Iatã-ne ajunºi la finele celei dea II-a sesiuni ordinare a anului 2002, reprezentând totodatã ºi cea de-a V-a sesiune parlamentarã a actualei legislaturi 2000-2004.
Cu aceastã ocazie avem datoria sã aruncãm o privire lucidã asupra muncii noastre în aceastã sesiune ºi, în acelaºi timp, în cei 2 ani care s-au scurs din actuala legislaturã, pentru a putea, ca pe baza unei evaluãri corecte, sã ne exprimãm ºi sã ne ordonãm activitatea viitoare cu gândul la responsabilitãþile pe care trebuie sã ni le asumãm cu toþii de acum înainte.
Bilanþul activitãþii celor 2 ani de mandat coincide cu încununarea eforturilor depuse de România pentru integrarea în structurile europene ºi euroatlantice.
În noiembrie 2002, la _summit_ -ul de la Praga, România Ñ dupã cum ºtiþi Ñ a primit invitaþia de a începe negocierile de aderare la NATO. Succesul istoric obþinut de România la Praga, ca ºi concluziile recent încheiatului _summit_ al Uniunii Europene de la Copenhaga, ce reafirmã ireversibilitatea, continuitatea ºi caracterul inclusiv al extinderii Uniunii, oferind þãrii noastre perspectiva clarã a aderãrii în anul 2007 ºi susþinerea necesarã pentru atingerea acestui obiectiv, sunt rezultatele unui efort naþional, concertat, la care membrii Senatului, alãturi de colegii lor deputaþi, au contribuit în mod substanþial, atât prin activitatea lor în plan legislativ, cât ºi prin valorificarea cu inte-
ligenþã, pragmatism ºi viziune a oportunitãþilor atât de diverse pe care le oferã diplomaþia parlamentarã.
Consider, de aceea, cã este pe deplin relevantã activitatea internaþionalã a Senatului, ca un factor important al demersului politicii externe româneºti. Iatã de ce doresc sã ofer fiecãrui membru al Senatului raportul întocmit de direcþia noastrã de specialitate ºi pe care o sã îl primiþi în anexã, acum, la plecarea spre casã.
Vã invit, în continuare, sã privim cu obiectivitate rezultatele activitãþii noastre comune, activitatea pe care am desfãºurat-o în ideea de a crea un cadru juridic modern, suplu ºi stabil, în mãsurã sã fundamenteze procesul complex de reformã în toate dimensiunile ei: relansarea economiei naþionale, combaterea sãrãciei ºi a ºomajului, întãrirea statului de drept, definitivarea reformei în domeniul apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, precum ºi în domeniul justiþiei.
Activitatea desfãºuratã de Senat, în primii 2 ani de mandat, poate fi consideratã, aºa cum am arãtat mai sus, complexã, ºi în acest sens aº vrea sã prezint câteva date statistice care exemplificã acest lucru.
Astfel, în perioada 11 decembrie 2000 Ñ decembrie 2002, au fost dezbãtute ºi adoptate de Senat un numãr de 1.350 proiecte de lege ºi propuneri legislative, din care 980 au fost proiecte de lege de aprobare a ordonanþelor.
De menþionat este efortul depus pentru dezbaterea ordonanþelor restante din legislaturile anterioare. Pânã în prezent s-au adoptat 518 ordonanþe restante din legislatura anterioarã.
În actuala sesiune parlamentarã, septembrie Ñ decembrie 2002, au fost dezbãtute un numãr de 177 proiecte de lege ºi propuneri legislative, din care 99 au fost proiecte de lege de aprobare a unor ordonanþe.
O certã realizare, peste care nu putem trece fãrã sã o menþionãm, este prezentarea în Parlament, pentru prima datã în perioada de dupã decembrie 1989, a proiectelor bugetului de stat pe anii 2002 ºi 2003 ºi a proiectelor bugetului asigurãrilor sociale pe aceºti ani, încã din luna octombrie a fiecãrui an. Adoptarea acestora în cursul lunii noiembrie 2001 ºi, respectiv, noiembrie 2002, reprezintã o garanþie a intrãrii în normalitate.
Dupã cum bine ºtiþi, medierea reprezintã o fazã importantã a procesului legislativ, fãrã de care proiectul de lege nu poate fi finalizat. Divergenþele de opinii dintre cele douã Camere, entitãþi distincte ale puterii legislative, s-au materializat în circa 478 de medieri, dintre care peste 61 numai în actuala sesiune parlamentarã.
