Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei de astãzi, ºedinþã ce va fi condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori Constantin Nicolescu ºi Sorin Adrian Vornicu.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa electronic 117, 17 colegi sunt absenþi motivat.

Înainte de a supune votului dumneavoastrã ordinea de zi, vã rog sã îmi permiteþi sã vã fac o precizare, aºa cum a rezultat din discuþiile pe care noi le-am avut în cadrul Biroului permanent de ieri.

Sunt câteva proiecte de lege care au procedurã de urgenþã ºi sunt absolut necesare pentru a fi puse în aplicare în perioada imediat urmãtoare. În consecinþã, de comun acord cu toþi liderii de grupuri ºi cu preºedinþii de comisii care au fost prezenþi, vã propunem urmãtoarea formulã, prima variantã, ºi în funcþie de aceasta vom lua ºi decizia. Vreau sã ne daþi aprobarea pentru o anumitã elasticitate în ceea ce priveºte ordinea de zi. O variantã, cazul în care proiectul de Lege privind ajutorul financiar pentru depunãtorii de la Fondul Naþional de Investiþii, care se aflã la ora actualã în dezbaterea Camerei Deputaþilor, tot în procedurã de urgenþã, ar urma sã vinã la Senat ºi sã îl finalizãm, chiar cu posibile texte în divergenþã. În consecinþã, varianta pe care v-o spun este aceea ca sãptãmâna viitoare sã facem o sesiune extraordinarã pentru acest proiect de lege ºi pentru proiectul de Lege privind venitul minim garantat, dacã astãzi nu vom reuºi sã parcurgem unele texte de lege. Aceasta este una dintre variante.

Am discutat însã ºi formula în care Camera Deputaþilor adoptã acest proiect de lege pânã la ora 12,00 ºi, ca urmare, pe o dezlegare pe care am luat-o, de principiu, de la procedurile cunoscute, din partea liderilor de grup parlamentar, sã facem un efort pentru amendamente pânã dupã-amiazã ºi undeva, în jurul orei 16,00Ð17,00, sã reconstituim plenul pentru a lua în dezbatere proiectul de lege care se va finaliza pânã la ora 12,00 la Camera Deputaþilor, astfel încât, dacã nu sunt divergenþe, sã încheiem sesiunea în aceastã dupãamiazã. În cel mai rãu caz, dacã textul vine cu mare întârziere ºi sunt amendamente care fac obiectul dezbaterii, sigur, dezbaterea se va face în cursul zilei de mâine.

2. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 16/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice;

3. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinþarea Formaþiunilor de protecþie civilã pentru intervenþie de urgenþã în caz de dezastru;

4. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2001 privind garantarea de cãtre Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului a unui credit fãrã dobândã acordat Societãþii Comerciale ”I.C.P.P.A.M.Ò Ñ S.A. Baloteºti;

5. Legea pentru sprijinirea sectorului de pescuit la Marea Neagrã;

6. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/2001 pentru abrogarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor, în perioada 1998Ð2001, ºi a Ordonanþei Guvernului nr. 36/1999 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea, din producþia internã, de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, animale de prãsilã, precum ºi pentru construirea ºi amenajarea de spaþii pentru cazarea ºi creºterea animalelor, sere, solarii, înfiinþãri de plantaþii viticole nobile, pomicole, arbuºti fructiferi;

7. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor;

8. Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/2000 privind trecerea unitãþilor militare de protecþie civilã de la Ministerul Apãrãrii Naþionale la Ministerul de Interne, precum ºi modificarea ºi completarea Legii protecþiei civile nr. 106/1996, a Ordonanþei Guvernului nr. 47/1994 privind apãrarea împotriva dezastrelor ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinþarea formaþiunilor de protecþie civilã pentru intervenþie de urgenþã în caz de dezastre;

9. Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 281/2000 pentru prelungirea termenului prevãzut la art. 25 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare;

La nr. 4!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da.

Art. 20[2] alin. 2, text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.

Nr. 20, art. I punctul 35 art. 53 alin. 2, text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 66 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. La alin. 4, text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La nr. 22, art. I punctul 38 art. 35 alin. 1, se propune text comun votat în unanimitate de comisia de mediere. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La nr. 24, art. I punctul 46, art. 64 alin. 2[1] , varianta Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat ºi acest text.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea de locuinþe.

Din partea Senatului, domnul senator Hriþcu.

Vom merge pe aceeaºi formulã, stimaþi colegi.

La nr. 4, art. I punctul 5 art. 3 lit. h), text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, a fost adoptat. Lit. i), text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

La nr. 6, art. I punctul 7 art. 4[1] , text comun votat în unanimitate.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

La nr. 8, art. I punctul 9 art. 6 alin. 3, text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

La nr. 11, art. I art. 7 lit. a) se propune text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi! Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La nr. 12, art. I punctul 12 art. 8 lit. f) se propune text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. Tot la nr. 12, la lit. l), text comun. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Nr. 17, art. I punctul 19 art. 19, text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat. La art. 20, art. I punctul 23 art. 23 lit. c), text comun votat în unanimitate. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Tot la nr. 20, la pagina 33, se propune la alin. 2 textul Camerei Deputaþilor, respectiv introducerea formulei de sancþionare cu 10 milioane de lei, de la lit. g). Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Trecem la urmãtorul punct, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 23/2000 privind înfiinþarea Societãþii Naþionale ”Îmbunãtãþiri FunciareÒ Ñ S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Îmbunãtãþirilor Funciare.

Din partea comisiei de mediere, vã rog, domnul Mocanu, domnul Matei, domnul Triþã Fãniþã.

- Avem text Senat în mare majoritate.

- La nr. crt. 5, punctul 6, se propune text comun, ca ºi

- la punctul 7, tot de la nr. crt. 5.

- Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã votaþi.

- Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o

- abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 8 se propune text Camera Deputaþilor. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,

- s-a adoptat.

Stimaþi colegi,

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice.

Din partea Senatului, vã rog, domnul Pop de Popa, Popescu Laurenþiu, domnul Iliescu, domnul Cârciumaru. Deci, unul dintre dumneavoastrã...

Domnul Pop de Popa, vã rog, dacã va fi cazul, sã puteþi sã aveþi intervenþie.

La nr. crt. 2 ni se propune text Camera Deputaþilor cu votul tuturor celor din comisia de mediere.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Stimaþi colegi, vã rog, puþinã atenþie. Avem cvorum. Vã rog sã votaþi.

Cu 102 voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt.... Ñ urmãriþi-mã, vã rog Ñ, la nr. crt. 3, 4, 5, 6, 7 dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 8, alin. 1, ni se propune text Camera Deputaþilor cu votul unanimitãþii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 9, e vorba de art. 22 alin. 3, text Camera Deputaþilor cu votul tuturor membrilor din comisia de mediere.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

- Cu 84 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi

- 3 abþineri, s-a adoptat. La nr. crt. 10 ni se propune text comun. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

La nr. crt. 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, în unanimitate, ni se propun textele de la Camera Deputaþilor.

- Dacã sunt observaþii, obiecþii la vreunul din... Nu?

- Mulþumesc.

Vã rog sã votaþi.

Cu 94 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranþa barajelor.

Din partea Senatului, tot domnul profesor Pop de Popa.

Stimaþi colegi, la nr. crt. 2, 3, 4, 5 ni se propune în unanimitate textul de la Camera Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 7, 8, 9, 10, text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 11, alin. 3, se propune text Camera Deputaþilor, în unanimitate.

- Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Rog votul dumneavoastrã. Cu 94 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 ºi 25, comisia de mediere, în unanimitate, ne propune textul Camerei Deputaþilor. Sigur, a fost cea de a doua Camerã, din cauza aceasta au apãrut...

Dacã sunt obiecþii, observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal.

La nr. crt. 1, 2, texte propuse de Camera Deputaþilor, votate în unanimitate de cãtre comisie. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 66 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

La nr. crt. 3 ni se propune un text comun, cu votul tuturor membrilor comisiei de mediere. Obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, este adoptat.

Avem textul Camerei Deputaþilor, votat în unanimitate, la nr. crt. 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13.

Dacã sunt obiecþii, observaþii? Nu sunt. Votul dumneavoastrã, vã rog.

Cu 90 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 14 ni se propune, la art. 117 alin. 2 ni se propune un text comun, e vorba despre o notã, o gãsiþi la pagina 9.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Tot la nr. crt. 14, alin. 3, ni se propune varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

La nr. crt. 15, 16, în unanimitate, s-a votat textul de la Camera Deputaþilor, inclusiv pentru anexe.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul pe ansamblul raportului.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere,

a fost adoptat raportul de cãtre Senatul României. Vã mulþumesc frumos.

Trecem la punctul 10, proiectul de Lege privind venitul minim garantat.

Vã rog, din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Din partea Guvernului...

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei de muncã ºi protecþie socialã, doamna Simona Marinescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia de muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã cu proiectul de Lege privind venitul minim garantat.

Raportul elaborat de Comisia de muncã ºi protecþie socialã este un raport favorabil, fãrã amendamente.

Aº vrea sã precizez cã avem avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de asemenea, avizul favorabil al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi cel al Consiliului Legislativ.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Aº vrea sã fac doar câteva menþiuni.

Luând act de faptul cã aceastã lege a intrat în dezbatere în procedurã de urgenþã, am analizat amendamentele trimise de Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului. Unul dintre amendamente, care nu aduce modificãri de fond pe textul legii, va putea fi preluat în normele de aplicare a legii, aºa am convenit cu iniþiatorul. În ceea ce priveºte celelalte douã amendamente care sunt în favoarea consiliilor locale, considerãm cã ele sunt de naturã sã facã incertã plata la timp a ajutoarelor sociale pe care legea le reglementeazã.

Legea este evident, de data asta, mult în favoarea sãracilor, mult în favoarea beneficiarilor, a celor care au vocaþie, ºi mai puþin în favoarea consiliilor locale, datã fiind experienþa rea pe care am avut-o cu aplicarea Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, dezbateri generale, stimaþi colegi. Domnul senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte,

## Distins Senat,

În sfârºit, o lege care, aparent, vine în sprijinul celor sãraci, care vor beneficia de anumite tipuri de ajutoare, mai multe tipuri înºirate în proiectul de lege ºi care sunt binevenite pentru cã, aºa cum ºtim cu toþii, din pãcate, marea majoritate a populaþiei din România trãieºte sub pragul de sãrãcie ºi are nevoie de ajutor.

Întrebarea noastrã: dacã pânã acum acele sume mici care au fost prevãzute pentru ajutorul social n-au putut fi suportate din bugetele locale ºi nici din bugetul central, ce se va întâmpla în continuare cu aceste sume mari ºi cu persoanele foarte numeroase care vor beneficia de prevederile acestei legi? Cum putem asigura aceste fonduri? Pentru cã în proiectul de lege se prevede, întradevãr, la douã capitole, cã aceste cheltuieli se suportã din bugetul de stat, deci bugetul de stat va putea aloca în cazul în care permit resursele sã plãtim aceste sume, dar la cea mai importantã ºi cea mai numeroasã, cea mai mare sumã care trebuie plãtitã pe baza acestei legi

sarcina revine consiliilor locale. La art. 27 zice: ”Fondurile necesare plãþii ajutorului social ºi ajutorului pentru încãlzirea locuinþei Ñ cele mai mari Ñ se suportã din bugetele localeÒ. Aici se mai menþioneazã cã la stabilirea criteriilor de repartizare a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitãþii administrativ-teritoriale se are în vedere ºi numãrul beneficiarilor de ajutor social ºi ajutor pentru încãlzirea locuinþei.

Întreb pe reprezentantul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, dacã au fãcut calcule, ce va însemna aceastã defalcare pentru bugetul din anul 2001Ð2002, respectiv când intrã în vigoare legea? Dacã bugetul de stat va putea suporta ºi va putea vira aceste sume bugetelor locale pentru cã, mai departe, legea spune aºa la art. 31: ”Consiliul local are obligaþia sã asigure, cu prioritate, prin bugetul local, fondul pentru plata drepturilor prevãzuteÉÒ? Ce vor face primarii dacã bugetul nu va putea asigura aceste defalcãri ºi aceste sume? Cum vom putea asigura aceºti baniÉ

Am creat un drept, cei care beneficiazã de acest drept, bineînþeles, vor veni la consiliile locale ºi vor depune cereri la primar.

## Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã rog, vã ascultãm, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Aþi ascultat punctul de vedere al colegului senator de la U.D.M.R., care ridicã, practic, un semn de îngrijorare. De unde vor fi aceºti bani pe care preconizãm cã o sã-i dãm oamenilor?

Domnia sa, ca om care se aflã la putere din 1990 încoace, cu partidul pe care-l reprezintã, simte cã în þarã se produc niºte miºcãri ºi e bine sã simþiþi ºi dumneavoastrã, cei de la P.S.D., aceastã chestiune ºi sã nu creãm iluzia oamenilor cã vor primi bani dacã nu sunt, efectiv, resurse pentru a se produce aceºti bani.

Adicã noi trebuie sã privim, întâi, nu în planuri, în proiecte, ci în dinamica realã care se manifestã în exterior ºi, în funcþie de aceasta, sã ne ghidãm politicile.

Asta am vrut sã spun.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, doamna senator Norica Nicolai.

Fãrã îndoialã cã acest proiect de lege este un proiect care se regãseºte în politicile sociale ale Uniunii Europene, se regãseºte din pãcate sau din fericire acolo unde economia susþine aceastã posibilitate de a acorda protecþie socialã pe o plajã mai largã de drepturi. Sigur, ministerul ºi-a luat o mãsurã de prevedere, 2002 ca începutul unui an de aplicare. Sunt convinsã cã va fi, cu siguranþã, o aplicare parþialã a acestei legi, pentru cã ea creeazã niºte drepturi, niºte îndreptãþiri pe care administraþia localã ºi bugetul de stat, în condiþiile actuale, nu le poate susþine.

Cred cã, din evaluãrile pe care noi le-am fãcut anul trecut, circa jumãtate din bugetele administraþiei locale vor fi grevate de acordarea acestor drepturi sociale, dar este un demers generos, un demers însã, care, ºi în opinia mea, pune o întrebare cu privire la posibilitatea de aplicare ºi o întrebare, dacã vreþi, cu privire la politicile sociale: este onest sã promitem atât de mult în condiþiile în care nu avem certitudinea cã vom realiza ceea ce promitem?

Vã mulþumesc. Vã rog, domnul senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În Legea nr. 205, Legea administraþiei publice locale, este o prevedere expresã, cã nu se transmite nici o sarcinã cãtre administraþia localã care presupune efort financiar fãrã a se asigura alocarea de resurse.

Eu vreau sã vã spun cã în acest an multe consilii judeþene nu au respectat prevederile din Legea bugetului, împãrþirea nu s-a fãcut pe baza criteriilor pe care le-am trecut în anexa nr. 7.

În eventualitatea cã aceastã lege care, oricum, produce efecte numai din 2002 se va aplica în integralitatea sa, aº dori ca în Legea bugetului sã se întãreascã prerogativele consiliilor locale de a-ºi cere drepturile în faþa consiliului judeþean.

Altfel, sã fie foarte clar, consiliile locale îºi vor rezolva întâi prioritãþile, care înseamnã un drum, o sursã de apã, ºi vor lãsa neonorate prevederile acestei legi. N-avem cum sã-i constrângem sã facã altfel.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Dan-Mircea Popescu, vã rog.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aº vrea sã spun câteva cuvinte în numele Grupului parlamentar Social-Democrat ºi Umanist, în primul rând, sã salut apariþia acestui proiect de lege ºi discuþia lui în procedurã de urgenþã în cadrul Senatului României.

Vreau sã vã reamintesc tuturor cã el rãspunde unei necesitãþi, anume aceea a combaterii sãrãciei în România. Tema a fost o temã majorã în cadrul campaniei electorale, în care, potrivit datelor statistice, toatã lumea a subliniat faptul cã unul din doi români trãieºte astãzi la pragul sãrãciei.

