Am înþeles. Am sã vã dau ºi un rãspuns direct, aici, domnule senator Adrian Pãunescu.
În primul rând, sã nu se înþeleagã cã tot Senatul intrã în vacanþã parlamentarã. Timp de 14 zile din aceastã vacanþã parlamentarã, toate comisiile, cu excepþia a unadouã comisii, dar am cerut ºi la sãnãtate sã-ºi programeze 10-12 zile, deci, vor lucra aici, la Senat.
Comisiile au venit cu perioadele pe care le-au convenit de comun acord. Vreau sã vã spun cã vor fi afiºate la intrarea în Senat, deci angajamentul dumneavoastrã de a lucra în vacanþa parlamentarã timp de 14 zile va fi urmãrit inclusiv de presã, pentru cã vom afiºa programul aºa cum am stabilit.
Dumneavoastrã aþi venit cu propunerea, noi, Biroul permanent, am salutat-o, având în vedere cã avem un numãr de peste 300 de proiecte de acte normative care sunt în faza de elaborare a rapoartelor, plus o serie de sesizãri, reclamaþii ºi aºa mai departe.
Deci, domnule senator Pãunescu, mã angajez ºi eu la aceastã luptã, alãturi de dumneavoastrã, în aceastã perioadã. Nu-i nevoie sã luptãm, este sarcina ºi obligaþia noastrã ºi, mai ales, a comisiilor de specialitate, ºi mã refer, în speþã, la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.
Legat de cea de-a doua problemã, stimaþi colegi, vreau sã fie foarte clar. Algoritmul la care am ajuns în decembrie ºi am stabilit comisiile, pentru fiecare grup parlamentar, nu se poate modifica decât prin eventualã înþelegere. Sã nu trãiascã cineva cu senzaþia cã se pot face fel de fel de lucruri de aceastã naturã.
ªtiþi foarte bine cã am stat vreo 3Ð4 luni cu Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport pânã am soluþionat-o, dar am soluþionat-o în cele din urmã.
Suntem un for democratic, suntem un for legislativ ºi cred cã trebuie sã dãm dovadã de acest lucru.
Eu, ca preºedinte, aºa cum v-am spus, am fost ºi voi rãmâne preºedintele tuturor colegilor mei, care m-au votat ºi care nu m-au votat.
Stimaþi colegi,
Rog Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã sã se întruneascã ºi sã-ºi rezolve problemele. Mã surprinde aceastã perioadã de douã luni de vacanþã, mai ales cã comisia nu a cerut, pentru cã nu are probleme deosebite, sã lucreze. Este una dintre comisiile care nu au solicitat pe perioada vacanþei sã-ºi desfãºoare activitate. ªi, în rest, nu-i nici un fel de avantaje. ªtiþi foarte bine.
Am ajuns la ultima ºedinþã, în plen, a primei sesiuni ordinare a anului 2001, dupã aproape 7 luni care au trecut de la debutul actualei legislaturi. Este o perioadã de timp suficientã pentru a putea prezenta, în faþa dumneavoastrã, un bilanþ semnificativ ºi câteva concluzii fundamentale asupra activitãþii parlamentare pe care o desfãºurãm împreunã.
Aº dori ca aceastã scurtã alocuþiune care marcheazã un moment festiv sã însemne totodatã un rãspuns cinstit ºi pertinent oferit tuturor celor care, prin votul lor, mi-au acordat încrederea de a-i reprezenta în forul legislativ al þãrii.
Dragi colegi, am început aceastã legislaturã, ºtiþi foarte bine, în condiþiile unei reconfigurãri masive a reprezentãrii forþelor politice în forul democrat al þãrii, corespunzãtoare opþiunilor electorale care s-au exprimat în noiembrie 2000. În aceastã situaþie, capãtã un deplin temei încercarea noastrã de a coagula voinþa politicã în vederea susþinerii unui program legislativ menit sã corecteze ceea ce votul popular tocmai sancþionase în mod sever. Chiar
dacã aceastã înþelegere parlamentarã iniþialã nu a rezistat în timp, am motive sã cred cã spiritul responsabil care a generat-o continuã sã dea roade, astfel încât ceea ce ne uneºte în privinþa interesului naþional sã se dovedeascã a fi mai puternic decât ceea ce ne desparte în privinþa competiþiei politice.