O atenþie deosebitã s-a acordat în aceastã sesiune ºi activitãþii depuse în cadrul Comisiei parlamentare de revizuire a Constituþiei, comisie în care Senatul este reprezentat de câþiva colegi senatori.
## Stimaþi colegi,
Rezultatele obþinute în cele 5 sesiuni ale actualei legislaturi se datoreazã eforturilor Senatului, în întregul sãu, de la structurile de conducere, Biroul permanent, liderii grupurilor parlamentare, comisiile permanente, senatorii înºiºi, la serviciile tehnice ale Senatului. Aceasta nu reprezintã o afirmaþie prilejuitã de acest moment de bilanþ, ci este o stare de fapt, întemeiatã pe realitatea activitãþii noastre de fiecare zi, când, forþând uneori limitele programului normal de lucru, ne-am strãduit sã contribuim la crearea unei imagini a Senatului mai adecvatã rostului sãu fundamental.
Totodatã, vã rog sã-mi permiteþi sã constat existenþa unei modalitãþi calitativ superioarã de abordare a relaþiei Senat-Executiv. Printr-un dialog fructuos cu Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul prioritãþile procesului legislativ au fost corelate într-o mai mare mãsurã cu cerinþele etapei pe care o parcurgem.
Astfel, un capitol deosebit de important al preocupãrilor Senatului l-a constituit dezbaterea ºi adoptarea proiectelor de lege aflate pe agenda de prioritãþi a Guvernului, premisã a integrãrii României în structurile euroatlantice. Dezbaterea ºi adoptarea în procedurã de urgenþã a proiectelor de lege cuprinse în programul de prioritãþi al Guvernului se înscrie în acest fel în efortul depus de întreaga clasã politicã din România pentru a accede la marea comunitate europeanã.
La rândul sãu s-a îmbunãtãþit ºi controlul parlamentar asupra modului în care Guvernul îºi exercitã prerogativele. Astfel, în aceastã perioadã s-au adresat Guvernului un numãr de 965 întrebãri ºi interpelãri, din care 532 întrebãri ºi 433 interpelãri.
Menþionãm cã în perioada 2000-2002 au fost depuse 7 moþiuni Ñ ne referim la Senat Ñ una dintre acestea fiind depusã ºi dezbãtutã în cadrul ultimei sesiuni.
De asemenea, în cadrul aceleiaºi funcþii de control exercitate de Parlament se înscrie ºi efortul depus, alãturi de colegii noºtri deputaþi, pentru dezbaterea rapoartelor de activitate depuse de instituþiile care, potrivit legii, întocmesc asemenea bilanþuri anuale ale activitãþii lor ºi le supun Parlamentului spre dezbatere.
Trebuie menþionat aici cã acest efort a vizat nu numai rapoartele de activitate pentru anul 2001, ci s-a avut în vedere lichidarea restanþelor în domeniu, care pentru unele instituþii au însemnat chiar rapoarte de activitate pentru anii 1996 sau 1997.
Totodatã, în cadrul acestei activitãþi de control se înscrie ºi numirea membrilor sau organismelor de conducere ale instituþiilor aflate sub autoritatea Parlamentului. Pentru a ne referi ºi la aceastã laturã a activitãþii noastre, aº dori sã subliniez ºi relaþia Senatului cu societatea civilã, implicarea acesteia din urmã în dezbaterea legislativã, prin opinii pertinente, prin consultarea reprezentanþilor sãi în procesul de pregãtire a proiectelor de lege în cadrul comisiilor permanente.
Distinºi colegi,
Aº dori sã mã opresc succint ºi asupra uneia din direcþiile importante ale preocupãrilor noastre, în mod nemijlocit legatã de dimensiunea democraticã a instituþiei parlamentare ºi anume, relaþia cu mass-media. În acest sens, sunt evidente argumentele în favoarea ideii cã sesiunea pe care o încheiem astãzi se defineºte prin note specifice în contextul proiectului comunicaþional de largã transparenþã cu care am debutat în noua legislaturã.
Este vorba, pe de o parte, de cadrul legislativ creat o datã cu adoptarea Legii privind informaþiile clasificate ºi accesul la informaþiile de interes public ºi, pe de altã parte, de atenþia pe care am continuat sã o acordãm pentru crearea condiþiilor logistice ºi de documentare, de care au beneficiat în mod egal toþi reprezentanþii presei.