Iatã cã acest Guvern vine cu un cadru legislativ, aºa cum s-a subliniat aici, generos, pentru a încerca sã combatã sãrãcia din România. Deci este un punct pe care Guvernul îl marcheazã ºi am þinut sã subliniez acest lucru.

În al doilea rând, este adevãrat cã Legea nr. 67 din 1995 intrase în desuetudine. Sigur, în mare mãsurã, din

lipsa fondurilor financiare, dar ºi din cauza procedurilor greoaie pe care nu am ºtiut sã le acomodãm cu realitatea din þarã, din fiecare comunitate.

Acest proiect, pe baza experienþei acumulate, aduce îmbunãtãþirile cerute ºi sperãm, ca ºi dumneavoastrã toþi, sã fie puse în aplicare începând cu anul 2002. Îl discutãm în aceastã sesiune parlamentarã, în procedurã de urgenþã, tocmai în ideea ca el sã fie luat în considerare în proiectul bugetului pe anul 2002. Ne-am propus, dupã cum bine se cunoaºte, ca acest proiect sã fie depus la Parlament în toamnã, în luna octombrie, ºi de aceea a fost necesar ca acest proiect sã fie dezbãtut în actuala sesiune a Parlamentului. Sperãm sã fie o dezbatere cu folos, astfel încât, din ianuarie 2002, legea sã intre în vigoare ºi sã fie aplicatã la parametrii normali.

Încã o datã, în numele grupului parlamentar, þin sã salut apariþia acestei legi ºi, tot în numele acestui grup, sã spun cã vom încerca sã sprijinim punerea ei în aplicare în teritoriu, în cadrul comunitãþilor locale, potrivit prerogativelor pe care le avem fiecare dintre noi. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Vã ascultãm, domnule senator Seres.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În principiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. agreeazã proiectul de lege, este de acord cu principiul solidaritãþii sociale, în sensul ca majoritatea societãþii sã fie foarte atentã vizavi ºi de acea categorie care se gãseºte sub pragul sãrãciei. Intenþia este nobilã, bunã, generoasã, prevederile legii sunt, în marea lor majoritate, corespunzãtoare, în sensul în care stabileºte procedura de stabilire a celor care pot beneficia de aceste ajutoare, în sensul de a stabili corect veniturile acestora, luând în calcul toate veniturile, inclusiv proprietãþile imobiliare.

Unde, totuºi, avem rezerve, ºi aici s-a ºi afirmat? Vizavi de rãspunderea consiliilor locale pentru plata acestor ajutoare.

Sigur cã toatã lumea cunoaºte cã la ora actualã veniturile autoritãþilor locale sunt modeste. Prin lege spunem cã ei poartã rãspunderea, sigur, dar rãspunderea o vom purta ºi noi, Parlamentul României, la Legea bugetului central, unde va trebui sã asigurãm fondurile necesare plãþii acestor ajutoare.

Cu aceste menþiuni, încã o datã spun, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota aceastã lege. Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Stimaþi colegi, mai sunt luãri de cuvânt? Bun. Domnule ministru, vã rog sã daþi rãspunsurile.

Aº vrea sã menþionez cã la art. 27 sunt prevãzute mãsuri pentru stabilirea criteriilor de repartizare a sumelor defalcate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale. Articolul este în lucru, se lucreazã la Ministerul Finanþelor Publice, împreunã cu specialiºtii din Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, la aceste norme, s-au fãcut primele evaluãri. Evaluãrile au fost fãcute pe baza rezultatelor aplicãrii Legii nr. 67/1995 ºi þinând cont de ponderea pe judeþe a solicitanþilor de ajutor social. O primã estimare s-ar ridica la circa 1.000 de miliarde lunar. Deci calculele au fost fãcute, existã aceste calcule fãcute ºi se lucreazã, în continuare, la elaborarea criteriilor de repartizare a sumelor defalcate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

În ceea ce priveºte asigurarea acestor fonduri, vreau sã remarc cã la art. 31 proiectul de lege stipuleazã faptul cã consiliile locale au obligaþia sã asigure Ñ accentuez, cu prioritate Ñ prin bugetul local fonduri pentru plata drepturilor prevãzute de prezenta lege. Deci este o noutate faptul cã se acordã prioritate absolutã achitãrii acestor sume pentru familiile aflate în dificultate.

Vã mulþumesc. Comisia, vã rog.

O singurã completare aº vrea sã fac.

Diferenþa între Legea nr. 67/1995 ºi aceastã lege este aceea cã, dacã legea anterioarã stabilea un drept subiectiv al primarului de a acorda ajutoare sociale, prin aceastã lege primarul este obligat, dacã persoanele din comunitate solicitã ºi îndeplinesc condiþiile, sã asigure venitul minim garantat. ªi, în plus, la art. 12, dacã îmi amintesc bine, alin. 3, avem o menþiune foarte importantã, ºi anume: creanþa beneficiarilor de ajutor social este o creanþã privilegiatã. În lipsa acestei prevederi, primarii, chiar dacã aveau fonduri, alocau pentru alte tipuri de cheltuieli cea mai mare parte a sumelor ºi ceea ce rãmânea mergea cãtre ajutoarele sociale. Acum, fiind vorba de o creanþã privilegiatã, primarul va plãti mai întâi aceste ajutoare Ñ repet, e vorba de oamenii sãraci care nu pot munci; cei care pot munci intrã în altã formã de susþinere Ñ ºi la echilibrarea bugetarã care are loc anual bugetul de stat transferã cãtre bugetele locale sume, având în vedere ºi numãrul beneficiarilor de ajutor social. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai aveþi întrebãri, aici? Vã rog, domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule preºedinte, nu am întrebãri.

Vreau, dacã îmi este îngãduit, sã fac o precizare, pe linia celor care s-au spus aici, tocmai pentru a contura deosebirea de opticã, aº îndrãzni sã spun deosebirea din punct de vedere al filozofiei dintre aceastã lege ºi legea care este încã în vigoare, cã va fi încã în vigoare.

Aºa cum s-a subliniat, pânã acum ºi cât va fi aceastã lege în vigoare, rãmâne la latitudinea primarului, deci, cum spunem noi, juriºtii, este un drept de apreciere al primarului, în funcþie de o situaþie sau alta. Actuala lege stabileºte drepturile cetãþeanului Ñ ºi aº vrea sã subliniez Ñ, ale celor care, evident, intrã în asemenea condiþii.

Aº vrea sã subliniez cã, în sfârºit, prin acest proiect de lege se aduce la zi, ca sã mã exprim aºa, un text de Constituþie, pentru cã într-un text de Constituþie Ñ e vorba de art. 43 Ñ este reglementat dreptul cetãþeanului român la nivel de trai decent. Acolo se spune cã ”Statul Ñ deci, statul român Ñ este obligat sã ia mãsuri

de dezvoltare economicã ºi de protecþie soicalã de naturã sãÉÒ. În sfârºit, prin acest text de lege se dã o finalitate textului constituþional. Era precizarea pe care am dorit sã o fac.

Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Sigur, procedura de urgenþã la aceastã lege este justificatã prin faptul cã suntem în faza constituirii bugetului, chiar el trebuie finalizat în urmãtoarele 30 de zile, 45 de zile, pentru cã dupã aceea au loc o serie de discuþii. Pentru a construi bugetul ºtiþi foarte bine cã trebuie sã ai bazã legalã. Deci avem nevoie de aceastã lege pentru a cuprinde în bugetul centralizat, dar ºi pentru construcþia, proiecþia pentru bugetele locale. Sunt convins cã se continuã toate analizele pentru a se determina cu o mai mare exactitate, nivelul per total þarã a acestei sume, cã va fi 1.000 de miliarde sau 1.200 de miliarde de lei, ea va fi rezervatã, în mod distinct, în poziþii în buget. ªi existã marele avantaj cã, ºtiþi foarte bine, modificãrile noi pe care le-am adus în legislaþie ne permit ca la nivelul bugetului judeþului sã avem un fond de regularizare, de echilibrare care, în contextul prioritãþii care se acordã pentru ajutoarele sociale, va putea interveni acolo unde este cazul.

S-a explicat aici cã au fost unele discuþii, amendamente. Înþeleg cã s-au pus de acord cu Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, da?

În condiþiile astea, permiteþi-mi sã supun la vot proiectul legii în ansamblu, nefiind nevoie, deci, de alte discuþii suplimentare.

Vã atenþionez cã este vorba despre o lege organicã. Vã rog sã votaþi.

Cu 102 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi o abþinere, proiectul legii a fost adoptat.

Vã mulþumim foarte mult pentru voturile dumneavoastrã.

Trecem la urmãtorul punct, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 privind mãsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã.

Vã rog, din partea ministerului, vã ascultãm. Domnul secretar de stat.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Motivarea prezentei ordonanþe de urgenþã se datoreazã temperaturilor extrem de ridicate ce s-au înregistrat în þara noastrã în ultimii ani ºi a temperaturilor extrem de scãzute din unele zone, a cãror depãºire este consideratã periculoasã pentru sãnãtatea salariaþilor, care sunt nevoiþi sã îºi desfãºoare activitatea în aceste condiþii.

Prin ordonanþa de urgenþã au fost stabilite nivelurile temperaturilor extreme a cãror evoluþie este monitorizatã, certificatã ºi comunicatã prin mass-media localã de cãtre Institutul Naþional de Meteorologie ºi Hidrologie. Valorile acestora determinã condiþiile minimale pe care angajatorul trebuie sã le asigure persoanelor încadrate în muncã pentru a-ºi putea continua activitatea. Dacã aceste condiþii nu pot fi asigurate, sunt prevãzute mãsuri de întrerupere a activitãþii, prin reducerea duratei zilei de lucru, eºalonarea pe douã perioade a zilei de lucru sau întreruperea colectivã a lucrului ºi modul de recuperare a timpului nelucrat, mãsuri, stabilite de cãtre angajator de acord cu reprezentanþii sindicali sau cu reprezentanþii salariaþilor, precum ºi de cãtre ordonatorii de credite din unitãþile bugetare ºi de cãtre conducãtorii unitãþilor finanþate din fondurile extrabugetare. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestor mãsuri se suportã din fondurile proprii ale angajatorilor.

Luând în considerare cele prezentate anterior, susþin aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 privind mãsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã, în forma care a fost prezentatã. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, doamna senator Simona Marinescu.

Comisia a fost sesizatã în fond cu proiectul Legii de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 ºi l-a avizat favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Aº vrea sã fac o menþiune, domnule preºedinte, ºi anume: la Camera Deputaþilor legea a fost adoptatã ca lege organicã. Din greºealã, raportul pe care noi l-am realizat face o menþiune greºitã. Nu e vorba de o lege ordinarã, ci de o lege organicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Întrebãri, dezbateri?

Vã ascultãm, domnule senator Cârciumaru.

discuþie transportul, probabil Ñ nu probabil, ci sigur Ñ, al persoanelor de acasã pânã la serviciu, marea majoritate a salariaþilor lucrând totuºi în mediu închis, nu în condiþiile în care se desfãºoarã aplicaþiile militare, de exemplu, în exteriorul clãdirilor, care pot fi considerate niºte condiþii absolut speciale, cu o duratã mai lungã.

Ne menþinem punctul de vedere referitor la ordonanþa de urgenþã în forma în care a fost prezentatã.

## Vã mulþumesc.

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Aº vrea sã spun ºi eu ceva. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La elaborarea acestui act normativ a fost consultat Institutul Naþional pentru Sãnãtate Publicã. În situaþia în care oamenii sunt expuºi temperaturilor scãzute extreme, Ð10 sau Ð20 de grade, mãsurile pe care le aduce acest act normativ sunt urmãtoarele: distribuirea de ceai fierbinte, în cantitate de 0,5 pânã la un litru, acordarea de pauze pentru refacerea capacitãþii de termoreglare, asigurarea echipamentului individual de protecþie.

Considerãm cã votul ar rezolva problema. Nu suntem foarte fermi pe poziþia de a susþine cele Ð20 de grade. Dacã prin vot se stabilesc alte temperaturi, putem merge ºi pe o altã variantã.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sã nu creãm condiþii sã fugã toate societãþile din România! Atâtea restricþii începem sã punem! În Siberia! se lucreazã la Ð40 de grade.

Aveþi cuvântul, domnule senator Petrescu. Vã dau cuvântul, domnule senator Pusk‡s.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost solicitatã de cãtre Senat sã elibereze un aviz. Noi am trimis Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã acest aviz, dar nu a þinut cont. Noi am modificat, în loc de Ð20 de grade, Ð10 grade, pentru cã toate regulamentele militare prevãd aceste modificãri. Sub Ð10 grade nu se fac instrucþii în afara unitãþilor, ci în locuri acoperite. La fel ºi constructorii, nu pot lucra sub Ð10 grade.

Deci noi am fãcut modificarea, dar Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã nu a þinut cont de avizul nostru.

V-aº ruga sã supuneþi la vot aceastã propunere.

Vreau sã vã atenþionez: constructorii nu lucreazã iarna, stimate coleg. Nu se pot turna betoane.

Dacã mai sunt întrebãri, observaþii, discuþii, dezbateri generale?

Vã rog, domnule ministru, sã rãspundeþi la acest amendament al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Eu aº vrea sã menþionez aici faptul cã este vorba de condiþii de muncã în general, ºi nu de condiþii de muncã în exteriorul clãdirilor. Deci este vorba, s-a spus, de Ð20 de grade, avându-se în vedere faptul cã se pune în

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

La Ð15 grade sunt probleme ºi în industria minierã. Mã refer la transportul cãrbunelui, privind paza ºi controlul activitãþilor în carierele din industria minierã, fie cã sunt de lignit, fie cã sunt de huilã.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Pusk‡s, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Pentru noi, cei din judeþele Covasna ºi Harghita, dacã rãmânem la Ð10 grade, transformãm în ceainãrii toate instituþiile ºi toate fabricile.

Beþi numai ceaiuri, tot timpul.

Din octombrie pânã în martie, tot aºa suntem. Deci rãmânem la Ð20 de grade.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Eu vreau sã nu cãdem în extrema cealaltã. Sã fim, totuºi, rezonabili. Aici e vorba de activitãþi în locuri închise, cu totul altceva. ªi ºoferiiÉ La Ð5 grade îngheaþã motorinaÉ Aici e vorba de temperaturi scãzute în locuri închise, unde se desfãºoarã activitãþi, ºi obligaþia de a asigura ceea ce vedeþi aici, niºte ceaiuri calde, niºte duºuri, apã caldã, o anumitã ventilaþie ºi aºa mai departe.

Bun. Am înþeles.

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

De ce nu a prevãzut legea acest lucru?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, stimaþi colegi, sigur, avem de-a face cu un amendament care este legat de condiþia esenþialã, în loc de Ð20 de grade, Ð10 grade. Eu vã

## **Domnul Ion Cârciumaru**

**:**

## Pentru un ceai?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu e vorba de ceai. Nu sunt numai ceaiuri, acolo, sunt ºi duºuriÉ

Deci, stimaþi colegi, este vorba despre un amendament. Aþi ascultat punctul de vedere al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã ºi al iniþiatorului, care nu sunt de acord cu aceastrã reducere la Ð20 de grade, pentru cã, indiferent cã este ceai, apã caldã, cã sunt duºuri, ventilatoare, înseamnã cost ºi nu stãm chiar aºa de bine cu costul produselor, cu eficienþa, cu productivitatea ºi nici nu suntem chiar atât de sensibili.

În consecinþã, eu vã

Supunem aprobãrii dumneavoastrã raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat raportul comisiei.

Deci

Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Codului penal, a Codului de procedurã penalã ºi a unor legi speciale.

