‚ne pentru Transparen˛„ ∫i rapoartele Comisiei Europene.

Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmeaz„ domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V-a∫ ruga, domnule pre∫edinte, s„-mi Óng„dui˛i, pentru un minut, Ónainte de a intra Ón subiectul declara˛iei politice de azi, s„ fac c‚teva succinte referiri la declara˛ia pe care a f„cut-o domnul senator György Frunda. Ce a uitat s„ ne spun„ Domnia sa este un fapt grav care s-a Ónt‚mplat Ón acele zile ale lui martie 1990, c‚nd Mih„il„ Cofariu z„cea pe caldar‚mul din T‚rgu-Mure∫ ∫i toate agen˛iile interna˛ionale de pres„ transmiteau c„ un maghiar este b„tut bestial la T‚rgu-Mure∫. La vreo c‚teva s„pt„m‚ni dup„ acest incident, am vizitat o familie din Sighi∫oara care spunea a∫a: îŒn acele clipe, noi ne-am dat seama c„ persoana care era c„zut„ la p„m‚nt este un rom‚n, pentru c„ rom‚nii nu dau niciodat„ Óntr-un om care este c„zut jos.“

## Domnule pre∫edinte,

Subiectul declara˛iei politice de azi este legat de un obiectiv obsesie al actualei puteri, ∫i anume aplicarea algoritmului politic Ón toate palierele administra˛iei publice.

A∫a cum se ∫tie, algoritmul politic este o filozofie care a fost aplicat„ Ón 1997. El este, de fapt, identificat cu o filozofie ce a apar˛inut guvern„rii C.D.R.-iste ∫i, de fapt, rom‚nii spun mereu despre acest lucru ca fiind boala guvern„rii C.D.R.-iste. Iat„ c„ aceast„ filozofie, a algoritmului politic, a fost preluat„ ∫i de noua putere ∫i ea este aplicat„ cu vehemen˛„ ∫i agresivitate Ón toate palierele administra˛iei publice.

Sunt, Ón toate jude˛ele, fapte care atest„ c„ s-a procedat ∫i se procedeaz„ cu o agresivitate nemaiÓnt‚lnit„ asupra func˛ionarilor publici, asupra oamenilor din administra˛ia public„ local„. Dac„ la nivelul administra˛iei publice centrale s-au f„cut schimb„ri pe baza algoritmului, iat„ c„, totu∫i, dup„ 3 luni, Ónc„ t‚rgul politic algoritmic de Ómp„r˛ire a func˛iilor publice nu a Óncetat. Se Óncearc„ acum ∫i adoptarea prin intermediul unor ini˛iative legislative a unor metode de Ónlocuire a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 func˛ionarilor publici. M„ refer aici la faptul c„ s-a depus o ini˛iativ„ legislativ„ la Camera Deputa˛ilor pentru a transforma func˛ionarii publici Ón personal contractual de management ∫i performan˛„.

Dau cuv‚ntul domnului senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte, Onora˛i colegi,

Nu a∫ fi vorbit dac„ domnul György Frunda nu ar fi provocat Senatul Rom‚niei ∫i, Ón general, sentimentul de demnitate al rom‚nilor. Domnul Frunda are un obicei prost: d„ ∫i fuge! Œntre timp, din 1876 Óncoace, de la Graham Bell, s-a inventat telefonul. S„-l cheme cineva aici, de fa˛„, s„ aib„ curajul r„spunderii ∫i s„ aud„, pe viu, ce-i spun eu acum!

Ru∫ine, domnule Frunda, s„ provoci mereu, Ón Parlament, cu minciuni, cu inven˛ii, cu f„c„turi!

S-a vorbit de restabilirea adev„rului. Care adev„r? Al criminalului Albert Wass, care a ucis ∫i rom‚ni, ∫i evrei nevinova˛i Ón timpul celui de-Al II-lea R„zboi Mondial ∫i pe care acum Ól reabiliteaz„ colegul nostru, domnul Frunda? Care adev„r? Al criminalilor care au jucat fotbal, Óntr-adev„r, Ón decembrie 1989, cu capete de militari rom‚ni ∫i le-au b„gat monede Ón g„vanele Óns‚ngerate ale ochilor, ∫i stemele de la caschete, ∫i ∫obolani mor˛i Ón gur„? Exist„ un raport parlamentar, raport botezat de mine, atunci, îHar-Cov“, de la prescurtarea numelor celor dou„ jude˛e, ∫i a∫a i-a r„mas numele. Au min˛it sutele de parlamentari care au anchetat atrocit„˛ile, bestialit„˛ile Óngrozitoare care s-au Ónt‚mplat atunci, Ón decembrie 1989 ∫i care, la o alt„ scar„, s-au repetat Ón martie 1990 la T‚rgu-Mure∫?

Dar p‚n„ unde poate merge toleran˛a rom‚neasc„, s„ fim scuipa˛i Ón ochi, Ón permanen˛„, s„ fim f„cu˛i noi criminali? A∫adar, noi suntem vinova˛i, Ón ˛ara noastr„! De ce? Cine are interes s„ provoace tensiuni etnice Ón Transilvania? Rom‚nii? Dar Transilvania, _de jure_ ∫i _de facto_ , e a Rom‚niei! Logic, noi nu avem nici un interes. Interesul nostru e pacea, e concordia etnic„, armonia. Interes au cei care nu ne las„ s„ tr„im ∫i care nu se obi∫nuiesc cu ideea c„ procesul evolutiv istoric a dus la f„urirea Rom‚niei Mari.

Nu se poate s„-∫i for˛eze mereu norocul domnul Frunda Ón Parlamentul Rom‚niei, fiindc„ poate determina reac˛ii de genul acesta. E un aforism foarte bun al unui om de geniu, evreu polonez, celebrul Stanislaw Lec, unul dintre marii ironi∫ti ai lumii: îDespre ce url„ lupii? Despre ferocitatea mieilor!“ Mereu auzim c‚t de r„i s‚nt rom‚nii. Cine spune asta? Cei care au asasinat sute de mii de rom‚ni de-a lungul istoriei! Nu al istoriei medievale — aia e altceva —, ci chiar al istoriei moderne.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Ion Moraru.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn primul r‚nd, eu a∫ dori s„ le spun colegilor de la U.D.M.R. ∫i tuturor celor care au s„rb„torit Pa∫tele îHristos a Ónviat!“

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu se r„spunde prin aplauze, ci prin îAdev„rat a Ónviat!“

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

Œn al doilea r‚nd, sper ca domnul senator Corneliu Vadim Tudor s„ nu-l b„nuiasc„, p‚n„ la urm„, pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 domnul pre∫edinte Traian B„sescu, c„ Domnia sa se afla Óntr-o uniform„ de camuflaj a armatei maghiare.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ ar fi s„ caracterizez Ón c‚teva cuvinte scena politic„ pe care noi to˛i — ∫i puterea, ∫i opozi˛ia — evolu„m, prea adesea Ón fa˛a opiniei publice na˛ionale, de trei luni de zile, a∫ spune urm„toarele, relu‚nd cuvintele unui reputat sociolog american, citez: îNe petrecem timpul pentru a da spectacole, mai degrab„ dec‚t a da informa˛ii.“

V„ propun, stima˛i colegi, s„ medit„m Ómpreun„ asupra semnifica˛iei frazei abia citate ∫i s„ Óncerc„m, indiferent de ce parte a baricadei ne plas„m ca doctrin„, orientare ∫i practic„ politic„, s„ o adapt„m Óntocmai vie˛ii noastre politice, via˛„ Ón care, absolut firesc pentru o democra˛ie, fie ea ∫i perfect„ sau, dac„ dori˛i, aflat„ Ón curs de consolidare, confrunt„rile de idei, de opinii ∫i de solu˛ii Óntre partide reprezint„ esen˛a Óns„∫i a organismului politic na˛ional. Repet‚nd o banalitate — dar, de cele mai multe ori, lucrurile cu adev„rat importante se rostesc Ón cuvinte pu˛ine ∫i simple —, a∫ spune c„ aceste confrunt„ri politice sunt condi˛ia _sine qua non_ a unei democra˛ii s„n„toase.

A∫adar, stima˛i colegi senatori, s„ ne duel„m, metaforic vorbind, Ón continuare, s„ o facem fiecare din perspectiva partidului pe care Ól reprezint„, dar av‚nd con∫tiin˛a c„, dincolo de diferen˛ele dintre noi, undeva, tot trebuie, obligatoriu, s„ ne Ónt‚lnim.

Iar punctul acesta de convergen˛„ este binele ˛„rii, cu at‚t mai mult cu c‚t ast„zi ˛ara noastr„ se afl„ Ón prezen˛a unui examen european de importan˛a pe care o ∫tim cu to˛ii. Este foarte aproape un dublu moment ∫i m„ refer aici, evident, la datele de 13 ∫i 25 aprilie 2005, pe care nu m„ sfiesc a le numi de importan˛„ capital„, chiar istoric„ pentru destinul Rom‚niei.

Parafraz‚ndu-l pe Neil Armstrong, primul p„m‚ntean care a pus piciorul pe suprafa˛a Lunii, Ón iulie 1969, pot spune ∫i eu c„ luna aprilie 2005 va constitui un pas mic pentru clasa politic„, ∫i aici m„ g‚ndesc at‚t la actuala putere, sub autorizarea c„reia se va Ónregistra actul Ón sine, de semnare a Tratatului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, c‚t ∫i la reprezentan˛ii guvern„rii din perioada 2001—2004, c‚nd obiectivul european a constituit una dintre marile priorit„˛i asumate de toate institu˛iile statului, dar va fi — pasul de care vorbeam — un pas decisiv pentru poporul rom‚n. Va fi pasul de care avem nevoie pentru a aspira legitim la un viitor sigur pentru Rom‚nia ∫i pentru to˛i cet„˛enii ei.

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Viorel Arion.

## **Domnul Ion Moraru:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Tema declara˛iei de ast„zi mi-a fost sugerat„ cu c‚tva timp Ón urm„ de ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul care declara ritos c„ îa crescut gradul de colaborare dintre Guvern ∫i Parlament, s-a redat celor dou„ Camere demnitatea de a decide asupra procesului legislativ, ∫i actualul Guvern are o rat„ de succes Ón Parlament de 100%“.

Domnul ministru delegat a spus c„ Ón ianuarie— februarie 2005 s-au adoptat doar 10 ordonan˛e de urgen˛„, dar Domnia sa uit„ faptul c„ acum patru ani am fost nevoi˛i s„ repar„m, Ón regim de urgen˛„, toate boac„nele f„cute de C.D.R.-ul de atunci ∫i le vom repara ∫i pe cele pe care le face acum puterea, imediat dup„ anticipatele cu care tot amenin˛„ actualul pre∫edinte al Rom‚niei.

Dar, ca s„ l„murim cu num„r„toarea ordonan˛elor, Ói amintim noi domnului ministru ∫i de cele 23 de ordonan˛e simple pe care actualul Guvern le-a dat Ón luna ianuarie, Ón baza Legii de abilitare, preg„tite de Guvernul P.S.D., Ón timp ce noi, acum patru ani, nu am avut la dispozi˛ie un asemenea instrument legislativ. Œn plus, iat„ c„ Ón numai o lun„ num„rul ordonan˛elor de urgen˛„ a ajuns la 21, Ónainte de ultima ∫edin˛„ a Guvernului.

Dar nu numai num„rul ordonan˛elor este problema. Sub anumite aspecte am mai pus problema constitu˛ionalit„˛i ∫i legalit„˛ii ac˛iunii guvernamentale Ón procesul de legiferare.

Se constat„, Ón continuare, c„ Guvernul nu respect„ principiile elementare ale transparen˛ei activit„˛ii administrative. Spre exemplu, pe site-ul Guvernului, la rubrica ini˛iative legislative se poate consulta doar arhiva 2001—2004. Ne facem datoria s„ amintim guvernan˛ilor c„ exist„ o lege, Legea nr. 52/2003 privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„, al c„rei art. 6 prevede: îŒn cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administra˛iei publice are obliga˛ia s„ publice un anun˛ referitor la aceast„ ac˛iune, pe site-ul propriu, s„ Ól afi∫eze la sediul propriu, Óntr-un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 spa˛iu accesibil publicului ∫i s„ Ól transmit„ c„tre mass-media central„ sau, dup„ caz, local„. Anun˛ul va fi adus la cuno∫tin˛a publicului cu cel pu˛in 30 de zile Ónainte.“ Rezult„ c„ toate actele normative au fost promovate de Guvern f„r„ consultarea cerut„ de Legea transparen˛ei decizionale, deci f„r„ respectarea legii.

Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Viorel Arion:**

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi vorbi ast„zi, Ón scurta mea interven˛ie, despre dispre˛ul unor politicieni rom‚ni fa˛„ de pres„.

Ultimii 15 ani, poate cei mai grei din istoria recent„ a rom‚nilor, ne-au adus ∫i satisfac˛ia de a avea o pres„ adev„rat„, eliberat„ de constr‚ngerile regimului comunist, o pres„ care Ón timp a reu∫it s„ Ó∫i consolideze pozi˛ia Ón societate, revenind la statutul normal de a patra putere Ón stat.

Œmi st„ruie Ónc„ Ón memorie clipele Ón care, dup„ decembrie 1989, la chio∫curile de ziare st„team la coad„, ca pe vremuri la ra˛ia de carne ∫i lapte. De atunci ∫i p‚n„ acum, bucuria de a avea parte de informa˛ii necenzurate a r„mas nealterat„, Ón ciuda tentativelor politice sau economice de a acoperi o voce public„ ce define∫te o societate democratic„.

F„r„ Óndoial„ c„ multe dintre relat„rile presei deranjeaz„. Este normal s„ Ói deranjeze mai ales pe cei care se simt cu musca pe c„ciul„, care mint sau fur„ din buzunarele cet„˛eanului.

Prin declara˛ia mea politic„ nu urm„resc s„ c‚∫tig bun„voin˛a presei, pentru c„ sunt absolut convins c„ jurnali∫tii sunt Ón stare s„ se apere ∫i singuri. Vreau numai s„ ap„r un drept fundamental al fiec„rui om, acela de a fi respectat.

Doresc, de asemenea, s„ atrag aten˛ia asupra faptului c„, de∫i Óntre momentul Ón care îgolanii au pus sula Ón coastele“ unui bine cunoscut personaj politic, acum senator, ∫i momentul Ón care îni∫te m„gari“ au Óndr„znit s„ scrie altfel dec‚t Domnia sa ar fi dorit au trecut 15 ani, o anumit„ parte a presei continu„ s„ Óntunece a∫tept„rile distinsului coleg, deranj‚ndu-l, refuz‚ndu-i ideea de consens, relat‚nd altfel dec‚t consider„ Domnia sa de cuviin˛„.

Din 1990 ∫i p‚n„ acum, mai ales Ón acest domeniu, modul de a Ón˛elege democra˛ia ∫i g‚ndirea domnului senator de care aminteam nu au evoluat prea mult. R‚nd pe r‚nd, unii jurnali∫ti sau simpli cet„˛eni au trecut prin prisma domnului senator de la statutul de îgolani“ la cel

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 de îanimale“, pentru ca mai apoi s„ devin„ îretarda˛i“, îvipere“ ∫i, mai nou, îm„gari“.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe ™erbu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Am un anumit sentiment de vinov„˛ie c„ toate atacurile unor colegi de Parlament, de Senat, se concentreaz„ asupra pre∫edintelui grupului nostru, domnul Ion Iliescu, ∫i nu se repartizeaz„ just, asupra Óntregului grup ∫i asupra personalit„˛ilor grupului.

Parc„ e ceva regizat Ón ceea ce am observat Ón aceast„ ∫edin˛„ ∫i nu am dec‚t s„ regret c„ domnul Frunda, de exemplu, care a deschis acest atac, a privit foarte superficial realit„˛ile istorice din ianuarie, februarie, martie 1990, atribuindu-i fostului pre∫edinte Ion Iliescu vinov„˛ii Óntr-o problem„ Ón care dumnealui s-a ilustrat, Óntr-adev„r, ca om de vibra˛ie na˛ional„.

Ceea ce a f„cut atunci este unul dintre lucrurile care vor r„m‚ne, contribuind la Ómp„carea unor oameni care nu erau dispu∫i s„ se Ómpace, chiar dac„ domnul Iliescu n-a m„rturisit atunci ∫i partea important„, decisiv„, a provocatorilor acelei situa˛ii istorice. Œn orice caz, e jignitor, Óntr-adev„r, s„ asi∫ti la atacuri nenuan˛ate, unilaterale, pe temeiul etnic, din nou pe temeiul etnic. Domnul Frunda crede c„ Securitatea rom‚n„ a fost rea, dar Securitatea de la Budapesta a fost bun„. E absurd. Nimic, nici un cuv‚nt critic despre provoc„rile la care s-au dedat oameni politici unguri. S-a citat aici chiar Árpád Göncz, ∫i a∫a este, un radical provocator la adresa apartenen˛ei rom‚ne∫ti a Transilvaniei. Dac„ ar fi fost o analiz„, a∫ fi mar∫at. A∫ fi mers al„turi de domnul Frunda ∫i, poate, Ón Ónt‚mpinarea dumnealui, cu acea parte care ne prive∫te, dar care nu este cea mai important„.