În aceastã sesiune a fost conceputã o structurã nouã în cadrul serviciilor Senatului, care a fost aprobatã de Biroul permanent ºi va deveni funcþionalã începând cu data de 1 ianuarie 2003. Aceastã nouã componentã va avea ca finalitate o informare promptã ºi completã a tuturor reprezentanþilor societãþii civile, fie cã sunt simpli
cetãþeni, reprezentaþi ai mass-media, sau ai unor organizaþii nonguvernamentale.
Aceste valenþe constante ale comunicãrii dintre Senat ºi presã, definite prin deschidere ºi transparenþã, din partea noastrã, sperãm sã îºi afle corespondentul din partea mass-media într-o reflectare corectã, obiectivã ºi profesionistã în relatarea lucrãrilor parlamentare pe întregul parcursul desfãºurãrii lor, atât la nivel general ºi colectiv, cât ºi particular sau individual.
Faptul cã presa a devenit un actor important al spaþiului public este nu numai o realitate istoric confirmatã, ci ºi un adevãr care se cere a fi întãrit în continuare. Iatã de ce îmi doresc ca noul an sã aducã un nou spirit în colaborarea noastrã cu presa, astfel încât informarea publicului asupra unor probleme de conþinut ale muncii legislative, în respectul necondiþionat pentru purul adevãr, sã constituie, în mod sincer, un scop prioritar, pe deplin asumat de ambele pãrþi.
Stimaþi colegi,
Într-o retrospectivã exigentã a activitãþii noastre trebuie sã fie prezentã raportarea criticã la tot ceea ce s-a întreprins. Numai cunoscându-ne neîmplinirile putem ajunge sã facem un pas înainte. Este adevãrat cã am luptat mereu cu timpul, iar reproºurile pe tema randamentului legislativ au fost frecvente. Este adevãrat cã, datoritã volumului mare de reglementãri, nu întotdeauna am putut sã lucrãm cum ar fi fost normal: pe pachete de legi, pe domenii ºi nici sã reflectãm mai îndelung asupra propunerilor legislative.
Este adevãrat cã, în aceºti primi 2 ani din actuala legislaturã, am avut ºi unele proiecte de lege retrimise spre examinare de cãtre Preºedintele României.
De asemenea, prezenþa la lucrãrile tuturor activitãþilor Senatului, datorie elementarã a celor care au primit mandatul alegãtorilor, a constituit, în anumite momente, o problemã care a grevat asupra imaginii noastre.
Sunt lucruri pe care trebuie sã le recunoaºtem, dar în acelaºi timp sã meditãm asupra lor ºi sã adoptãm, pe viitor, mãsurile ce se impun.
Stimaþi colegi,
Pentru a marca principalele domenii vizate de demersul nostru legislativ, prezentãm în anexã Ñ deci veþi avea aceastã broºurã pentru a putea susþine conferinþele de presã, mai documentat, în teritoriu Ñ prezentãm proiectele de lege, pe domenii de activitate, care au fost adoptate de Senat în primii 2 ani ai actualei legislaturi.
Distinºi colegi,
Onorat Senat,
Mã adresez dumneavoastrã astãzi, în acest moment de bilanþ al activitãþii noastre, la jumãtate de mandat, cu sentimentul cã ne-am fãcut datoria, dar ºi cu gândul la responsabilitãþile pe care trebuie sã ni le asumãm cu toþii de acum înainte, în perspectiva aderãrii României la structurile euroatlantice.
Putem fi mândri cã ºi noi, senatorii legislaturii 20002004, am gândit ºi am acþionat conform acestei concepþii, cã politica externã a României este un patrimoniu sacru al unei naþiuni, deasupra oricãror interese de partid.
Închei cu regretul cã v-am spus poate prea puþin din cât mi-aº fi dorit despre activitatea Senatului în aceºti 2 ani de legislaturã.
Mulþumind colegilor senatori pentru activitatea depusã, mulþumind _staff_ -ului pentru sprijinul acordat în activitatea parlamentarã, mulþumind presei pentru consemnarea faptelor noastre, bune ºi rele, vã adresez urãri creºtineºti,
tradiþionale, dorindu-vã: ”Sãrbãtori fericite!Ò ºi ”Un An Nou plin de bucurii!Ò, dumneavoastrã ºi familiilor dumneavoastrã.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.