Rog Ministerul Justiþiei. ªi domnul senator Predescu. Am o mare rugãminte, ca sã nu pierdem nici prea mult timp, stimaþi colegi. Deci, vã rog, în primul rând, sã

vã exprimaþi ºi ministerul, ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în speþã, domnul senator Predescu, legat de faptul cã luãm în dezbatere un proiect de lege cu o serie de modificãri la Codul penal ºi Codul de procedurã penalã, iar între timp s-a dat o ordonanþã a Guvernului. Dacã nu cumva textele sunt în divergenþã, dacã insistaþi pentru a aborda acest subiect astãzi sau este cazul sã retrimitem la comisie pentru punere de acord între acest proiect de lege ºi ordonanþã.

Deci vreau un punct de vedere aici ºi, dupã aceea, intrãm pe fond.

Vã ascultãm, domnule ministru.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cu tot respectul, doresc sã vã aduc la cunoºtinþã cã acest proiect, care este dorinþa actualului Guvern de a da curs rezonanþei puternic negative care s-a produs în rândul cetãþenilor, cât ºi a indignãrii acestora faþã de realitãþile cotidiene, care constau în faptul cã s-au înregistrat foarte frecvent grave manifestãri sociale, care au adus atingere siguranþei cetãþeanului ºi au creat condiþii pentru dezordini sociale, acest proiect a fost întocmit de cãtre Guvern tocmai pentru a curma aceastã stare de lucruri ºi s-a solicitat ca acest proiect sã fie discutat în regim de urgenþã. Este adevãrat cã ulterior a fost întocmitã o ordonanþã de urgenþã a Guvernului, care rezolvã problema mult discutatului text, e vorba de art. 200 din Codul penal, care sancþioneazã relaþiile homosexuale.

Ca urmare a faptului cã între cele douã proiecte, deci între acest proiect, care urmeazã sã fie discutat astãzi, ºi ordonanþa care a intrat în vigoare în urmã cu câteva zile, existã o anumitã interferenþã la art. 197, care reglementeazã infracþiunea de viol, ºi la infracþiunea prevãzutã de art. 198, relaþii sexuale cu un minor, eu cred cã nu este cazul sã amânãm dezbaterea privind acest proiect, pentru cã el implicã urgenþã ºi ar fi un semnal negativ pentru populaþie, în sensul cã s-ar putea crea impresia cã siguranþa, liniºtea ºi ordinea publicã nu formeazã un obiectiv de interes imediat.

S-a înþeles, domnule secretar de stat. Nu trebuie sã repetaþi de trei ori, cã noi pricepem repede, sã ºtiþi.

Are cuvântul domnul secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Nu atât pentru aspectele de impresie, care ar putea fi create, cât pentru ce reprezintã reglementarea nou propusã, e vorba de o altã categorie de infracþiuni, în special de infracþiunile cu violenþã, care nu se suprapun, ca regulã, cu cele din ordonanþa datã la 21 iunie. Apoi, este majorat cuantumul amenzii, ca pedeapsã principalã, de la 100.000 lei, minimum, la 1.000.000 de lei ºi pânã la 500.000.000 de lei, maximum, corespunzãtor a 5.000.000, astãzi. Apoi, sunt alte aspecte agravate prin mãrirea pedepsei, printre care: la lipsirea de libertate, rãpirea de persoane, proxenetism ºi alte infracþiuni.

Sunt, aici, modificãri ale unor legi speciale privind sancþiunile cu închisoare, în cazurile în care adopþiile încalcã legea penalã, deci ºi la o lege specialã. Apoi, sunt alte reglementãri privind ocrotirea minorilor, consumul de droguri, de alte substanþe din aceeaºi categorie sau naturã.

Sunt modificãri la procedura penalã, motive pentru care eu, domnule preºedinte, vã propun sã adoptãm acest proiect aºa cum este el ºi atunci când vom dezbate în concurs cele douã texte, pentru cã numai douã sunt, art. 197, violul, ºi art. 198, lipsirea de libertate, când vom dezbate ordonanþa, vom vedea concursul între cele douã reglementãri ºi atunci vom decide care este mai corespunzãtoare.

De aceea, rugãmintea noastrã, a Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, este sã adoptãm acest proiect de lege, datoritã importanþei pe care o prezintã.

Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

În fapt, domnul ministru a fãcut ºi o prezentare a textului. Nu aº vrea sã o reluãm.

Domnule senator Predescu,

Aveþi raportul, sunt o serie de amendamente ºi un raport suplimentar pentru art. 197 ºi art. 198É

La care renunþãm, domnule preºedinte.

Eliminarea, pentru cã a fost luat în ordonanþã ºi vom vedea dupã aceea.

Da. Eu aº doriÉ

Dacã mai aveþi ceva de dat explicaþii, domnule senator Predescu?

Da.

## Domnule preºedinte,

Am reþinut cã în ºedinþa precedentã, la dezbateri generale, s-a adus în discuþie, cu privire la a treia modalitate de legitimã apãrare, acum, nou înscrisã în Codul penal al României, pentru prima datã deci, dacã textul este corespunzãtor prin înscrierea în text ”fãrã dreptÒ. Dupã cum aþi observat, eu am solicitat introducerea ”fãrã dreptÒ în text, pentru cã, altfel, însemna o neno-

rocire în legislaþia penalã românã. ªi am sã mã explic imediat de ce folosesc acest termen.

Observaþi, vã rog, ºi faptul cã toþi membrii comisiei, care sunt juriºti ºi au experienþã îndelungatã ºi intensã, bogatã, cadre universitare în domeniu, n-au fãcut nici o observaþie. ªi atunci ne veþi întreba: ”Dar de ce Ministerul Justiþiei a avut totuºi altã opinie, altã poziþie, diametral opusã de a noastrã?Ò Pentru cã Ministerul Justiþiei, care a împrumutat textul din legislaþia francezã, nu l-a luat aºa cum este acolo, ci l-a prelucrat, l-a modificat. ªi din modificare rezultã cu totul altceva. În legislaþia francezã se spune cã ”Se prezumã a fi în stare de legitimã apãrare pânã la proba contrarie acela care respinge, inclusiv prin violenþã, pãtrunderea în domiciliu, în anexã, într-un loc împrejmuit al sãu, în care se aflã, a unei alte persoane care foloseºte ameninþare, violenþã, efracþiune, escaladare, forþãÒ.

Dacã ar fi aºa, vã asigur cã nici un mandat de executare a unei pedepse n-ar putea fi executat în domiciliul condamnatului, cel care trebuie ridicat ºi încarcerat. De ce? Pentru cã se opune la pãtrunderea agentului forþei publice ºi dacã agentul forþei publice foloseºte violenþã, el îi dã în cap, îl lichideazã ºi se aflã în legitimã apãrare. Dacã ar fi sã rãmânã textul aºa cum a fost propus de minister, nici un agent al forþei publice, însemnând judecãtor, procuror, ofiþer, subofiþer de poliþie, agent de siguranþã, poate executorii judecãtoreºti ºi alte categorii de persoane, care sunt în general purtãtori ai autoritãþii publice, nu ar putea pãtrunde în nici o locuinþã, în nici o anexã, în nici un loc împrejmuit, dependente de acestea, dacã acela care se aflã acolo se opune.

Trebuie sã înþelegem, pe de altã parte, cã în concepþia noastrã din totdeauna ºi a tuturor statelor, reglementând prin autoritate, prin puterea suveranã ºi înscriind normele în dreptul naþional, orice stat nu admite sã nu existe corelaþia aceea, acel raport corelativ între drept ºi obligaþie. La noi nu existã în concepþia constituþionalã obligaþii fãrã drepturi, pentru cã aceasta înseamnã sclavie ºi nu e permisã, dar nici drepturi fãrã obligaþii, pentru cã aceasta înseamnã privilegii. Aceasta ca principiu. Ca drepturi fundamentale.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

DeocamdatãÉ Mulþumim. Domnul senator Popa, aveþi cuvântul.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Amendament.

Vã rog frumos, nu. Suntem la dezbateri generale.

Nu, la dezbateri generale, nu.

Cu amendament intrãm la amendament. Dezbateri generale acum.

Doamna senator Norica Nicolai.

Fãrã îndoialã cã acest proiect de lege de modificare a Codului penal rãspunde unor exigenþe de modificare a politicii penale a României în raport cu þinþa Legii penale de a asigura protecþia ºi siguranþa cetãþeanului ºi în raport de atribuþia statului de a asigura ordinea socialã. Nu avem de comentat cu privire la o serie de texte care sunt modificate ºi reflectã aceastã viziune.

Ceea ce avem de comentat ºi vine în prelungirea intervenþiei mele din ºedinþa precedentã este aceastã teorie a legitimei apãrãri, care în opinia mea introduce abuzul de drept pentru prima oarã în dreptul penal român. Despre ce este vorba? ªi o sã vã rog sã-mi permiteþi

câteva minute, ca specialist, ca om care a lucrat o perioadã îndelungatã în aceastã materie ºi care are ºi studii postuniversitare exact pe aceste cauze care înlãturã rãspunderea penalã.

În fapt, nu ne aflãm în ipoteza protejãrii forþei publice care-i acþioneazã în exercitarea unui mandat al statului, fie în faza procesului penal, deci prin punerea în executare a unor mãsuri penale preventive, cu titlu de exemplu, dacã doriþi, fie în faza executãrii. Legitima apãrare reclamã astãzi o altfel de abordare. Ne aflãm în ipoteza în care agentul forþei publice, funcþionarul, reprezentantul statului depãºeºte ºi acþioneazã ilegal, deci îºi depãºeºte atribuþiile ºi acþioneazã ilegal. În acest moment, dacã noi admitem aceastã sintagmã pe care comisia o propune, practic, legiferãm abuzul de drept, posibilitatea abuzului de drept în dreptul penal român.

Cred cã ne aflãm cumva într-o eroare cu privire la tradiþia dreptului penal românesc. Codul Caragea este primul text penal român care dã o reglementare ºi o definiþie în acord cu perioada modernã de formare a dreptului penal, ºi mã refer la Carrara, ºi mã refer la, Beccaria, spune clar ºi face aceastã distincþie.

Deci este vorba de a reconcilia drept actele ilegale ale autoritãþii cu libertatea cetãþeanului. Nici un sistem de drept, ºi cred cã aþi fãcut o interpretare greºitã a Codului penal francez, deci nici un sistem de drept nu face aceastã reconciliere pe care încercãm noi s-o facem astãzi.

Mai mult, primul statut, deci primul act de drept penal, care este Magna Carta, în vigoare ºi astãzi ºi specificã dreptului englez, prevede ºi sancþioneazã ilegalitatea agentului forþei publice a statului.

S-a înþeles.

Vã mulþumim foarte mult.

Domnule preºedinte, un rãspuns.

Numai o secundã. Nu v-am dat cuvântul. Vã rog sã vã notaþi problemele.

Domnul senator Gherman.

Sã mergem puþin aºa, cã eu ºtiu ce se întâmplã cu dumneavoastrã, juriºtiiÉ Ne þineþi aici trei zile.

## Domnule preºedinte,

Incontestabil, protejarea instanþei ºi protejarea factorilor de drept trebuie asiguratã. Dar, dupã pãrerea mea, locul acestei protecþii nu este aici sau, dacã este aici, trebuie fãcutã printr-o exprimare pozitivã ºi nu printr-o exprimare negativã. Eu sunt de acord cã autoritatea trebuie protejatã, dar nu prin introducerea ”fãrã dreptÒ, ci, eventual, prin exprimarea unui alineat suplimentar: ”AutoritateaÉ etc. care acþioneazã în virtutea unui mandatÉÒ poate, deoarece aºa cum este trecut acum ar rezulta, de exemplu, cã autoritatea poate interveni prin înºelãciune. Cum e aia? Vã rog? Dacã se citeºte textul în esenþã este vorba de intrarea prin înºelãciune, efracþiune etc. Or, autoritatea nu intrã prin înºelãciune, ci intrã pe baza unui mandat existent.

Pãrerea mea este cã autoritatea trebuie protejatã, dar aceastã protecþie, dacã se doreºte sã fie fãcutã aici, sã fie fãcutã printr-un text pozitiv ºi nu printr-un text limitativ în ceea ce priveºte legitima apãrare, deoarece textul, în esenþã, este referitor la legitima apãrare ºi nu referitor la drepturile autoritãþii de a-ºi exercita mandatul.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dar aº dori sã respectãm regulamentul. Nu suntem la dezbaterea art. 44, unde a intervenit un amendament. Domnul v-a dat o explicaþie ca preºedinte de comisie. Intrãm acolo, discutãm amendamentul. Suntem la dezbateri generale.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Vã rog, domnul senator Frunda.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale doresc sã iau cuvântul ºi, dacã îmi permiteþi, sã achiesez la punctul de vedere al ministerului ºi al doamnei senator Norica Nicolai ºi sã încerc sã argumentez în plus, cu practica constantã a recomandãrilor ºi rezoluþiilor Consiliului Europei ºi a doctrinei de drept penal internaþional.

De fapt ºi astãzi cele douã variante care sunt supuse dezbaterii pornesc de la prezumþii diferite. Una pune pe primul plan autoritatea statului, cealaltã pune pe primul plan dreptul individului, al cetãþeanului. Eu cred cã cele douã principii se pot aduce la un numitor comun ºi cred cã apãrarea autoritãþii nu trebuie fãcutã în cazul legitimei apãrãri. Legitima apãrare în acest text nu este pusã versus contra autoritãþii statului, ci este pusã pentru apãrarea dreptului meu cetãþenesc individual împotriva oricãrei încãlcãri a drepturilor mele din partea oricãrui terþ ar veni Ñ persoanã fizicã sau persoanã juridicã. În toate þãrile Uniunii Europene acesta este principiul fundamental. În toate recomandãrile ºi în toate rezoluþiile Consiliului Europei acesta este principiul fundamental. Mai mult decât atât: acest principiu îl gãsim _expressis verbis_ în Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului, convenþie la care noi am aderat, care la ora aceasta este ºi lege româneascã. Conform art. 11 ºi 20 din Constituþie, ea îºi produce efectele, motiv pentru care eu, cu tot respectul pe care-l port Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi într-adevãr este o temã foarte palpitantã pentru noi juriºtii, sunt pentru varianta Ministerului Justiþiei, pentru cã, iatã, în mod fericit tradiþia din România se întâlneºte cu viitorul european.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dacã mai sunt luãri de cuvânt sau trecem pe amendamente ºi revenim acolo la subiect. Da?

Eu aº dori sã rãspund, dacã-mi daþi voie.

Imediat, numai o secundã. Cã mai e o luare de cuvânt, ca sã aveþi toate elementele.

Domnul Iorgovan, pe urmã ascultãm ministerul, ca sã luaþi cuvântul, dumneavoastrã, ultimul.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Aºa cum aþi spus dumneavoastrã un pic mai înainte, lãsând sã se înþeleagã o butadã, cã ºtiþi dumneavoastrã cum procedãm noi juriºtii, într-adevãr, se spune cã acolo unde sunt doi juriºti sunt trei pãreri. Desigur cã problema pe care au ridicat-o colegii care au vorbit poate fi discutatã la nesfârºit. Ca unul care a învãþat ceva în practica legislativã, putem, deºi aº sugera domnului coleg Predescu sã gândim ºi o formulã de salvgardare a textului, deci sã nu lãsãm sã înþeleagã cã ne menþinem noi, comisia, pe o anumitã poziþie, astfel încât sã împãcãm pânã la urmã, de fapt, cele douã obiective.

Pentru cã, riguros vorbind, textul ministerului este deficitar sub un anume aspect ºi nu putem, dacã este sã ne gândim cu rigoare ºi sã privim lucrurile în profunzimea lor, nu putem sã împingem ideea de protecþie a persoanei pânã acolo încât autoritatea sã rãmânã fãrã instrumentul necesar pentru a face legea aplicabilã.

Sigur cã aceastã filozofie a relaþiei dintre autoritate ºi libertate este filozofia cardinalã în dreptul public. Câteodatã, însã, ideea de autoritate trebuie sã fie prezentã chiar ºi acolo unde reglementãm aparent un drept al cetãþeanului. Deci, putem sã menþinem, ar fi o idee care a fost lansatã aici, textul aºa cum a fost lansat de minister, dar sã revenim cu o precizare, deci, cu o excepþie: nu constituie legitimã apãrare atunci când autoritatea învestitã legal acþioneazãÉ ºi aºa mai departe.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Dar asta o avem în procedurã.

