Este cineva împotrivã? Nu este. Abþineri? Nu sunt.
Deci permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului director al Serviciului Român de Informaþii, Radu Timofte, pentru a prezenta raportul pe 2000 ºi 2001.
## **Domnul Alexandru Radu Timofte** _Ñ directorul_
_Serviciului Român de Informaþii_ **:**
Vã mulþumesc.
## Domnilor preºedinþi,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Trebuie sã încep prin a recunoaºte cã, dupã o activitate de peste 10 ani pe banca parlamentarã, ca preºedinte ºi vicepreºedinte al unor comisii cu atribuþii de control, inclusiv asupra serviciilor departamentale de informaþii, noua ipostazã în care mã aflu astãzi nu este lipsitã de emoþii.
Audierea mea în calitate de director al Serviciului Român de Informaþii, în ºedinþa comunã a Camerelor, o înþeleg ca fiind expresia responsabilitãþii dumneavoastrã, responsabilitãþii constituþionale faþã de siguranþa cetãþenilor ºi securitatea naþiunii. Sunt aici animat de dorinþa de a rãspunde atât exigenþelor mandatului dumneavoastrã, cât ºi jurãmântului depus în faþa Parlamentului cu ocazia numirii în funcþie.
Împrejurãrile au determinat ca, în luna martie 2003, deci astãzi, sã prezint rapoartele de activitate pentru perioada iulie 1999 Ñ decembrie 2000, respectiv 2001. Aºa cum domnul deputat Ion Stan, preºedintele Comisiei de control al activitãþii S.R.I., a menþionat, ºi þin sã-i mulþumesc pentru precizãrile fãcute cu ocazia controalelor, noi ne-am încadrat în termen cu depunerea rapoartelor. Am fi dorit ca dezbaterea lor sã fi avut loc la timpul potrivit, pentru a se realiza mai buna ºi la timp cunoaºtere a sprijinului pe care Parlamentul poate sã ni-l ofere în momente importante ale activitãþii serviciului.
În acelaºi timp, în ceea ce priveºte execuþia bugetarã, Curtea de Conturi a verificat anual ºi a dispus de fiecare datã descãrcarea de gestiune a Serviciului Român de Informaþii, la fel cum comisia ºi-a exercitat sistematic informarea, prin documentare la faþa locului, asupra tuturor activitãþilor serviciului.
Stabilirea momentului în care sã se dezbatã rapoartele de activitate þine exclusiv de decizia dumneavoastrã. Legea de organizare ºi funcþionare a serviciului prevede, în acest sens, cã raportul se prezintã anual sau când Parlamentul hotãrãºte. Pe fond, controlul a fost permanent, concretizat în câteva zeci de activitãþi ºi o prezenþã frecventã a comisiei în una sau alta din unitãþile noastre, atât în unitãþile centrale, cât ºi cele teritoriale.
Este o certitudine pentru noi, dar ºi pentru acei membri ai comisiei care, timp de mai multe legislaturi, au controlat Serviciul Român de Informaþii cã asistãm la o manierã de abordare a controlului parlamentar mai exigentã ºi mai profesionistã. Legat, totuºi, de data prezentãrii Raportului de activitate anual al serviciului, ar fi bine venitã o decizie a Parlamentului de a stabili o regulã cu caracter permanent. Pentru noi ar fi mai util sã nu se depãºeascã primul semestru al anului. În acest fel, serviciul ar avea la îndemânã toate elementele necesare pentru o planificare ºi organizare a noului an informativ care sã þinã seama de aprecierile, concluziile ºi hotãrârile Parlamentului privind relaþia dintre activitatea desfãºuratã ºi starea siguranþei naþionale.
Pentru a putea sintetiza activitatea desfãºuratã de serviciu în perioadele de referinþã, ºi o sã mã refer la cei doi ani de activitate, voi recurge la o altã modalitate de prezentare a acesteia, bazându-mã pe unii indicatori statistici globali, în funcþie de ameninþãri ºi în raport cu domeniile de realizare a siguranþei naþionale.
În legãturã cu volumul ºi structura informaþiilor pe principalele domenii de realizare a siguranþei naþionale, aportul serviciului la realizarea siguranþei naþionale s-a concretizat în peste 700.000 de unitãþi informaþionale, a cãror distribuþie pe principalele domenii de activitate este urmãtoarea: pe apãrarea Constituþiei Ñ 24,44%, pe contraspionaj Ñ 23,37%, pe securitate economicã Ñ 22,77%, în legãturã cu riscurile locale ºi zonale Ñ 10,77%, pe antiterorism Ñ 10,42% ºi ameninþãri transfrontaliere Ñ 8,18%.
Din volumul total al informaþiilor obþinute, 60% au confirmat, infirmat sau documentat, dupã caz, ameninþãri în diferite stadii ºi forme de manifestare. 30% au susþinut informarea factorilor de decizie ai statului, iar 10% cooperarea internã ºi externã.