Personal, sunt încã sub impresia grãitoarei confirmãri pe care a oferit-o recent întregul Parlament cu ocazia angajãrii rãspunderii Executivului pentru Legea investiþiilor directe.
Am pornit la drum cu obiective clare, fundamentate pe ideea de a crea un cadru legislativ stabil, coerent ºi unitar, de naturã sã reglementeze în mod durabil funcþionarea tuturor structurilor sistemului social global, sã ofere strategii naþionale de dezvoltare, instrumentele legale necesare pentru a putea influenþa favorabil desfãºurarea proceselor economice, sociale ºi culturale ale tranziþiei ºi ale reformei.
Din aceastã perspectivã, activitatea legislativã a Senatului a fost consacratã elaborãrii unor legi care sã încurajeze dezvoltarea economicã acceleratã, concomitent cu crearea unui mediu investiþional cât mai atractiv.
În acest domeniu am pus accent pe reglementarea problemei proprietãþii, pe transparenþa legislativã a procesului de privatizare, pe stimularea dezvoltãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii, urmãrind în acelaºi timp ca, o datã cu simplificarea legislaþiei, sã asigurãm ºi calitatea intrinsecã a legilor pe care le-am adoptat.
Dintr-o succintã enumerare a reglementãrilor pe care le-am finalizat în direcþia reformei economice nu ar putea lipsi Legea privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin terenuri cu destinaþie agricolã, aflate în administrarea Agenþiei Domeniilor Statului ºi regimul juridic al terenurilor, proprietate publicã ºi privatã a statului, Legea patronatelor, Legea pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale, Legea privind unele mãsuri pentru accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism, Legea pentru aprobarea unor mãsuri de asanare financiarã a activitãþii Bãncii Agricole, în vederea privatizãrii, proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adãugatã, Legea privind constituirea Comisiei de privatizare la ”SidexÒ, Legea pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la administrarea companiilor sau societãþilor naþionale ºi a societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar ºi multe altele.
În strânsã corelaþie cu legile creºterii economice, trebuie sã amintesc legile destinate implementãrii politicilor sociale ale reformei, legi pe care le-am adoptat în Senat în aceastã perioadã ºi care au pregãtit terenul pentru promovarea de cãtre Guvernul actual a unor soluþii menite sã rezolve problemele de naturã socialã, în conformitate cu aspiraþiile noastre europene.
Amintesc, în acest sens, Legea privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe, Legea privind acordarea gratuitã de lapte praf pentru copii între 0Ð12 luni, Legea privind formarea profesionalã a adulþilor, Legea pentru înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice, Legea privind venitul minim garantat, pe care am aprobat-o astãzi.
Meritã sã fie evidenþiat faptul cã, la nivelul Executivului, au fost elaborate ºi alte proiecte legislative care concretizeazã grija actualei guvernãri faþã de problemele cetãþeanului, prin promovarea unor mãsuri de protecþie corespunzãtoare, vizând sistemul naþional de
asistenþã socialã, venitul minim garantat, asigurãrile de ºomaj ºi stimularea forþei de muncã.
Unele dintre acestea se aflã încã în Parlament ºi urmeazã sã le abordãm sub formã de avize ºi rapoarte în aceastã vacanþã parlamentarã ºi, bineînþeles, sã le luãm în discuþie, cu prioritate, în sesiunea care va urma.
Un capitol distinct al preocupãrilor noastre l-a constituit adoptarea acquis-ului comunitar, ca premisã a integrãrii României în Uniunea Europeanã. Printre proiectele de lege adoptate care sunt importante pentru integrarea europeanã menþionez Legea privind regimul strãinilor în România, Legea privind valorile mobiliare ºi pieþele reglementate, Legea voluntariatului, Legea pentru prevenirea, descoperirea, sancþionarea faptelor de corupþie, proiect de Lege privind Codul dezvoltãrii ºi tehnologiei informaþiei.