E alta, dupã ce-l omoarã, domnule, îi taie apendicele.

## Mulþumesc.

Vã rog, vã rog, nu vorbiþi între dumneavoastrã. Nu mai sunt luãri de cuvânt, înþeleg.

Replicã, replicã.

Nu v-a dat nici un nume, doar dacã vreþi sã vã dau cuvântul din nou, dar nu replicã. Vã rog frumos.

## **Domnul Frunda Gyšrgy:**

Dreptul la replica legitimei apãrãri, atunci. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru a vedea imaginea, colegul ºi prietenul meu, profesorul Iorgovan, v-a prezentat o faþã a monedei. ªi are dreptate. Faþa cealaltã a monedei, când eu vorbesc despre autoritatea publicã, intervenþia autoritãþii publice, executarea hotãrârior judecãtoreºti, o intervenþie a poliþiei, a Procuraturii, fapte care sunt în flagrant, pentru toate acestea avem alte reglementãri în procedura penalã. Sã nu facem confuzie. Nu pot nici cu bunã-credinþã sã invoc legitimã apãrare atunci când în casa mea intervine poliþistul, procurorul, executorul judecãtoresc sau alt organ al autoritãþii de stat sau chiar reprezentant al consiliului local, pentru a-mi sechestra lucrurile dacã nu mi-am plãtit impozitele. ªi aceasta n-are nimic de-a face cu legitima apãrare.

Legitima apãrare este pentru apãrarea drepturilor mele fundamentale, nu pentru executarea unor hotãrâri ale autoritãþii statului împotriva individului. Deci sunt douã lucruri diferite ºi ele îºi au reglementarea în dreptul din România, atât în dreptul penal, cât ºi în cel civil.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

ªi eu care credeam cã aceastã sesiune v-a obosit. Mai doreºte cineva? Domnul senator Opriº, vã rog.

Problema importantã este sã vedem care e raþiunea textului de la legitima apãrare. În primul rând, noi am vrut sã protejãm pe cei care sunt agresaþi în propria locuinþã, într-un local oarecare, ºi atunci, în situaþia în care ei se apãrã ca sã riposteze împotriva agresorului ºi în situaþia în care, mã rog, agresorul primeºteÉ, nu, faptele de violenþã, spunem, ale agresatului, atunci el este apãrat de rãspundere penalã când aceasta e legitimã apãrare. O formã specialã de legitimã apãrare.

ªi atunci, preluând de la legitima apãrare exact cum este ea definitã în Codul penal, am arãtat prin acest amendament cã sunt situaþii în care cel care vine ºi foloseºte violenþa, fãrã îndoialã, existã o violenþã legitimã a organelor statului. Spre pildã, atunci când cineva este închis printr-un mandat de arestare, printr-o hotãrâre judecãtoreascã, nu-i vorba de o luare a libertãþii, de o sechestrare de persoanã, este o violenþã legitimã folositã de cãtre un stat, prin organele sale, împotriva persoanei care a greºit. Dacã acest atac, care este, mã rog, sau o formã de violenþã, a cãrei victimã poate sã fie o persoanã agresatã într-o incintã, undeva, într-o încãpere, este determinatã de acþiunea legitimã a unui agent public ºi aºa mai departe, atunci el nu mai poate fi apãrat de legitimã apãrare, aºa cum este în textul acesta. Pentru cã, foarte bine cel de rea-credinþã, cel care este sau trebuie sã fie deferit justiþiei poate foarte bine sã riposteze într-o mãsurã deosebit de gravã împotriva agentului ºi va fi exonerat de rãspundere penalã. Asta e marea problemã.

Nu-i vorba de coliziunea între douã categorii de drepturi, cum s-a spus, sau cã existã deja o reglementare în privinþa rãspunderii celor care îºi depãºesc acþiunile, respectiv, cum spunea domnul Frunda. Ci noi trebuie sã reglementãm aici situaþia în care un agent public nu poate sã exercite atribuþiile sale pentru cã cel care foloseºte violenþa este apãrat de legitimã apãrare. ªi din cauza asta ar trebui sã punem acest text la Comisia juridicã. De fapt, se reia un text din articolul referitor la legitima apãrare.

Mulþumesc foarte mult. Domnul secretar de stat, vã ascultãm.

Discuþiile se poartã în sensul dacã un agent al forþei publice, care îl avertizeazã pe cel care se gãseºte într-o încãpere, într-o clãdire cã se aflã în exerciþiul funcþiunii primeºteÉ, iar acest agent acþioneazã fãrã depãºirea atribuþiilor sale, primeºte o ripostã violentã, disproporþionatã din partea celui care se gãseºte în interiorul încãperii. Dupã opinia noastrã, în asemenea ipotezã, cel din interiorul clãdirii nu poate invoca legitima apãrare. Pentru cã a fost avertizat, iar agentul forþei publice nu ºi-a depãºit atribuþiunile, nu ºi-a depãºit mandatul. Pentru cã dacã acesta îºi depãºeºte atribuþiunile, este cert cã cel din interior poate invoca în favoarea sa legitima apãrare. Asta e o chestiune de probã. Din aceastã cauzã, în textul care a fost formulat existã sintagma ”pânã la proba contrarieÒ, deci te gãseºti în legitimã apãrare pânã în momentul în care prin probe se dovedeºte cã nu poþi beneficia de prevederile acestui text.

Deci noi în principiu n-am fi împotriva sintagmei ”fãrã dreptÒ, care a fost introdusã de cãtre Comisia juridicã, însã asta e o chestiune pe care dumneavoastrã o veþi stabili.

Pe de altã parte, textul aºa cum a fost formulat de Ministerul de Justiþie se aliniazã textelor din codurile penale ale statelor membre ale Uniunii Europene ºi, din aceastã cauzã, noi am considerat cã e suficient de inteligibil textul ºi fãrã sintagma ”fãrã dreptÒ, pentru cã printr-o interpretare se poate deduce cã poate beneficia, printr-o interpretare logicã se poate înþelege cã pot beneficia de legitima apãrare acele persoane care nu se opun unor pãtrunderi în incinta încãperilor în care se aflã ale unor persoane care acþioneazã pe baza unui drept legitim, pe baza unei împuterniciri legale.

Mulþumesc foarte mult. Domnul secretar Predescu.

Domnule preºedinte,

Dacã e sã acceptãm ceea ce se susþine, atunci îi întreb pe reprezentanþii ministerului de ce nu scot din alin. 2 teza clasicã, expresia, conteptul ”injustÒ. Acolo de ce acceptã injust? ªi dacã-mi rãspund la asta, eu mã înclin. Nu mai zic nimic, plec acasã.

Pãi, dar, se poate sã susþinã aºa ceva?

Domnule Predescu, staþi o secundã. Ministerul n-a respins textul.

## Numai o clipã, domnule preºedinte.

Nu, dar se forþeazã nota, domnule preºedinte. Cum adicã, de sute de ani în toate legislaþiile lumii nu se acceptã altceva decât sã fie un atac material, nu moral, direct, nu indirect, sau imediat, nu mediat, ci injust. Injust, adicã nedrept. Pentru cã, dacã atac material direct este drept, nu se mai aflã în legitimã apãrare, nu mai are dreptul sã riposteze. Dacã a ripostat este infractor, nu e legitimã apãrare. Nu e cetãþean-persoanã care are dreptul sã se apere singur. Pentru cã nu-l apãrã legea în faþa unui atac drept. Dacã el riposteazã aºa, pe mine mã surprinde, domnul secretar s-a exprimat chiar _verbis_ , dacã riposteazã disproporþionat, n-are, domnule ministru, n-are dreptul sã riposteze în faþa autoritãþii care se aflã îndreptãþitã acolo. Nu numai cã sã nu riposteze disproporþionat, adicã sã nu-l omoare, dar sã-l batã, când el a venit sã execute un mandat. Sã-mi spunã ºi mie cei care susþin teza aceasta, doamna senator, domnul coleg senator, ministerul, cum executã un agent al autoritãþii un mandat de executare a unei pedepse dacã nu poate intra decât cu consimþãmântul în curtea celui care stã sub dud la umbrã ºi bunul la poartã se opune. ”E curtea mea, e loc împrejmuit, n-ai voie sã intriÒ. El, agentul, vrea sã forþeze, ãla forþeazã ºi mai tare, îi dã în cap ºil terminã ºi nu intrãÉ Ne ducem la procedurã. ”Pãi, da, pãi l-a atacat, ºtiþi, când executa mandatul de arestareÒ. A, ºi-l gãsim vinovat cu agravanta pedepsei, ºi ce-am fãcut? Unii dinainte mor ºi pe celãlalt îl ducem tot la moarte, la închisoare pe viaþã cu agravanta pedepsei cã a ucis un agent în exerciþiul funcþiunii. Pãi, la asta trebuie sã se ajungã?

## Domnilor,

Nu vã supãraþi de ce am stãruit eu ºi m-am referit la textul francez. Luaþi textul francez. De ce-l tansformaþi cu ”se considerãÒ? Spuneþi cum spun francezii: ”se prezumã cã este în stare de legitimã apãrare pânã la proba contrarie.Ò Pãi, e cu totul altceva. Adicã prelucraþi textul ºi-i daþi forþã alin. 2, ca legitimã clasicã.

## Domnule preºedinte,

La noi nu s-a simþit nevoia acestei a treia modalitãþi de legitimã apãrare. O acceptãm, dar nu putem sã perturbãm total legislaþia penalã, nu putem lãsa autoritatea publicã la discreþia individului care se aflã în loc împrejmuit, în anexe sau în gospodãrie. S-a susþinut sã fie proprietar sau folositor, sau locator cu titlu legal. N-are relevanþã. N-am acceptat aºa ceva. E o restrângere care nu poate sã fie promovatã.

S-a înþeles, domnule Predescu. În primul rând, condiþia esenþialã e sã avem dud.

Cireº, gãsim cireº, alteÉ Figura de stil am folosit-o, metafora asta, ca sã priceapã cât mai bine zeloºii ºi discreditorii autoritãþiiÉ

Are cuvântulÉ Mulþumim foarte mult.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Împãrtãºesc punctul de vedere exprimat de domnul senator Predescu, dar aº vrea sã evidenþiez cã din disputa care s-a conturat pânã aici se poate trage concluzia cã o anume parte a celor care au dus aceastã disputã apãrã persoana ºi altã parte, autoritatea. Nu cred cã este corect. S-a ºi spus ºi dacã nu mã înºel, domnul senator Frunda a subliniat foarte explicit aceastã chestiune.

Eu cred cã autoritatea în exerciþiul, în exercitarea atribuþiunilor vine, finalmente, sã apere tot un cetãþean, tot dreptul acelui cetãþean, pentru cã în spatele unui anume mandat, cã o fi mandat de aducere, cã o fi mandat de arestare, sau în spatele unei aceste împuterniciri, stã tocmai susþinerea interesului legitim al unui cetãþean care a constituit baza acelui mandat prin care s-a ordonat de cãtre lege o anume mãsurã.

De aceea, eu cred cã trebuie sã ne detaºãm de aceastã împãrþire a celor douã direcþii, eu cred cã nu este vorba de aºa ceva, ci este vorba sã privim cu echilibru ceea ce trebuie sã i se asigure autoritãþii atunci când trebuie sã ducã la îndeplinire ordinul legii, repet, subliniez, ordin care are la bazã ºi el interesul încãlcat al unui cetãþean.

De aceea, eu consider cã soluþia Comisiei juridice pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este cea corectã ºi care vine sã asigure echilibrul ºi în favoarea posibilitãþii exercitãrii ordinelor primite de autoritate. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu cred cã am primit toate informaþiile noi, cei care nu suntem juriºti. Am ascultat ºi de o parte ºi de alta, iar dumneavoastrã care sunteþi juriºti sunt convins cã aveþi un punct de vedere pe care mergeþi. Vom mai avea ºi juriºtii de la Camera Deputaþilor care, probabil, vor face la fel ºi pe urmã vom vedea ce va ieºi din treaba asta.

Deci eu vã propun, stimaþi colegi, pentru cã deja discuþia o facem pe primul amendament pe care l-a fãcut Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãriÉ

E deja fãcut pe text.

Éla art. 44 alin. 2, introducerea unui alineat nou, 3, unde comisia vine cu o modificare faþã de minister.

Dacã, totuºi, pentru cã am intrat aici, la asta aveþi observaþiiÉ?

Am eu un amendament.

La ãsta aveþi observaþii, la acest articol, la alin. 2, 3 sau dupã?

Vã ascultãm, domnul senator Popa, vã ascultãm.

Este un amendamentÉ

Vã rog, microfonul, ridicaþi-l puþin.

Da, este un amendament respins, ºi anume o adãugire. Este amendamentul domnului Dumitrescu, prezent, ºi al meu, pe care-mi permit sã-l susþin.

Deci noi am cerut adãugarea la text ºi anume pentru a specifica numai proprietarii sau cei care sunt în folosinþã legalã sunt apãraþi de aceastã prevedere legalã. ªi vreau sã motivez: nu pot fi apãraþi de aceastã prevedere cei care abuzeazã, stau într-o locuinþã, stau într-o încãpere, dependinþã ºi aºa mai departe, pe care o ocupã abuziv. Noi am trecut aceastã chestiune, este foarte importantã, este o protecþie, într-adevãr, acest articol este o protecþie a legii, esteÉ, ºi vreau sã explic un lucru care nu s-a spus: importantã este sarcina probei. Dacã pentru legitima apãrare, aºa cum este prinsã în Codul penal, sarcina probei stã la cel care se apãrã ºi el este obligat sã facã probe pentru a demonstra cã este în legitimã apãrare, acest text spune: ”se considerã pânã la proba contrarãÒ, deci eu nu mai trebuie sã fac aceastã probã, ci proba contrarã trebuie sã o facã acela care vrea sã demonstreze cã eu nu sunt în legitimã apãrare.

ªi atunci nu putem lãrgi sfera celor care pot sã beneficieze de acest drept de a fi consideraþi în legitimã apãrare la cei care abuzeazã de dreptul de a folosi un anumit spaþiu, ci a o restrânge la proprietarii sau la cei care au folosinþã legalã asupra spaþiului respectiv. Aceasta este o menþiune pe care noi o socotim foarte importantã. La comisie au fost 4 voturi contra, 3 voturi pentru aceastã modificare.

Da, eu v-am ascultat, dar dacã eu am o mãtuºã în casa aia acolo, nu e proprietarã, nu eÉ

Deci, dacã este în folosinþã legalãÉ

Sau menajera care are grijã de cãþelÉ

Da, este în folosinþã legalã.

Deci toate aceste persoane care sunt, aºa cum spuneþi dumneavoastrã, în locuinþã, beneficiazã.

Am înþeles, scuzaþi-mã.

Vã rog, la acest amendament sunt luãri de cuvânt? Domnul secretar de stat, deci, la amendamentul domnuluiÉ?

Da, noi am fost împotriva acestui amendament ºi în sensul acesta a votat ºi majoritatea comisiei, pentru cã am considerat cã se creeazã o inegalitate între cetãþeni, adicã între proprietari ºi ceilalþi, care nu sunt proprietari ºi care totuºi pot sã se afle într-un spaþiu nu datoritã unor, sã zicem, condiþii sau unor împrejurãri ilicite sau neconforme cu legea. Dupã pãrerea mea, un asemenea text ar fi neconstituþional.

Sunt la o recepþie acolo, sunt în casã la mine, vine unuÕ peste eiÉ

ɺi cred cã în egalã mãsurã ºi aceste persoane trebuie ocrotite la fel ca ºi proprietarii, chiar dacã ei au condiþia de simpli detentori precari sau deþin, cu un titlu oarecare, vremelnic, pentru un timp limitat, un anumit spaþiu ºi se produce asupra lor în acel interval de timp o agresiune.