Acþiunile informative ale serviciului bazate pe 60% din totalul informaþiilor obþinute s-au finalizat prin: mãsuri de
prevenire Ñ 53%, declinarea competenþei cãtre celelalte servicii din sistemul siguranþei naþionale Ñ 7,34%, sesizarea organelor de urmãrire penalã Ñ 6,60%, retroalimentarea ciclului activitãþii informative Ñ 28,21%. ªi au fost ºi aproximativ 5% informaþii casate.
În ceea ce priveºte sursele de obþinere a informaþiilor, acestea au provenit: 57,02% surse umane, 23,03% surse tehnice secrete, 19,95% producþie analiticã din surse deschise ºi celelalte tipuri de surse. În acelaºi timp trebuie subliniat faptul cã, în numai circa 20% din totalul acþiunilor informative, au fost întreprinse mãsuri ce presupuneau restrângerea temporarã a exerciþiului unor drepturi sau libertãþi fundamentale derulate în strictã conformitate cu prevederile legii ºi cu autorizarea prealabilã de cãtre Parchet.
Riscurile ºi vulnerabilitãþile la adresa siguranþei naþionale circumscrise domeniilor de apãrare ale Constituþiei, securitãþii economice ºi riscurilor locale sau zonale au reprezentat 58% din volumul activitãþii desfãºurate.
În prezent ºi în perspectivã existenþa ºi manifestarea atributelor de securitate ale statului sunt condiþionate preponderent de puterea economicã ºi starea de prosperitate a naþiunii. Consecinþã a acestei realitãþi, apãrarea Constituþiei înseamnã semnalarea riscurilor ºi vulnerabilitãþilor la adresa cadrului instituþional democratic, necesar deopotrivã atât pentru exercitarea prerogativelor exclusive ale statului, cât ºi manifestãrii la adãpost de orice pericol a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale cetãþenilor.
Siguranþa cetãþeanului este, în prezent, periclitatã de acele disfuncþii care, uneori, greveazã asupra capacitãþilor de manifestare a caracteristicilor României, ca stat de drept democratic ºi social. Evoluþia unora dintre tensiunile economico-sociale îºi are determinarea inclusiv în diferenþele mai mari sau mai mici dintre proclamarea principiilor constituþionale ºi capacitatea efectivã de transpunere a lor în viaþã ºi existenþa cotidianã a cetãþenilor. Cunoaºterea ºi semnalarea faptelor care atenteazã la prosperitatea economicã naþionalã bazatã pe bunãstarea cetãþenilor a concentrat, aºa cum menþionam anterior, aproape un sfert din eforturile serviciului.
Siguranþa naþionalã a României, atât urmare a unor tendinþe tot mai pronunþate ale insecuritãþii economice mondiale, dar ºi consecinþa propriilor probleme, a continuat sã fie marcatã de starea sãnãtãþii economiei care, dincolo de o serie de disfuncþii în implementarea economiei de piaþã, a fost ºi este afectatã de ameninþãrile transfrontaliere preponderent de cãtre reþelele crimei organizate. Concurenþa neloialã îºi produce, de asemenea, efecte negative asupra dezvoltãrii economice. Elementele de infrastructurã economicã a României, ca ºi resursele naturale sunt fundamentul material al securitãþii ºi siguranþei naþionale, motiv pentru care protecþia lor adecvatã, inclusiv cu mijloace specifice, continuã sã fie o prioritate.
Trebuie intervenit, pânã nu este prea târziu ºi unde mai este posibil, sã se îndrepte lucrurile pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectualã aferente contractelor de privatizare. Marea evaziune fiscalã continuã sã afecteze constituirea bugetului. În mod nefiresc, consecinþele se rãsfrâng asupra contribuabilului de rând, în timp ce marii datornici cãtre bugetul statului s-au îmbogãþit pe cãi ilegale. În aceeaºi zonã se aflã ºi originile falimentelor
unor bãnci, precum ºi societãþi comerciale ale cãror active au fost ulterior preluate pe sume derizorii.
Dupã cum este ºtiut, Serviciul Român de Informaþii acþioneazã pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei guvernamentale de prevenire a corupþiei. Avem ca prioritate investigarea fenomenului corupþiei, indiferent de mediu ºi sfera de activitate, deoarece, prin implicaþii, acesta este o ameninþare directã la adresa democraþiei constituþionale.
Cu prilejul întâlnirilor pe care preºedintele României ºi primul-ministru le-au avut, în douã rânduri, cu conducerile centrale ºi teritoriale ale serviciului, a rezultat necesitatea creºterii contribuþiei instituþiei noastre la combaterea corupþiei ºi ne-am fixat obiective ºi sarcini concrete, pe baza cãrora au fost stabilite planuri sectoriale ºi tematici speciale de informaþii, a cãror îndeplinire angajeazã serviciul în ansamblul sãu.