Dar v„d c„ atacurile la adresa fostului pre∫edinte Ion Iliescu, actual senator ∫i pre∫edinte al grupului nostru, continu„ ∫i sporesc. Chiar dac„ noi putem avea Ón grupul nostru opinii, putem avea confrunt„ri, Ón fa˛a

dumneavoastr„ n-avem dreptul dec‚t la solidaritate ∫i s„ fim foarte indigna˛i de acest atac concentric, pe care, pur ∫i simplu, nu-l Ón˛eleg. Dumnealui nu candideaz„ la Pre∫edin˛ia ˛„rii, nu mai are acest drept, nu v„ deranjeaz„ cu nimic, dar aceste cicatrici resuscitate vor face r„u scenei politice. Mai bine a˛i vedea, mai bine a˛i observa r„ul activ pe care-l face Guvernul dumneavoastr„, care a dus ˛ara Ón trei luni ∫i jum„tate Óntr-un hal de s„r„cie ∫i care nici nu pare a Ón˛elege pr„p„dul pe care-l face.

Nu hohoti˛i cu cinism, c„ nu e r‚sul dumneavoastr„. E pl‚nsul acestui nefericit popor, pe care l-a˛i supus la toate chinurile Ón nici patru luni. I-a˛i l„sat dou„ zile de Anul Nou ∫i Ón rest biruri! Nimeni n-a fost at‚t de gr„bit s„ semene dezastrul, fiscalitatea ∫i nefericirea ca dumneavoastr„, P.N.L. ∫i P.D. Este intolerabil ceea ce face˛i cu toate aceste taxe, impozite, accize. E o batjocur„. A˛i min˛it. A˛i vorbit de cota unic„ ∫i n-a˛i spus ce e dup„. Cota unic„ se sprijin„, Ón nedreptatea ei, pe jupuirea oamenilor s„raci. Nici o mil„! Cot„ unic„, dar fiscalitate criminal„! A venit Ón sal„ unul dintre reprezentan˛ii acestei categorii. Iat„, Ón acest moment, a intrat, bomb„nindu-m„, domnul viceprim-ministru Copos.

Dar s„ nu uit c„ lucrurile mari ale istoriei sunt prezente Ón con∫tiin˛a noastr„ ∫i c„, dac„ ne referim, de exemplu, la necazurile pe care le provoac„ Guvernul cel mai d„t„tor de accize, impozite, taxe, cel mai fiscalizant, Guvernul care a promis relaxarea fiscal„, nu uit„m c„, Óntr-adev„r, Ón martie ar trebui s„ s„rb„torim Basarabia. îS„rac„ sor„ basarab„,/Tu cea mai sf‚nt„ dintre toate,/Zadarnic mama te Óntreab„/Dac„ tr„ie∫ti Ón libertate.“ ™i ne mai aducem aminte un lucru: Ón mod curios, puterea anticomunist„ de la Bucure∫ti sprijin„ Guvernul comunist ∫i pe pre∫edintele comunist de la Chi∫in„u, nu pe oamenii care vor unirea, nu pe oamenii care vor echilibru. Prietenia cu domnul pre∫edinte Voronin este la mod„ Ón r‚ndurile puterii de la Bucure∫ti. Domnul Voronin Ó∫i continu„, Óns„, delimit„rile de rom‚ni.

A∫ vrea s„ ar„t aici situa˛ia dintr-unul dintre jude˛ele cele mai lovite, nu numai Ón aceast„ perioad„. Nici cei patru ani ai guvern„rii noastre n-au rezolvat problemele Ón jude˛ul Hunedoara, dar ceea ce se Ónt‚mpl„ acum dep„∫e∫te Ón cinism ∫i dramatism orice Óncercare de rupere a cerbiciei oamenilor care doreau s„ munceasc„ ∫i nu mai au unde. Ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón zonele foste industriale ale jude˛ului Hunedoara este inimaginabil. Oamenii nu mai ∫tiu calea. Ei sunt dispera˛i! Ceea ce se Ónt‚mpl„ cu oamenii de alt„ culoare politic„, iat„, cu primarii P.S.D., trebuie cunoscut ∫i Ónfierat. Eu protestez de aici, de la tribuna Senatului, Ómpotriva terorii la care sunt supu∫i. Au chiar o zi a lor, vinerea, Ón care sunt chema˛i la prefectur„ ∫i ancheta˛i.

Sunt amenin˛a˛i c„ vor fi destitui˛i ∫i aresta˛i, deoarece nu exist„ lege pe care actuala putere s„ n-o Ónfr‚ng„. Sigur c„ acestea toate vor Ónceta o dat„ cu c„derea acestei puteri, care nu se va petrece mai t‚rziu de toamna acestui an, dar, p‚n„ una, alta, trebuie ∫tiut c„ reac˛iile oamenilor sunt Ón cre∫tere.

Nu ∫tiu, e cineva care dore∫te, probabil, s„ intervin„ peste mine, din sal„, dore∫te s„ avem un dialog al surzilor.

Domnule pre∫edinte, ori se potole∫te, ori Ói facilita˛i dialogul.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

D„m o pauz„.

Da, pentru consult„ri.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Pre∫edintele filialei Cluj a Uniunii Arti∫tilor Plastici, domnul Ion Zb‚rciu, ne adreseaz„ rug„mintea de a face public„ situa˛ia dramatic„ Ón care se g„sesc arti∫tii clujeni care au r„mas f„r„ spa˛iu de expozi˛ie, ad„postit Óntr-o cl„dire restituit„ Parohiei Romano-Catolice. Autorit„˛ile locale n-au reu∫it s„ g„seasc„ un spa˛iu, cu atribute similare, pentru a fi pus la dispozi˛ia Uniunii Arti∫tilor Plastici. Dar mai conteaz„ arta ∫i arti∫tii?

Iat„ ultima problem„ pe care vreau s-o ridic ∫i care este extrem de important„ ∫i de urgent„, de∫i am auzit tot felul de p„reri despre priorit„˛ile momentului. Este o problem„ pe care am ridicat-o ∫i Ón Biroul permanent ∫i, spre cinstea lor, to˛i cei care, reprezent‚nd grupurile lor, se aflau acolo au fost al„turi de aceast„ pledoarie. Academia Rom‚n„, prin puternicul ei pre∫edinte, academicianul Eugen Simion, a adresat Senatului o scrisoare Ón care cere sprijin pentru continuarea edit„rii îCaietelor Eminescu“, editare care a Ónceput Ón anul 2004 cu un Caiet prim care a costat 1.800.000.000 lei. Toate îCaietele Eminescu“, cele 22 de îCaiete Eminescu“, ar costa 30 miliarde lei. Primul Caiet a fost sus˛inut de Guvernul N„stase, prin Ministerul Culturii, de∫i dificult„˛ile financiare ale ˛„rii Ón 2004 nu erau, principial, mai mici. Sigur c„ sunt multe priorit„˛i pe lume, ∫i noi avem foarte multe priorit„˛i. Semnalez faptul c„, Ón frunte cu pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, continu‚nd cu vicepre∫edintele Berceanu, cu ∫eful Grupului liberal-democrat, domnul Ha∫otti, cu vicepre∫edintele Senatului, domnul Corneliu Vadim Tudor, to˛i cei care au fost de fa˛„ au pledat pentru rezolvarea acestei situa˛ii ∫i pentru ca s„ nu se Óntrerup„ un fapt pe care cultura rom‚n„ Ól a∫teapt„ de mult ∫i care a Ónceput. Dar ceea ce s-a cerut Comisiei pentru cultur„, Ón plenul Senatului, ast„zi, ∫i anume s„ invit„m pe domnii mini∫tri al culturii ∫i al finan˛elor ∫i s„ discut„m condi˛iile concrete Ón care Senatul va putea disponibiliza prima treime a banilor pentru îCaietele Eminescu“, nu se poate realiza, din p„cate, deocamdat„. ™i a∫ vrea s„ cer conducerii Senatului sprijin pentru ca mini∫trii respectivi, Ón numele Guvernului din care fac parte, s„ vin„ la comisie ∫i s„ putem s„ ne Ón˛elegem asupra a ceea ce avem concret de f„cut, pentru ca marea noastr„ datorie fa˛„ de Eminescu, datorie a fiec„rei genera˛ii fa˛„ de cel a c„rui limb„ o vorbim cu to˛ii, s„ fie Ómplinit„. E o ru∫ine s„ uit„m datoria fa˛„ de Eminescu, c‚nd el e inclus Ón fiecare fapt spiritual pozitiv al nostru. E prea t‚rziu s„ renun˛„m la vorbire ∫i s„ ne Ónrol„m, cum spuneam Óntr-un text al meu, unui muget universal. Eminescu este limba rom‚n„.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe ™erbu, din partea Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., ∫i dac„ va mai r„m‚ne timp urmeaz„ doamna senator Maria Petre.

Nu mai e timp, nu? Mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Vergil ™erbu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ultimele s„pt„m‚ni am asistat la discu˛ii acide, legate de proiecte legislative ini˛iate de ministrul justi˛iei Ón privin˛a corup˛iei. Raportul îFreedom House“ privind activitatea P.N.A. ∫i rapoartele organismelor interna˛ionale privind corup˛ia din institu˛iile publice, a∫a cum au fost ele realizate, au declan∫at un semnal de alarm„ Ón r‚ndul opiniei publice rom‚ne∫ti Ón ceea ce prive∫te corup˛ia. M„surile propuse de Executiv, prin institu˛iile sale, le consider necesare pentru a fi puse Ón aplicare, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, pentru a stopa acest flagel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 Stima˛i colegi,

Ne afl„m Ón fa˛a unui moment unic pentru noi to˛i, indiferent de interesele personale ∫i culoarea politic„, de care trebuie s„ ˛inem seama, ∫i s„ ne g‚ndim pentru viitorul copiilor no∫tri: integrarea european„. Œn acest moment, europenii sunt cu ochii pe noi. C‚nd spun Rom‚nia ∫i rom‚ni se g‚ndesc la corup˛ia balcanic„ ∫i, sincer vorbind, au ∫i de ce. Œn momentul de fa˛„ suntem o ˛ar„ corupt„ f„r„ corup˛i. Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie nu ∫i-a f„cut datoria, dup„ cum apreciaz„, de altfel, toate institu˛iile abilitate. O pat„ Ón rela˛iile interna˛ionale ale Rom‚niei o constituie cunoscutul caz al datoriei suedeze sau, cum e cunoscut Ón pres„, îafacerea suedez„“. Legat de corup˛ie, parlamentarii europeni g„sesc conexiuni ∫i Ón capitolele îConcuren˛„“ ∫i îAfaceri interne“, de a c„ror finalizare a negocierilor nu sunt deloc mul˛umi˛i. Œn acest sens, consider c„ pentru a elimina anumite pretexte, intrigi ∫i rea-voin˛„ at‚t din partea Uniunii Europene, c‚t ∫i din partea opiniei publice rom‚ne∫ti este Ón interesul na˛ional s„ ne unim cu to˛ii for˛ele ∫i s„ colabor„m pentru eliminarea flagelului numit corup˛ie.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Permite˛i-mi ca Ón numele senatorilor Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. s„ exprim solidaritatea fa˛„ de colegul nostru, domnul senator Ion Vasile, fa˛„ de familiile jurnali∫tilor disp„ru˛i Ón Irak ∫i, totodat„, speran˛a ∫i convingerea c„ Ón final ra˛iunea va Ónvinge ∫i totul se va sf‚r∫i cu bine.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, Ón final, un drept la replic„ al domnului pre∫edinte Ion Iliescu.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Am solicitat un scurt drept la replic„. Regret c„ domnul senator Frunda nu mai e aici, de fa˛„. S-a lansat Óntr-o asemenea pledoarie, care deformeaz„ realitatea. Eu nu m-am dus la T‚rgu-Mure∫ ca s„ fac declara˛ii Ón leg„tur„ cu ce s-a Ónt‚mplat acum 15 ani. R„spunz‚nd unei Óntreb„ri a unei ziariste cum c„ s-ar afirma Ón T‚rgu-Mure∫, nu ∫tiu de c„tre cine, c„ eu am fost de vin„ pentru evenimentele violente din T‚rgu-Mure∫, pentru c„ a∫ fi refuzat s„ merg s„ lini∫tesc atmosfera care se crease Ón ora∫. Este ceea ce a Óncercat s„ repete ∫i domnul Frunda ∫i este o grav„ deformare a realit„˛ii.

Noi atunci am discutat situa˛ia din T‚rgu-Mure∫ ∫i Ón Biroul C.P.U.N-ului ∫i am stabilit ∫i o delega˛ie oficial„: un vicepre∫edinte al C.P.U.N.-ului, domnul MÓnzatu, un vicepremier, domnul Voican Voiculescu, un membru al Biroului C.P.U.N.-ului, domnul Enescu Dumitru, reprezentan˛i ai Armatei, ai Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i ai Ministerului de Interne, care p‚n„ la urm„ au ∫i g„sit solu˛ii prin dialogul cu ambele comunit„˛i.

Œn ce prive∫te modul Ón care s-au declan∫at evenimentele de la T‚rgu-Mure∫, se cunosc foarte bine toate evolu˛iile, Óncep‚nd din ianuarie, care au pornit de la incitarea unor st„ri emo˛ionale, ∫i de o parte, ∫i de alta. Dar factorul declan∫ator au fost ac˛iunile de separatism, mai ales Ón liceele din T‚rgu-Mure∫, ∫i se

cunoa∫te momentul c‚nd elevii ∫i profesorii de la Liceul îBolyai“ au fost Ómpiedica˛i s„ mai intre Ón incinta ∫colii, deci f„r„ s„ se a∫tepte o eventual„ solu˛ionare din partea instan˛elor ∫colare asupra separ„rii sau nu dup„ criteriul etnic a liceelor din T‚rgu-Mure∫. Aceasta a ∫i declan∫at o stare emo˛ional„ Ón Óntreg ora∫ul, ∫i de o parte, ∫i de alta s-au g„sit elemente extremiste care au incitat la acest lucru.

Precum se ∫tie, eu am fost ∫i la spital c‚nd Sütö András a fost adus de la T‚rgu-Mure∫, victim„ a acestor violen˛e. Se cunoa∫te ∫i momentul Cofariu, care a fost aici men˛ionat.

Deci a fost un lucru f„r„ Óndoial„ regretabil, din care au avut de suferit to˛i, ambele p„r˛i, to˛i cet„˛enii T‚rgu-Mure∫ului, ∫i climatul din ˛ar„ a fost, f„r„ Óndoial„, afectat.

Eu am sus˛inut, precum bine se ∫tie, integrarea U.D.M.R.-ului Ón C.F.S.N., am sus˛inut integrarea U.D.M.R.-ului Ón C.P.U.N., a∫a cum am sus˛inut, de asemenea, introducerea reprezentan˛ilor tuturor minorit„˛ilor na˛ionale Ón C.P.U.N.-ul de atunci ∫i, apoi, Ón Parlamentul care a fost ales Ón 1990.

De aceea m„ surprinde, cu at‚t mai mult, reluarea de c„tre domnul Frunda a unor aser˛iuni... deloc bine venite, Ón orice caz, Ón condi˛iile actuale, c‚nd ar trebui s„ ne concentr„m spre realizarea unui climat c‚t mai adecvat unor raporturi corecte Óntre rom‚ni ∫i maghiari, rom‚ni ∫i minorit„˛ile na˛ionale.

Œn ceea ce prive∫te alte interven˛ii, demonizarea lui Iliescu nu e o noutate: s-a practicat Ón toat„ aceast„ perioad„ de 15 ani. Sunt, Óntr-un fel, rodat. Este regretabil c„ aceast„ diversiune a anilor 1990 este relansat„ ast„zi ∫i, Óntr-adev„r, nu Ón˛eleg sensul ei. Mie mi se pare c„ spiritul democratic, mai ales Ón condi˛iile practicii unui stat de drept, ale alternan˛ei la putere, presupune ambele laturi: pe de o parte, at‚t confruntarea politic„ Óntre orient„ri politice diferite, Óntre partide diferite, Óntre putere ∫i opozi˛ie, dar ∫i conlucrarea pentru o cauz„ comun„. Suntem c„l„tori pe aceea∫i nav„ ∫i avem un interes comun: ap„rarea intereselor ˛„rii, consolidarea unor procese interne, afirmarea noastr„ pe arena interna˛ional„ ∫i, mai ales, cele dou„ obiective, pe care le-am urm„rit Ómpreun„ ∫i le-am realizat Ómpreun„, integrarea Ón NATO ∫i, acum, finalizarea integr„rii Ón Uniunea European„.