## Mulþumesc.

Domnul senator Predescu, comisia are ceva?

## Domnule preºedinte,

Aceastã reglementare nu se ocupã de dreptul de proprietate sau alt titlu legal de folosinþã, nu au nici o legãturã asupra locuinþei anexei sau locului împrejmuit în care se aflã persoana. Se referã doar ºi numai la protecþia acelei persoane ºi nu se poate accepta cã ar putea fi protejaþi de aceastã normã legalã numai proprietarul sau cel care are titlul legal de folosinþã, iar ceilalþi sunt lipsiþi de apãrare, de protecþie. Nu e de admisÉ

Pe de altã parte, o asemenea adãugire ar restrânge sfera celor care pot invoca aceastã protecþie legalã ºi este nedrept sã opereze discriminator, având în vedere titlul de proprietate sau titlul de folosinþã, iar, concret, pot fi invitaþi, se poate afla o persoanã cãreia i-ai lãsat în îngrijire, în supraveghere, o persoanã care se aflã accidental sau chiar unul care s-a refugiat îºi gãseºte protecþie într-o locuinþã. Adicã, vedeþi, în foarte multe alte cazuri persoana rãmâne descoperitã, fãrã protecþia legii, lipsitã de apãrare în faþa legii, în raport de agresiunea care se poate exercita asupra ei de cãtre oricine, pentru cã dacã ar fi sã mai eliminãm ºi ”fãrã dreptÒ, oricine ar putea sã îndrepte orice agresiune împotriva lui ºi el n-ar putea nici mãcar sã invoce protecþia unei locuinþe sau a unei anexe ori alt loc împrejmuit. Ar fi peste putinþã de acceptat ºi asemenea restrângere, în raport cu cealaltã lipsã de protecþie pe care o lasã sintagma ”fãrã dreptÒ. De aceea n-am putut accepta aceastã restrângere pentru cã nu þine de text, þine de altceva, þine de drepturi, de relaþii, de motivaþia cu care te-a primit locuinþa, anexa, care sunt cu totul de alt domeniu, nu de domeniul protecþiei persoanei, ca atare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, cred cã putem decide prin vot. Deci, la numãrul curentÉ Art. 44 alin. 3.

La art. 182, nr. crt. 2, se propune eliminare. De acord toatã lumea, da?

Vã rog sã votaþi.

Amendamentul nostru nu este de eliminare, ci de completare.

Pãi, dacã s-a aprobat ãsta, cum sãÉ

Domnule preºedinte,

Nu am alineat nou, eu am amendament respins. Pe regulament amendamentul respins se discutã de cãtre plen ºi se pune la vot.

Nu.

Se adaugã încã ceva.

Da, e de adãugare.

Stimate coleg, dacã vreþi îl supunem, dar dumneavoastrã n-aþi fãcut completare, aþi reformulat alin. 3.

L-am completat.

Vreþi sã-l citesc? Înseamnã cã e greºit la mine, aici. Deci dumneavoastrã aþi spus aºa, numai o secundãÉ

Aia e adãugirea: ”în proprietatea sau în folosinþa legalãÒ.

## Énumai o secundã, ºi vã zic.

Deci vã dau citire, mi-aþi spus aºa: la art. I art. 44 alin. 3, nu citesc textul comisiei ºi al Guvernului: ”Se considerã cã este legitimã apãrare pânã la proba contrarãÉ a unei persoane, violenþã, viclenie, efracþie sau prin alte mijloace, care pãtrund în locuinþã, încãpere, dependinþeÉ, cutare ºi aºa mai departeÒ.

Citesc alin. 3 al dumneavoastrã: ”Se considerã cã este legitimã apãrare pânã la proba contrarã ºi acela care sãvârºeºte faptaÉÒ deci este vorba despre acelaºi alineat, n-aþi venit cu un alin. 4 la alin. 3 al comisiei, în care sã introduceþi formula asta ºi, în consecinþã, supunând la vot alin. 3 al comisiei ºi fiind votat, nu mai pot sã introduc. Dacã vreþi sã reformulaþi acum, pe loc, o completare este cu totul altceva dar, repet, nuÉ, este vorba de alin. 3.

Deci, domnilor senatori, greºesc eu? Am textele aici. Dacã comisia le-a fãcut greºit este altceva.

Amendamentul nostru a fost fãcut pe textul comisiei cu adãugirea ”proprietãþii ºi a folosinþeiÒ...

Pãi s-a aprobat textul comisiei, domnilor senatori!

Bun, dar asta nu înseamnã cã amendamentul meu este...

Pãi unde sã-l introduc, stimate coleg, când alineatul, în totalitatea lui, a fost aprobat pe formula comisiei. Eu nu pot sã-l introduc decât dacã veniþi cu o propunere de alineat nou, un alineat 4.

Dacã nu-l puneþi la votÉ

Nu, regulamentul este, vã rog eu sã-l citiþi, e foarte clar. În condiþiile în care amendamentul..., deci amendamentul dumneavoastrã a fost respins indirect prin votul dat, vã rog sã vedeþi regulamentul...

Nu putea fi respins prin votul dat câtã vreme este o completare la textul comisiei.

Stimate coleg, vã rog eu sã citiþi regulamentul, nu e completare, domnule.

Eu am fãcut parte din comisia care l-a redactat.

Domnule senator Popa,

Suntem amândoi economiºti, daþi-o încolo, nu suntem juriºti, dar nu este vorba de nici o completare. Dumneavoastrã aþi fãcut o formulare de alin. 3, alta decât cea a comisiei ºi a Guvernului.

Am supus la vot, conform regulamentului, alin. 3 al comisiei ºi nu s-a regãsit nici o completare.

Vã rog, domnul senator, vreþi sã mã lãmuriþi pe regulament?

Domnule preºedinte,

Îmi pare rãu cã trebuie sã fac eu acest...

Sã nu vã parã.

...aceastã contestaþie, art. 97 alin. 3 spune clar: ”În cazurile în care se constatã cã sunt ºi amendamente respinse de comisie ºi, dacã se cere susþinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea ºi se rezolvã prin vot, apoi raportul comisiei se supune în întregime votului, dupã care proiectul sau propunerea legislativã se supune în întregime votului finalÒ.

Stimate coleg, stimate domn!

Mai clar de aºa nu cred, nu ºtiu ce s-ar putea spune. Mulþumesc.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/7.VII.2001

Nu, eu cred cã dumneavoastrã daþi o interpretare cu totul alta. Deci, aici, la alin. 2 este vorba despre altceva. Deci noi suntem în situaþia în care la acelaºi alineat, 3, avem trei redactãri.

Stimate coleg,

Nu e vorba de un amendament care nu se regãseºte. Deci sunt trei redactãri la alin. 3: cea a Guvernului, cea datã de cãtre comisie ºi cea datã de domnul Popa împreunã cu dumneatale.

Deci nu sunt în situaþia unui amendament nou, noi avem..., nu aþi venit cu un amendament sau o reglementare nouã, la aceeaºi problemã aþi venit cu o altã redactare. În consecinþã, tot conform regulamentului, se supune cu prioritate la vot comisia, pentru cã este ºi firesc, cã acolo sunt toate capetele luminate pe problema de specialitate care au votat, se voteazã, automat nu se mai supune, vã rog eu foarte mult.

Deci vã rog eu sã mã contestaþi dacã greºesc.

Domnule preºedinte, 101 alin. 2, vã rog sã urmãriþi.

Nu e cazul sã mai..., îl ºtie ºi dânsul, a vrut sã facã o demonstraþie.

”Senatul se va pronunþa prin vot distinct asupra fiecãrui amendament, în afarã de cazul în care, prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte...Ò

Nu vreau sã mai... îl ºtiaþi, domnule senator. Vã rog. Stimaþi colegi, suntem la nr. crt...

Scuzaþi-mã, dar nu se exclude, în situaþia aceasta nu se exclude forma comisiei la care mai este adãugatã o sintagmã.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 6 abþineri, s-a adoptat.

La nr. crt. 4, art. 189, de asemenea, se propune de cãtre comisie o reformulare. Ministerul, de acord?

De acord.

Mulþumesc foarte mult. Dacã sunt alte observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

La nr. crt. 5, art. 189. Observaþii? Ministerul, de acord?

De acord.

Mulþumesc. Vã rog sã votaþi.

Cu 73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Nr. crt. 6, art. 189. Este vorba de numerotare.

O corelare.

Comisia a fãcut o corecþie. Da, de acord?

De acord.

Unde e adãugat, stimate coleg, nu mai ºtim româneºte? Nu mai ºtim româneºte?

Domnule, la o frazã dacã introduci un cuvânt este foarte bine dacã-l introduci, deci nu schimbã sensul, reprezintã o completare sau ce vreþi dumneavoastrã, dar repet, încã o datã, e vorba de text, alineat Ñ text.

Îmi pare rãu.

Trecem la nr. crt. 2., art. 182. Se propune eliminarea. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 4 abþineri s-a adoptat.

La nr. crt. 3, art. 189 alin. 2 comisia propune o corecturã care, vedeþi, la nr. crt. 3... Ministerul, de acord?

De acord.

Nu sunt observaþii. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

La raportul suplimentar avem art. 197Ð198.

Se propune eliminarea de cãtre comisie. Ministerul e de acord, da, întrucât a fost preluat prin ordonanþã. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat. La art. 211, obiecþii?

Am eliminat.

Alin. 2.

Da, lit. b).

ªi la punctul 8 curent, dupã alin. 2, de acord?

De acord.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere s-a adoptat.

La nr. crt. 9, art. 329 alin. 1, ºi o completare de alin. 2 propus de comisie. Sunt obiecþii?

Nu.

Din salã? Nu sunt. Mulþumesc. Vã rog sã votaþi. Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Art. 329 alin. 2, care devine 3. Obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat.

Nr. crt. 11, tot la art. 329 alin. 3 care devine 4. Dacã sunt obiecþii la formularea comisiei?

Nu.

Nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri s-a adoptat.

Nr. crt. 12, art. 329. Este vorba numai de numerotare. Obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri s-a adoptat.

Stimaþi colegi, vã rog sã mã urmãriþi, la nr. crt. 13 ºi 14...

Da, sunt unele completãri.

14 ºi 15, s-au fãcut o serie de reformulãri de cãtre comisie. Ministerul este de acord?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, dacã dumneavoastrã aveþi obiecþii la vreunul din aceste texte?

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci vã

Dacã mai existã vreun amendament care se doreºte a fi susþinut?

Nu mai sunt.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu.

Vã mulþumesc foarte mult.

E organicã.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi 7 abþineri s-a adoptat.

Stimaþi colegi, deci, sãrim peste punctul 13, dacã sunteþi de acord. Vãd cã Ministerul de Interne nu a sosit încã.

Trecem la punctul 14, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii, artelor, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor.

Vã rog, din partea Guvernului.

Deci avem ºi comisia.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Florin Rotaru** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Stimate domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sunt Florin Rotaru, secretar de stat la Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Pentru aplicarea Programului de guvernare în perioada 2001Ð2004, care are în vedere restructurarea administraþiei publice centrale, armonizarea strategiilor ºi politicilor în domeniul culturii ºi cultelor, precum ºi trecerea unor agenþii ºi organe de specialitate din subordinea Guvernului în subordinea ministerelor ºi asigurãrii, pe aceastã bazã, a unei coerenþe ºi a unor relaþii funcþionale normale, se prevede cã Oficiul Naþional al Cinematografiei ºi Oficiul Român pentru Drepturile de Autor se reorganizeazã ca organe de specialitate ale administraþiei publice centrale, în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor. În acelaºi timp, toate aceste modificãri structurale ale aparatului administraþiei publice centrale determinã ºi modificãri ale terminologiei folosite pânã în prezent.

Devine astfel necesarã asanarea ºi sistematizarea terminologicã a actelor normative din domeniul culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei, dreptului de autor ºi audiovizualului.

Suntem de acord cu amendamentele propuse în raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã ºi vã adresãm rugãmintea sã luaþi în dezbatere ºi sã aprobaþi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Zanc, vicepreºedinte de comisie, foarte pe scurt.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum s-a menþionat deja, în funcþie de restructurãrile ºi denumirile noi care au apãrut, comisia a fãcut câteva modificãri la proiectul de lege pe care vi-l supunem atenþiei. Nu sunt modificãri majore, decât, mai cu seamã, de terminologie.

Vã mulþumesc.

Ne-a comunicat cã au fost o serie de amendamente care au fost adoptate cu unanimitate.

Stimaþi colegi, dezbateri generale, dacã sunt luãri de cuvânt? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Dacã sunt obiecþii la amendamentele comisiei sau sunt amendamente care n-au fost luate în considerare? Aveþi amendamente de luat în considerare? Vã ascultãm, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Aº avea o completare la art. 4.

Vreau sã înþeleg, aþi fãcut amendamentul sau aveþi acum de fãcutÉ, pentru cã nu aveþi dreptul.

ªtiu cã nu am dreptul ºi vã cer sã luaþi aprobarea plenului pentru cã, dacã-mi permiteþi, dupã 47 de ani de cinematografie, în domeniul ãsta pot sã am ºi eu un cuvânt de spus. Nu am fost prezent la comisie, nu am fostÉ

Deci consult plenul, îmi cer scuze, n-am ce face, conform regulamentului nu pot decât cu aprobarea plenului.

Cu aprobarea plenului, v-aº ruga foarte mult, stimaþi colegi, pentru mine, daþi-mi voie sã susþinÉ

Numai o secundã.

Deci plenul, vã rog sã votaþi dacã sunteþi de acord cu introducerea amendamentului.

Domnul Feldman Alexandru, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Sunt într-o situaþie absolut ingratã pentru cã nu este vorba numai de un coleg, este vorba de un prieten, dar dincolo de prietenie ºi dincolo de orice fel de relaþii interpersonale eu sunt dator sã vã reamintesc, în primul rând dumneavoastrã ºi tuturor colegilor, cã nu o datã, ºi mã

uit cã domnul senator Predescu a fãcut, vã reamintesc, un apel, odatã, extrem de insistent pe o chestiune de fond care a scãpat, care nu a fost subiectul unui amendament depus ºi nu s-a putut lua în considerare. Au mai fost ºi alte situaþii, colegi fie din opoziþie, fie de pe bãncile puterii, care au lipsit din þarã, au pierdut termenul ºi nu au putut. Nu este o chestiune care se poate reglementa prin votul plenului, ci este o chestiune, prin excelenþã, strict de regulament. Nu s-a depus amendamentul, cu tot regretul, sugestiile rãmân de domeniul trecutului.

Plenul.

Deci, domnule senator, eu vã dau dreptate numai parþial. Plenul Senatului e suveran în toate problemele, dacã vreþi dumneavoastrã, ºi pe regulament, ºi pe votul plenului se poate orice. Aici s-a cerut, sigur, din partea domnului senator, probabil cã a sesizat acum ºi noi putem spune cã suntem de acord sau nu suntem de acord.

Dacã domnul senator insistã, eu v-aº ruga sã hotãrâm prin intermediul plenului.

Era o rugãminte personalã, întrucât domnul senator a fost bolnav ºi nu a putut participa la ºedinþa comisiei.

Colegii dumneavoastrã, respectiv colegii de partid, eminenþii juriºti pe care-i aveþi sã vã confirme cã este o chestiune care nu poate fi tranºatã prin disponibilitatea, prin înþelegerea plenului. Este un regulament care nu poate fi modificat sau interpretat. E cuvântul, legea care ne conduce activitatea, nu se poate.

Deci eu v-am dat dreptate, v-am spus cã plenul este suveran.

Nu, deci, vã repet, eu sunt faþã de Sergiu într-o situaþie absolut ingratã, dar aº fi la fel de ingrat dacã aº accepta sã deschidem calea unor perpetue compromisuri ºi încãlcãri de regulament, ceea ce este chiar inadmisibil, cu atât mai mult cu cât ºedinþa este condusã de preºedintele Senatului.