ªi o sã fac o excepþie de la regula prezentãrii rapoartelor, în sensul de a vã prezenta câteva exemple de rezoluþii transmise de cãtre serviciul nostru factorilor abilitaþi, destinatarilor de informaþii, rezoluþii care rãspund tocmai acestor cerinþe care ne-au fost stabilite cu ocazia unor întâlniri. Aproape constant, rezoluþiile domnului preºedinte Ion Iliescu pe problema actelor de corupþie semnalate ne îndreaptã activitatea cãtre întocmirea de date concrete pentru informarea Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii. Toate aceste operaþiuni s-au desfãºurat conform solicitãrii prin ordinele rezolutive.
Cu referire la alte materiale, de exemplu, opinii privind modalitãþi de îmbunãtãþire a calitãþii pe piaþa de capital, una din rezoluþiile premierului a fost: ”De ce nu este sesizat Parchetul?Ò Bineînþeles cã, urmare acestei rezoluþii, a fost sesizat Parchetul. Sau, în legãturã cu influenþe exercitate de reprezentanþii unei companii petroliere strãine, rezoluþia premierului a fost: ”Datele trebuie operaþionalizate pentru a ajunge la ParchetÒ. Acest lucru a ajuns la Parchet dupã o sãptãmânã de la rezoluþia respectivã.
În legãturã cu intenþii de corupere a unor funcþionari publici, rezoluþia primului-ministru a fost sã se transmitã o copie a materialului domnului ministru X, de la ministerul pe care-l conduce ºi, de asemenea, legea trebuie respectatã de toþi: ”Informaþi instituþiile abilitate cu aplicarea legii, respectiv Poliþia, Parchetul, instanþele judecãtoreºti, în mod specialÒ.
Un alt exemplu: proliferarea actelor de evaziune fiscalã. Exemplele sunt din anul 2001 ºi 2000. Rezoluþia: ”Rog informarea distinctã, cu datele din informare, pentru domnul Joiþa, procurorii sãi, pentru a cere datele necesare la ParchetÒ.
Sau în legãturã cu reacþii ale unor investitori la acuzele privind preluarea oneroasã a unor unitãþi din turism, sã spunem, rezoluþia: ”Rog urgent informarea domnului ministru Agathon, care îmi va prezenta mãsuriÒ. ªi exemplele pot continua.
Comisia parlamentarã de control, prin unii membri ai sãi, a exprimat o oarecare îngrijorare cu prilejul analizei unuia dintre rapoarte, pentru omiterea sau neevidenþierea ameninþãrilor care ar exista la adresa unitãþii ºi indivizibilitãþii statului român. Nu este nici pe departe vorba de vreun pact. Serviciul nu a scãpat nici un moment din atenþie aceste valori existenþiale ale României, dar are o
nouã abordare asupra acestei probleme. Astfel, vã pot asigura cã serviciul a acþionat pentru evaluarea ºi abordarea unitarã a riscurilor locale cu extensie zonalã pe întreg spectrul problemelor, indiferent de cauzalitãþi, sorginte ºi forme de manifestare, care ar putea altera valorile fundamentale ale statului român.
Doamnelor ºi domnilor,
Trebuie menþionat în acest context cã ºi interesele unor entitãþi externe au suferit reorientãri, þintele predilecte ale acestora regãsindu-se îndeosebi în domeniul economic, financiar, comercial-bancar ºi al tehnologiilor ºi aplicaþiilor informatice. Pot sã vã informez cã au fost identificate implicãri din partea unor grupuri de interese strãine în slãbirea puterii economice a României, inclusiv sub forma unor aºa-zise investiþii strategice, prin acapararea de capacitãþi industriale subevaluate, instituirea monopolului asupra anumitor activitãþi productive ºi alte asemenea manopere care au vizat ºi domenii de interes strategic.
O preocupare majorã în acest context a fost identificarea ºi înlãturarea vulnerabilitãþilor existente pe anumite paliere de decizie faþã de eventuale tentative de corupþie. Trebuie, din aceastã perspectivã, menþionat faptul cã sume importante au fost aruncate în joc pentru influenþarea ori tergiversarea actului de decizie în justiþie. În unele situaþii, când braþul legii urma sã-i ajungã, cei în cauzã au fost avertizaþi ºi au pãrãsit þara. Nu serviciul a fost cel neputincios în faþa unor astfel de situaþii, el ºi-a fãcut datoria.
Nu stã în competenþa noastrã aplicarea în concret a legii. Noi nu avem dreptul sã acuzãm ºi nici sã dãm verdicte de vinovãþie. Rostul serviciului, aºa cum legea îl stabileºte, este acela de a avertiza asupra a ceea ce este posibil sã se întâmple sau pe cale de a se produce. Am fãcut acest lucru cu prisosinþã; am spus ºi ce s-a întâmplat atunci când avertismentele noastre nu au fost suficient de convingãtoare pentru a determina o decizie politicã, economicã, administrativã, judiciarã sau de altã naturã necesarã apãrãrii legii, ordinii ºi statului de drept.