De aceea, ceea ce ar trebui s„ ne preocupe, Ónainte de toate, ar fi nu s„ reÓnte˛im aceast„ stare de Óncr‚ncenare Óntre for˛ele politice — asta nu Ónseamn„ s„ Ónl„tur„m confruntarea, s„ Ónl„tur„m critica necesar„ din partea opozi˛iei c„tre guvernare, indiferent cine se afl„ la guvernare ∫i Ón opozi˛ie —, ci s„ g„sim ∫i momente de luciditate necesar„. ™i am g„sit chiar Ón momentele cele mai tensionate din ace∫ti 15 ani. De ce nu am putea g„si acum?

Este regretabil c„ p‚n„ acum pre∫edintele ˛„rii nu a g„sit timpul necesar, spre exemplu, pentru un dialog cu reprezentan˛ii partidelor parlamentare. V„ aminti˛i c„ am f„cut acest lucru sistematic, iar Ón ceea ce prive∫te cele dou„ obiective strategice majore — integrarea Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„ — am realizat forumuri na˛ionale Ón care ne-am consultat permanent Ón leg„tur„ cu modul Ón care trebuie s„ ac˛ion„m, at‚t cei de la putere, c‚t ∫i cei din opozi˛ie.

Deci mie mi se pare c„ ar trebui s„ reflect„m mai mult ∫i sunt de acord cu unele interven˛ii, din acest punct

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 de vedere, constructive. Asta este ceea ce cred c„ ar trebui, Ónainte de toate, s„ ne preocupe pe to˛i.

Œn ceea ce prive∫te situa˛ia dramatic„ a gazetarilor din Irak, sunt absolut de acord c„ trebuie s„ manifest„m ∫i pruden˛„, ∫i discre˛ia necesar„ pentru a g„si c„ile cele mai eficiente. Sublinierea unor lucruri, Óns„, nu trebuie s„ d„uneze spiritului solidar Ón care trebuie s„ ac˛ion„m Ón asemenea momente pentru salvarea vie˛ii acestor concet„˛eni ai no∫tri.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umim foarte mult.

Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„

Din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D. vi-i propunem pe domnii senatori: Sab„u Dan ∫i Popa Dan Gabriel.

V„ mul˛umesc. Grupul P.S.D., dou„ propuneri.

Din partea Grupului senatorial P.S.D. v„ propunem pe domnii senatori Sorin Oprescu ∫i Neculai Apostol.

Sorin Oprescu ∫i Nicolae Popa, da?

Neculai Apostol.

Nu!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi.

Cu 88 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, ordinea de zi a fost adoptat„.

V„ anun˛ c„ din totalul de 137 senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, un num„r de 116. Avem 11 colegi absen˛i motivat.

Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, dup„ cum a˛i v„zut, ajuta˛i de cei doi colegi secretari, doamna senator Paula Iv„nescu ∫i domnul senator Mihai Ungheanu.

Trecem la punctul urm„tor din ordinea de zi, anun˛‚ndu-v„ c„, Ón conformitate cu Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele legi:

— Lege pentru modificarea Legii nr. 80/1997 pentru ratificarea Conven˛iei europene de extr„dare, Óncheiat„ la Paris la 13 decembrie 1957, ∫i a protocoalelor sale adi˛ionale, Óncheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 ∫i la 17 martie 1978;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Chile privind cooperarea Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii consumului ilegal ∫i al traficului ilicit de stupefiante ∫i substan˛e psihotrope, semnat la Bucure∫ti la 11 octombrie 2004;

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea Ón combaterea traficului ilicit de stupefiante, substan˛e psihotrope ∫i precursori, semnat la Bucure∫ti la 11 octombrie 2004.

Deci ave˛i posibilitatea, dac„ considera˛i necesar, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.

Urm„torul punct. Trebuie s„ constituim o comisie de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea ∫i completarea Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate nr. 145/1997.

Alian˛a P.N.L.-P.D., rog, dou„ propuneri.

Scuza˛i! Neculai Apostol.

Grupul popular Rom‚nia Mare, o propunere.

Œl propunem pe domnul senator G„ucan Constantin.

V„ mul˛umesc.

Partidul Umanist Rom‚n, o propunere.

Domnule pre∫edinte,

Grupul Umanist propune Ón aceast„ comisie de mediere pe domnul senator Irinel Popescu.

V„ mul˛umesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnule pre∫edinte, domnul senator Németh Csaba.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la urm„torul punct, proiect de Hot„r‚re privind bugetul de venituri ∫i cheltuieli al Institutului Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989, pe anul 2005.

Œl invit pe domnul chestor ™erban Nicolae pentru a prezenta acest proiect de hot„r‚re.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Institutul Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 a fost Ónfiin˛at prin Legea nr. 556/2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 1.194 din 14 decembrie 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 Potrivit acestei legi, mai exact art. 8 alin. (1), îcheltuielile curente ∫i de capital ale institutului se finan˛eaz„ din venituri proprii ∫i din subven˛ii de la bugetul de stat“.

Av‚nd Ón vedere dispozi˛iile acestei legi, a fost elaborat proiectul de Hot„r‚re referitor la bugetul de venituri ∫i cheltuieli al Institutului Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 pentru perioada 1 aprilie—31 decembrie 2005.

La elaborarea ∫i fundamentarea bugetului institutului, stabilit Ón sum„ de 24.439.139.315 lei, s-au avut Ón vedere urm„toarele:

- fondul de salarii pentru 27 de persoane;

- fondurile aferente contribu˛iilor la bugetul de stat ∫i

- cel al asigur„rilor sociale;

- cheltuielile necesare deplas„rilor;

- cheltuielile materiale ∫i cheltuielile de capital.

Fa˛„ de cele ar„tate, Ón temeiul prevederilor art. 64 ∫i 67 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, precum ∫i ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 556/2004, propunem plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de hot„r‚re al„turat.

Fac precizarea c„ proiectul de buget ini˛ial al acestui institut a fost diminuat cu cheltuielile necesare pentru personal ∫i cheltuielile materiale cu un trimestru, av‚nd Ón vedere c„ bugetul va intra Ón vigoare la 1 aprilie 2005.

Proiectul a fost avizat sub semn„tur„ de subsemnatul ∫i are ∫i acceptul domnului chestor Nicolae Vlad Popa. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Deci este un proiect de hot„r‚re dat Ón baza Legii nr. 556/2004. Obligatorie pentru noi este aprobarea bugetului. El Óns„ va pleca la Guvern.

Sunt interven˛ii?

Nu!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

- ∫i dou„ ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2001 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale Combinatul Siderurgic îSidex“ — S.A. Gala˛i.

Stima˛i colegi,

Ave˛i Ón fa˛„ raportul comisiei de mediere. Œn marea majoritate a cazurilor s-a mers Ón unanimitate pe textul Senatului.

Avem la pozi˛ia 3, art. I punctul 7 art. 9 alin. 2, un text comun propus de comisia de mediere.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

- ∫i o ab˛inere.

La pozi˛ia 4 avem text Senat.

La pozi˛ia 5, la fel, cu excep˛ia alin. 3, de la pozi˛ia 5, unde ni se propune, de asemenea, un text comun.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

- Cu 85 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i

- o ab˛inere, s-a adoptat.

- La alin. 4, tot text Senat.

- La pozi˛ia 6, cu referire la art. 12, ca ∫i la pozi˛ia 7 ∫i

- la pozi˛ia 8, alin. 1 art. 14, ni se propune un text comun. Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i aceste texte.

Au fost adoptate cu 90 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

- Urmeaz„ dup„ aceea, p‚n„ la pozi˛ia 10, text Senat.

- La pozi˛ia 10 avem un text comun.

- Sunt interven˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 90 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab˛ineri, s-a adoptat.

La pozi˛ia 11 ni se propune varianta Camerei Deputa˛ilor, cu referire la art. 21 punctul 19 alin. 2. Observa˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

- S-a votat cu 98 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„

- ∫i o ab˛inere.

Œn rest sunt texte Ón varianta Senatului, care nu se supun la vot. Pe cale de consecin˛„,

- Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Mergem mai departe, la proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne.

Suntem Ón faz„ de vot final la raportul comisiei ∫i la proiectul de lege.

S-au f„cut dezbaterile, raportul este favorabil, f„r„ amendamente. Legea are caracter organic.

- Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

- Acum trecem la votul final la proiectul de lege. V„ rog s„ vota˛i.

- Mul˛umesc.

S-a adoptat cu 109 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 56/2004 privind crearea statutului special al func˛ionarului public denumit manager public.

Este, de asemenea, o lege cu caracter organic. Suntem la vot final pe raport ∫i proiect de lege.

-

- Ómpotriv„, 3 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului senator Popa, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu avizul Comisiei economice, comisia noastr„ a dat raport de admitere, f„r„ amendamente. Aceast„ lege este necesar„ pentru buna func˛ionare a metroului ∫i, evident, pentru men˛inerea integrit„˛ii ∫i func˛ionalit„˛ii echipamentelor.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Dezbateri generale.

Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?

Nu avem amendamente, legea are caracter ordinar. Pe cale de consecin˛„,

Trecem la proiectul de Lege pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupa˛ionale.

Invit reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Mihai ™eitan.

V„ rog, domnule ™eitan. V„ ascult„m, foarte pe scurt. Invit ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ supun aten˛iei un proiect de Lege pentru suspendarea, de la 1 ianuarie 2005 p‚n„ la 1 iulie 2005 inclusiv, a aplic„rii prevederilor Legii nr. 249/2004 privind pensiile ocupa˛ionale, cu excep˛ia unui singur articol, art. 93 alin. 2, potrivit c„ruia Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor Ónfiin˛eaz„ — de fapt, a ∫i Ónfiin˛at — un departament distinct Ón vederea desf„∫ur„rii activit„˛ii de supraveghere.

Œn lipsa unor finan˛„ri, aceast„ comisie, prin departamentul men˛ionat, nu a reu∫it s„ finalizeze normele pentru o supraveghere adecvat„ ∫i, Ón afara acestui lucru, la analizele f„cute pentru capitolul privind libera circula˛ie a capitalului la Uniunea European„ se cer modific„ri Ón lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte Aron Popa, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a dat raport favorabil. Legea este o lege ordinar„ ∫i Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ sunt interven˛ii, Óntreb„ri? Domnule senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am dou„ Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului. Prima Óntrebare: care este suma necesar„ pentru trimestrul I al acestui an, pentru aplicarea legii?

A doua Óntrebare: de ce Guvernul nu a recurs la acest Ómprumut prin ordonan˛„ de urgen˛„, astfel Ónc‚t Legea nr. 249/2004 s„ fie aplicat„ de la 1 ianuarie, a∫a cum este scris Ón textul legii?

V„ rog s„ r„spunde˛i.

Mul˛umesc frumos pentru Óntrebare.

Aceast„ lege nu Ónseamn„ un consum de fonduri dec‚t din partea Fondului de garantare a asigur„rilor. A∫a prevede legea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 Aceste fonduri nu ajung pentru dot„ri, pentru c„ suma este mic„. S-a apelat la un Ómprumut de la Banca Mondial„, care nu a putut fi operativ dec‚t p‚n„ c‚nd legea intra Ón vigoare, adic„ 1 ianuarie 2005. Nu s-a putut aplica, Óntruc‚t comisia nu era format„ de acest departament, iar dup„ 1 ianuarie 2005, intr‚nd legea Ón vigoare, nu se mai puteau lua bani din Ómprumut pentru preg„tire. Deci, Ón momentul acesta, prin acest transfer, la 1 iulie 2005 putem apela ∫i la acest Ómprumut de care este vorba.

Œn ce prive∫te suma de care Óntreba˛i dumneavoastr„, este vorba de circa 300.000 dolari, care Ónseamn„ instruirea personalului, dot„ri cu echipamente ∫i a∫a mai departe.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator ™tefan Viorel.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sigur, ar trebui s„ v„ informez, Ónainte de toate, c„ din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a fost f„cut„ o solicitare c„tre Biroul permanent, cu rug„mintea de a fi sesiza˛i pentru raport comun, deoarece problema pare a fi mult mai complicat„ dec‚t se arat„ Ón succinta expunere de motive ∫i Ón succintul text de lege. Mai mult dec‚t at‚t, credem c„ nu poate s„ produc„ efectul scontat.

™i acum o s„ pun ini˛iatorului Óntrebarea de baz„: cum va putea s„ dispun„ aceast„ lege pentru trecut?

Deci dumneavoastr„ veni˛i cu un proiect de lege pe care noi o s„-l vot„m, va fi opera˛ional din momentul public„rii Ón îMonitorul Oficial“, peste o lun„, dou„ sau c‚nd va fi, ∫i dori˛i s„ suspenda˛i o lege Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005. Dori˛i cumva o lege care s„ dispun„ pentru trecut?

Punctul 2. Expunerea de motive dezinformeaz„ Senatul Rom‚niei. Spune˛i c„ nu exist„ norme metodologice de aplicare. V„ putem face dovada c„ aceste norme exist„, sunt lucrate. Nu a˛i dorit s„ le publica˛i.

De aceea, eu nu vreau s„ acuz pe nimeni, dar circul„ Ón pia˛„ ni∫te informa˛ii c„, de fapt, scopul acestei am‚n„ri este ca, pentru supravegherea acestui sector de activitate, dumneavoastr„ s„ renun˛a˛i la solu˛ia pe care o pune la dispozi˛ie legea Ón vigoare, cea referitoare la un departament specializat al Comisiei de Supraveghere a Asigur„rilor, ∫i s„ proceda˛i la Ónfiin˛area unei noi autorit„˛i autonome de supraveghere, reglementare ∫i control, ceea ce nou„ ni se pare c„ este o manier„ de a pune carul Ón fa˛a boilor.

Deci legea ini˛ial„ spunea c„ aceast„ activitate poate s„ demareze f„r„ nici o problem„ sub lupa Comisiei de Supraveghere a Asigur„rilor ∫i, dac„ Ón perspectiv„, pe m„sur„ ce ia amploare, cap„t„ o anume dimensiune aceast„ activitate ∫i este necesar s„ se Ónfiin˛eze o autoritate special pentru acest domeniu, se poate discuta. Or, dumneavoastr„ dori˛i acum, de fapt, am‚narea intr„rii Ón vigoare a legii, pentru a crea Ónt‚i o autoritate care s„ supravegheze ce? O activitate care nu exist„?

De aceea, domnule pre∫edinte, credem c„, pentru a l„muri aceste aspecte, nu este nici locul, nici momentul Ón

Mul˛umesc. Domnul senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu era Ón inten˛ia mea aceast„ interven˛ie, dar faptul c„ opozi˛ia provoac„ aceast„ discu˛ie m„ oblig„ la o punere pe fond a problemei...

Nu opozi˛ia a fost. A fost colegul dumneavoastr„ senator.

Da, colegul nostru, domnul senator ™tefan Viorel, dar pomenirea numelui va atrage obligativitatea dreptului la replic„ ∫i a∫a mai departe.

Noi, la comisie, am ∫tiut de solicitarea care s-a f„cut la Biroul permanent pentru un raport comun — Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci — ∫i noi, comisia, nu am avut nimic Ómpotriv„. Am Ón˛eles c„ solicitarea a fost respins„ la nivelul Biroului permanent, din moment ce Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i-a v„zut de drum ∫i ∫i-a f„cut raportul la acest proiect de lege. Deci nu a existat o inten˛ie, ci o decizie a Biroului permanent, probabil, motivat„. Probabil c„ dumneavoastr„, ca pre∫edinte, ∫ti˛i exact de ce s-a respins ideea unui raport comun.

Interven˛ia mea este menit„, mai degrab„, s„ combat„ inten˛ia pe care domnul senator ™tefan Viorel o aminte∫te ∫i pe care ∫i-a fondat toat„ argumenta˛ia, c„ Ón spatele acestei suspend„ri de termen este, de fapt, ideea de a construi o Comisie de supraveghere a pensiilor ocupa˛ionale, separat„ de Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor.

Sigur c„ b‚rfe pe pia˛„, zvonuri sunt multe. ™i noi am auzit tot felul de discu˛ii legate de modul cum func˛ioneaz„ Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor, dac„ ea are mandat ∫i dac„ acoper„ complet aceast„ problematic„ legat„ de pensiile ocupa˛ionale sau nu.

™tim exact ce s-a Ónt‚mplat, faptul c„ Comisia de Supraveghere a Asigur„rilor a f„cut, Ón momentul de fa˛„, normele, le are aproape finalizate, dar ea a primit un _veto_ de la Bruxelles, dac„ este s„ spunem lucrurilor pe nume. ™i stopul pe care l-a primit de la Bruxelles a fost tocmai faptul c„ normele, care trebuie s„ transpun„ legea ∫i nimic altceva, ar fi Ón contradic˛ie cu Directiva european„ legat„ de libera circula˛ie a capitalului. ™i atunci fondul adev„rat al problemei este c„ chiar legea va trebui modificat„ Ón conformitate cu directiva european„.