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

Da, domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi ºi mie pentru cã colegul meu a vorbit de douã ori.

Stimaþi colegi, lucrez de 47 de ani în cinematografie, 12 ani am fost inginer ºi 15 regizor, scenarist, actor ºi aºa mai departe.

Cred cã am un cuvânt de spus în faþa dumneavoastrã, iar dumneavoastrã sunteþi cei care decideþi. Deci nu este o chestiune oarecare, nu e vorba nici cã suntem colegi sau cã suntem prieteni, aici e vorba de un principiu ºi de un drept, a apãra un domeniu pe care-l cunosc mai bine decât oricine.

Pentru mine, ca cineast, e un privilegiu sã fac parte din Senatul României, dar pentru Senatul României este un avantaj cã are un cineast cu experienþa pe care o am eu. Eu vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot. Mã

## Domnule senator,

Deci eu am încercat pe cale amiabilã, ca sã fiu foarte clar cu dumneavoastrã cã, desigur, plenul poate sã dea dezlegare. Într-adevãr, regulamentul nu prevede o astfel de portiþã ºi dacã este, totuºi, o problemã atât de importantã vã propun sã o preluãm când discutãm Legea cinematografiei, dacã este cazul, sau dacã nu facem o iniþiativã cu douã articole ºi modificãm, ºi aducem modificarea corespunzãtoare.

Eu am vrut sã apelez la înþelegere. Sigur cã domnul Alexandru, ca lider de grup, spune: ”Domnule, dumneata, ca preºedinte, încalci regulamentul!Ò N-am portiþa în regulament pentru treaba aceasta, vã rog sã mã înþelegeþi exact.

## Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi?

Ar mai fi o cale de a soluþiona aceastã chestiune ºi sã nu o tranºãm prin vot, în plen, pe regulament. Calea ar fi aceea a retrocedãrii raportului la Comisia de culturã unde sã fie invitat, de data aceasta, ºi cineastul nostru senator, în care sã discutãm, în comisie, formula, dupã care urmeazã un raport al acestuia, alãturat, ºi putem sã tranºãm. Deci pentru a depãºi momentul.

Deci înþeleg cã propunerea domnului Sergiu Nicolaescu este o propunere de fond care, probabil, aduce îmbunãtãþiri ºi efecte ºi va trebui sã mergem pe formula asta.

Sigur.

Aºa este, domnul senator?

Este o problemã de completare.

Domnule, e atât de importantã încât sã blocãm aceastã lege încã 3 luni de zile?

Susþin ºi eu aceeaºi cauzã pe care a susþinut-o domnul senator Solcanu.

Domnule preºedinte Zanc, numai o secundã. M-aþi fãcut curios. Cred cã putem asculta, sã vedem ce propuneþi.

ªi textul pe care îl propuneþi esteÉ, oricum, în vigoare.

Rãmâne art. 4 aºa cum este ºi se adaugã: ”É precum ºi persoane juridice, Regia Autonomã de Distribuþie ºi Exploatare a Filmelor ÇRomânia FilmÈ, Societatea Comercialã ÇRofilmÈ Ñ S.A. ºi Societatea Comercialã ÇStudioul Cinematografic Sahia FilmÈ Ñ S.A.Ò Asta este toatã completarea.

Am înþeles.

Domnule Zanc, foarte scurt, vã rog frumos.

## Stimaþi colegi,

Sigur cã, în principiu, am putea accepta returnarea la comisie, dar este un text Ñ aºa cum discutam ºi înainte Ñ prevãzut într-o hotãrâre de Guvern. Este vorba doar de a nu face de fiecare datã trimitere la hotãrârea respectivã, dar este operant ºi dacã nu-l includem în acest proiect de lege. De aceea, încã o datã, o retrimitere, numai ca sã avem o încãrcãturã degeaba la returnãriÉ Eu aº propune sã mergem în continuare pe asta ºi rãmânem în formularea actualã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule senator Sergiu Nicolaescu,

Vreau sã mã înþelegeþi. Am toatã bunãvoinþa, dar nu am gãsit înþelegerea necesarã. Vreau sã reþineþi urmãtorul lucru. Textul este în vigoare ºi este într-o hotãrâre. Haideþi sã nu complicãm lucrurile pentru cã intrãm în vacanþã ºi înseamnã un blocaj de 3, 4 luni al acestei legi ºi este foarte importantã.

Vom gãsi un prilej în care, dacã vreþi, textul din hotãrâre sã fie ridicat la rang de lege.

Stimaþi colegi, înþeleg cã nu sunt observaþii la amendamentele fãcute de comisie, da?

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu.

Cu 91 de voturi pentru, douã împotrivã, 4 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la urmãtorul proiect de lege.

Domnule secretar de stat Abraham, poftiþi la pupitru. Mai aveþi dumneavoastrã în continuare? Da. Scuzaþi-mã, nu am ºtiut.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor mãsuri de protecþie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial.

Vã rog, foarte pe scurt.

La art. 4 cer o completare care, dupã Ordonanþa Guvernului nr. 9/2001, a apãrut în Hotãrârea Guvernului nr. 28 din 11 ianuarie 2001.

Eu cer ca ordonanþa de urgenþã a Guvernului sã fie completatã cu o hotãrâre de Guvern apãrutã în urma acestei ordonanþe.

O serie de monumente istorice de importanþã deosebitã, precum biserica fortificatã de la Biertan, mãnãstirea Horezu ºi bisericile cu picturã exterioarã din Moldova au fost înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO. De asemenea, pentru alte monumente istorice, printre care se aflã cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, centrul istoric al oraºului Sighiºoara, mãnãstirea Neamþ ºi bisericile din lemn din Maramureº, au fost depuse dosare la UNESCO în scopul înscrierii lor în Lista patrimoniului mondial. Pe lângã acestea, alte monumente sunt supuse procesului de evaluare pentru întocmirea dosarelor.

Potrivit reglementãrilor internaþionale, statul pe teritoriul cãruia se aflã aceste monumente are obligaþia de a asigura finanþarea mãsurilor de întreþinere.

Propunerea noastrã este ca, pentru aceastã mãsurã de protecþie, sã se realizeze paza, protecþia ºi lucrãrile de reparaþii curente, autoritãþile publice locale sã participe la confinanþare din venituri proprii ºi extrabugetare.

Un alt motiv pentru propunerea acestui proiect de lege îl reprezintã instituirea programului de gestiune ºi protecþie a monumentelor istorice.

Suntem de acord cu amendamentele propuse în raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare ºi vã adresãm rugãmintea sã luaþi în dezbatere acest proiect.

nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei.

Aceastã activitate a fost demaratã anul trecut. Este vorba de ghiºeul unic care se dovedeºte a fi eficient ºi funcþioneazã, în prezent, cu rezultate bune.

Având în vedere cele prezentate, vã rog sã aprobaþi proiectul de lege supus dezbaterii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Sergiu Nicolaescu, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, existã aprobarea comisiei noastre ºi vã rog sã supuneþi la vot.

Domnule vicepreºedinte Zanc, vã ascultãm.

Comisia a avizat favorabil, fãrã amendamente, proiectul.

Cu amendamentele din anexã.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Bun.

Dezbateri generale, stimaþi colegi? Nu sunt. Sunt amendamente respinse? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi, 3 împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost aprobat de Senatul României. Mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumim.

## Domnul Pavel Abraham.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 privind modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei.

Domnule secretar de stat, foarte scurt.

Din partea Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _general de brigadã, secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus dezbaterii ºi adoptãrii are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Este vorba de respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000.

Dezbateri generale, obiecþii, observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi proiectul de lege de respingere a ordonanþei.

Cu 86 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Înainte de a trece la urmãtorul punct, stimaþi colegi, Camera Deputaþilor a aprobat acum 10 minute proiectul de lege cu acel ajutor financiar pentru F.N.I. Conform celor discutate ºi cu liderii de grupuri, vã propunem ca toþi colegii senatori, care au proiectul de lege al Guvernului, vor primi în circa 10 minute ºi acest nou proiect de lege.

Vã rog sã mã ascultaþi, domnule Solcanu. Daþi exemplu de lider de grup. Vã rog sã luaþi loc în bancã.

Vã propun ca în pauza pânã la ora 15,00 sã fie analizate ºi studiate. Dacã aveþi amendamente, sã le faceþi pânã la ora 15,00 la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri va trebui sã dea un aviz în aceastã perioadã, astfel încât sã ne reîntâlnim în plen la 15,30, dacã este posibil, cã ºtiu cã aveþi trenuri, avioane.

Cred cã meritã un efort sã parcurgem acest proiect de lege, sã intrãm în vacanþa parlamentarã. De acord?

Mâine mai venim?

Nu mai venim dacã aprobãm azi. Facem toatã treaba asta ca sã închidem sesiunea astãzi ºi reluãm lucrãrileÉ Bineînþeles, se va lucra în comisii. Vã voi spune câteva cuvinte.

Domnul Feldman Alexandru.

## Domnule preºedinte,

Chiar dacã la începutul ºedinþei s-a votat lucrul pânã la ora 13,00, dat fiind faptul cã vine acest raport, cã este nevoie de timp sã-l studiem, eu vã solicit sã supuneþi votului sistarea lucrãrilor acum ºi sã ne întâlnim în salã la ora 15,30, aºa cum aþi spus.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord. Domnule Alexandru, eu aº fi de acord cu dumneavoastrã, dar sunt douã inconveniente. Avem aceste legi la fel de importante ºi le parcurgem, cã avem ºi miniºtrii aici. Vã rog eu mult. Încercãm rapid, ca la ora 15,30 sã revenim. Vreau sã mã înþelegeþi. Pânã atunci se multiplicã proiectul de lege, ca sã-l ºi primiþi.

Trecem la proiectul de Lege privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare.

Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã?

Din partea ministerului?

Vã rog, poftiþi.

Domnule secretar de stat, vã rog, foarte scurt, vã ascultãm.

## **Domnul Gheorghe Sin** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege vine sã reglementeze înfiinþarea ºi funcþionarea organizaþiilor interprofesionale pentru un produs sau grupe de produse la nivel naþional sau pe zone ºi se urmãreºte prin reglementãrile respective o dezvoltare durabilã a producþiei agricole, prin sprijinirea producãtorilor agricoli privaþi, de asemenea, dezvoltarea efectivelor de animale, îmbunãtãþirea sistemului informaþional, protejarea pieþei de produse agroalimentare, asigurarea de ºanse ºi drepturi egale pentru toþi producãtorii ºi participarea acestora la elaborarea strategiilor ºi programelor de dezvoltare din sectorul pe care îl reprezintã, precum ºi la aplicarea actelor normative respective. Se are în vedere, de asemenea, cã aceste organizaþii vor putea sã reprezinte ºi sã apere interesele lor ºi sã contribuie la elaborarea ºi promovarea unor programe de susþinere a producãtorilor ºi acordarea de facilitãþi, precum ºi conlucrarea cu organisme finanþatoare din þarã ºi din strãinãtate.

S-a înþeles, domnule secretar de stat. În afara expunerii de motive aveþi vreun element în plus de adãugat?

Comisia a fost sesizatã în fond. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. În urma dezbaterilor ºi Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã ºi silviculturã a acordat aviz favorabil cu amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Înþeleg cã ministerul este de acord cu amendamentele.

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, observaþii, obiecþii?

Votul pe lege, vã rog.

Cu 96 de voturi pentru, unul împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Rãmâneþi pe loc. La punctul 19 este propunere de respingere a propunerii legislative privind Legea muntelui. Da?

Comisia economicã, domnul Dan-Mircea Popescu. Vã rog foarte mult.

Dacã aveþi vreo obiecþie la propunerea comisiei de respingere? Legea muntelui sau propunerea legislativã.

Din partea comisiei, domnule senator Dan-Mircea Popescu, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Membrii Comisiei economice au luat în discuþie aceastã propunere legislativã ºi au remarcat urmãtorul lucru. Ea, în fond, sigur, e o propunere legislativã cu un conþinut bun, numai cã multe din prevederile acesteia sunt deja în vigoare în alte legi existente, iar ceea ce a rãmas este mai mult un document programatic decât un text de lege. În plus, vreau sã spun cã multe din aceste lucruri pe care le regãsim în propunerea legislativã sunt în studiul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru un proiect de lege, astfel încât, adãugând la toate aceste comentarii faptul cã, pentru facilitãþile propuse, nu s-a luat avizul Ministerului Finanþelor Publice ºi avizul Guvernului, Comisia economicã, în unanimitate, vã propune respingerea proiectului de lege, urmând ca el sã fie readus în discuþia Parlamentului sub forma unui proiect de lege înaintat de Guvern.

Noi suntem de acord ºi cu observaþiile ºi completãrile fãcute de comisia de specialitate.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã ascultãm, din partea comisiei, domnule secretar.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dezbateri generale, discuþii, obiecþii? Nu sunt.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/7.VII.2001

Nu mai este necesarã altã aprobare.

Trecem la punctul 18, propunere legislativã privind stimularea producþiei pentru export în domeniul agriculturii ºi industriei alimentare.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci? Raportare. Vã rog.

Din partea ministerului? Foarte scurt, câteva cuvinte la acest proiect de lege.

Domnule preºedinte, suntem de acord cu propunerea comisiei de respingere a proiectului.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã ascultãm. Este o iniþiativã legislativã.

Aceastã iniþiativã vizeazã modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 care a fost aprobatã prin Legea nr. 44/1998. Precizãm cã, ulterior elaborãrii acestei propuneri legislative, începând din anul 1999, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 a suferit importante modificãri prin acte normative ulterioare, în raport fiind precizate câteva.

Totodatã, în programul legislativ al Guvernului pentru perioada 2001Ð2004, în domeniul economico-financiar, se prevãd adoptarea unor acte normative în domeniu.

Având în vedere aceste considerente, în unanimitate cele douã comisii apreciazã cã propunerea legislativã supusã dezbaterii este depãºitã, nemaiavând obiect, ºi, în consecinþã, propunem respingerea ei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu scrisoarea L 157/26 februarie 1997, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã pentru dezbaterea iniþiativei legislative.

Menþionãm cã s-a primit aviz negativ de la Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã ºi silviculturã. De asemenea, având punctul de vedere al Guvernului, prin care considerã cã nu se justificã supunerea spre dezbatere ºi avizare a proiectului legislativ ºi, de asemenea, în urma dezbaterii proiectului iniþiativei legislative în comisia noastrã, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avizeazã negativ propunerea legislativã, iar în baza art. 89 din Regulamentul Senatului comisia noastrã solicitã respingerea propunerii legislative privind stimularea producþiei de exportÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles, doamnã.

ªi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, ºi Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã ºi silviculturã, aviz negativ de respingere.

Sunt observaþii, obiecþii? Nu sunt.

Propunere legislativã pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãþilor comerciale.

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cu adresa nr. 91/1998, Comisia pentru privatizare ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnciÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, la microfon, sã vã auzim. Numai o secundã. Stimaþi colegi,

Eu vã atenþionez cã dacã la ora 15,30 nu avem cvorum înseamnã sesiune extraordinarã toatã sãptãmâna. Vã rog foarte mult sã înþelegeþi cã facem cu toþii un efort sã încheiem sesiunea aºa cum trebuie.

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule senator. Sunt observaþii, obiecþii?

Stimaþi colegi,

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu 89 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobatã respingerea de Senat.

Stimaþi colegi,

Aveþi un raport al comisiei de mediere la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/2000 privind Grupul I de la Centrala Termoelectricã Mintia-Deva. S-a încheiat medierea, este foarte urgentã, fiind legatã de finanþare. La nr. crt. 1 avem text Camera Deputaþilor. Sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, douã împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

La nr. crt. 2, text comun, votat în unanimitate de comisie.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

La nr. crt. 3 ºi 4, text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri, s-a aprobat.