Dimensiunea parlamentarã a ofensivei diplomatice în direcþia integrãrii României în structurile europene ºi euroatlantice ºi-a gãsit expresia în acþiunile consacrate sub egida dialogului interparlamentar.
Atât vizitele în strãinãtate, cât ºi primirea de delegaþii la Bucureºti au oferit ºansa participanþilor de a sprijini ºi completa eforturile desfãºurate în aceastã direcþie pe linia diplomaþiei clasice.
Amintesc aici, cu titlu ilustrativ, câteva evenimente, cu larg ecou: Conferinþa preºedinþilor Parlamentelor din Europa de Sud-Est, participarea Delegaþiei G.R.U.I. la cea de-a V-a Conferinþã a Uniunii Interparlamentare de la Havana, întâlnirea preºedintelui Parlamentului European cu preºedinþii Parlamentelor þãrilor candidate ºi multe altele.
În privinþa relaþiilor parlamentare bilaterale, considerãm cã au avut o semnificaþie aparte vizita în România a Delegaþiei Adunãrii Federative a Federaþiei Ruse, Semnarea Protocolului de colaborare dintre Senatul României ºi Consiliul Federaþiei Adunãrii Federaþiei Ruse, vizita în România a Delegaþiei Consiliului Legislativ Palestinian, vizita în România a preºedintelui Senatului din Nigeria, vizita oficialã în Iugoslavia a unei delegaþii conduse de preºedintele Senatului, vizita în România a preºedintelui Senatului din Republica Filipine, vizita în România a Delegaþiei Comisiei de politicã externã a Adunãrii Federale a Iugoslaviei.
O serie de acþiuni se vor derula, bineînþeles, în perioada vacanþei parlamentare.
În condiþiile în care relansarea economicã este pentru noi un obiectiv de cea mai mare importanþã, aceste dialoguri interparlamentare pot deveni un cadru favorizant pentru întãrirea cooperãrii ºi schimburilor comerciale între þãrile noastre.
Înainte de a încheia aceastã prezentare, vã rog sã-mi permiteþi câteva date statistice.
În perioada pe care am parcurs-o în aceastã primã sesiune, Senatul României, dumneavoastrã, stimaþi colegi, aþi dat votul pentru 452 proiecte de lege ºi propuneri legislative. Dintre acestea, 18 au fost propuneri legislative, 80 proiecte de lege iniþiate de Guvern, peste 250 ordonanþe de urgenþã ºi 68 de ordonanþe emise în baza legilor de abilitare.
Vreau sã menþionez însã cã nu am urmãrit viteza, neapãrat, de legiferare, ci, concomitent, ºi creºterea calitãþii actului normativ care pãrãseºte Senatul, fie spre promulgare, fie cãtre Camera Deputaþilor.
Consider cã a fost un lucru bun, o reuºitã ºi în ceea ce priveºte asigurarea stabilitãþii legilor. Faptul cã pânã la ora actualã nici una din legile care au fost adoptate nu a
suferit modificãri dovedeºte acest lucru ºi sper cã vom continua pe aceastã linie.
Un alt aspect care atestã noua noastrã orientare în domeniul legislativ se referã la recuperarea de cãtre Parlament a rolului constituþional care i-a fost conferit prin Constituþie. ªtiþi foarte bine, nu vreau sã fac o istorie, ce s-a întâmplat, din pãcate, în legislatura trecutã, când am fost nevoiþi sã ne luptãm cu probleme serioase, multe, încâlcite, datoritã modificãrilor date prin ordonanþe, prin alte ordonanþe, peste 1.000, ºi câte probleme ne-au creat.
Sperãm, ºi vom insista în aceastã direcþie, ca pe viitor numãrul ordonanþelor de urgenþã, al ordonanþelor date de Guvern sã se reducã considerabil, aºa cum, de altfel, prevede Constituþia României.
De asemenea, aº dori sã salut faptul cã, dupã o perioadã mai delicatã, aº putea spune, în ultimã instanþã, am reuºit sã avem o relaþie bunã cu Executivul, printr-o participare, o prezenþã directã în plenul Senatului.
În toatã aceastã perioadã au fost puse peste 230 de întrebãri ºi interpelãri, membrii Guvernului au participat ºi au dat rãspunsurile cuvenite.
Sigur, avem ºi aceastã satisfacþie ºi putem vorbi astãzi cã Senatul României ºi-a îmbunãtãþit imaginea, dar nu este suficient. Este numai un început. Va trebui sã lucrãm cu mai multã exigenþã, sã dãm dovadã, sã demonstrãm cã am venit în Senatul României pentru a-l sluji pe cetãþean.
## Distinºi colegi,
Sigur, acum, în final, cred cã ar trebui, ºi sunt convins cã sunteþi de acord cu mine, sã mulþumim aparatului tehnic al Senatului Ñ nu uitaþi cã a fost o perioadã agitatã de reorganizare Ñ, sã le mulþumim pentru efortul pe care l-au fãcut, pentru sprijinul pe care ni l-au dat, conform atribuþiilor de serviciu pe care le au, dar ne-au fost de un real folos în întreaga activitate pe care am desfãºurat-o.
Cred cã trebuie sã mulþumim ºi presei, colegilor acreditaþi în Senatul României, care au stat aici cu noi, de dimineaþã pânã seara, chiar dacã ne-au mai vopsit pe ici
pe colo, cred eu cã ºi-au fãcut datoria ºi au reflectat destul de bine activitatea Senatului.
Sigur, lucrãrile acestei sesiuni se vor încheia sâmbãtã dupã-amiazã, dumneavoastrã aveþi douã zile când veþi derula activitãþi în circumscripþiile electorale, deci sesiunea se va încheia începând cu data de 1 iulie.
Aº dori însã, fiind ultima noastrã ºedinþã în plen, sã vã doresc multã sãnãtate, succes în activitãþile pe care le veþi derula în perioada care urmeazã, vã doresc succes în relaþia dumneavoastrã ºi discuþiile pe care o sã le aveþi cu alegãtorii din circumscripþiile electorale, ca ºi de pe întreg teritoriul þãrii, de asemenea, familiilor dumneavoastrã, sãnãtate, bucurii ºi sã aveþi parte totuºi ºi de câteva zile de vacanþã, cu soare, fie cã este la munte sau la mare.
Repet, pentru cã nu vreau sã fiu înþeles greºit. Noi am finalizat, practic, toate proiectele de lege pe care le-am avut pe rol, la care am avut elaborate rapoarte. În Senat se gãsesc, la ora actualã, circa 320 proiecte de lege, foarte multe venite în ultimele douã zile de la Camera Deputaþilor. Iatã de ce am considerat, ºi mã refer nu numai la mine, ci ºi la Biroul permanent, cã nu este necesarã acum o sesiune extraordinarã, ci este mai utilã o activitate intensã, în vacanþa parlamentarã, a comisiilor permanente, astfel încât, pe data de 3 septembrie, când vom fi prezenþi la lucru, sã intrãm în forþã, sã avem în spate un portofoliu de proiecte de acte normative care sã facã obiectul dezbaterii în plenul Senatului.
Deci putem spune cã avem douã sãptãmâni de sesiune extraordinarã, numai cã nu se deruleazã în plen, ci pe comisii.
Cu aceste câteva lucruri, permiteþi-mi, doamnelor ºi domnilor senatori, stimaþi colegi, sã vã doresc din tot sufletul, încã o datã, sãnãtate ºi bucurii ºi sã vã invit pe toþi cei prezenþi în aceastã salã, inclusiv presa, inclusiv aparatul tehnic, împreunã, la o cupã de ºampanie.
Vã mulþumesc ºi concediu plãcut!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.