Deci termenul de suspendare care este cerut de Guvern Ón momentul de fa˛„ vine, de fapt, s„ spun„ c„ normele nu sunt finalizate... Dac„ normele de aplicare a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 legii s-ar publica m‚ine Ón îMonitorul Oficial“, ar Ónsemna c„, de fapt, intr„m Ón contradic˛ie cu Directiva european„. ™i atunci s-a cerut acest termen de 6 luni de zile, ca s„ vedem exact cum adapt„m Legea pensiilor ocupa˛ionale la directivele europene.

40.

Directiva European„ nr. 40. Legea, Ón momentul de fa˛„, este neconform„ cu aceast„ directiv„ ∫i, de fapt, acesta este temeiul suspend„rii.

Solicit ∫i P.S.D.-ului s„ voteze aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului, pentru c„ legea este f„cut„ Ón guvernarea dumneavoastr„ ∫i ea trebuie adaptat„, a∫a cum spuneam, la cerin˛ele Directivei nr. 40. V„ mul˛umesc.

O precizare. Nu vot„m legea, vot„m am‚narea aplic„rii legii. Domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a cum a˛i re˛inut, legea nu poate avea, ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ foarte bine, caracter retroactiv. Fiind vorba de Legea nr. 249/2004, lege care a intrat Ón vigoare de la 1 ianuarie 2005, Ón expunerea de motive apar dou„ contradic˛ii.

Pe de o parte, ini˛iatorul, respectiv Cabinetul T„riceanu, ne spune c„, prin Programul de guvernare pentru perioada 2005—2008, Guvernul Rom‚niei ∫i-a propus adoptarea ∫i aplicarea unui set de m„suri pentru cre∫terea calit„˛ii vie˛ii pensionarilor, iar, pe de alt„ parte, Ón aceea∫i expunere de motive, suntem informa˛i c„ pentru desf„∫urarea acestei activit„˛i a fost Ónfiin˛at un departament distinct care, p‚n„ la 1 ianuarie 2005, a fost finan˛at din fondul de rezerv„ a asigura˛ilor. Deci a existat acest departament care a lucrat ∫i care trebuia, a∫a cum prevede legea, s„ asigure inclusiv normele prev„zute de lege ∫i s„ poat„ fi aplicat„ aceast„ lege.

Nu cred, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ este cazul ca noi s„ vot„m o asemenea lege, pentru a-i scuti de r„spundere pe membrii Guvernului care nu au pus Ón aplicare o lege.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ celelalte grupuri mai au interven˛ii? Nu mai sunt interven˛ii.

Dori˛i s„ ad„uga˛i ceva, domnule secretar de stat?

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan:**

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, Ón perioada de p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004, din iulie, de c‚nd aceast„ lege a intrat Ón vigoare, departamentul despre care se face vorbire a avut Óntotdeauna doi oameni, doi oameni care trebuiau s„ fac„ normele pentru acest sistem. Nu au reu∫it s„ le fac„. Normele nu au fost...

Cele f„cute, despre care pomenea domnul senator, nu sunt complete ∫i nu sunt finalizate Ón conformitate cu legisla˛ia european„, ca atare legea nu este scoas„ din circuit retroactiv, ea a func˛ionat.

Normele acelea urmeaz„ s„ fie completate de aceea∫i comisie care nu se stinge, ea r„m‚ne Ón continuare, art. 93 nu se schimb„, urm‚nd s„ aib„ timp p‚n„ la 1 iulie 2005.

Deci nu scoatem nimic retroactiv, ci nu aplic„m. Ea nici nu s-a aplicat p‚n„ acum, deci nu are cum s„ fie vorba de o aplicare retroactiv„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Viorel ™tefan**

**:**

De la 1 ianuarie este Ón vigoare!

Stima˛i colegi, s-a Ón˛eles. A fost suspendat„ ∫i...

## **Domnul Mihai Constantin ™eitan:**

Normal, este Ón vigoare, dar nu se poate aplica...

Mai dori˛i s„ completa˛i ceva?

Nu, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, aici sunt dou„ probleme.

A fost o am‚nare p‚n„ la 31 decembrie, a trecut o perioad„, s-au dat c‚teva argumente ∫i se solicit„ Ónc„ o am‚nare de ∫ase luni de zile. Deci asta discut„m Ón fapt.

Exist„ ∫i aceast„ propunere, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ vad„ exact care este situa˛ia cu normele, care sunt condi˛iile ∫i care ar fi posibilit„˛ile de intrare Ón vigoare ∫i s„ venim cu un raport suplimentar.

Av‚nd Ón vedere c„ este vorba despre 1 iulie, intrarea Ón vigoare, 2005 ∫i ˛in‚nd seama de faptul c„ suntem Ón termen, cred c„ nu se Ónt‚mpl„ nimic dac„ sunte˛i de acord, colegii de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ s„ o mai vad„ o dat„, s„ solicite date suplimentare, s„ ne dea elemente Ón plus ∫i s„ mergem...

Aceasta este propunerea, pentru reluarea votului.

Deci exist„ solicitarea din partea unui grup, am Ón˛eles, da, domnul Solcanu, pentru a retrimite la comisie. Dac„ nu, supunem la vot.

Pe cale de consecin˛„,

## **Domnul Aron Ioan Popa:**

Domnule pre∫edinte, legea are caracter ordinar, nu organic.

Comisia juridic„, domnul Popa, ordinar„ sau organic„?

Este evident ordinar„, domnule pre∫edinte, pentru c„ nu atinge dec‚t problema prorog„rii ∫i nu poate fi vorba deci de un caracter organic.

Dac„ v„ uita˛i pe site, ordinea de zi de pe site, scrie ordinar„. Aici, Óntr-adev„r, s-a tip„rit...

Rog aparatul tehnic s„ verifice, dac„ nu se confirm„, vom relua. De acord?

Deci legea are caracter ordinar.

V„ rog s„ vota˛i ∫i raportul, neav‚nd amendamente, ∫i proiectul de lege.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 72 de voturi pentru, 44 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a adoptat.

Trecem la urm„torul punct, proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2005 privind unele m„suri pentru ocuparea prin concurs a func˛iilor publice vacante din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice implicate Ón implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Comisia pentru administra˛ie.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se propune aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2005 privind unele m„suri pentru ocuparea prin concurs a func˛iilor publice vacante din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice implicate Ón implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Ordonan˛a de urgen˛„ supus„ aprob„rii a fost ini˛iat„ av‚nd Ón vedere necesitatea organiz„rii Ón regim de urgen˛„ a concursurilor pentru ocuparea func˛iilor publice vacante Ón cadrul compartimentelor implicate Ón implementarea angajamentelor asumate prin negocieri pentru aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 15/2005 a instituit un regim temporar, aplicabil de la 1 iulie 2005, derogator doar de la termenele prev„zute Ón Legea nr. 118/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici ∫i de

Hot„r‚rea Guvernului nr. 1/209/2003 privind organizarea ∫i dezvoltarea carierei func˛ionarilor publici. Aceste termene au fost mic∫orate, astfel Ónc‚t posturile vacante s„ poat„ fi ocupate Ón timp optim, respect‚ndu-se procedura legal„ de organizare a concursurilor respective.

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Dan C‚rlan, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a adoptat cu unanimitate de voturi raport favorabil, cu un num„r de trei amendamente, prezentate Ón anexa care face parte din raport. Men˛ionez c„ amendamentele sunt asumate de Óntreaga comisie, Ón urma dezbaterilor la care a participat ∫i ini˛iatorul, respectiv reprezentantul Agen˛iei Na˛ionale a Func˛ionarilor Publici.

Mai men˛ionez existen˛a avizelor favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Œntreb„ri dac„ sunt? Domnul senator Siminonescu.

## Domnule pre∫edinte,

A∫a cum am spus ∫i la dezbaterea privind Legea managerului public, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota aceasta ordonan˛„. Dorim Óns„ s„ atragem Ónc„ o dat„ aten˛ia asupra gestiunii sau a modului de gestionare a celor dou„ legi pe care... Una am votat-o deja ast„zi, cu caracter de lege organic„, managerul public, alta este cea care are caracter de lege ordinar„, cea care este pus„ Ón discu˛ie.

Noi consider„m c„ este nevoie de o bun„ gestionare, o bun„ corelare a celor dou„ legi, astfel Ónc‚t s„ nu ne trezim c„, din dorin˛a de a satisface o anumit„ parte a clientelei politice c‚t mai repede, trebuie s„ ocup„m aceste posturi, ∫i managerii publici s„ nu mai aib„ posturile respective, mai ales Óntr-un domeniu at‚t de sensibil, cum este cel a integr„rii.

Noi vom vota pentru aceast„ lege, consider‚nd c„ integrarea se face cu oameni, cu speciali∫ti ∫i cu institu˛ii care trebuie s„ fie func˛ionale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii? Nu mai sunt.

Stima˛i colegi, avem cele trei amendamente care au fost acceptate de c„tre reprezentantul Guvernului.

Mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate ∫i pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 333/2002 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, ave˛i cuv‚ntul.

Rog, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, domnul pre∫edinte Ioan Talpe∫, s„ lua˛i loc.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

Cine prezint„?

V„ rog.

Permite˛i-mi s„ continuu, pentru c„ sunt dou„ interven˛ii, practic, legislative, prin aceast„ ordonan˛„.

Œn art. 2 se prevede modificarea ∫i completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor ∫i valorilor, Ón considerarea obliga˛iilor asumate de Rom‚nia Ón procesul de integrare Ón Uniunea European„, respectiv pe capitolul II, îLibera circula˛ie a persoanelor“, dar ∫i pe capitolul III, îLibera circula˛ie a serviciilor“, Ón sensul de a se elimina restric˛iile Ón calea dreptului la liber„ circula˛ie a serviciilor ∫i a persoanelor nerezidente Ón Rom‚nia, cet„˛eni ai statelor membre ale Uniunii Europene ∫i ale spa˛iului economic european.

Cam asta este a doua interven˛ie.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc.

**Domnul Mugur Cr„ciun** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Dac„ Ómi permite˛i, sunt secretarul de stat Cr„ciun Mugur, este o ini˛iativ„ comun„, de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Deci prezint„ domnul Mugur Cr„ciun. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Cr„ciun Mugur, pentru prima parte a ordonan˛ei.

V„ rog.

Œn contextul integr„rii europene, una dintre cerin˛ele prioritare este Ónfiin˛area Agen˛iei de H„r˛i, care are drept component„ sistemul integrat de administrare ∫i control ce vizeaz„ fotografierea terenului ∫i identificarea parcelelor.

Sistemul comunitar este sistem de h„r˛i direct pe suprafa˛„. Conform vechii legi, aceste imagini erau considerate secrete, de∫i imaginile satelitare erau disponibile chiar pe Internet. Am propus modificarea art. 17 lit. h), care define∫te ca secret tot ce este mai mic de scara 1 la 20.000.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Este o condi˛ie esen˛ial„ pentru derularea subven˛iilor sistemului de h„r˛i, ∫i comunitare, ∫i europene, desecretizarea acestor h„r˛i. Noi necesit„m h„r˛i de 1 la 5.000.

V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Ioan Talpe∫ prezint„ raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Modificarea Legii nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate vizeaz„ asigurarea cadrului legislativ pentru realizarea ∫i Óntre˛inerea sistemului de identificare a parcelelor agricole, ca parte a sistemului integrat de administrare ∫i control solicitat, conform acquis-ului comunitar, prin documentul de pozi˛ie pentru capitolul VII, îAgricultura“. Astfel, se apreciaz„ c„ performan˛ele actuale ale tehnicii de supraveghere ∫i control nu mai justific„ interdic˛ia privind Ónregistr„rile aeriene efectuate la sc„ri de zbor mai mici de 1 la 20.000.

Œn acest sens, proiectul de lege a fost avizat favorabil de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Serviciul Rom‚n de Informa˛ii ∫i Oficiul Registrului Na˛ional al Informa˛iilor Secrete de Stat.

Referitor la modific„rile ∫i complet„rile propuse la Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor, acestea vizeaz„ asigurarea posibilit„˛ii ca de prevederile legii sus-men˛ionate s„ poat„ beneficia, al„turi de cet„˛enii rom‚ni, ∫i cet„˛enii statelor membre ale Uniunii Europene ori ale spa˛iului economic european.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i Consiliul Legislativ.

Œn ∫edin˛a din 22 martie 2005 comisia noastr„, cu unanimitate de voturi, a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere f„r„ modific„ri la textul trimis de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Interven˛ii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

## Nu!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu sunt. Nu avem amendamente.

Stima˛i colegi,

- V„ rog s„-l l„sa˛i pe domnul ministru Cintez„ s„

- voteze.

V„ rog s„ vota˛i.

Au fost adoptate cu 98 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere.

Mul˛umesc.

- Œncheiem programul nostru legislativ de ast„zi.

Trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, stima˛i colegi.

- V„ rog foarte mult, stima˛i colegi, nu am luat pauz„

- s„ ∫ti˛i.

- Stima˛i colegi, ne permitem s„ Óncepem.

- V„ rog frumos, stima˛i colegi, s„ ocupa˛i locurile Ón

- sal„.

Invit pe domnul senator Vasile Ungureanu, care are de adresat o Óntrebare.

- V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului László Borbély, ministrul delegat pentru lucr„rile publice ∫i amenajarea teritoriului.

Œn jude˛ul Arad situa˛ia drumurilor na˛ionale...

Numai o secund„, domnule ministru Gheorghe Flutur! Cred c„ nu v-ar conveni c‚nd vorbi˛i de la microfon s„ ave˛i trei grupuri care vorbesc. V„ rog s„ lua˛i loc. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Vasile Ungureanu.

Mul˛umesc.

Œn jude˛ul Arad situa˛ia drumurilor na˛ionale, Ón principal, este absolut Óngrijor„toare. Am constatat acest lucru Ón nenum„ratele deplas„ri prin jude˛ ∫i v„ pot spune c„ nu exist„ la mijloc nici o exagerare.

V„ Óntreb, domnule ministru, care este strategia pentru jude˛ul Arad, Ón privin˛a drumurilor na˛ionale.

Cum Ó∫i propune ministerul pe care Ól conduce˛i s„ aduc„ la un standard civilizat ∫oselele din jude˛?

C‚˛i bani Ói sunt repartiza˛i jude˛ului Arad pentru repara˛iile ce se impun la drumurile na˛ionale ∫i europene?

Exist„ pe agenda de lucru a ministerului o preocupare clar„ pentru realizarea unei leg„turi rutiere Óntre Valea Mure∫ului ∫i Valea Cri∫urilor?

Care este inten˛ia ministerial„ vizavi de podul peste r‚ul Mure∫ de la S„v‚r∫in?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare.

Ave˛i de adresat dou„ Óntreb„ri, da?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,

O prim„ Óntrebare este adresat„ ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, domnului ministru Gheorghe Barbu, ∫i ea se refer„ la recalcularea pensiilor.

Prin aceast„ Óntrebare Ói solicit domnului ministru s„-mi comunice c‚te persoane beneficiaz„ de pensii p‚n„ la 500.000 lei, p‚n„ la 1.000.000 lei, p‚n„ la 1.500.000 lei, p‚n„ la 2.000.000 lei, p‚n„ la 2.500.000 lei, p‚n„ la 3.000.000 lei, p‚n„ la 3.500.000 lei, p‚n„ la 4.000.000 lei, p‚n„ la 5.000.000 lei, p‚n„ la 6.000.000 lei.

Deci, pe o scar„, din 500.000 lei Ón 500.000 lei.

## Da, ∫i peste 20.000.000 lei.

™i, de asemenea, am rugat s„-mi comunice informa˛ii referitoare la num„rul de pensionari fo∫ti ilegali∫ti comuni∫ti ∫i suma total„ a pensiilor de care beneficiaz„ ace∫tia.

O a doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, ∫i ea se refer„ la publicitatea f„cut„ din banii publici.

Am pornit de la prevederile din Programul de guvernare, de la declara˛ia recent„ a domnului prim-ministru care spunea c„ a da publicitate de stat pe criterii discre˛ionare Ónseamn„ s„ folose∫ti banii publici Ómpotriva cet„˛enilor. De asemenea, a apreciat domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu c„ Rom‚nia are nevoie de un sistem transparent ∫i controlabil pentru publicitatea de stat.

Œn acest context Ói solicit domnului ministru s„-mi comunice care au fost sumele cheltuite la Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca pentru publicitate Ón mass-media, din 23 iunie 2004 p‚n„ Ón prezent, cu defalcarea lor pe fiecare cotidian, s„pt„m‚nal, studio de radio ∫i de televiziune, precum ∫i leg„tura dintre sumele primite din bani publici pentru publicitate Ón mass-media ∫i mediatizarea primarului Emil Boc. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Doamna senator Verginia Vedina∫, de asemenea, ave˛i o Óntrebare de adresat.

Œntrebarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Din mass-media am re˛inut c„ inten˛iona˛i s„ v„ prezenta˛i Ón fa˛a Parlamentului cu un pachet de legi pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 tema propriet„˛ii. Œn aceast„ perspectiv„, v„ solicit„m s„ ne comunica˛i care este situa˛ia retroced„rilor f„cute de c„tre Comisia administrativ„, care func˛ioneaz„ Ón subordinea Guvernului Ón baza Legii nr. 501/2002, pentru Bisericile romano-catolice, Bisericile unitariene, Bisericile reformate, Bisericile ortodoxe ∫i Bisericile greco-catolice.

Aceast„ situa˛ie solicit„m s„ fie Óntocmit„ separat, pe fiecare biseric„, cu indicarea imobilelor retrocedate pe localit„˛i.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Irina Loghin, ave˛i de adresat o Óntrebare, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Óntrebarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu.

Œn cursul primelor dou„ decade din luna martie a.c., Ón mai multe jude˛e ∫i foarte multe localit„˛i din diverse zone ale ˛„rii au avut loc inunda˛ii soldate cu victime omene∫ti ∫i mari pagube materiale.

Œn afara relat„rilor transmise de la fa˛a locului de studiourile de radio ∫i televiziune, noi nu am reu∫it s„ afl„m ∫i nici s„ remarc„m prezen˛a dumneavoastr„ sau a mini∫trilor de stat ori a unor mini∫tri Ón localit„˛ile lovite de inunda˛ii. De asemenea, Guvernul nu a comunicat nici un fel de m„suri cu caracter preventiv pentru a evita pierderile produse de furia apelor.

Œn acest context, v„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i Ón care jude˛e ∫i localit„˛i unde au avut loc inunda˛ii Ón cursul lunii martie v-a˛i deplasat dumneavoastr„, fiecare dintre mini∫trii de stat ∫i ceilal˛i mini∫tri, precum ∫i m„surile dispuse ∫i fondurile alocate de Guvern prin ordonan˛e de urgen˛„ pentru cei care au avut de suferit de pe urma calamit„˛ilor naturale.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Valentin Dinescu mai are, Ómpreun„ cu domnul Gheorghe Funar, de adresat o Óntrebare.

Aici nu v„d dec‚t una. Numai Óntrebarea legat„ de afirma˛iile din pres„ referitoare la ∫paga suedez„. Asta am eu aici, restul depune˛i s„pt„m‚na viitoare, p‚n„ miercuri, p‚n„ joi la ora 10,00.

V„ ascult„m.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Monica Luisa Macovei.

## Doamna ministru,

Œn campania electoral„ pentru alegerile parlamentare ∫i preziden˛iale, precum ∫i Ón Programul de guvernare 2005—2008, liderii Alian˛ei P.N.L.-P.D., inclusiv cei care sunt membri ai Guvernului T„riceanu, s-au angajat s„ ac˛ioneze Ómpotriva corup˛iei ∫i pentru sanc˛ionarea celor vinova˛i.

Œn aceste zile, Ón pres„, mai ales Ón cotidianul îEvenimentul zilei“ au ap„rut mai multe articole referitoare la î∫paga suedez„“.

Pentru a se face dreptate ∫i pentru aflarea adev„rului, v„ solicit„m s„ ne r„spunde˛i la urm„toarea Óntrebare: cine au fost negociatorii rom‚ni care au dialogat cu partea suedez„ ∫i dac„, eventual, se contureaz„ vinov„˛ii Ón acest domeniu?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Gheorghe Funar, o interpelare legat„ de cre∫terea pensiilor Ón perioada 2005—2008. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Œn leg„tur„ cu interpelarea adresat„ ministrului muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei, am pornit de la Programul de guvernare, de la capitolul 7, îPolitica de protec˛ie social„“, unde sunt Ónscrise urm„toarele ˛inte strategice: reducerea s„r„ciei ∫i a marginaliz„rii sociale, respectiv Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ pentru persoanele v‚rstnice.

Pentru atingerea acestor ˛inte strategice s-a prev„zut ca pensionarii s„ beneficieze de avantajele cre∫terii economice. Œn perioada 2000—2004 a avut loc o important„ cre∫tere economic„, iar Ón anul 2005 se prevede continuarea cre∫terii economice, ca urmare pensiile vor fi majorate astfel Ónc‚t s„ creasc„ Ón termeni reali cu aproximativ 30%.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i pentru fiecare an din mandatul 2005—2008 cu c‚t urmeaz„ s„ creasc„ pensiile Ón termeni reali.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit pe domnul ministru Gheorghe Flutur pentru a r„spunde la Óntreb„ri.

O prim„ Óntrebare, din partea domnului senator Gheorghe Funar privind taxa pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol, da?

**Domnul Gheorghe Flutur** — _ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Am cinci r„spunsuri, ast„zi, pentru domnul senator Gheorghe Funar...

Pentru domnul senator Sógor Csaba, Petru Stan, doamna Doina Silistru.

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Funar v„ dau urm„torul r„spuns.

Œntrebarea dumneavoastr„ cu referire la taxele pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol reprezint„ un domeniu care a re˛inut aten˛ia multor parlamentari Ón ultima perioad„.

Modific„rile propuse de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale asupra legilor fondului funciar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 prev„d, printre altele, eliminarea definitiv„ a taxelor percepute la scoaterea din circuit a terenurilor agricole. Eliminarea acestor taxe ar putea avea un efect catalizator asupra dezvolt„rii investi˛iilor, precum ∫i dezvolt„rii pe orizontal„ a localit„˛ilor.

De∫i avem semnale prin care orizontul de a∫teptare al cet„˛enilor intr„ frecvent Ón zona ner„bd„rii, ruperea din contextul legii a acestor m„suri ∫i prezentarea Ón mod frac˛ionat a modific„rilor la legile fondului funciar nu mi se pare o m„sur„ oportun„. Œn consecin˛„, eliminarea taxelor despre care a˛i amintit va fi m„sura ce se va derula o dat„ cu aprobarea noului pachet de legi asupra propriet„˛ii.

Domnul Gheorghe Funar, mul˛umit de r„spuns?

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Nu pot fi mul˛umit de acest r„spuns. Din p„cate, am f„cut demersuri ∫i Guvernului precedent ∫i am primit r„spunsul c„ taxele nu sunt exorbitante. Este vorba de zeci de mii de euro pe care trebuie s„-i pl„teasc„ cet„˛enii pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol. Acum Guvernul ne propune o am‚nare ∫i este p„cat c„ se am‚n„ acest lucru, putea fi rezolvat„ problema printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, s„ se pun„ o tax„ simbolic„, eu am propus de 10.000 lei pe metrul p„trat ∫i s-ar rezolva problema.

Œi rog pe reprezentan˛ii Guvernului s„ vin„ cu asemenea ordonan˛„ s„ se rezolve problema. Nu se ∫tie ce se Ónt‚mpl„ cu pachetul de legi.

S-a Ón˛eles. Nu este nevoie s„ mai comenta˛i. Trebuie analizat. Sunt p„reri ∫i p„reri. Dac„ m„ Óntreba˛i pe mine, eu a∫ pune chiar pu∫c„rie pentru scoaterea din circuitul agricol. E cu totul alt„ poveste. E de op˛iune. Œn situa˛ia Ón care ai platforme industriale care zac ∫i terenuri care zac, care nu sunt din circuitul agricol... Dar e op˛iunea dumneavoastr„.

Vre˛i totu∫i s„ r„spunde˛i?

Da.

V„ rog.

Foarte pe scurt vreau s„ v„ spun, condi˛ion„m de existen˛a unui P.U.G. ∫i a unui plan de dezvoltare. Nu putem s„ d„m cecuri Ón alb Ón acest domeniu, iar Ón ceea ce prive∫te urgen˛a vreau s„ ave˛i Óncredere c„ Óntr-adev„r o vom aborda ca urgen˛„ aceast„ problem„. Sigur c„ exist„ o presiune Ón ceea ce prive∫te dezvoltarea pe orizontal„ a localit„˛ilor, a aglomera˛iilor urbane ∫i Ón acest context noi ne-am g‚ndit s„ anul„m aceast„ tax„ o perioad„ de timp.

## Da, mul˛umesc.

Ave˛i un r„spuns domnului senator Sógor Csaba pe problema produc„torilor agricoli din zonele de deal ∫i de munte, da? Sau, dac„ ave˛i alt„ ordine, nu e nici o problem„.

Da. R„spunsul meu este pu˛in mai elaborat, o s„-l Ónaintez.

Aici este vorba de o problem„ legat„ de acei oameni din jude˛ul Harghita care au Óncheiat contracte cu furnizorii de ma∫ini ∫i utilaje agricole, Ón baza unei hot„r‚ri de Guvern, la sf‚r∫itul anului 2003, ∫i dup„ aceea nu au mai primit aceste utilaje pe baz„ de subven˛ie 55%, a∫a cum prevede actul normativ.

Œn primul r‚nd, este o chestiune contractual„ Óntre cele dou„ p„r˛i ∫i aici este o problem„ care se refer„ la furnizorii de utilaje, care Ón˛eleg c„ nu au mai avut capacitate s„ furnizeze aceste utilaje. Este o problem„ ∫i a direc˛iilor agricole de la acea vreme, a conducerii direc˛iei agricole, care a dat o aprobare Ón acest sens, pe care noi o verific„m Ón momentul de fa˛„, Óns„, Ón ceea ce prive∫te raportul contractual dintre cele dou„ p„r˛i, aici cred c„ trebuie s„ se adreseze instan˛ei. Este regretabil acest incident. E vorba despre circa 200 de cet„˛eni care au pl„tit un avans ∫i acum se g„sesc Ón aceast„ situa˛ie. Calea este instan˛a. Iar Ón ceea ce prive∫te direc˛ia agricol„, noi am Ónceput verific„rile pe aceast„ problem„.

Mul˛umit de r„spuns, domnule senator, da?

Domnul Petru Stan de la Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare are dou„ Óntreb„ri adresate dumneavoastr„: dosar nr. 1.055/2003 ∫i subven˛iile pe 2005 pentru Ómbun„t„˛iri funciare.

E o prim„ Óntrebare care mi s-a adresat, referitoare la dosarul aflat pe rolul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, av‚nd ca obiect solu˛ionarea recursului Ón anulare promovat de procurorul general Ómpotriva sentin˛ei civile a Judec„toriei S„laj.

Pe parcursul solu˛ion„rii litigiului de c„tre instan˛ele din jude˛ul S„laj, Agen˛ia Domeniilor Statului Bucure∫ti a comunicat acordul ca Ón litigiile privitoare la dreptul de proprietate al A.D.S. s„ fie reprezentat„ de domnul avocat Baras Ioan, prin adrese, ∫i le-am enumerat aici. Men˛ion„m c„ litigiul privea dreptul de proprietate al statului asupra suprafe˛ei de 92 hectare de teren situate Ón perimetrul Fermei Pomicole îValea Pomilor“ din comuna Samsud.

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, noi am f„cut aceast„ verificare, eu v-am adus ∫i r„spunsul. Este vorba aici, Ón˛eleg, ∫i de o problem„ care v„ prive∫te personal, de ferma dumneavoastr„ pomicol„, care exploateaz„ suprafa˛a aflat„ Ón acest litigiu. Sigur, conform Regulamentului Senatului, nu ∫tiu dac„ putem s„ abord„m aceast„ problem„, pentru c„ este o problem„ personal„. Eu pot s„ o abordez...

V„ rug„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

Pentru termenul de judecat„ din 4 februarie 2005, Agen˛ia Domeniilor Statului Bucure∫ti a fost citat„, actele procedurale ale dosarului fiind repartizate consilierului juridic Cosmin Pl„ian, care, potrivit fi∫ei postului, a fost delegat s„ reprezinte Agen˛ia Domeniilor Statului Ón fa˛a instan˛ei.

Facem precizarea c„ Agen˛ia Domeniilor Statului Bucure∫ti a fost introdus„ Ón cauz„ doar Ón etapa solu˛ion„rii recursului Ón anulare. Aceast„ cale extraordinar„ de atac presupune solu˛ionarea potrivit art. 330 Cod de procedur„ civil„ privind interpretarea pe care o face Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie a aspectelor ridicate de c„tre procurorul general Ón raport cu hot„r‚rile judec„tore∫ti pronun˛ate Ón cauz„. Œn consecin˛„, prezentarea p„r˛ii la termenele de judecat„ nu este relevant„ Ón sensul atribuirii responsabilit„˛ii privind modul de solu˛ionare a litigiilor. Potrivit art. 242 Cod de procedur„ civil„ judecarea cauzei se poate face ∫i Ón lipsa p„r˛ilor, instan˛a deliber‚nd Ón baza actelor ∫i a sus˛inerilor existente la dosar, acestea con˛in‚nd toate etapele procesuale.

V„ rog, domnule senator Stan, dac„ sunte˛i mul˛umit cu r„spunsul?

Nu sunt mul˛umit cu r„spunsul. Domnul ministru a dat un r„spuns complicat. Œntrebarea a fost clar„. D‚nsul a prezentat A.D.S.-ul la un proces pe care Ól avea c‚∫tigat. Deci nici nu ∫tiu dac„ trebuia at‚tea... ™i, Ón final ∫i la urma urmei, m-a privit pe mine. La ora actual„ nu m„ prive∫te, dar prive∫te statul rom‚n. De ce s„ piard„ statul rom‚n c„ A.D.S.-ul nu se prezint„ la proces? Dumneavoastr„ pe cine ap„ra˛i atunci, statul rom‚n sau altceva?

Da. Dumneavoastr„ a˛i ridicat aceast„ problem„. Procedural exist„ ∫i aceast„ solu˛ie. Dac„ s-au respectat toate procedurile ∫i documentele la dosar, evident c„ noi reprezent„m ∫i ap„r„m interesele statului rom‚n. Eu v-am spus etapele care au fost parcurse.

R„spunsul la Óntrebarea a doua, v„ rog, domnule ministru, referitor la subven˛iile b„ne∫ti pentru unit„˛ile de Ómbun„t„˛iri funciare, tot a domnului senator Petru Stan.

Da. Œn urma reorganiz„rii activit„˛ilor de Ómbun„t„˛iri funciare ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale de Œmbun„t„˛iri Funciare, Ón conformitate cu Normele metodologice privind alocarea ∫i acordarea subven˛iilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desf„∫ur„rii activit„˛ilor de Ómbun„t„˛iri funciare, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 749/2004, Ón baza deconturilor justificative Óntocmite la data de 31 ianuarie 2005 ∫i 28 februarie 2005 de Administra˛ia Na˛ional„ a Œmbun„t„˛irilor Funciare privind utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de stat, Ónso˛ite de deconturile Óntocmite la nivel de sucursale

teritoriale, Sucursala teritorial„ Tisa—Some∫—Cluj a primit Ón perioada ianuarie—martie 2005 subven˛ii de la bugetul statului Ón sum„ de 4.443.000.000 lei, urm‚nd ca p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie s„ mai primeasc„ suma de 1.637.000.000 lei, pentru acoperirea cheltuielilor administrative, materiale ∫i de personal, conform art. 41 din Legea Ómbun„t„˛irilor funciare nr. 138/2004, aferente lunii martie 2005. Men˛ion„m c„ Ón data de 16 martie 2005 Sucursala teritorial„ Tisa—Some∫—Cluj ∫i Unitatea de administrare 022 S„laj a primit subven˛ia de la bugetul de stat aferent„ lunii februarie 2005, iar Ón data de 18 martie 2005 au fost achitate toate drepturile salariale aferente lunii februarie 2005.

Domnule ministru, sunt mul˛umit cu r„spunsul, Óns„ vreau s„ revin la prima Óntrebare, s„ ∫tie Parlamentul urm„torul lucru: Ón fruntea Agen˛iei Domeniilor Statului este un cet„˛ean rom‚n de na˛ionalitate maghiar„, iar comuna Samsud este locuit„ Ón exclusivitate de maghiari ∫i din cauza aceasta nu a ap„rat A.D.S.-ul cauza statului acolo. Asta trebuie s„ se cunoasc„.

Da.

Mai ave˛i de dat un r„spuns doamnei senator Doina Silistru, legat de subven˛iile pentru sectorul animalier.

La Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ ∫i Ónregistrat„ la Senat Ón 16 martie 2005, pentru a putea beneficia de subven˛ii cresc„torii de bovine urmeaz„ s„ Óndeplineasc„ condi˛iile prev„zute Ón con˛inutul unei hot„r‚ri de Guvern. Pe toat„ durata anului 2004 condi˛iile de acordare a subven˛iilor au fost reglementate de Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.593/2003. Pentru anul 2005, condi˛iile prev„zute pentru ob˛inerea subven˛iilor sunt stabilite de Hot„r‚rea Guvernului nr. 64/2005, care modific„ ∫i greutatea minim„ de livrare a tineretului bovin de la 400 kilograme la 450 kilograme per cap. Hot„r‚rea Guvernului nr. 64/2005 este valabil„ pe Óntregul an 2005, inclusiv luna ianuarie.