La nr. crt. 6, art. 6, text comun votat în unanimitate de cele douã Camere, cu excepþia alin. 3 propus de Camera Deputaþilor, de asemenea votat în unanimitate. Obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat.

Nr. crt. 7, în unanimitate s-a acceptat textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii, obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri, a fost adoptat.

## Stimaþi colegi,

Avem o propunere legislativã pentru instituirea pensiei de merit.

Iniþiatorul? Nu este. În lipsa iniþiatorului care sã o susþinã, vã propun sã o amânãm.

Vã rog sã-l ascultãm douã minute pe domnul senator Vornicu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Atât din textul legii, din propunerea legislativã, cât ºi din raportul întocmit de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã rezultã niºte inadvertenþe, ºi anume: se face referire la faptul cã existã punctul de vedere al Guvernului în legãturã cu acest proiect de lege, dar noi nu ºtim ce conþine acesta. Aº cita ºi din avizul dat de Consiliul Legislativ: ”Având în vedere cã bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat sunt douã entitãþi distincteÒÉ

S-a înþeles.

É atunci, în condiþiile în care se face motivaþia cã se plãteºte din buget ºi nu din bugetul asigurãrilor de stat, înseamnã cã trebuie sã o transmitem la comisie, sã se mai consulte cu punctul de vedere al Guvernului. Cã nu ºtim de unde plãtim aceste pensii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord cu dumneavoastrã. Îmi cer scuze cã v-am întrerupt, dar suntem puþin sub presiunea timpului.

## Stimaþi colegi,

Veþi primi în 5 minute proiectul de lege cu F.N.I. Rugãmintea mea este ca, rapid, sã vedeþi amendamentele pe care le aveþi ºi sã le depuneþi la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci într-o orã, astfel încât sã le putem lua în discuþie la ora 15,30.

Vã reamintesc, încã o datã, cã nu este vorba de soluþionarea fondului problemei în problema despãgubiþilor F.N.I., ci pur ºi simplu un ajutor financiar care se dã în limita resurselor existente fãrã a afecta bugetul, pentru a veni în întâmpinarea celor necãjiþi.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Acceptãm propunerea fãcutã de domnul senator Vornicu, sã fie trimis la comisie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

De acord.

Vã mulþumesc, foarte mult.

La 15,30 fix ne vedem în salã, sã câºtigãm timp. Vã mulþumesc.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Înainte de a intra în discuþia acestui raport ºi a proiectului de lege privind depunãtorii la Fondul Naþional de Investiþii, vreau sã vã ºi anunþ cã am întârziat pentru cã am avut discuþii pânã acum cu reprezentanþii depunãtorilor la Fondul Naþional de Investiþii, le-am explicat, o sã vã explic ºi dumneavoastrã ºi sper cã au înþeles Ñ de fapt, am plecat în relaþii bune Ñ cã, efectiv, nu este vorba de despãgubiri pentru depunãtorii la F.N.I., ci este vorba despre un proiect de lege prin care se încearcã, prin intermediul unui ajutor financiar, sã se soluþioneze, la ora actualã, problemele disperate care sunt în þarã, legate de depunãtorii mici, cu venituri deosebit de scãzute.

De ce s-a procedat aºa? Pentru cã mulþi dintre aceºtia nu mai au cu ce sã-ºi achite întreþinerea, ultimul ban pe care l-au avut, un milion, douã, i-au depus la F.N.I. ºi atunci s-a mers pe aceastã formulã, gãsindu-se o sursã de finanþare în afara bugetului, care, strânsã la un loc, dã vreo 700Ð800 de miliarde de lei, sumã care le permite celor de la Guvern sã asigure acest ajutor financiar, în limita a 10 milioane de lei, cu condiþiile pe care le-aþi vãzut în proiectul de lege.

Deci, repet, nu este vorba de soluþionarea de fond a problemei despãgubirilor pentru investitorii la F.N.I., ci pur ºi simplu, de un ajutor financiar pentru cazuri disperate.

Sigur cã probabil, vor continuaÉ Pânã la finalizarea procesului, nici Guvernul nu are la dispoziþie o bazã legalã pentru astfel de soluþii. Sub nici o formã nu se pot angaja în aceastã operaþiune fonduri publice, bugetul de stat, în cazul în speþã.

Deci acesta este contextul în care abordãm acest proiect de lege.

Rog pe doamna secretar de stat Manolescu sã facã o scurtã prezentare a proiectului, în formula care a venit de la Camera Deputaþilor. **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se stabileºte cadrul juridic pentru acordarea de sprijin financiar investitorilor la Fondul Naþional de Investiþii, precum ºi unele mãsuri pentru recuperarea de cãtre aceºtia a sumelor investite în fondul respectiv, precum ºi pentru delimitarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni de criza Fondului Naþional de Investiþii, în vederea continuãrii proiectului de restructurare a acestei instituþii.

Vã mulþumesc. Domnul preºedinte ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, luând în dezbatere prezentul proiect de lege, propune plenului dezbaterea ºi aprobarea proiectului în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente, cu menþiunea cã la dezbaterile în comisie s-a înregistrat un singur vot împotrivã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, dezbateri generale. Domnul preºedinte Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate ºi stimaþi doamne ºi domni colegi,

Legea aceasta nu-ºi propune ºi nici nu poate sã soluþioneze gravele probleme create în urma cãderii acestui fond.

Este un proiect cu un caracter profund umanitar ºi cred cã nu putem sã fim împotriva unei asemenea iniþiative, plecând de la o judecatã foarte serioasã a unui gânditor care spunea cã ”puþin e mult mai mult decât nimic.Ò

ªtiu ºi eu cã sunt cazuri absolut disperate, ale unor persoane care, mã rog, nu ºtiu de ce ºi-au pus ultimii bani în acest fondÉ Sau ºtiu. Ciudat este cã toate delegaþiile Ñ ºi cu foarte multe delegaþii ale investitorilor F.N.I. am stat de vorbã Ñ, toate au fost împotriva acestui proiect de lege, crezând, cumva Ñ ºi am încercat sã le explic Ð cã o datã cu aceastã mãsurã am încheiat problema ºi preocupãrile faþã de aceastã crizã gravã creatã în societatea noastrã.

Este de datoria noastrã, mai ales în perioada care urmeazã, sã lãmurim pe foarte mulþi oameni care vor veni la noi sã cearã explicaþii cã este o primã ºi micã, foarte micã mãsurã care nu soluþioneazã, dar care prefigureazã preocuparea noastrã, a tuturor, pentru ieºirea din aceastã crizã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, dacã mai doreºte cineva? Domnul senator Pusk‡s.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Grupul U.D.M.R. va vota acest proiect de lege, având în vedere cã este vorba de un ajutor financiar cãtre o categorie socialã care a investit banii Ñ ºtim de ce a investit: datoritã unor dobânzi prea mari, au crezut cã vor putea plãti o parte din cheltuielile lunare pe care le au Ñ ºi noi credem cã acest proiect de lege vine în ajutorul acestor oameni, dar nu se terminã aici istoria F.N.I. Bineînþeles cã organele abilitate ale statului, de urmãrire penalã, justiþia ºi aºa mai departe, trebuie sã facã dreptate ºi sã tragã la rãspundere pe aceia care au retras zeci de milioane, zeci de miliarde, sute de miliarde de lei ºi cã, pânã la urmã, toatã aceastã poveste a F.N.I. se va termina prin faptul cã cei care sunt vinovaþi vor primi pedeapsa respectivã ºi cei care au investit vor fi despãgubiþi de cãtre justiþie.

Din aceste considerente, noi vom vota proiectul de lege.

Vã mulþumesc foarte mult. Vã rog, domnul senator Panã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desigur cã nu putem sã punem în discuþie necesitatea unui sprijin...

Am o rugãminte. Conform procedurilor, trebuie sã desemnaþi câte un reprezentant de grup care sã ia cuvântul. Am vãzut cã la colegii din P.R.M. sunt 3Ð4. Deci rugãmintea este sã discutaþi între dumneavoastrã... Vã ascultãm, domnule senator Panã.

Nimeni nu pune în discuþie situaþia în care se aflã aceºti nãpãstuiþi ai necunoaºterii, ai neinformãrii sau, mai degrabã, ai dezinformãrii cã se pot îmbogãþi peste noapte, printr-o participare la un fond sau altul. Noi trebuie sã avem în vedere faptul cã în cadrul Parlamentului a funcþionat o comisie care a formulat, la sfârºitul activitãþii sale, o serie întreagã de propuneri.

Problema de fond care se pune nu este numai de a ajuta, cu circa 1.000 de miliarde, pe cei care au necesitate stringentã Ñ ºi noi nu ne opunem ca aceastã mie de miliarde sã fie acoperitã din niºte fonduri care sunt specifice, poate din Fondul Naþional de Solidaritate sau din oricare alt fond de care poate sã dispunã Guvernul, însã marea problemã de fond este soluþionarea integralã, aºa cum a reieºit ºi din raportul final prezentat de comisia special constituitã, rezolvarea integralã a problemei legate de Fondul Naþional de Investiþii.

În consecinþã, faþã de proiectul de lege care a fost propus Ñ ºi care..., mã rog, votul final în Camera Deputaþilor a fost dat mult dupã ce se intrase în pauzã la Senat Ñ, noi credem cã trebuie din nou o asumare a Guvernului, legea trebuie sã se refere la mãsuri pentru rezolvarea...

Domnule senator, aþi fost la guvernare ºi aþi avut un an ºi jumãtate la dispoziþie.

Nu are nici o importanþã, cã nu am participat...

Nu are importanþã?

Nu are importanþã, pentru cã aceleaºi concluzii erau valabile ºi pentru Guvernul de dinainte de alegeri, din anul 2000.

Deci, în consecinþã, ar trebui ca Guvernul României ºi Ministerul Public, cu sprijinul Curþii de Conturi, al Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare, al Bãncii Naþionale a României ºi al altor autoritãþi publice, sã extindã ancheta pe întreaga perioadã de funcþionare a F.N.I., la toate persoanele fizice ºi juridice implicate, precum ºi la persoanele fizice ºi juridice care au profitat de activitatea frauduloasã a administratorilor F.N.I. ºi sã stabileascã rãspunderile ce le revin.

De asemenea, Guvernul, prin intermediul autoritãþilor publice abilitate, sã urmãreascã recuperarea integralã a sumelor obþinute pe cale frauduloasã de cãtre persoanele fizice ºi juridice în sarcina cãrora instituþiile abilitate ale statului vor stabili astfel de responsabilitãþi, iar în ce priveºte modalitãþile de soluþionare a problemei investitorilor de la Fondul Naþional de Investiþii, pe baza acestui act, printr-un articol, sã se prevadã ca modalitãþile prin care persoanele care au investit la F.N.I. vor fi despãgubite sã fie stabilite prin hotãrâre de Guvern, în maximum 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial.

În consecinþã, încã o datã þin sã subliniez, nu avem nimic împotriva acelora care ºi acum sunt în stradã, în faþa Senatului, nu avem nimic împotriva gãsirii unei cãi de ajutor, însã trebuie soluþionatã ºi finalizatã problema, cu identificarea vinovaþilor ºi tragerea lor la rãspundere. Vã mulþumesc.

De acord cu ultima parte, domnule senator. ªi cu mijlocul.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Partidul România Mare a fost dintotdeauna un partid care a susþinut ºi a militat pentru cauza investitorilor F.N.I.

Dacã vã aduceþi aminte, domnule preºedinte, Partidul România Mare a fãcut ºi pe lângã dumneavoastrã diligenþe pentru înþelegerea ºi ascultarea, cel puþin, a investitorilor de la F.N.I.

Dar proiectul de lege pe care astãzi îl avem în faþã nu rezolvã nici pe departe problema investitorilor F.N.I. El este un proiect de lege care vine sã ajute doar pe cei mai defavorizaþi, fãrã a se implica profund în rezolvarea problemei F.N.I.

Aº vrea sã ridic câteva probleme, la obiect, pe acest proiect de lege.

Prima problemã este cã sumele care se acordã acum, ca fond de ajutorare, vor fi socotite ca sume pentru despãgubirea investitorilor, conform alin. 3 de la art. 3.

2. Legea pe care noi o votãm astãzi este, de fapt, o cale pe care o deschidem Guvernului, de a emite una sau douã hotãrâri de Guvern Ñ nu se precizeazã clar Ñ pentru constituirea fondului ºi acordarea acestor ajutoare.

Mã refer la art. 4 alin. 4, care este destul de neclar ºi poate crea în continuare nemulþumiþi. Acest articol spune cã plata sumelor se va face în limita fondului constituit. Or, dacã existã posibilitatea ca acest fond sã nu acopere nici mãcar cifra de care vorbea doamna secretar de stat, este o a doua posibilitate de a crea nemulþumiþi, lucru cu care, vã spun, Grupul P.R.M. nu poate fi de acord, pentru crearea încã a unui rând de nemulþumiþi.

Mai departe, la art. 7, se prevede din ce este constituit acest fond de ajutorare. Primul punct spune cã acest fond de ajutorare se constituie din contribuþii ale societãþilor comerciale cu capital de stat, din fondul de rezervã al acestora.

Mã îndoiesc, domnule preºedinte, mã îndoiesc, doamnelor ºi domnilor invitaþi, cã mai sunt multe societãþi de stat care mai dispun de fonduri de rezervã. Deci aceastã sursã trebuie aprofundatã curând ºi, eventual, gãsite alte surse Ñ mã refer, în special, la punctul c).

În ceea ce priveºte implicarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni, trebuie sã recunoaºtem cã acea reclamã mincinoasã a ademenit chiar ºi oameni serioºi pentru a participa la acest fond de investiþii ºi, din acest motiv, cerem urgentarea, de cãtre toate instituþiile statului, a cazului F.N.I. Mã refer la faptul cã Ñ ºi am vãzut mai înainte un material, nu vreau sã dau nume, timpul este foarte scurt Ñ sunt persoane în România care nu au investit nici un leu în acest fond ºi au recuperat câteva sute de miliarde... ªi au luat de la fond, nu au recuperat, cã nu au avut ce, au luat câteva sute de miliarde de lei. Deci, câteva sute de miliarde de lei! ªi, pânã acum nici organele Ministerului de Interne, nici Procuratura, nimeni nu s-a autosesizat ca sã facã luminã cel puþin în acest caz.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Adrian Pãunescu.

Domnule preºedinte,

Este vorba de o lege imperfectã, care rezolvã, pe moment, o problemã gravã ºi, de aceea, în loc de a ne preocupa de toate amãnuntele ei, cred cã trebuie s-o adoptãm de urgenþã, eventual, eliminând acea precizare, care mi se pare cã relativizeazã totul ºi poate arunca totul în haos, la care s-a referit colegul care a vorbit înainte, ºi anume sintagma ” _în limita fondurilor disponibile_ Ò.

De acord cu formularea ” _plata sumelor privind ajutoarele financiare se face în ordinea înregistrãrii cererilor_ Ò, dar, dacã punem ” _în limita soldului disponibil_ Ò, e ca ºi când am mai vota o datã acea parte din Legea circulaþiei, care spune cã trebuie sã încetineºti rularea maºinii ” _pânã la limita evitãrii oricãrui pericol_ Ò. E mult prea vag.

Eu cred cã Guvernul, angajându-se în aceastã treabã, trebuie sã ºtie pe ce conteazã ºi sã dea tuturor celor care se aflã în aceastã situaþie zecile de milioane stabilite, pentru cã, altfel, va exista un fel de supremaþie a celor care au investit cu o zi înainte. Sã nu creãm o nouã tensiune în viaþa, ºi aºa tensionatã, a acestor oameni.

Al doilea lucru pe care voiam sã-l spun este cã una dintre victoriile asupra raþiunii se petrece. Când am intrat, nemulþumiþii F.N.I. m-au strigat într-un fel, victorios, dupã care mi-au zis: ”Vrem legitimaþii de maghiar!Ò

ªi le-am spus: ”Domnilor, poate cã aveþi dreptate, dar nu aici se obþin!Ò

Ce vreau eu sã vã spun este cã viruºii încep sã acþioneze în atmosfera politicã româneascã ºi se ajunge la nebunii de felul acesta. Cineva îºi închipuie cã undeva existã o capitalã care le poate da ceea ce au investit, minþiþi, e adevãrat, înºelaþi, în România.