S-ar putea sã existe unii sceptici în legãturã cu eficienþa serviciului pe linia contraspionajului, deoarece natura acestui gen de activitate nu a permis gradul de transparenþã care sã convingã asupra rezultatelor. Când se ajunge la demascarea sau arestarea spionilor înseamnã cã lucrurile au devenit foarte grave, deoarece ireparabilul s-a produs.
Contraspionajul este eficient când se previne spionajul. Inclusiv în aceastã perspectivã trebuie evidenþiat faptul cã sub aspectul investiþiilor de forþe ºi mijloace contraspionajul înseamnã foarte mult din angajamentul serviciului.
Sunt voci care cer Serviciului Român de Informaþii sã vinã în public cu exemple concrete de corupþie sau de altã naturã, dar aceasta ar însemna o revenire la vremurile în care se realizau demascãrile din anii Õ50 ale Securitãþii, de unde cei în cauzã erau, nu de puþine ori, încãtuºaþi, încarceraþi fãrã a fi judecaþi.
Repet, revenind chiar, serviciul nostru are datoria de a constata ºi a sesiza. Noi nu punem etichete pe nimeni în legãturã cu faptele comise de cãtre acesta. Este rolul instanþelor judecãtoreºti, al poliþiei sã constate valoarea informaþiei ºi valabilitatea ei. Noi însã considerãm cã
natura legalã a atribuþiilor serviciului într-un stat de drept este aceea de a realiza informarea factorilor de decizie. Dacã cineva ar dori ca noi, Serviciul Român de Informaþii, sã venim în faþa dumneavoastrã, sã prezentãm pe X ca fiind corupt sau pe Y cã nu ºi-a achitat datoriile la bugetul de stat ar însemna sã ne descalificãm ca instituþie ºi cred cã nimeni nu doreºte acest lucru.
În perioada de referinþã, serviciul a fost amplu angajat în eforturile internaþionale de combatere a terorismului, intensificându-ºi acþiunile de cooperare internã ºi internaþionalã pe aceastã dimensiune, îndeosebi dupã 11 septembrie 2001. Deºi în România nu existã grupãri sau manifestãri teroriste de sorginte internã, nu poate fi ignorat pericolul derivat din prezenþa pe teritoriul naþional a strãinilor adepþi ai orientãrilor extremiste ori din tranzitarea acestuia de cãtre persoane suspecte de apartenenþa la organizaþii teroriste. Periodic sau când mi s-a solicitat în legãturã cu astfel de aspecte, am fãcut informarea comisiei, în detaliu, pe categorii de cetãþeni, pe naþionalitãþi, pe riscuri pe care unii dintre aceºtia le reprezintã din punctul de vedere al acþiunilor teroriste.
De altfel, în perioada de referinþã au fost declaraþi indezirabili, pentru motive de siguranþã naþionalã, 112 cetãþeni strãini. Când voi prezenta raportul pentru anul 2002 veþi constata cã numãrul acestora este mult mai mare.
În prezent, riscurile de securitate de naturã teroristã sunt reprezentate în principal de situaþiile tensionate din aºa-zisele zone fierbinþi ale planetei, care pot determina, în condiþiile date, alegerea unor þinte, inclusiv în România. Deºi nu fac obiectul rapoartelor prezentate, aº exemplifica prin faptul cã operaþiunile din Afganistan, cât ºi cele preconizate în Irak vizeazã spaþii în care convieþuieºte un conglomerat etnic ºi religios ale cãrui manifestãri pot oricând evolua imprevizibil, iar pentru o descurajare eficientã s-ar putea sã fie nevoie nu numai de mãsuri speciale, dar ºi de prezenþa activã a forþelor antiteroriste ºi de ordine.
În al doilea rând, prezenþa în strãinãtate a unor cetãþeni ai României contureazã posibilitatea ca aceºtia sã devinã victime ale unor acte teroriste. Nu putem ignora în acest context nici faptul cã obiective ºi interese ale statelor angajate în lupta împotriva terorismului pot constitui þinte inclusiv pe teritoriul României.
Nu în ultimul rând, activitãþile conexe terorismului, asociate criminalitãþii transfrontaliere, genereazã vulnerabilitãþi ºi riscuri specifice. Dupã cum este cunoscut, în anul 2002, la iniþiativa serviciului nostru, a fost adoptatã Strategia naþionalã de prevenire ºi combatere a terorismului, prin care s-a instituit sistemul preventiv naþional, iar Serviciul Român de Informaþii a fost desemnat autoritate în materie.
Sistemul naþional de prevenire ºi combatere a terorismului, deºi la început, trebuie sã funcþioneze deplin integrat, strict coordonat în concepþie ºi coerent în acþiuni. Pentru aceasta, trebuie sã o spun, este necesarã ceva mai multã disciplinã organizatoricã ºi funcþionalã ºi o conlucrare loialã bazatã pe înþelegerea corectã a atribuþiilor ce revin fiecãrei pãrþi implicate în sistem.
În acelaºi timp, este nevoie ºi de o înþelegere ºi sprijinul populaþiei. Pentru aceasta, fie-mi îngãduit sã fac apel ºi la comisiile de specialitate ale Parlamentului care
pot sã recomande operatorilor media sã se implice în educaþia civicã antiteroristã a populaþiei. Nu este cazul sã alarmãm, dar o pregãtire trebuie realizatã ºi, în acest sens, vom acorda necondiþionat asistenþa necesarã.
Domnilor preºedinþi ai Camerelor, Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Succesiunea extrem de rapidã a unor evenimente globale ºi uneori greu previzibile a adus problemele de securitate în prim-planul prioritãþilor vieþii internaþionale. Drept consecinþã, pe plan mondial, serviciile secrete parcurg o etapã de redefiniri ºi transformãri radicale. Dacã, pânã în anii Õ90 Securitatea însemna, în liniile sale cele mai generale, integritatea fizicã a teritoriului, existenþa statului, continuitatea societãþii, a vieþii social-economice, iar ameninþãrile reprezentau tot ceea ce putea periclita aceste valori, în prezent a apãrut o nouã agendã a ameninþãrilor. Ameninþãrile noi sau cele convenþionale sunt cele care stau sub semnul conflictelor transfrontaliere, confruntãrilor etnice, religioase, animozitãþilor de ordin istoric ca ºi al unor mari diferenþieri de standarde economice. S-au creat astfel condiþii pentru traficul de armament, inclusiv de distrugere în masã, pentru proliferarea afacerilor cu materiale nucleare, precum ºi pentru migraþia ilegalã ºi traficul de fiinþe umane, dezvoltarea ºi evoluþia periculoasã ale unor noi forme de crimã organizatã, cãreia facilitãþile informatizãrii îi conferã valenþe deosebit de periculoase, cu efecte globale.
Spectrul formelor de materializare a ameninþãrilor la adresa securitãþii cu apariþia unor elemente potenþiale de crizã s-a diversificat imens. Caracterul transnaþional al noilor ameninþãri ºi necesitãþile de abordare interdepartamentalã a acestora, cu implicarea mai multor ministere sau agenþii guvernamentale, reclamã o nouã concepþie pentru realizarea securitãþii. Numai o singurã provocare din ansamblul noilor sfidãri, terorismul ºi ameninþãrile sau ameninþarea paralizãrii unor segmente vitale ale activitãþii sociale prin infoterorism, ºi-a adjudecat o parte importantã din bugetele alocate domeniului de securitate. Noi am rãmas la vechile standarde.
Pentru securitate la fel de importante sunt ºi prevenirea ori limitarea consecinþelor dezastrelor, a disfuncþiilor sistemelor de comunicaþii, de furnizare a apei ori a energiei. Lumea este într-o permanentã schimbare. Aceastã schimbare nu este linã, ci, dimpotrivã, este precedatã de multe puncte fierbinþi, zeci de puncte fierbinþi reprezentate de tensiunile, conflictele ºi rãzboaiele locale. Pe de altã parte, în prezent, probleme, evenimente sau fenomene pânã nu de mult izolate, cu caracter local sau regional, capãtã rapid dimensiuni ºi interconexiuni globale, transnaþionale.
În consecinþã, oricât de departe s-ar afla geografic România, aceste surse de pericol sunt totuºi foarte aproape ºi prezente, deoarece liberalizarea circulaþiei oamenilor ºi migraþia ilegalã exportã peste tot în lume aspectele conflictuale care determinã mase de indivizi sã se dezrãdãcineze de locurile lor de baºtinã. Într-o asemenea perspectivã, serviciile de informaþii ºi siguranþã vor avea un rol mult mai important. Nici un guvern nu va putea funcþiona eficient ºi nu va putea lua deciziile necesare dacã nu va fi informat corect, exact ºi la timp.
Noul spectru al ameninþãrilor la adresa securitãþii sporeºte responsabilitatea serviciilor în privinþa avertis-
mentelor ºi recomandãrilor necesare, motiv pentru care ele trebuie sã rãmânã permanent deschise înnoirilor, precum ºi cooperãrii internaþionale. În acest domeniu conlucrãm cu peste 65 de servicii de informaþii din peste 40 de state ale lumii.
Omenirea a ajuns într-o nouã erã, era informatizãrii, care ºi-a creat ºi propria formã de confruntare, rãzboiul informaþional. Îngãduiþi-mi o parantezã prin aceea cã imaginea externã a României este umbritã într-o mai mare mãsurã de invocarea unei anume probleme, ºi nu atât de existenþa acelei probleme. O datã ce eticheta a fost aplicatã, realitatea este mai puþin relevantã.
Imaginea României, mai cu seamã în exterior, dar ºi pe plan intern, nu este întotdeauna cea promovatã ºi susþinutã cu bune intenþii, ci una prelucratã, produs al agresiunilor informaþionale. Este regretabil cã urmare a lipsei de educaþie de securitate sunt tot mai numeroase victimele acestora. Într-un asemenea context, Serviciul Român de Informaþii ºi-a propus ca obiectiv nou de activitate securitatea informaþionalã a cetãþeanului, a societãþii ºi a statului. Nimeni nu poate acþiona liber dacã decide pe date alterate, fiindcã în astfel de situaþii este dezinformat.
Reevaluarea retrospectivã a scandalului Fondului Naþional de Investiþii permite desprinderea unei concluzii esenþiale, ºi anume aceea cã frauda a fost posibilã ºi în condiþiile nerealizãrii securitãþii informaþionale a cetãþenilor, a societãþii ºi chiar a statului, respectiv a tuturor pãrþilor pãgubite care s-au lãsat înºelate, pe fondul unei publicitãþi deºãnþate.
Cetãþenii, societatea ºi chiar instituþii ale statului au fost victime ale unei mari manipulãri puse la cale de escroci de geniu din conducerea ºi compunerea reþelelor crimei organizate internaþionale care mai sunt încã în umbrã, fiindcã cei scoºi în faþã nu sunt decât pioni mai mult sau mai puþin însemnaþi. Serviciul a anticipat ºi a atras atenþia asupra evoluþiilor periculoase începând din 1998 ºi pe tot parcursul anului 1999. Curiozitatea m-a determinat sã mã uit pe toate informãrile care au fost fãcute în perioada când predecesorul meu, domnul Costin Georgescu, a fost la conducerea serviciului; au fost informãri începând din 1998 în legãturã cu pericolul pe care-l prezintã Fondul Naþional de Investiþii. Desigur, s-ar putea spune cã acum toate acestea sunt tardive, dar sã ne reamintim cã scandalul a fãcut ºi obiectul unei anchete parlamentare, finalitatea fiind cea cunoscutã.
Agresiunea informaþionalã a avut ca þintã ºi Serviciul Român de Informaþii. Ireversibilitatea opþiunilor strategice ale României cãtre NATO ºi Uniunea Europeanã, concomitent cu creºterea gradului de probabilitate privind invitarea la aderare au determinat punerea în operã a mai multor scandaluri care au vizat imaginea serviciului, inclusiv pe plan extern, ºi dau câteva exemple: prezentarea directorului Serviciului Român de Informaþii în ipostaza de agent al unui fost serviciu de spionaj; orchestrarea, la puþin timp dupã dezamorsarea primului scandal, a acuzaþiilor de legãturi dubioase cu unii artizani ai Fondului Naþional de Investiþii; supunerea sistematicã a serviciului unor presiuni menite a-l scoate din zona transparenþei posibile, prin prelucrarea tendenþioasã ºi darea publicitãþii a unor informaþii ºi documente clasificate pe care unele persoane, dupã încetarea mandatului, nu au
încetat sã le foloseascã în aºa-zise investigaþii jurnalistice menite a pune România între statele finanþatoare ale reþelelor teroriste internaþionale. Readucerea în atenþia opiniei publice interne ºi internaþionale a unor probleme ºi evenimente consumate, prin prelucrarea sistematicã pe persoane, subiecte ºi teme a unor materiale din colecþiile de presã, sub forma ”rapoartelor ArmaghedonÒ, aºa-zise dezvãluiri senzaþionale privind unele episoade de la începuturile activitãþii serviciului, inerent marcate de stângãciile ºi erorile care au caracterizat societatea în ansamblu ºi, nu în ultimul rând, acreditarea ºi amplificarea falsei probleme a împotrivirii deconspirãrii poliþiei politice.
Prezentarea acestei liste a unora dintre factorii perturbatori nu o fac cu scop în sine, ci pentru a sublinia cã fiecare în parte a determinat un însemnat volum de activitãþi colaterale misiunilor noastre necesare pentru clarificarea unor astfel de false probleme, în fond, niºte diversiuni cãrora li s-a dat atenþie numai din respectul datorat opiniei publice ºi libertãþii presei.
Deºi în anul 2001 serviciul a fost confruntat cu problemele menþionate, rezultatele faþã de etapa anterioarã pe unele segmente importante ale activitãþii au fost superioare cu 8,4% în volumul informaþiilor ºi cu 33,4% în ceea ce priveºte informarea factorilor de decizie.
Creºterea substanþialã a volumului informãrilor în 2001 faþã de 2002 ar putea sã ridice întrebãri asupra eficienþei acestora. Ne preocupã foarte serios receptivitatea factorilor de decizie ºi nu excludem unele situaþii în care noi nu reuºim sã fim suficient de convingãtori. De la începutul anului 2002 am constituit un compartiment specializat pentru gestionarea relaþiilor cu utilizatorii informaþiilor. Când voi prezenta raportul de activitate pe anul precedent, respectiv pe anul 2002, o sã fiu în mãsurã sã vã spun ºi sã detaliez relaþia noastrã cu cei care trebuie sã ne valorifice informaþiile.
Trebuie, de asemenea, observat cã, de la o etapã la alta, Serviciul Român de Informaþii a înregistrat un spor de credibilitate substanþial ºi fie-mi permis sã fiu lipsit de modestie ºi sã vã reamintesc cã în unele medii ºi segmente ale populaþiei procentele de credibilitate ajung pânã la 58%, iar tinerii între 18 ºi 29 de ani merg chiar peste acest procent. Alþi indicatori relevã cã 60% din populaþie considerã cã serviciul este o instituþie a unei societãþi democratice, 74% sunt de acord cu menþinerea specialiºtilor preluaþi din structurile anterioare, 55% au o pãrere generalã bunã despre serviciu, 54% se pronunþau în favoarea susþinerii de cãtre S.R.I. a luptei antiteroriste internaþionale ºi, nu în ultimul rând, 52% cred cã serviciul este echidistant politic. Sigur cã cifrele pot continua, dumneavoastrã aþi avut acces la ele.
Domnilor preºedinþi,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,
Fie-mi permis sã aduc o serie de precizãri suplimentare faþã de cele fãcute pe canale publice referitoare la încercãrile de acreditare a unor suspiciuni asupra imparþialitãþii serviciului faþã de anumite grupuri de interese ale cãror activitãþi au intrat sub incidenþa legii penale.
Serviciul Român de Informaþii a asigurat o relaþie permanentã ºi activã de informare a organelor de urmãrire penalã ale Parchetului sau de cercetare ale Poliþiei asupra faptelor susceptibile a constitui infracþiuni, volumul
sesizãrilor fiind ºi în ultimul an într-un trend crescãtor cu peste 25% faþã de anul precedent. Practic nu a existat vreo mare afacere infracþionalã care sã scape dispozitivelor informative ale securitãþii economice ºi care, în acelaºi timp, sã nu fie adusã la cunoºtinþa celor cãrora le revin, conform legii, deciziile ºi acþiunile pentru restabilirea legalitãþii.
Ancheta parlamentarã specialã din luna ianuarie 2002 a clarificat ºi stabilit netemeinicia suspiciunilor, constatând care este realitatea.
Serviciul Român de Informaþii nu este deasupra puterilor statului ºi nu îi poate responsabiliza pe cei care trebuie sã valorifice informaþiile. Aproape fiecare utilizator al informaþiilor transmise se declarã mulþumit de prestaþiile noastre, considerându-le utile sau chiar apreciindu-le superlativ. Nu este mai puþin adevãrat cã, în mai multe cazuri, ne-au fost cerute date suplimentare pentru susþinerea informãrii iniþiale, iar alteori am fost nevoiþi sã reverificãm unele aspecte, deoarece n-au fost iniþial însuºite.
Drumul de la informaþie sau informare la probe ºi mijloace de probã este cel mai adesea lung ºi anevoios ºi întotdeauna apanajul exclusiv al organelor de aplicare a legii. Nu dorim sã cerem un cec în alb, însã ceea ce a întreprins sau întreprinde Serviciul Român de Informaþii, într-un caz sau altul, este contraproductiv sã devinã public. În mai multe rânduri, sub presiunile presei ºi emoþiilor cauzate de anumite evenimente interne sau externe, au fost forþate unele informãri cu caracter public asupra unora din aspectele concrete ale serviciului.
Rog sã fie bine înþeles, credibilitatea unui serviciu cu activitate secretã nu se poate câºtiga spunând public ceea ce ºtie sau, dimpotrivã, nu ºtie. În acest fel, el ºi-ar anula practic eficienþa, expunându-se contrareacþiilor celor care încalcã sau urmãresc sã încalce legea.
Am avut suficiente scurgeri de informaþii din zona parchetelor, din zona instanþelor de judecatã, încercãm ca prin acea educaþie de securitate sã oprim scurgerea acestora. În multe din aceste situaþii, se creeazã stãri de pericol pentru protecþia surselor de informare, încercându-se identificarea acestora, iar cele bãnuite devin þintele infractorilor, ameninþãrilor acestora. Din asemenea considerente care þin de abecedarul oricãrei activitãþi secrete de informaþii, credem cã nu trebuie sã fim þinuþi sã dãm seamã, în cadru public, despre ceea ce am fãcut ori nu am fãcut într-un caz sau altul.