Elaborarea unei hot„r‚ri de Guvern ∫i punerea Ón aplicare a acesteia nu se fac ad-hoc, motiv pentru care Óntre data elabor„rii ∫i data apari˛iei exist„ totdeauna un interval de timp pe care nu Ól putem excepta prin prevederi legale. Livr„rile de tineret bovin efectuate Ón anul 2005, p‚n„ la 31 ianuarie, f„r„ respectarea plafonului minim de greutate sunt considerate neeligibile la plata subven˛iilor. Ridicarea plafonului de greutate este o m„sur„ recomandat„ de exper˛ii Uniunii Europene ∫i agreat„ de exper˛ii Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Œn consecin˛„, livrarea animalelor cu scopul de a benefica de subven˛ii trebuie s„ se fac„ numai dup„ cunoa∫terea condi˛iilor ce trebuie Óndeplinite pentru a putea beneficia de subven˛ii.

Doamna senator, v„ rog.

Mul˛umesc pentru r„spuns. Este destul de clar.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 Esen˛ialul este c„ to˛i produc„torii agricoli care au livrat Ón luna ianuarie animale de peste 400 kilograme, deci p‚n„ la 449 de kilograme, nu vor primi subven˛ia. ™i ace∫tia nu sunt vinova˛i cu absolut nimic, pentru c„ Guvernul nu a venit cu hot„r‚rea de Guvern la Ónceputul lunii ianuarie, ∫i nu la sf‚r∫itul lunii ianuarie. Mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Da. Poate c„ trebuia la sf‚r∫itul anului 2004, a∫a cum Ón 2003 s-a dat hot„r‚rea pentru 2004. Asta este situa˛ia.

Mul˛umesc foarte mult. Mul˛umesc, domnule ministru.

Invit pe domnul ministru Ionel Popescu, Ministerul Finan˛elor Publice.

Ave˛i de dat un r„spuns domnului senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare, legat de suplimentarea cu fonduri pentru Prim„ria Municipiului Motru.

probleme din domeniul asisten˛ei sociale ∫i serviciilor publice. Astfel, potrivit art. 26 din Legea bugetului de stat pe anul 2005, Ministerul Finan˛elor este autorizat s„ aprobe redistribuirea Ón cadrul aceluia∫i jude˛ a sumelor aprobate prin anexele nr. 4 ∫i 5 din lege pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei cu lemne, c„rbuni ∫i combustibil petrolier ∫i, respectiv, pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap, la propunerea consiliului jude˛ean.

De asemenea, o alt„ cale, men˛ion„m c„ la art. 27 din Legea bugetului de stat pe anul 2005 sunt prev„zute fonduri pentru retehnologizarea, modernizarea ∫i dezvoltarea sistemelor centralizate de producere ∫i distribu˛ie a energiei termice ce urmeaz„ a se repartiza pe unit„˛i administrativ-teritoriale prin hot„r‚re a Guvernului, Ón condi˛iile prevederilor art. 2 alin. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2004, care s„ conduc„ la eliminarea treptat„ a subven˛iilor pentru energia termic„.

Œn prezent bugetul de stat nu dispune de fonduri nealocate care s„ poat„ fi repartizate pe destina˛iile solicitate de domnul senator Ilie Petrescu.

## **Domnul Ionel Popescu** — _ministrul finan˛elor publice_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntrebarea domnului senator Ilie Petrescu cu referire la suplimentarea bugetului local al municipiului Motru pe anul 2005 cu 36,3 miliarde lei pentru Ónv„˛„m‚nt, asisten˛„ social„ ∫i servicii publice, Ón vederea achit„rii unor obliga˛ii c„tre societ„˛ile comerciale furnizoare de servicii publice ∫i a unor drepturi privind asisten˛a social„, men˛ion„m urm„toarele.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2005, pentru jude˛ul Gorj au fost alocate 154,5 miliarde lei, sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Repartizarea pe localit„˛i a sumelor respective s-a f„cut de c„tre consiliul jude˛ean, conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale. Men˛ion„m, totodat„, c„, potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, fundamentarea, dimensionarea ∫i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, respectiv pe ac˛iuni, activit„˛i, programe, proiecte, obiective, se efectueaz„ Ón concordan˛„ cu priorit„˛ile stabilite de autorit„˛ile administra˛iei publice locale.

V„ rog, domnule senator Ilie Petrescu.

Domnule ministru, dumneavoastr„ Ómi face˛i trimiteri, dar vreau s„ v„ informez pe dumneavoastr„ c„ nu ∫tiu de la cine ave˛i informa˛iile, dar v„ dezinformeaz„. Pentru c„ situa˛ia Ón municipiul Motru... Eu am cerut c‚teva capitole, capitolul de Ónv„˛„m‚nt, care... Societatea U.A.T.A.A. Motru are probleme reale. Avem un ∫omaj de cel pu˛in 30% Ón municipiul Motru. Œn perioada urm„toare va ap„rea un nou val de disponibiliz„ri din industria minier„. ™i a∫a municipiul Motru este un ora∫ cu pensionari.

Da˛i-mi voie s„ cred c„ dumneavoastr„, acum, ca ministru al finan˛elor, trebuie s„ lua˛i informa˛ii mai pure din Prefectura Gorj. Am mai avut data trecut„ o informare cu privire la un capitol de Óntrebare ∫i a fost, de fapt, o dezinformare, c„, de fapt, pe anul 2005 nu s-a dat nici un titlu de proprietate.

Dumneavoastr„, ast„zi, fiind Ón Senatul Rom‚niei, v„ cer o informare clar„, pentru c„ aceast„ unitate, U.A.T.A.A. Motru, este Ón stare de faliment. ™i a∫a, toat„ instala˛ia...

Cum se cheam„?

U.A.T.A.A. Motru ∫i este subordonat„ Ministerului Industriei ∫i Comer˛ului.

Vreau s„ v„ informez c„ la ora actual„ aceast„ societate, cu toat„ instala˛ia Ómb„tr‚nit„, din 1959 Ón func˛iune, este pe pierderi. Dac„ nu putem s„ aloc„m ace∫ti bani acestei societ„˛i, c„ bugetul local Motru nu mai are putere s„ dea ace∫ti bani pentru capitolul Ónv„˛„m‚nt, pentru ce v-am cerut eu acolo, p‚n„ ∫i pe ace∫ti oameni o s„-i d„m afar„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 Mai avem o alt„ situa˛ie, la acest capitol, Ón municipiul Motru, Uzina de Repara˛ii, desprins„ din mineritul din Motru, din mineritul C.N.R. Oltenia, care trece prin aceea∫i situa˛ie. G‚ndi˛i-v„ c„ sunt 500 plus 400 oameni disponibiliza˛i ∫i Ónc„ 600 care se disponibilizeaz„ acum. Toat„ zona Motru, p‚n„ la Pade∫ ∫i P„ciule∫ti, este predispus„ unui focar de tensiune.

Cer de la tribuna Senatului ca aceast„ ac˛iune a Guvernului s„ preia toate problemele reale ale municipiului Motru, cu rug„mintea s„ face˛i o analiz„ real„. Eu Ón˛eleg c„ dumneavoastr„ m„ trimite˛i foarte bine la hot„r‚ri de Guvern, la legi, dar problema este alta: U.A.T.A.A. Motru are o problem„ real„. V„ rog mult de tot.

Eu nu sunt mul˛umit de r„spuns ∫i v„ rog mult de tot, vin cu directorii la dumneavoastr„ s„ v„ explice situa˛ia real„ din zon„. Nu vreau s„ cred c„ este rea-credin˛„ din partea Prefecturii Gorj ∫i a consiliului jude˛ean.

S-a Ón˛eles, domnule senator.

Eu v„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Situa˛ia este complex„ acolo, nu ˛ine numai de Ministerul Finan˛elor. Este o problem„ la nivel de Guvern, Ón primul r‚nd de asigurare de locuri de munc„.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Este a doua comunitate jude˛ean„, al doilea municipiu din jude˛ul Gorj.

Domnule ministru, avem o rug„minte. Poate, la Guvern, Ón prima ∫edin˛„, pune˛i aceast„ problem„. Este bine ca o echip„ de inspectori de administra˛ie s„ mearg„ Ón teritoriu ∫i s„ vad„ care este situa˛ia acolo. S„ vedem ce se poate face.

A∫a este ∫i vom Óncerca, chiar la rectificare, eventual, s„ Óncerc„m s„ g„sim ceva.

Este o situa˛ie, Óntr-adev„r, exploziv„. Mul˛umesc, domnule ministru.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc domnului senator pentru Óntreb„ri.

Vreau s„ Óncep cu cea de-a doua Óntrebare, dac„-mi permite˛i, pentru c„ este vorba ∫i de o doamn„.

A∫ vrea s„ spun c„, Ón conformitate cu Programul de guvernare ∫i nu numai, cu programul legislativ pentru anul acesta, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 4/2005, care este Ón finalizare, pentru a deveni lege, Ón Camera Deputa˛ilor ∫i a fost adoptat„ de Senat, s-a stabilit c„ Ón acest an, 2005, circa 4.200.000 pensionari care au ie∫it la pensie Ónainte de 1 aprilie 2001, deci c‚nd a intrat legea nou„ Ón vigoare, vor fi supu∫i procedurii de recalculare a pensiei.

Vreau s„ precizez de la Ónceput c„ nu este vorba de o majorare a pensiei, ci de o rea∫ezare a pensiilor stabilite Ónaintea Legii nr. 19/2001 pe acela∫i criteriu de calcul cum a fost ∫i pensia stabilit„ dup„ 2001, adic„ se ia Ón considera˛ie contribu˛ia fiec„rei persoane pe toat„ durata de activitate a vie˛ii.

Ca urmare, prin aceast„ ordonan˛„, Ón prima etap„, s-a stabilit ca Ón martie s„ intre Ón recalculare — ∫i acest lucru a fost finalizat — ∫i s„ se ∫i pun„ Ón plat„ pensiile pentru persoanele care au ie∫it la pensie p‚n„ Ón 1980. Este vorba de cei mai b„tr‚ni, s„ zicem, dintre pensionari.

Œn aceast„ categorie — a∫a cum a˛i solicitat — datele sunt urm„toarele: au fost recalculate 206.480 pensii, dintre acestea 39,71% s-au majorat, iar 60,29% nu s-au majorat, nefiind o cre∫tere rezultat„ din calcul, dar li s-a p„strat pensia existent„. Vreau s„ spun c„ pentru cei 206.000, Ón medie, pensia a crescut cu 10,2%, iar pentru cei care au avut de c‚∫tigat, adic„ cei 39,71%, cre∫terea a fost de circa 30%. Œn ceea ce prive∫te limitele, 12,54% dintre cei care au beneficiat de cre∫tere au avut cre∫teri p‚n„ la 100.000 lei, 40%, Óntre 100.000 ∫i 500.000 lei, 29,61%, Óntre 500.000 ∫i 1.000.000 ∫i 17,5%, peste 1.000.000. ™i, ca s„ dau ∫i limitele minim ∫i maxim, a∫a cum a˛i solicitat, minimul a fost Ón jur de 50.000 — este un calcul matematic ∫i rezult„ o cre∫tere de genul acesta —, iar maximul a fost de 5.400.000. M„ refer la categoria celor care au intrat Ón recalculare.

Domnule secretar de stat, pentru cultura noastr„, c„ am auzit mereu, c‚˛i au fost cu 5.000.000?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul secretar de stat Mihai ™eitan, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, ave˛i r„spunsul pentru dou„ Óntreb„ri care se refer„ la pensii. Domnul senator Gheorghe Funar a pus prima Óntrebare ∫i cea de a doua tot domnul senator Funar, Ómpreun„ cu doamna senator Vedina∫.

Unul singur. Este maximum.

Mul˛umesc.

Se tot spune p‚n„ la 5.000.000, ca ∫i cum ar fi sute de mii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

Mi s-a cerut limita minim„ ∫i maxim„. Eu Ón˛eleg prin minim cel mai mic ∫i prin maxim cel mai mare.

Da, da, este corect.

R„spunsurile au fost corecte, dar am impresia c„ v-am mai solicitat Ónc„ un r„spuns: dintre ace∫tia, c‚˛i sunt pensionari ilegali∫ti.

Este a doua Óntrebare, domnule senator. Dac„-mi permite˛i, o s„ r„spund ∫i la aceea.

Mul˛umesc pentru r„spunsul la prima Óntrebare. A∫tept ∫i r„spunsul la a doua.

Vi se r„spunde. V„ rog.

Cea de-a doua Óntrebare. Domnul senator a Óntrebat, pentru clarificarea cuantumurilor pensiilor, cum se a∫az„ ele pe categorii de sume. O s„ v„ furnizez ∫i scris acest r„spuns, dar pot s„ spicuiesc din el, dac„ nu deranjez.

Din totalul de 4.600.000 pensionari de stat, la ora actual„, p‚n„ la 500.000 lei sunt 22.000 persoane, p‚n„ la 1.000.000 lei sunt 257.000, incluz‚nd ∫i prima categorie, pentru c„ dumneavoastr„ a∫a a˛i solicitat, p‚n„ la 20.000.000 lei sunt 4.600.000, iar peste 20.000.000 lei sunt 474 persoane.

Œn ceea ce prive∫te Óntrebarea pe care a˛i pus-o, legat„ de ilegali∫ti comuni∫ti, Ón toate bazele de date de pensii, nu exist„ nici un fel de dat„ care se refer„ la calitatea politic„ a persoanelor care primesc pensii, ci numai sumele care provin din contribu˛ii, a∫a c„ o statistic„ legat„ de ilegali∫ti nu exist„ Ón sistemul de pensii la ora actual„, iar calculul pe care-l facem, deci aceast„ recalculare, dar ∫i calculul, de acum Óncolo, care se face pe Legea nr. 19/2001, ˛ine cont efectiv de contribu˛iile pe care persoanele, la salariile pe care le-au avut, le-a pl„tit la fondurile de pensii.

V„ mul˛umesc pentru Óntrebare.

Domnul senator Funar, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu Ómi men˛in curiozitatea vizavi de ilegali∫tii comuni∫ti. Œnainte de 1989, dac„ a˛i fi f„cut dumneavoastr„ sau altcineva Ón locul dumneavoastr„ o asemenea gre∫eal„, s„ neglijeze, s„ nu-i g„seasc„, s„ nu se ∫tie de nivelul pensiei, era vorba de o pedeaps„ care se aplica. Acum nu este cazul, dar v„ rog s„ nu-i neglija˛i. M„ intereseaz„ cei cu bulin„ ro∫ie. Œi g„si˛i dumneavoastr„.

Nu avem a∫a ceva. Dac„ a˛i putea s„...

Am Ón˛eles c„ nu ˛ine˛i eviden˛a pe criterii politice.

Este foarte greu. Ceea ce pot s„ v„ spun este c„ n-au pensii diferite.

Dac„ pute˛i s„-mi sugera˛i ni∫te nume, s„ caut dosare Ón arhiv„, a∫ putea s„ v„ spun pentru spe˛„, dar pe statistic„ n-am cum.

Mul˛umesc, o s„ v„ pun la dispozi˛ie o list„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, Ministerul Justi˛iei, ave˛i o Óntrebare pus„ de domnul senator Funar ∫i de domnul senator Dinescu, referitoare la aceast„ problem„ cu datoria c„tre Suedia.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

Œn acest moment cunoa∫tem ∫i noi at‚t c‚t cunoa∫te ∫i domnul senator, c‚t s-a publicat Ón pres„. Ne-am adresat, Óns„, Parchetului General, am comunicat textul Óntreb„rii. Este Ón faza actelor premerg„toare, se fac verific„ri. ™i noi ardem de ner„bdare s„ afl„m care va fi verdictul, Óns„ Ón acest moment... R„spunsul este mai amplu, cu trimiteri la Codul de procedur„ penal„, este faza secret„, dar se fac verific„ri.

Da, v„ mul˛umesc, dar mai era o component„ a acestei Óntreb„ri care se referea strict la oamenii care au negociat aceast„ datorie, pentru c„ ei sunt succesiv. Am Ón˛eles c„ a fost domnul Ciumara, domnul D„ianu ∫i nu mai ∫tiu cine.

Noi nu avem acces la dosarul Parchetului. Este secretizat.

Nu e vorba de dosarul Parchetului. Care au fost negociatorii care au discutat aceast„ crean˛„ pe care Rom‚nia o avea fa˛„ de Suedia?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

Cred c„ este o parte de interpelare care trebuie adresat„, probabil, Ministerului Finan˛elor. S-ar putea ca ei s„ aib„ eviden˛a negociatorilor. Noi, la Ministerul Justi˛iei, nu avem.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Problema este mai complicat„. Ea a Ónceput Ón 1952, Óntr-o formul„ de cooperare cu suedezii, ∫i am Ónceput restituirea datoriei prin re˛inerea unui anumit comision din exporturile rom‚ne∫ti care se f„ceau pe pia˛a suedez„. S-a ajuns p‚n„ Ón 1982, c‚nd datoria extern„ c„tre Suedia s-a Ónchis, practic, de∫i noi mai aveam de pl„tit circa 6.000.000 dolari. De acolo s-a pornit.