Aºa cã eu propun sã eliminãm acea sintagmã ºi sã-i dãm drumul, aºa imperfectã cum este, acestei legi care rezolvã o problemã importantã, a unor oameni necãjiþi ºi majoritari, în aºteptarea rezolvãrilor de fond.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Înþeleg cã toate grupurile parlamentare au luat cuvântul.

Doamna secretar de stat Manolescu...

Avem un regulament, stimate coleg.

Doamna secretar de stat Manolescu, vã rog, rãspunsuri.

Referitor la propunerea de eliminare a sintagmei ”în limita soldului disponibil al fondului pentru ajutor financiar al investitorilorÒ, s-a avut în vedere ca, pe mãsurã ce se înregistreazã cererile, plata sã se ordoneze în limita soldului disponibil.

Deci nici o clipã nu s-a gândit cineva cã vor rãmâne persoane nedespãgubite.

Domnilor, aþi ridicat aceastã problemã. Ea nu poate fi scoasã. Face parte din mecanismele financiare pe care le utilizãm ºi noi, ºi le utilizeazã toatã lumea.

Deci fondul acesta nu este strâns undeva, o cãciulã, 1.000 de miliarde, mâine vin toþi...

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Renunþ. De dragul rezolvãrii urgente a problemei.

Sã nu vedeþi un guvern care va da numai la 10%, cã ar fi o tragedie pentru guvern.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Domnule preºedinte, nu aveþi mãsura exactã a inventivitãþii româneºti!

Mulþumesc, domnule senator.

Deci toate eforturile vor fi... Numai cã este o perioadã... S-a dat scutire de taxã de timbru, în legislaþie, pentru Oficiul pentru Recuperarea Creanþelor Bancare, pentru ca, rapid, sã înceapã sã recupereze sumele ºi sã-i asigure pe toþi în 2Ð3 luni de zile. Nu pot veni toþi mâine la ghiºeu. Ca sã mã înþelegeþi exact.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Am înþeles.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,...

Domnule Sergiu Nicolaescu,

Este valabil pentru toatã lumea. Dacã vreþi, dau aprobare ºi atunci vorbim toþi despre treaba asta. Supun la vot, pentru cã sunt mai multe cereri aici... Regulamentul spune cã ia cuvântul câte un reprezentant de la fiecare grup parlamentar, dar, dacã sunt solicitãri exprese pe tema aceasta, o sã lãrgim ºi mai luãm încã 20 cuvântul. Nu este nici o problemã...

Deci rugãmintea este...

Repet. Nu soluþioneazã problema de fond pentru cei de la F.N.I. Pur ºi simplu, este un ajutor financiar. S-a gãsit o formulã pentru cazurile disperate ºi atât. Nu vã imaginaþi cã, în faza a doua, cei care au luat acest ajutor financiar mai iau o datã, cumva, cum s-a spus aici. E o copilãrie... Vã rog eu foarte mult. Nu se numeºte ”ajutor socialÒ. Este ajutor financiar pe recuperarea unor creanþe. Deci el se deduce în mod obligatoriu. Deci sunt reguli financiare. Nu vreau sã intrãm în detalii. ## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_

Nu s-a rãspuns la toate întrebãrile.

La vot!

O problemã de procedurã...

Dacã nu sunt amendamente, se supune direct la vot proiectul de lege. Vã rog sã vã uitaþi în regulament.

O problemã de procedurã, domnule preºedinte.

Procedurã? Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Þinând cont de caracterul absolut special al acestei dezbateri, cred cã puteþi sã acordaþi câte douã luãri de cuvânt pentru fiecare grup parlamentar.

Mulþumesc.

Nu. Am o întrebare.

Vã rog!

Repet întrebarea pe care a pus-o colegul nostru. Câþi dintre pãgubiþi sunt rezolvaþi prin aceastã lege? Doamna ministru încã nu a rãspuns. Vã rog sã-i permiteþi sã rãspundã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Eu, personal, nu am nimic împotrivã.

## Stimaþi colegi,

S-a fãcut o propunere ºi eu sunt obligat s-o supun la vot. Deci s-a fãcut propunerea sã mai ia cuvântul câte un reprezentant de grup.

Cine este pentru?

Din pãcate, s-a respins cu 85 de voturi, 20 pentru ºi 4 abþineri.

Stimaþi colegi,

Mai sunt douã probleme. Una dintre ele a fost ridicatã de colegul nostru de la P.R.M. ºi se referea la acest fond de rezervã.

Deci s-a purtat o discuþie ºi de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, ºi de cãtre Guvern cu toate instituþiile, mai ales cele implicate. Toate au fonduri de rezervã la dispoziþia lor, care însumeazã câteva sute de miliarde. ªi C.E.C.-ul, ºi... Fondul de rezervã se constituie prioritar, înainte de profitul net. ªtiþi foarte bine acest lucru. Deci apare în procesul execuþiei ºi existã astfel de fonduri.

Guvernul a fãcut o inventariere. Mai este o diferenþã pe care încearcã, cum am spus, sã o obþinã, în primul rând, prin valorificarea unor creanþe ºi, dupã aceea, din alte surse, inclusiv din donaþii sau sponsorizãri, sau alte lucruri de genul acesta.

Deci acesta este rãspunsul la partea a doua.

Eu doresc sã vã propun sã dãm încredere Guvernului cã, dacã s-a angajat la formula aceasta de ajutor financiar, o va duce la capãt... Aþi vãzut cã s-a nãscut destul de greu. Au trecut aproape cinci luni de zile de când se tot discutã, s-au creat colective la Guvern... Aceasta este formula, la ora actualã, pentru a soluþiona cazurile disperate.

Stimaþi colegi, în condiþiile respective, permiteþi-mi sã supun...

##

## Este, cumva, vreo problemã deosebitã?

Întrucât raportul comisiei este favorabil, vã rog sã-mi permiteþi sã

Nu, nu-i personalã, este a plenului. A Grupului P.R.M.

Doamna ministru, aveþi în expunerea de motive, la pagina 3, numãrul total al depunãtorilor la F.N.I. Este corect...

De ce repet aceastã întrebare...?

Scuzaþi-mã! Eu nu am sesizat cã... Aveþi în expunerea de motive... Vã rog!

În acelaºi timp, existã o procedurã de înregistrare a unor cereri ºi, faþã de numãrul celor care au fãcut depuneri la F.N.I. ºi care nu au rãscumpãrat sume ºi în funcþie de condiþiile pe care le vor îndeplini, pentru cã, aºa cum aþi vãzut, trebuie sã se realizeze anumite criterii din punct de vedere social, ca sã poatã sã primeascã sumele respective... Deci, efectiv, la aceastã datã, noi nu putem sã ºtim exact care va fi numãrul celor care vor îndeplini condiþiile prevãzute de aceastã lege.

Eu vã mulþumesc.

De ce am întrebat? S-ar putea ca doamna Ioana Maria Vlas sã ºtie cât mai are de platã când va sosi în þarã ºi nu are de unde sã cunoascã...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Noi sperãm sã vinã. Sã vinã cât mai repede, cã poate soluþionãm ºi cazul acesta.

Deci

Domnule preºedinte, vã rugãm, liste.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, o listã pentru liderii grupurilor parlamentare.

Domnule preºedinte, aº vrea sã spun ºi eu douã cuvinte. Post votare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Numai o secundã! Vã rog eu frumos sã luaþi loc în bancã.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã vã comunic douã lucruri. Deci, puteþi exercita dreptul dumneavoastrã de sesizare a Curþii Constituþionale în baza Legii nr. 47/1992 pentru:

Ñ Legea protejãrii monumentelor istorice;

Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deºeurilor industriale reciclabile;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ºi ambalarea substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea ºi funcþionarea ”Serviciului Public de Radiocomunicaþii Navale de Apel, Pericol ºi SalvareÒ;

Ñ Legea privind venitul minim garantat;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2000 privind unele mãsuri ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecþia persoanelor încadrate în muncã;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucureºti ”- MetrorexÒ Ñ S.A. privind finanþarea Proiectului de modernizare a metroului Bucureºti, etapa a II-a, semnat la Bucureºti la 6 noiembrie 2000;

Vã rog, poftiþiÉ

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Am solicitat cuvântul în legãturã cu o problemã organizatoricã, deci, dupã cuvântul dumneavoastrã final, când, într-adevãr, am realizat foarte multe în aceastã sesiune, cuvântul meu era insignifiant.

Dupã cum ºtim, în aceastã dimineaþã, dumneavoastrã, stimaþi colegi, aþi aprobat, prin vot, o permutare în legãturã cu componenþa anumitor comisii. În acest fel, domnul senator Romeo Hanganu a ajuns reprezentantul Partidului Democrat în componenþa Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. De la acest pupitru, domnul preºedinte al Senatului a invitat membrii Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã sã se întâlneascã, la ora 13,00, pentru a alege preºedintele, funcþia de preºedinte rãmânând vacantã prin douã demisii: una exprimatã de la acest microfon de doamna Simona Marinescu ºi una scrisã, adresatã Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

De la data de 18.06.2001, doamna Simona MarinescuÉ

Vã rog sã mã ascultaþi ºi pe mineÉ

De la data de 18.06.2001, datã la care doamna Simona Marinescu a semnat demisia, funcþia de preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã este vacantã ºi a fost susþinutãÉ

Vã rog, puþinã liniºteÉ

## **Domnul Sorin Adrian Vornicu:**

Éde câteva ori de doamna vicepreºedinte Rodica ªelaru.

Ce vreau sã vã spun? Apartenenþa la o comisie, dupã Regulamentul Senatului, apartenenþa la o comisie este votatã în plen. Preºedinþia unei comisii nu este votatã în plen, este votatã în interiorul comisiei, dar, în momentul în care, prin voinþã proprie, preºedintele comisiei demisioneazã, atunci este vacantã poziþia de preºedinte al comisiei ºi nici într-un caz plenul nu valideazã sau invalideazã aceastã voinþã proprie.

Pe cale de consecinþã, am solicitat domnului preºedinte al Senatului, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, sã solicite Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã sã se întâlneascã pentru a-ºi alege un preºedinte, în condiþiile în care funcþia de preºedinte este vacantã prin douã demisii, una scrisã ºi una pronunþatã de la acest microfon.

Rog, în continuare, ca membrii Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã sã se întâlneascã sã aleagã preºedintele, iar în cazul în care nu se asigurã cvorumul, cum s- a întâmplat la ºedinþa de la ora 13,00, când unii colegi intrau sau ieºeau pe uºã sau unii au fost prezenþi, iar alþii nu au fost prezenþi, atunci, în ultimã instanþã, dacã nu se reuºeºte sã se întruneascã cvorumul, sã luaþi act de faptul cã preºedinþia comisiei este vacantã pe aceastã perioadã ºi, în mod normal, vicepreºedintele comisiei va conduce lucrãrile, dacã sunt lucrãri în aceastã varã. Dupã informaþiile mele, nu sunt lucrãri.

Solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cu tot respectul pe care-l port tuturor colegilor din aceastã salã Ñ ºi noi am fost cooperanþi în toate domeniile, ºi în orice moment, atunci când s-au votat texte de lege Ñ, este sã se respecte înþelegerea semnatã de toþi liderii grupurilor parlamentare pe data de 13 decembrie 2000.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Sigur, înainte de a vã spune câteva cuvinte, acum, la final de sesiuneÉ

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Dar nu încheiaþi, domnule preºedinte! Mai este o problemã gravãÉ Vreþi sã încheiaþi?!É

Voi þine un cuvânt de încheiereÉ De ce?

Voiam sã spun ceva grav care se leagã de activitatea noastrã ºi care pentru toatã vara va însemna un dezastru, dacã nu se rezolvã altfelÉ

Vã rogÉ

## Domnule preºedinte,

Câþiva senatori, între care ºi eu, au ridicat aici problema plantelor medicinale care pare una din marginea societãþii, oricum, în marginea naturii.

Dacã nu se va opri acþiunea împotriva plantelor medicinale, pe toatã perioada cât Senatul îºi va lua vacanþã se va merge într-o direcþie absolut criminalã.

Vã rog, domnule preºedinte, sã supunem plenului aceastã problemã, ca dumneavoastrã, împreunã cu senatorii care au ridicat problema, sã aveþi împuternicirea de a acþiona, în numele Senatului, pentru blocarea încercãrii de distrugere a plantelor medicinale ºi a sistemului existent care, cu toate imperfecþiunile, dã rezultate de zeci ºi zeci de ani.

Am înþelesÉ

Este o nenorocire pe care noi nu o putem accepta. Noi am ridicat-o mai de curând. Senatul intrã în vacanþã, dar noi trebuie, vã rog sã ne daþi acest drept, de a vã delega ºi a-i delega pe cei doi-trei care s-au ocupat de aceastã problemã, domnul Ion Cârciumaru, doamna Stoica Fevronia ºi eu, sã acþionãm pentru a nu se distruge, ireversibil, acest domeniu foarte, foarte delicat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am înþeles. Am sã vã dau ºi un rãspuns direct, aici, domnule senator Adrian Pãunescu.

În primul rând, sã nu se înþeleagã cã tot Senatul intrã în vacanþã parlamentarã. Timp de 14 zile din aceastã vacanþã parlamentarã, toate comisiile, cu excepþia a unadouã comisii, dar am cerut ºi la sãnãtate sã-ºi programeze 10-12 zile, deci, vor lucra aici, la Senat.

Comisiile au venit cu perioadele pe care le-au convenit de comun acord. Vreau sã vã spun cã vor fi afiºate la intrarea în Senat, deci angajamentul dumneavoastrã de a lucra în vacanþa parlamentarã timp de 14 zile va fi urmãrit inclusiv de presã, pentru cã vom afiºa programul aºa cum am stabilit.

Dumneavoastrã aþi venit cu propunerea, noi, Biroul permanent, am salutat-o, având în vedere cã avem un numãr de peste 300 de proiecte de acte normative care sunt în faza de elaborare a rapoartelor, plus o serie de sesizãri, reclamaþii ºi aºa mai departe.

Deci, domnule senator Pãunescu, mã angajez ºi eu la aceastã luptã, alãturi de dumneavoastrã, în aceastã perioadã. Nu-i nevoie sã luptãm, este sarcina ºi obligaþia noastrã ºi, mai ales, a comisiilor de specialitate, ºi mã refer, în speþã, la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport.

Legat de cea de-a doua problemã, stimaþi colegi, vreau sã fie foarte clar. Algoritmul la care am ajuns în decembrie ºi am stabilit comisiile, pentru fiecare grup parlamentar, nu se poate modifica decât prin eventualã înþelegere. Sã nu trãiascã cineva cu senzaþia cã se pot face fel de fel de lucruri de aceastã naturã.

ªtiþi foarte bine cã am stat vreo 3Ð4 luni cu Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport pânã am soluþionat-o, dar am soluþionat-o în cele din urmã.

Suntem un for democratic, suntem un for legislativ ºi cred cã trebuie sã dãm dovadã de acest lucru.

Eu, ca preºedinte, aºa cum v-am spus, am fost ºi voi rãmâne preºedintele tuturor colegilor mei, care m-au votat ºi care nu m-au votat.

Stimaþi colegi,

Rog Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã sã se întruneascã ºi sã-ºi rezolve problemele. Mã surprinde aceastã perioadã de douã luni de vacanþã, mai ales cã comisia nu a cerut, pentru cã nu are probleme deosebite, sã lucreze. Este una dintre comisiile care nu au solicitat pe perioada vacanþei sã-ºi desfãºoare activitate. ªi, în rest, nu-i nici un fel de avantaje. ªtiþi foarte bine.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,55._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/7.VII.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei