A fost ultima luare de cuv‚nt Ón cadrul dezbaterilor generale.
Permite˛i-mi s„ dau cuv‚ntul domnului ministru T„n„sescu,ministrul finan˛elor, Ón finalul dezbaterii noastre. Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ Óncerc s„ r„spund problemelor care au fost ridicate de c„tre dumneavoastr„ Ón aceast„ dup„-amiaz„ ∫i a∫ vrea s„ Óncep prin a face c‚teva comentarii politice Ón primul r‚nd.
Nu putem fi de acord cu faptul c„ distin∫ii colegi din opozi˛ie ne-au spus de 3 ori Ón cuv‚ntul lor, ast„zi, c„ acest buget nu r„spunde interesului na˛ional. Este un fals, stima˛i colegi! Dac„ acest buget nu r„spunde interesului na˛ional, atunci m„ Óntreb: poate c„ bugetele din 1997—2000 au r„spuns interesului na˛ional? Atunci c‚nd P.I.B. a sc„zut cu peste 10 procente ∫i am pierdut peste 4 miliarde de dolari din avu˛ia na˛ional„?
Eu v„ spun c„ acest buget r„spunde interesului na˛ional. Este un buget care pe l‚ng„ celelalte trei prezentate a dus la cre∫terea economic„ Ón aceast„ ˛ar„, a dus ca avu˛ia na˛ional„ s„ creasc„ cu peste 22 de procente. Asta Ónseamn„ cu peste 10 miliarde de dolari. Aceste lucruri ne-au permis s„ d„m mai mul˛i bani la Ónv„˛„m‚nt, la s„n„tate. ™i am s„ v„ dau doar c‚teva cifre care vin tocmai Ón defavoarea spuselor dumneavoastr„ vizavi c„ acest buget este Ón defavoarea interesului na˛ional.
Am alocat Ón ace∫ti 4 ani de zile, prin bugetul de stat, fonduri la Ónv„˛„m‚nt, cu 31% mai mari Ón pre˛uri comparabile fa˛„ de 1997—2000. Am acordat la s„n„tate cu 33% mai mul˛i bani dec‚t Ón aceea∫i perioad„ a dumneavoastr„. ™i pute˛i s„ spune˛i c„ acest buget nu este Ón interesul na˛ional?
Am alocat bani pentru pensii, am alocat bani s„ cre∫tem pensiile la ˛„rani. Poate c„ faptul c„ dumneavoastr„ Ón perioada Ón care a˛i guvernat n-a˛i reu∫it s„ face˛i acest lucru, atunci trebuia s„ spunem c„ acel buget nu este Ón interesul na˛ional.
A∫ vrea s„ spunem, ∫i a∫ vrea s„ fiu foarte clar, legat de faptul c„ ast„zi discut„m bugetul pe 2004 ∫i nu Raportul de ˛ar„. Se referea cineva aici c„ Raportul de ˛ar„ prezentat este cel mai defavorabil raport de ˛ar„. Œmi pare r„u c„ v„ contrazic. Este cel mai favorabil Raport de ˛ar„ pe care l-a avut Rom‚nia din 1998 Óncoace, de c‚nd Uniunea European„ elaboreaz„ aceste raporturi de ˛ar„. ™i vreau s„ v„ readuc aminte ce se spunea Ón 1998 Ón Raportul de ˛ar„: îRom‚nia nu Ónregistreaz„ progrese economice“. Œn 1999 se spunea: îRom‚nia pentru al treilea an consecutiv are descre∫tere economic„. N-a f„cut nici un progres economic“. Raportul de ˛ar„ din 2000: îRom‚nia nu a f„cut progrese economice“.
™i dumneavoastr„ spune˛i c„ raportul de ˛ar„ prezentat este cel mai defavorabil?
Deci, eu cred c„ ace∫ti 3 ani ai guvern„rii noastre au ar„tat foarte clar angajamentul acestei ˛„ri c„tre valorile europene, c„tre cre∫terea economic„ ∫i Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al oamenilor. E∫ecul politicii de reform„ — v„ rog s„ m„ crede˛i c„ am r„mas consternat v„z‚nd c„ cel care 4 ani de zile a dus ˛ara aceasta Ón jos, a creat haos, a creat mizerie ∫i foame Ón aceast„ ˛ar„, spune c„ este un e∫ec al politicii de reform„ acest buget.
Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ acest buget, pe l‚ng„ faptul c„ este un buget de cre∫tere economic„,fiindc„ aloc„ bani foarte importan˛i; peste 5% din P.I.B. sunt aloca˛i pentru investi˛ii, este un buget al dezvolt„rii, este un buget care ne arat„ c„ prin el putem s„ mergem mai departe Ón aceast„ ˛ar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 151/29.XI.2003
Se vorbea de c„tre domnul senator al Partidului Na˛ional Liberal c„ e o Rom‚nie a Puterii roz„ ∫i c„ d‚n∫ii sunt o Rom‚nie sau sunt reprezentan˛ii unei Rom‚nii negre. De aceea, probabil, e nevoie de mai multe programe sociale. De aceea, bugetul nostru pe anul acesta are Ón vedere programe sociale. ™i de aceea, anul acesta, 10,8%, ∫i vreau s„ v„ spun c„ ace∫ti 10,8% din P.I.B. este raportat la un P.I.B. de c‚teva ori mai mare dec‚t a˛i l„sat dumneavoastr„ P.I.B. Ón anul 2000. ™i, deci, Ón valoarea absolut„, ace∫ti bani care se aloc„ protec˛iei sociale sunt mult mai mari dec‚t Ón perioada anterioar„. Deci trebuie s„ facem socotelile Ón mod corect ∫i s„ inform„m Ón mod corect ce Ónseamn„ acest 10,8%.
Se vorbea despre privatiz„ri, se vorbea de faptul c„ nu am f„cut reform„ economic„, se vorbea de faptul c„ noi am Óncetinit aceast„ reform„ economic„. Dar cine a avut curajul s„ fac„ privatiz„rile la ROMAN, la TRACTORUL, la ARO, la SIDEX? De ce n-a˛i f„cut-o dumneavoastr„ Ón perioada anterioar„? Cred c„ acest program de privatizare, acest program de reform„ pe care dorim s„-l continu„m Ón anul urm„tor este de fapt ceea ce Rom‚nia are nevoie. ™i, prin acest buget, se demonstreaz„ acest lucru Ónc„ o dat„.
Eu cred c„ trebuie s„ fim foarte aten˛i atunci c‚nd facem afirma˛ii ca cea legat„ de faptul c„ Rom‚nia, la ora actual„, merge prin bugetul de stat ∫i nu face dec‚t s„ r„suceasc„ Ón ran„. Œn care ran„? Œn rana care a˛i l„sat-o 4 ani ∫i de 3 ani de zile Óncerc„m s-o coasem, s-o facem mai mic„? O ran„ pe care Óncerc„m s-o Ómbun„t„˛im Ón a∫a fel Ónc‚t s„ facem ca Ón anul 2004 s„ avem surse mai mari la buget ∫i, sigur, bani mai mul˛i pentru programe sociale.
Eu cred c„ acest buget, a∫a cum a fost prezentat, este un buget al echilibrului, este un buget care are Ón vedere, pe l‚ng„ dezvoltarea economic„, ∫i programele sociale.
Au fost foarte multe interven˛ii ale unor colegi ∫i a∫ vrea s„ m„ opresc asupra unora dintre ele. Sigur, reforma Ónv„˛„m‚ntului este o reform„ foarte important„ ∫i sunt foarte convins c„ bani pentru Ónv„˛„m‚nt, a∫a cum spuneau, au fost mult mai mul˛i dec‚t Ón perioada anterioar„. V-am spus Ón termeni comparabili, sunt 33% mai mult.
Œn aceast„ perioad„ am acordat peste 5,2 miliarde de dolari fa˛„ de numai 3,8 miliarde de dolari Ón perioada cealalt„. Dumneavoastr„ spune˛i ca s„ lu„m de la agricultur„, adic„, pe de o parte spune˛i c„ sunt bani pu˛ini la agricultur„, ∫i c„ ar trebui s„ d„m mai mul˛i bani la agricultur„, acum spune˛i: îHaide˛i s„ lu„m de la agricultur„; s„ nu le mai d„m ˛„ranilor bani ∫i s„ d„m la Ónv„˛„m‚nt“. La fel, spune˛i s„ nu mai facem programe sociale, s„ lu„m de la Ministerul Muncii. S„ nu mai d„m pensii ∫i s„ d„m aloca˛ii pentru copii ∫i s„ d„m la Ónv„˛„m‚nt.
Reforma Ón Ónv„˛„m‚nt nu Ónseamn„ numai cre∫tere de salarii. Reforma Ón Ónv„˛„m‚nt Ónseamn„, Óntr-adev„r, o reform„. ™i dac„ vrem s„ vorbim despre Ónv„˛„m‚nt, haide˛i s„ vorbim despre Ónv„˛„m‚nt Ón Óntregul s„u. Œnv„˛„m‚ntul Ónseamn„ nu numai Ónv„˛„m‚ntul de stat. Œnv„˛„m‚ntul privat are la ora actual„ o putere foarte mare.
Œntotdeauna, sau uneori, din p„cate, via˛a o ia Ónaintea contabilit„˛ii. O ia Ónaintea eviden˛elor. Iar banii care sunt cheltui˛i Ón Ónv„˛„m‚ntul privat, ∫i v„ spun c„ sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari, nu sunt contabiliza˛i. Ace∫ti bani unde sunt? Ei se reg„sesc Ón c„mine f„cute de c„tre universit„˛ile private, Ón dot„rile care sunt f„cute. Ace∫tia sunt bani care merg Ón Ónv„˛„m‚nt, iar peste
60.000 de studen˛i din cei 500.000 sunt studen˛i ai Ónv„˛„m‚ntului privat, deci, peste 10% din studen˛i sunt Ón Ónv„˛„m‚ntul privat.
Eu nu contest c„ nu trebuiesc mai mul˛i bani la Ónv„˛„m‚nt ∫i c„ pe m„sur„ ce cheltuieli majore pe care statul le face la ora actual„, vezi investi˛ia de la Cernavod„, deci ∫i alte investi˛ii vor fi realocate c„tre Ónv„˛„m‚nt.
Am discutat cu Asocia˛ia studen˛ilor. Ne-am Ónt‚lnit cu ei de nu ∫tiu c‚te ori. V„ pot spune c„ sigur au problemele lor ∫i de aceea suntem de acord s„ venim cu o suplimentare Ón fa˛a dumneavoastr„ de peste 120 de miliarde de lei pentru c„mine la studen˛i. ™tim c„ Ónv„˛„m‚ntul trebuie s„ aib„ prioritate ∫i vom acorda aceast„ prioritate, dar, repet, ∫i poate c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i ce se Ónt‚mpl„ Ón Germania, datorit„ descre∫terii demografice, ei au Ónceput, Ón fosta Germanie de Est, s„ taie num„rul de ∫coli, s„ fie c‚t mai pu˛ine... Deci, aceast„ reform„, repet, Ón Ónv„˛„m‚nt trebuie s„ priveasc„ ansamblul s„u, trebuie s„ vedem de unde Óncepem. Sigur c„ da ∫i salariile sunt importante, dar reforma Ónv„˛„m‚ntului Ónseamn„ nu numai cre∫tere de salariu.
Eu cred c„ lucrurile care au fost puse aici legate de problema subven˛iilor, a transferurilor, legat de ce a spus domnul Alexandru Mocanu, poate c„ este o neÓn˛elegere. Sigur c„ da, aceste subven˛ii ∫i transferuri sunt mai mari ∫i e foarte bine c„ sunt mai mari, fiindc„ Ón aceast„ categorie bugetar„ se reg„sesc banii pentru pensii, se reg„sesc banii pentru ajutoarele sociale. Este foarte bine s„ fie aceste sume mai mari, fiindc„ noi ne Óndrept„m c„tre programe sociale, ne Óndrept„m c„tre oamenii care au nevoie. Ne Óndrept„m cu bani c„tre acele zone defavorizate ale societ„˛ii.
Cred c„ este, de asemenea, o neÓn˛elegere a modului Ón care a fost elaborat bugetul, subliniindu-se de c„tre un vorbitor îc„ consumul individual are doar o cre∫tere modest„“. Sigur, avea o cre∫tere modest„ atunci c‚nd bugetul Ónregistra deficite foarte mari, de peste 4%, miaduc aminte, Ón anul 2000, ca urmare a acelor oferte electorale care au fost f„cute prin cre∫terea salariilor cu peste 80% la anumite categorii sociale, cu cre∫terea garan˛iilor care au fost date Ón acea perioad„ de peste 300 milioane de dolari, dar, m„ rog...
Noi venim cu un program foarte clar, venim cu un deficit fiscal de 3%, care poate s„ fie finan˛at Ón mod neinfla˛ionist, at‚t din surse externe c‚t ∫i din surse interne. Faptul c„ apel„m la surse interne nu Ónseamn„ c„ decapitaliz„m b„ncile. Œnseamn„ c„, din contr„, cre„m posibilitatea ca b„ncile respective s„ Óncaseze ni∫te dob‚nzi prin care se poate capitaliza.
De asemenea, au fost unele afirma˛ii f„cute legate de num„rul popula˛iei ocupate. V„ pot spune doar c„ Ón anul 2003, fa˛„ de 1996, sunt mai mari cu peste 200.000 de persoane, iar la ∫omaj, de asemenea, se Ónregistreaz„ o sc„dere, fa˛„ de anul 2000, cu peste 200.000 de persoane.
Acestea sunt rezultatele, acestea sunt formulele cu care noi vrem s„ venim Ón fa˛a dumneavoastr„. Un instrument, instrumentul bugetar care s„ conduc„ la cre∫tere economic„, s„ conduc„ la bani mai mul˛i pentru proiecte sociale ∫i proiecte pentru investi˛ii. Acesta este, de fapt, firul ro∫u al acestui proiect de buget pe care vi-l prezent„m.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.