Dup„ Revolu˛ie, ABB-ul a primit o exclusivitate din partea Guvernului suedez pentru discu˛ie. Era la nivel de Guverne. A venit Ón Rom‚nia, a solicitat 2 miliarde de dolari, pe urm„ 3,5 miliarde de dolari, pe ni∫te calcule f„cute de ei, dar care nu aveau nici un fundament, pentru c„ sunt ni∫te clauze legate de datoriile dinaintea celui de Al Doilea R„zboi Mondial. Nu curg dob‚nzile, exist„ un anumit mod de plat„.

S-au tot derulat presiuni p‚n„ s-a ajuns la formula din 1996 — poate gre∫esc, domnule secretar de stat —, c‚nd suedezii au redus preten˛iile la vreo 800 milioane dolari. Œn 1997, 1998, 1999 au fost discu˛ii cu to˛i cei care au fost, pe r‚nd, prim-mini∫tri, mini∫tri de finan˛e, pentru c„ ei erau cei implica˛i. Au urmat apoi 2000 ∫i 2001, s-a redus la 120 milioane, care a ∫i fost pl„tit„.

Deci, din 1997 p‚n„ Ón 2000 ∫i dup„ 2000, mini∫trii de finan˛e, ave˛i o situa˛ie. Restul sunt discu˛ii colaterale, faptul c„ firma ABB, prin diferite componente ∫i filiale, este prezent„ Ón Rom‚nia, fiind unul dintre cei mai mari produc„tori de utilaj energetic ∫i, mai ales, de cazane performante ∫i arz„toare. V-am dat eu un scurt istoric, domnule senator, pentru a v„ putea contura, dup„ aceea, o Óntrebare mai clar„ legat de acest lucru.

Domnul ministru al justi˛iei, efectiv, p‚n„ nu se fac ni∫te declara˛ii oficiale ∫i vine un document, este greu s„ fac„ vreo afirma˛ie.

## **Domnul Eugen Mih„escu**

**:**

Dou„ milioane a ajuns Ón...

6 milioane Ón 1982.

Exist„ ∫i o opinie a unui procuror suedez c„ cel care sus˛ine c„ ar fi dat mita, de fapt, a delapidat ∫i e mai comod s„ spui c„ ai dat daruri Ón Rom‚nia.

Stima˛i colegi, s„ nu insist„m p‚n„ nu apar Ón proces declara˛ii oficiale ∫i se dovedesc, dup„ care va veni documentul, c„ Ón˛eleg c„ s-au ∫i f„cut demersuri, c‚nd se d„ un verdict ∫i se ajunge la o concluzie, s„ ni se trimit„ documente aici.

Da, domnule senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,

Eu pun o problem„ de principiu: am adresat aceast„ Óntrebare, Ón˛eleg c„ informa˛ia nu este la dumneavoastr„, este la Ministerul Finan˛elor Publice, cu privire la persoanele care au negociat, dar dumneavoastr„ face˛i parte din acela∫i Guvern. V-a∫ ruga s„ colabora˛i ∫i s„ ne da˛i r„spunsul. Nu ne trimite˛i de la un minister la altul, pentru c„...

Domnule senator Funar, haide˛i s„ nu gre∫im.

...nu este bine.

V„ rog eu s„ v„ duce˛i cu adres„ ∫i nu obliga˛i. Pune˛i o Óntrebare c„tre un minister care n-are leg„tur„, deocamdat„, cu cazul. Repet, dac„ vre˛i, relua˛i Óntrebarea c„tre ministrul de finan˛e.

Mul˛umim, domnule pre∫edinte, pentru sugestie.

Dac„ vre˛i, sunt doi Ómpricina˛i aici: ministrul de externe ∫i ministrul de finan˛e. Ei de˛in arhiva legat„ de situa˛ia cu Suedia.

Ne vom adresa, domnule pre∫edinte, dar permite˛i-mi s„ v„ aduc Ón aten˛ie...

Mul˛umesc.

...o alt„ situa˛ie. M-am adresat ministrului administra˛iei ∫i internelor Ón leg„tur„ cu taxa de scoatere a terenului din circuitul agricol ∫i am primit r„spunsul s„ m„ adresez la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Óntruc‚t oficiile de cadastru sunt Ón subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. M-am adresat ∫i ministrului agriculturii, dar oficiile de cadastru sunt Ón subordinea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

A∫a este.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Domnule pre∫edinte, solicit cuv‚ntul!

™i acum trebuie s„ vin Ónapoi, la ministrul administra˛iei ∫i internelor, ∫i pierd o lun„ ∫i jum„tate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

Se mai Ónt‚mpl„ ∫i chestiuni din acestea, domnule senator. De aceea, trebuie s„ le Ón˛elegem. Bine.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Haide˛i, c„ am ˛inut aici o doamn„ prea mult timp, doamna secretar de stat Paloma Petrescu, da? Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii.

Ave˛i o Óntrebare din partea domnului Vasile Ioan Ungureanu, senator P.S.D., cu privire la Universitatea îAurel Vlaicu“ din Arad. Corect?

## **Doamna Paloma Petrescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Da, domnule pre∫edinte.

Deci v-a∫ ruga s„ completa˛i ca din 2001, 2002, 2003 p‚n„ Ón prezent s„ avem num„rul locurilor bugetare. Œn rest, r„spunsul m„ mul˛ume∫te.

V„ mul˛umesc frumos.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umim doamnei secretar de stat. Invit pe domnul secretar de stat Alexandru Mircea, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Rug„mintea este, Óntruc‚t domnul senator Ion Solcanu nu este aici, s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.

V„ rog, v„ ascult„m, doamna secretar de stat.

Œl am preg„tit ∫i Ól voi transmite, domnule pre∫edinte.

Œn exercitarea atribu˛iilor care Ói revin Ón calitate de autoritate de stat Ón domeniul educa˛iei, potrivit dispozi˛iilor Legii nr. 84/1995, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii organizeaz„ re˛eaua Ónv„˛„m‚ntului de stat. Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii elaboreaz„ strategii ∫i politici generale Ón domeniul educa˛iei, aplicabile tuturor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior.

Men˛ionez, de asemenea, c„ pentru anul universitar 2005—2006 Universitatea îAurel Vlaicu“ din Arad a primit 400 de locuri bugetate, acela∫i num„r de locuri ca ∫i Ón anul universitar 2004—2005, deci nu este vorba de o diminuare a num„rului de locuri, nu este vorba de o inten˛ie de a diminua, s„ spunem, autoritatea Universit„˛ii din Arad sau de a sc„dea drastic num„rul de locuri Ón anul universitar urm„tor, a∫a cum s-a crezut.

Œn aceast„ politic„ a sa Ón ce prive∫te stabilirea re˛elei de Ónv„˛„m‚nt superior ∫i alocarea num„rului de locuri, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii porne∫te de la criterii foarte clare ∫i reale: Ón primul r‚nd, de la propunerea care vine din partea universit„˛ilor ∫i apoi analizeaz„ cifra de ∫colarizare din ultimii trei ani de Ónv„˛„m‚nt. Deci nu se stabilesc cifre de ∫colarizare, s„ spunem, aleatorii, ci studiind o realitate care exist„. ™i, de asemenea, interesul pentru educa˛ie Ón zona respectiv„, sigur, astfel Ónc‚t s„ nu ∫colariz„m ∫i s„ nu ajungem Ón situa˛ia Ón care, din anumite domenii, scoatem ∫omeri cu diplom„.

Consider c„ nu ar trebui s„ existe nici un fel de temeri referitor la func˛ionarea Universit„˛ii îAurel Vlaicu“ ∫i m„ opresc aici.

Domnul senator Ungureanu, v„ rog.

Dac„ pute˛i s„-mi preciza˛i, Ón anii ∫colari anteriori c‚t a fost num„rul locurilor bugetate, pornind din 2000, de exemplu? Dac„ ave˛i aceste date, r„spunsul scris.

Nu, dar Ón r„spunsul scris le ve˛i avea.

Poftim?

Œl am preg„tit ∫i Ól voi transmite.

Œl trimite˛i, ca s„ nu-l mai relu„m data viitoare. Ave˛i dou„ Óntreb„ri, ambele sunt ale domnului senator Gheorghe Funar.

Cea de a doua este semnat„ ∫i de domnul Nicolae Marian Iorga.

Prima Óntrebare este referitoare la sumele cheltuite pentru publicitate de Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca Ón mass-media, Ón perioada 23 iunie 2004—21 martie 2005, da?

Da.

™i a doua, Ónl„turarea denumirilor rom‚ne∫ti din jude˛ele Covasna ∫i Harghita.

Da.

V„ rog.

Stimate domnule senator,

La Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la, citez acum, îsumele cheltuite de Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca pentru publicitate Ón mass-media, Ón perioada 23 iunie 2004—21 martie 2005, cu defalcarea lor pe fiecare cotidian, s„pt„m‚nal, studio de radio ∫i de televiziune, precum ∫i leg„tura dintre sumele pl„tite din banii publici pentru publicitate ∫i mass-media, ∫i mediatizarea primarului Emil Boc“, v„ comunic„m urm„toarele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 Œn conformitate cu prevederile art. 120 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i ale art. 2 alin. (1) din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, administra˛ia public„, Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale, se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ pe temeiul principiului autonomiei locale. De asemenea, potrivit art. 123 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i art. 12 din Legea nr. 340/2004 privind institu˛ia prefectului, Óntre prefec˛i, pe de o parte, ∫i consiliile locale ∫i primari, precum ∫i consiliile jude˛ene ∫i pre∫edin˛ii acestora nu exist„ raporturi de subordonare.

Œn acest sens, preciz„m c„ Óntre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i primarul municipiului Cluj-Napoca, respectiv Consiliul Local al Municipiului Cluj, nu exist„ raporturi de subordonare.

Totodat„, eviden˛iem faptul c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu de˛ine informa˛ii cu privire la sumele cheltuite de Prim„ria Municipiului Cluj-Napoca pentru publicitate Ón mass-media Ón perioada 23 iunie 2004— 21 martie 2005 ∫i nu se poate pronun˛a asupra aspectelor invocate de dumneavoastr„ Ón ceea ce prive∫te leg„tura dintre sumele pl„tite pentru publicitate Ón mass-media.

Œn considerarea celor expuse mai sus, pentru clarificarea tuturor aspectelor la care face˛i referire exist„ posibilitatea parcurgerii procedurilor prev„zute de Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informa˛iile de interes public, care garanteaz„ accesul liber ∫i neÓngr„dit al persoanei la orice informa˛ii de interes public, sau Óndreptarea solicit„rii dumneavoastr„, Ón conformitate cu dispozi˛iile art. 153 din Regulamentul Senatului, c„tre conducerea autorit„˛ii administrative autonome implicate. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Regret c„ domnul secretar de stat Óncearc„ s„ v‚nd„ castrave˛i la gr„dinar.

Eu sunt senator al Rom‚niei. Œn aceast„ calitate v-am pus o Óntrebare. V„ rog s„-mi r„spunde˛i la Óntrebare! Am r„bdare p‚n„ s„pt„m‚na viitoare. Nu m„ trimite˛i la alte acte normative, nu-mi da˛i citate din lege, pe care le cunosc foarte bine ∫i pe care le-am respectat ∫i aplicat.

V„ e fric„ de ∫eful dumneavoastr„ pe linie de partid? Pre∫edintele interimar al P.D.-ului nu poate fi Óntrebat de ministrul administra˛iei publice ∫i internelor, care este doar vicepre∫edinte al partidului.

Aici este vorba de respectarea legii ∫i v„ informez, domnule secretar de stat, ∫i ve˛i constata, au fost multe sute de milioane de lei, bani da˛i din bugetul local, din bani publici, pentru publicitate, pentru a-∫i face reclam„ pre∫edintele interimar al partidului dumneavoastr„.

V„ rog s„-mi r„spunde˛i la Óntrebarea mea! Mai am r„bdare o s„pt„m‚n„. Œn caz contrar, g„sesc alte solu˛ii Ómpotriva dumneavoastr„.

Œnainte de a r„spunde dumneavoastr„, o rug„minte c„tre colegul meu, domnul senator Gheorghe Funar.

Deci, de problemele acestea, dup„ lege, nu se ocup„ administra˛ia ∫i internele. Aici avem, pe de o parte,

Curtea de Conturi, care verific„ banii publici. Œn calitate de senator, v„ pute˛i adresa direct pre∫edintelui Cur˛ii de Conturi, ™aguna, pentru a solicita din teritoriu o astfel de informa˛ie, Óntruc‚t fac verific„rile pe diferite perioade, inclusiv trimestrul. Œn al doilea r‚nd, prin consilierii pe care Ói avem Ón prim„rie fiecare partid, putem solicita, obligatoriu, Ón calitate de consilier P.R.M., P.S.D.

Deci eu v„ dau c‚teva informa˛ii, eu nu ap„r pe nimeni, s„ nu m„ Ón˛elege˛i gre∫it, eu trebuie s„ fiu obiectiv, dar nici nu putem da Óntr-o direc˛ie, cu rico∫eu Ón partea cealalt„.

Domnul secretar de stat?

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc foarte mult pentru preciz„rile pe care le-a˛i f„cut ∫i pe care Ómi permit s„ le consider pertinente ∫i vreau s„ fac Ónc„ o dat„ precizarea: raporturile dintre administra˛ia central„ ∫i puterea local„ sunt raporturi constitu˛ionale. A pune Ón discu˛ie un anumit interes, c„ cineva dore∫te s„ afle sau c„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor trebuie s„ fac„ ceva ce nu este prev„zut Ón lege sau aduce atingere limitelor constitu˛ionale, este o chestiune care se poate discuta mult.

Eu consider c„ r„spunsul este pertinent, a fost formulat pe baza unor prevederi legale, inclusiv constitu˛ionale, ∫i dincolo de aceste prevederi orice pas Ónseamn„ un abuz. Aceasta o ∫tie foarte bine un fost primar al unui mare municipiu din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu am solicitat informa˛ii. Mie mi s-au solicitat, c‚t am fost primar, informa˛ii de c„tre mini∫tri, inclusiv de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Am oferit aceste informa˛ii.

A∫ vrea s„ v„ fac cunoscut c„ Guvernul din care dumneavoastr„ face˛i parte s-a angajat la transparen˛„. Recent, primul-ministru a pus problema transparen˛ei Ón ceea ce prive∫te cheltuirea fondurilor din bugetul statului pentru publicitate, prin diverse institu˛ii ale statului. Aici este vorba tot de bani publici.

Eu v-am solicitat informa˛ii, n-am acuzat pe nimeni, informa˛ii pe care vreau s„ le prezint locuitorilor din capitala Ardealului.

V„ rog s„ v„ face˛i datoria ∫i s„-mi oferi˛i aceste informa˛ii!

N-am acuzat pe nimeni ∫i v„ rog s„ v„ face˛i ∫i dumneavoastr„ datoria!

Da, m„ rog...

Da, sigur, nu e vorba de nici o acuza˛ie, am Ón˛eles foarte exact ce spune domnul senator. N-am Ón˛eles ce rost ar avea cuv‚ntul îfric„“ aici, cuiva trebuie s„ nu-i fie fric„ de altcineva, care este ∫ef de partid. Deci, dac„ nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 e vorba de nici un fel de acuza˛ie ∫i de nimic altceva, eu nu v„ contest. Eu precizez Ónc„ o dat„, exist„ un cadru legal, pe care l-am invocat ∫i care este absolut acoperitor pentru r„spunsul pe care l-am formulat, domnule senator.

V„ mul˛umesc foarte mult.

A doua Óntrebare, domnule secretar de stat.

A doua Óntrebare. R„spunsul este la o Óntrebare a domnului senator Gheorghe Funar ∫i a domnului senator Nicolae Marian Iorga.

Œn Óntrebarea dumneavoastr„ solicita˛i verificarea temeiului legal al Ónl„tur„rii denumirilor rom‚ne∫ti ale unor str„zi ∫i pie˛e din numeroase localit„˛i aflate Ón jude˛ele Covasna ∫i Harghita, precum ∫i comunicarea unei situa˛ii referitoare la denumirile rom‚ne∫ti ale str„zilor ∫i pie˛elor din municipiile, ora∫ele ∫i comunele din jude˛ele mai sus men˛ionate, care au fost Ónlocuite cu denumiri maghiare, Óncep‚nd cu anul 1990 ∫i p‚n„ Ón prezent, ∫i v„ comunic„m urm„toarele.

Œn conformitate cu art. 120 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 2 alin. (1) din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, administra˛ia public„, Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale, se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón temeiul autonomiei locale. Potrivit art. 123 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i prevederilor art. 12 din Legea nr. 340/2004 privind institu˛ia prefectului, Óntre prefec˛i, pe de o parte, ∫i consiliile locale ∫i primari, precum ∫i consiliile jude˛ene ∫i pre∫edin˛ii acestora, nu exist„ raporturi de subordonare.

Œn context, preciz„m c„ Óntre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i autorit„˛ile administra˛iei publice locale din jude˛e nu exist„ raporturi de subordonare.

Eviden˛iem faptul c„, potrivit art. 38 alin. (1) lit. u) din Legea nr. 215/2001, consiliul local este cel care atribuie sau schimb„, Ón condi˛iile legii, denumiri de str„zi, de pie˛e ∫i de obiective de interes public local. Totodat„, potrivit art. 2 alin. 1 lit. d) din Ordonan˛a Guvernului nr. 63/2002, atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru parcuri, pie˛e, cartiere, str„zi se face de c„tre consiliile locale Ón subordinea c„rora se afl„ acestea.

Œn ceea ce prive∫te legalitatea actelor administrative ale autorit„˛ii administra˛iei publice locale emise Ón leg„tur„ cu aspectele la care dumneavoastr„ face˛i referire, preciz„m c„ la nivelul institu˛iei prefectului din cele dou„ unit„˛i administrativ-teritoriale nu au fost constatate Ónc„lc„ri ale actelor normative aplicabile Ón materie, respectiv Ordonan˛a Guvernului nr. 63/2002, aprobat„ ∫i modificat„ prin Legea nr. 48/2003.

Da, domnul Funar.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi solicita, Ón scris, primului-ministru s„ Ól demit„ din func˛ie pe secretarul de stat care ne-a onorat ast„zi cu prezen˛a, pentru c„ nu Ó∫i face datoria: vorbe∫te de îunit„˛i administrative autonome“. Noi tr„im Ón Rom‚nia, Óntr-un stat na˛ional unitar, Ón care legea se respect„, iar dumneavoastr„ a˛i citit acum — ∫i Ón stenogram„ s-a re˛inut — îunit„˛i administrativ-teritoriale autonome“. V„ g‚ndi˛i, probabil, la cele pe care vi le sugereaz„ fra˛ii udemeri∫ti de la guvernare. Dar nu pun problema politic.

Domnule pre∫edinte, am solicitat informa˛ii, aceste informa˛ii se g„sesc la nivelul fiec„rui consiliu local ∫i la nivelul fiec„rei prefecturi. Ar trebui s„ ∫tie domnul secretar de stat c„ prefecturile sunt Ón subordinea Guvernului. V„ rog s„ le solicita˛i prefec˛ilor din cele dou„ jude˛e, ei, la r‚ndul lor, vor solicita pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene, primarilor, aceste informa˛ii.

Eu nu am pus problema c„ s-au schimbat ilegal aceste denumiri, dar ca rom‚n nu pot s„ fiu de acord ca Ón Rom‚nia, Óntr-un municipiu, Óntr-un ora∫ sau Óntr-o comun„, Bulevardul sau Strada 1 Decembrie 1918 s„ fie Ónlocuit„ cu Albert Wass, cu numele unui criminal de r„zboi care a omor‚t evrei ∫i rom‚ni ∫i a∫a mai departe.

Eu nu Ónt‚mpl„tor v-am solicitat aceste informa˛ii ∫i regret, pentru c„ dumneavoastr„, ca rom‚n, ar fi trebuit s„ v„ face˛i datoria.

M‚ine solicit primului-ministru s„ v„ dea afar„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Funar, ca s„ Ón˛elegem, dumneavoastr„ vre˛i mai Ónt‚i o inventariere a situa˛iei Ón care suntem la ora actual„, privind schimbarea denumirilor. Aici nu este vorba numai de str„zi ∫i pie˛e, s-ar putea ∫i ∫coli ∫i a∫a mai departe, deci o situa˛ie la zi, ∫i care este pozi˛ia Guvernului Ón aceast„ privin˛„.

™i atunci — v„ rog s„ nota˛i Ón stenogram„ —, dac„ sunte˛i de acord, stimate coleg, ca, sub aceast„ form„, Óntrebarea s„ o trimitem, deci, defalcat pe cele dou„ probleme: situa˛ia dat„ Ón etapa actual„ ∫i care este punctul de vedere al Guvernului referitor la situa˛ia dat„ ∫i Ón contextul Ón care ea va mai continua, direct c„tre primul-ministru, fiind o problem„ la nivel de Guvern, s„ solicite toate aceste date. A˛i fi de acord cu aceast„ formul„?

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

De acord, domnule pre∫edinte.

Bine, mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Domnul Septimiu Buza∫u, ministru delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, o Óntrebare referitoare la problema drumurilor din jude˛ul Arad.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

Domnul senator Vasile Ioan Ungureanu ne-a pus mai multe Óntreb„ri.

Dup„ un preambul, Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia, din subordinea ministerului, cunoa∫te aspectele semnalate ∫i, Ón leg„tur„ cu prima Óntrebare, are definitivat un plan de ac˛iuni pentru perioada 2005—2008, cu privire la integrarea re˛elei de drumuri na˛ionale la re˛eaua european„ de transport.

Programul de ac˛iune din jude˛ul Arad urm„re∫te:

1. Reconfigurarea re˛elei de drumuri na˛ionale prin realizarea de lucr„ri de Óntre˛inere, repara˛ii capitale ∫i investi˛ii.

2. Dezvoltarea re˛elei de drumuri na˛ionale prin respectarea angajamentelor de integrare european„.

Aceasta a condus la construirea autostr„zii N„dlac— Deva—Sibiu—Pite∫ti—Bucure∫ti—Constan˛a pe coridorul 4 paneuropean ∫i, Ón jude˛ul Arad, a tronsonului N„dlac— Arad—Timi∫oara, ∫i a variantei de ocolire a municipiului Arad.

Œn leg„tur„ cu a doua Óntrebare, Ministerul Transporturilor...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Numai o secund„, legat de Óntrebarea aceasta, de acord cu r„spunsul?

## **Domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu**

**:**

Mul˛umesc.

V„ rog, v„ ascult„m.

Ajungem ∫i la chestiuni concrete imediat, pentru c„ Óntreb„rile sunt succesive.

Œn conformitate cu Directiva Consiliului Europei nr. 96/53 din 1996, ministerul ∫i-a propus s„ respecte calendarul stabilit pentru modernizarea re˛elei rutiere. Œn acest sens, orice investi˛ie de infrastructur„ care implic„ utilizarea fondurilor din bugetul Comunit„˛ii Europene va asigura construirea ∫i modernizarea arterelor la standardele tehnice europene, pentru o capacitate portant„ pe osie de la 11,5 tone, pentru elemente geometrice care s„ creasc„ confortul utilizatorilor ∫i o semnalizare rutier„ eficient„ pentru siguran˛a circula˛iei.

Œn paralel cu definitivarea moderniz„rii re˛elei de transport rutier va avea loc o deschidere progresiv„ ∫i a re˛elei secundare, pentru vehicule angajate Ón traficul interna˛ional, astfel Ónc‚t vor cre∫te ∫i standardele tehnice pe aceast„ re˛ea secundar„.

Pentru aplicarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere, se va derula un program de construc˛ii parc„ri, pentru re˛eaua de drumuri na˛ionale, 1.000 de parc„ri.

Pentru anul 2005 jude˛ului Arad Ói sunt alocate urm„toarele fonduri, dup„ cum urmeaz„:

— pentru lucr„ri de repara˛ii — 6 miliarde;

— pentru lucr„ri de repara˛ii capitale — 22,103 miliarde, din care pentru podul de pe DN 79, la kilometrul 29 — 7 miliarde, ∫i consolidare pod pe DN 79, la kilometrul 54 — 14, 8 miliarde.

Œn cadrul proiectului cofinan˛at cu B.E.I., îEliminarea efectelor inunda˛iilor Ón anul 2004 ∫i m„suri pentru prevenirea lor“, se vor aloca pentru jude˛ul Arad 32,685 milioane euro, pentru repararea unor poduri, pode˛e, consolidarea ∫i protec˛ia drumurilor na˛ionale: DN 7, DN 7B, DN 79 ∫i DN 79A.

Finalizarea tronsonului de autostrad„ N„dlac—Arad va avea loc Ón trimestrul IV 2008, cu finan˛are din Fondul de coeziune ∫i de la Guvernul Rom‚niei, Ón valoare de 5.513 miliarde lei.

Tronsonul de autostrad„ Arad—Timi∫oara—Lugoj ∫i varianta de ocolire Arad se vor finaliza Ón trimestrul IV 2008, cu finan˛are asigurat„ de B.E.I. ∫i Guvernul Rom‚niei, Ón valoare de 10.330 miliarde lei.

Da, domnul Ungureanu.

V„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Am rug„mintea s„ nu Ómi da˛i r„spunsul scris acum, ci s„ Ól completa˛i cu c‚teva aspecte care m„ intereseaz„, ∫i anume: sumele alocate pe perioada proiectelor de finan˛are pe care le-a˛i enun˛at, dar Ón special m„ intereseaz„ anul acesta, 2005, ce sume se vor cheltui, pe trimestru, asta Ónsemn‚nd obliga˛ia ministerului dumneavoastr„ s„ aloce sume trimestriale ∫i pe ce obiective de investi˛ii, pentru c„ din materialul dumneavoastr„, dac„ Ói spun cuiva din Arad despre ceva, m„ va acuza c„ sunt la putere, ∫i nu Ón opozi˛ie.

Œn al doilea r‚nd, vreau s„ re˛ine˛i c„ Ón programul 2004 a existat ca obiectiv de investi˛ii pe trimestrul III ∫i IV podul de la S„v‚r∫in. S-au alocat Ón jur de 10 miliarde lei, or, din c‚te cunosc eu, autorit„˛ile locale nu au urm„rit procedurile de achizi˛ie a lucr„rii sau de licitare a lucr„rii ∫i vreau s„ ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ cu aceste sume.

Nu Ónt‚mpl„tor v-am spus de podul de la S„v‚r∫in, S„v‚r∫in fiind o localitate pe drumul european, leg„tura la sud de Mure∫, cu Banatul, se face exact pe acest pod, care este restric˛ionat pe circula˛ia mai mare de o ton„. De aceea v-a∫ ruga, domnule ministru, pentru c„ fiecare Óntrebare are un s‚mbure ra˛ional, v„ stau la dispozi˛ie s„ v„ explic ce anume doresc cu fiecare Óntrebare ∫i s„ Ómi da˛i un r„spuns scris, documentat, pentru s„pt„m‚na urm„toare, mul˛umindu-v„ pentru aceast„, s„ zic, oportunitate ce mi-o da˛i ∫i dorind s„ fiu la Ón„l˛imea celorlalte r„spunsuri pe care le-a˛i dat colegilor mei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005

V„ mul˛umesc. Vom completa r„spunsul.

Domnule secretar de stat, v„ rog s„ lua˛i leg„tura ∫i s„ vede˛i, suplimentar, solicit„rile domnului Ungureanu.

Domnul Gheorghe Florian, domnul pre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport, legat de stadionul de la Arad, da?!

Am s„ Óncep cu Óntrebarea, pentru c„ este pu˛in mai scurt„.

Da, v„ ascult„m.

Œntrebarea este depus„ Ómpreun„ cu domnul senator...

## **Domnul Florian Gheorghe** — _pre∫edintele Agen˛iei_

_Na˛ionale pentru Sport_ **:**

Da.

V„ rug„m, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la interpelarea domnului senator Vasile Ioan Ungureanu, sunt Ón m„sur„ s„ formulez un r„spuns.

Acesta const„ Ón faptul c„, prin adresa nr. 308 din data de 23 martie 2005, am comunicat Prim„riei din Arad, a∫a cum rezult„ din con˛inutul adresei, c„ nu putem aviza favorabil solicitarea acestei institu˛ii privind schimbarea destina˛iei Bazei Sportive îVagonul“ Arad, Óntruc‚t, potrivit dispozi˛iilor art. 71 din Legea nr. 69/2000, Legea educa˛iei fizice ∫i sportului, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, schimbarea destina˛iei sau desfiin˛area unei baze sportive apar˛in‚nd domeniului public ori privat al statului sau unit„˛ilor administrativteritoriale se va face numai prin hot„r‚re a Guvernului ∫i cu construirea prealabil„ a altei baze sportive similare celei desfiin˛ate.

P‚n„ Ón prezent, din documentele pe care le de˛inem, nu rezult„ c„ Prim„ria Municipiului Arad a construit o baz„ similar„, ci doar faptul c„ ∫i-a exprimat inten˛ia pentru realizarea unei investi˛ii Óntr-o alt„ baz„ pe care o de˛ine, inten˛ion‚nd ca nivelul acesteia s„ fie ridicat prin alocarea unei sume de un milion euro. Mul˛umesc.

Domnul Ungureanu, v„ rog.

V„ mul˛umesc din suflet pentru r„spunsul complet ∫i extraordinar pe care mi l-a˛i dat.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

™i pentru pozi˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule senator Eugen Mih„escu, a˛i depus miercuri o Óntrebare ∫i o interpelare. V„ rog s„ le prezenta˛i.

Pu˛in mai tare, ca s„ auzim.

Œntrebarea am depus-o de comun acord cu domnul senator, colegul meu, Gheorghe Funar ∫i se adreseaz„ primului-ministru C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu.

Con˛inutul Óntreb„rii: membrii Partidului Popular Rom‚nia Mare, Ómpreun„ cu majoritatea cet„˛enilor Rom‚niei, au aflat c„ o prioritate legislativ„ pentru Cabinetul pe care Ól conduce˛i a constituit-o acordarea unei desp„gubiri de 30 milioane euro, prin excep˛ie de la prevederile legale, pentru ex-regele Mihai I. Proiectul de lege se afl„ pe masa de lucru a Parlamentului.

V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i ce demersuri a f„cut Guvernul Rom‚niei, dup„ anul 1989, pentru recuperarea tablourilor apar˛in‚nd patrimoniului na˛ional cu care a plecat din ˛ar„ regele Mihai Ón anul 1947 ∫i c‚te tablouri a reu∫it s„ readuc„ Ón ˛ara noastr„. C‚te tablouri a reu∫it s„ readuc„ Ón ˛ara noastr„?

V„ mul˛umim, aceasta este Óntrebarea.

Acum a∫ vrea s„ v„ citesc interpelarea, care este numai Ón numele meu.

Interpelare c„tre ministrul afacerilor externe, Excelen˛ei sale, domnului Mihai R„zvan Ungureanu.

Domnule ministru,

Œn urma r„spunsului îdiplomatic“ pe care mi l-a˛i transmis Ón scris, Ón care eluda˛i fondul problemei, m„ v„d silit s„ insist.

Œn conformitate cu principiile ∫i actele normative pe care le aminti˛i Ón r„spunsul dumneavoastr„, ca fiind îbaza moderniz„rii administrative ∫i a eficientiz„rii activit„˛ii angaja˛ilor“, a∫ vrea s„-mi r„spunde˛i dac„ Ón îefortul de reconstruc˛ie a politicii de personal“ ve˛i lua Ón considera˛ie urm„toarele:

1. C.N.S.A.S. nu poate pune la dispozi˛ie dosarele celor considera˛i O.D.C., adic„ ofi˛eri deplin conspira˛i, chiar dac„ ace∫tia nu mai corespund statutului respectiv.

2. Dosarele C.N.S.A.S. trebuie cerute nu numai pentru personalul din conducerea ministerului, ci ∫i pentru personalul care va fi trimis Ón misiune Ón str„in„tate, pentru a nu mai fi pu∫i Ón penibila situa˛ie de a fi reprezenta˛i de turn„tori, asemenea unor exemple bine cunoscute.

3. Cum vede˛i îreconstruc˛ia politicii de personal“ at‚ta timp c‚t la conducerea Direc˛iei resurse umane se afl„ domnul Alexandru Mugurel Buje, o persoan„ b„nuit„ c„ a f„cut parte din D.I.E.-S.I.E. ∫i care perpetueaz„ practici demne de epoca stalinist„. Concret, este adev„rat c„ s-a organizat s‚mb„t„, 19 martie, un concurs intern pentru ocuparea unor posturi Ón str„in„tate, ˛inut Ón cel mai mare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/5.IV.2005 secret chiar pentru diploma˛ii din minister, care nu au fost informa˛i nici m„car pentru ce posturi concureaz„?

4. Ce fel de exemplu reprezint„ domnul Aurel Preda, fost procuror militar, a∫ zice eu, O.D.D., adic„ ofi˛er deplin deconspirat, din moment ce nu a putut fi trimis s„ conduc„ nici o misiune Ón str„in„tate din 1990, de c‚nd a revenit s„ lucreze Ón M.A.E., care se afl„ la conducerea corpului de control al ministrului de aproape zece ani ∫i are v‚rsta de pensionare? Este n„scut la 12 iunie 1940. ™tia˛i c„ la Conferin˛a interna˛ional„ NATO—Rusia de la Sankt Petersburg, din februarie 2005, era prezentat ca profesor, doctor, general, ambasador?

Mul˛umim.

Stima˛i colegi, Ónchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. M‚ine vom lucra Ón comisii, joi, ∫edin˛„ de plen.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,00._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007352]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 38/5.IV.2005 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul: 69.300 lei vechi/6,93 lei noi