Comisia parlamentarã de control are oricând, în virtutea abilitãrilor ei legale, dreptul sã constate, ori de câte ori se apreciazã necesar, structura tematicã a informãrilor ºi destinatarii acestora, precum ºi cea a sesizãrilor organelor de urmãrire penalã. Comisia, în opinia noastrã, este cea mai în mãsurã sã spunã: ”Da, am verificat, este în regulã sau nu este în regulã ºi am recomandat mãsurile necesare a cãror aplicare o vom controlaÒ. Aºa este peste tot în lume ºi am fost la multe servicii de informaþii unde am vãzut inclusiv rapoarte de activitate ale acestora.
Dincolo de asemenea declaraþii publice este oricând riscant sã se treacã. Nici rostul nostru ºi nici cel al comisiei nu este acela de a trage semnale de punere în gardã a cuiva. Un serviciu de informaþii este cu adevãrat eficient atunci când despre activitatea sa concretã nimic
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 23/17.III.2003
nu este fãcut public, avem suficiente zone de transparenþã totalã, avem mai multe zone de transparenþã controlatã ºi avem zona exclusã transparenþei, în care, dacã se intrã, nu mai are rost sã existãm, ne putem declina competenþele în astfel de situaþii.
Domnilor preºedinþi ai Camerelor,
Doamnelor ºi domnilor,
În perioada de referinþã, Serviciul Român de Informaþii a fãcut obiectul mai multor evaluãri externe asupra modului în care ºi-a asumat mandatul gestionãrii obiectivelor repartizate în Capitolul IV Ñ ”Probleme de securitate a Planului naþional de aderare la NATOÒ. Aprecierile transmise, ca ºi cele primite direct au fost exprimate concis în termenii: ”Serviciul Român de Informaþii, prin concepþia, structura, organizarea ºi filosofia activitãþii, mentalitatea profesionalã a personalului ºi liniile strategice propuse este integrat ºi nu se deosebeºte cu nimic de celelalte servicii din familia NATOÒ. În prezent, Alianþa NordAtlanticã are nevoie din partea României ”de un sistem capabil sã pãstreze confidenþialitatea ºi protecþia informaþiilor ºi, totodatã, de culegãtori de informaþii eficienþi, capabili sã avertizeze factorii politici în orice moment asupra pericolelor existente, cum ar fi terorismul ºi crima organizatã internaþionalãÒ.
Îmi asum întreaga rãspundere de a fi creat cadrul necesar în acest scop ºi vã asigur cã el va deveni deplin operaþional pe mãsurã ce se va realiza reconstrucþia instituþionalã legislativã în domeniul siguranþei naþionale, o prioritate cu ample ºi profunde implicaþii pe termen mediu ºi lung a activitãþii Serviciului Român de Informaþii. Este adevãrat, existã câteva iniþiative legislative depuse care propun reconceptualizarea construcþiilor instituþionale ºi legislative de siguranþã naþionalã dar care încã nu au fost luate în dezbatere.
Nu în ultimul rând, luând în considerare ºi învãþãmintele oferite de recenta reformã a comunitãþii informative a Statelor Unite ale Americii, o armonizare ºi reglare pe noi baze legale a întregului sistem de instituþii chemate sã realizeze siguranþa naþionalã este o necesitate ce nu mai poate suporta amânare.
Adresez, de asemenea, rugãmintea ca, în mãsura în care agenda prioritãþilor dumneavoastrã o permite, raportul de activitate pentru anul 2002 sã fie analizat pânã la intrarea dumneavoastrã în vacanþa parlamentarã.
Reiterez din nou sprijinul pe care ni l-aþi putea oferi dacã pe viitor se va stabili ca ºedinþa comunã a Camerelor pentru prezentarea raportului sã aibã loc cel mai târziu pânã la încheierea primului semestru al fiecãrui an.
Doresc ca, în încheiere, sã adresez mulþumiri Comisiei parlamentare de control pentru coraportul pe care probabil îl va prezenta sau v-a fost prezentat, care este generos în aprecieri, este favorabil în general, iar concluziile ºi recomandãrile vor fi incluse în planurile noastre de activitate.
În acelaºi timp, mã simt dator sã informez plenul Parlamentului cã primim din partea comisiei un sprijin exigent, permanent ºi substanþial.
Nu aº putea încheia fãrã a adresa mulþumirile ºi recunoaºterile cuvenite personalului Serviciului Român de Informaþii, faþã de care rog sã existe ºi încrederea dumneavoastrã. În mod cu totul aparte þin sã mulþumesc
anticipat distinºilor domni deputaþi ºi senatori care vor lua cuvântul, oricare le va fi punctul de vedere, fiindcã orice lucru spus la adresa noastrã în forumul puterii legiuitoare nu poate fi decât expresia atenþiei ºi grijii responsabile faþã de siguranþa naþionalã a României ºi a cetãþenilor sãi.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.