Stenogramă plen

Declar deschisã ºedinþa Senatului din 19 decembrie 2002.

Lucrãrile ºedinþei sunt conduse de subsemnatul, asistat de cei doi colegi, domnul senator Pusk‡s Zolt‡n Valentin, secretar al Senatului, ºi de domnul senator Constantin Nicolescu Ñ secretar al Senatului, care o sã vinã în douã minute.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de senatori ºi-au anunþat prezenþa prin vot electronic 111 senatori; este adevãrat cã începem cu 3 minute mai devreme.

Aþi primit în mapele dumneavoastrã ordinea de zi.

Vã rog, dacã sunt observaþii?

Dacã sunt observaþii la ordinea de zi? Dacã nu, vã rog sã votaþi ordinea de zi.

S-a aprobat cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la primul punct al ordinii de zi.

Trebuie sã constituim ºi o comisie de mediere pentru a soluþiona textele în divergenþã la proiectul Legii minelor.

Grupul parlamentar P.S.D. (Social-Democrat ºi Umanist) Ñ 4 propuneri.

Este Comisia economicã, domnule preºedinte, domnii senatori Traian Novolan, Dinu Marin, Ion Seche ºi Doru Laurian Bãdulescu, la Legea minelor.

Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar România Mare Ñ o propunere.

Domnul senator Constantin Bîciu.

Mulþumesc. Domnul senator Constantin Bâciu. Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ o propunere.

Domnul Ion Sârbulescu.

Domnul Ion Sârbulescu. Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Dar sã anunþaþi, vã rog, ºi data la care comisia se va întruni.

Vã propunem, pentru cã toate comisiile lucreazã ultima sãptãmânã ºi la Camera Deputaþilor, ºi la Senat, medierea sã se deruleze în ultima sãptãmânã din luna ianuarie.

A fost un anunþ valoros. Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt obiecþii? Dacã nu,

Punctul urmãtor, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2002 privind unele mãsuri pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate pe ºantierele de construcþii.

Stimaþi colegi, aveþi textul de mediere.

Un singur articol a fost în mediere.

În unanimitate, comisia de mediere ne propune acest text comun.

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu,

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã.

La nr. crt. 1 ºi 2, nu este cazul, avem text Senat. La nr. crt. 2, cu referire la alin. 8, avem text comun, ca ºi la nr. crt. 3, 4, 5.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

La nr. crt. 6, cu referire la art. 12 alin. 1, avem text Camera Deputaþilor, dupã care ni se propune un text comun la lit. g), tot art. 12.

La alin. 2, text Camera Deputaþilor.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 6 abþineri.

La nr. crt. 7, cu referire la art. 13, avem text comun. La nr. crt. 8 ºi 9 avem text Senat; nu este cazul. La art. 13, dacã sunteþi de acord cu textul comun. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanþã.

Stimaþi colegi, vã rog sã urmãriþi textul.

Camera Deputaþilor a fost cea de-a doua Camerã sesizatã.

În marea majoritate, textele sunt propuse de cãtre comisia de mediere în unanimitate, în toate cazurile, textele de la Camera Deputaþilor, ºi în câteva cazuri, texte comune.

Dacã asupra propunerilor comisiei de mediere existã vreo intervenþie?

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu.

În consecinþã,

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii drepturilor pacientului.

Comisia de mediere, vreau sã reþineþi, cu votul în unanimitate, ne propune sã mergem pe varianta propusã de cãtre Camera Deputaþilor. Pânã la final, aceeaºi formulã.

Vã rog, dacã sunt intervenþii pe vreunul din aceste texte? Nu sunt intervenþii.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã 113/2002 privind identificarea ºi înregistrarea bovinelor în România.

Comisia de mediere ne propune, în unanimitate, textul Senatului.

În consecinþã, nu este necesar sã votãm. S-a mers pe formula propusã de cãtre Senat.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.

Au fost douã texte în mediere.

Comisia ne propune în unanimitate formula de la Camera Deputaþilor.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt intervenþii. Vã rog sã votaþi!

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 3 abþineri. Stimaþi colegi,

Unde am avut un text al Senatului, nu l-am mai supus la vot. totuºi vã

La punctul 8, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România ºi Bosnia-Herþegovina privind comerþul ºi colaborarea economicã, semnat la Bucureºti, la 14 mai 2002.

Domnul secretar de stat Gheorghe Bivol, da?

## **Domnul Gheorghe Bivol** _Ñ subsecretar de stat în_

## _Departamentul pentru Comerþ Exterior ºi Promovare Economicã_ **:**

## Exact!

Vã mulþumesc foarte mult. Comisia economicã, vã rog. Domnule secretar de stat,

Aveþi cuvântul pentru a prezenta, în sintezã, propunerea dumneavoastrã.

Vã rog!

## **Domnul Gheorghe Bivol:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 14 mai 2002 a fost semnat la Bucureºti Acordul între România ºi Bosnia-Herþegovina privind comerþul ºi colaborarea economicã, document prin care s-a creat cadrul juridic bilateral pentru dezvoltarea schimburilor comerciale între cele douã þãri.

Acordul cuprinde clauze uzuale incluse în celelalte acorduri încheiate de România în ultima perioadã.

Printre principalele prevederi sunt menþionate: acordarea reciprocã a tratamentului naþiunii cele mai favorizate; importul ºi exportul produselor se va efectua în conformitate cu legile ºi reglementãrile în vigoare, în fiecare dintre cele douã state ºi în concordanþã cu practicile comerþului internaþional; plãþile vor fi efectuate cu respectarea aceloraºi reglementãri; tranzitul mãrfurilor din ºi spre cele douã þãri va fi liber; s-a prevãzut crearea unei comisii de colaborare economicã între cele douã þãri.

Vã mulþumesc.

Vã rog, puþinã liniºte!

Are cuvântul domnul Dan Mircea Popescu, preºedintele Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia de specialitate a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente, existând în acest sens ºi avizul favorabil al comisiei noastre pentru politicã externã, proiectul fãcând parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu sunt.

În consecinþã,

## **Domnul Carol Dina**

**:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Filozofia gestionãrii avutului public cere spirit de rãspundere prin raportarea continuã la performanþã în orice domeniu, încât þara ºi cetãþenii ei sã se înscrie în normalitate, iar investitorii sã ºtie, sã vadã ºi sã simtã cã sunt bine veniþi ca parteneri loiali de afaceri ºi nu ca aventurieri prãdalnici.

În definitivarea procesului de privatizare nu poate fi scãpat din vedere scopul esenþial care nu înseamnã nici privatizare de dragul privatizãrii, nici concesii inadecvate ori pãgubitoare.

Ar fi firesc ca de fiecare datã, la o decizie de mare privatizare sã nu se uite cã acestea pot aduce ºi mari eºecuri, împovãrând economia ºi viaþa oamenilor, ca în cazul _Tepro_ Ñ Iaºi, Combinatul Siderurgic Reºiþa ori altora mai mici, dar din pãcate, tot cu destin falimentar preconceput, transformat în povarã socialã ºi economicã naþionalã.

Este de înþeles, privatizarea unui ºantier naval, ºi încã a celui mai mare din þarã, nu este comparabilã cu alte privatizãri.

O asemenea acþiune ar fi solicitat mai mult decât oricând spirit realist, judecatã maturã, cã un obiectiv strategic cu implicaþii majore în viitoarea politicã a NATO în planul sudic al acestei organizaþii nu poate fi cedat unui investitor nesemnificativ.

Din analiza sumarã a documentelor de privatizare a _ªantierului Naval_ Constanþa pot evidenþia: preþul întregului pachet de acþiuni cu care s-a vândut giganticul _ªantier Naval_ Constanþa este de numai 820.604 dolari, respectiv, acþiune de numai 5 cenþi. S-au acordat foarte multe facilitãþi, din care menþionez stingerea prin conversie în acþiuni a debitelor, inclusiv majorãrile ºi penalitãþile cãtre societãþile comerciale cu capital de stat, stingerea prin conversie în acþiuni a obligat societãþile cãtre bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetelor locale, conversie în acþiuni a creanþelor deþinute de A.V.A.B. ºi A.P.A.P.S. asupra societãþii.

În acest mod _ªantierul Naval_ Constanþa devine imaculat, cumpãrãtorul urmând sã preia numai datoriile comerciale, dar ºi creanþele deþinute de _ªantierul Naval_ Constanþa la diferiþii cumpãrãtori.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Nu.

Vreau sã vã atenþionez cã aici nu este vorba despre privatizarea de bazã a ºantierului naval, care s-a fãcut cu mult timp în urmã. Este vorba de o majorare de capital prin transformarea creanþelor în acþiuni, deci, numai de diferenþã.

Comisia înþeleg, domnule preºedinte, cã ne propune aprobarea fãrã amendamente, da?

Am ascultat punctul dumneavoastrã de vedere.

Domnule preºedinte,

Conform raportului prezentat de vicepreºedintele comisiei.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim de duty-free.

Vã rog, comisia economicã este?

Da.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu. Aveþi cuvântul, doamna secretar de stat!

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 s-a prevãzut restrângerea comercializãrii mãrfurilor cu amãnuntul, în valutã, în regim de duty-free, numai în magazinele situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, terestre ºi navale, în magazinele dutyfree diplomatice ºi la bordul aeronavelor.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport suplimentar cu amendamente cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord ºi propunem adoptarea actului normativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu prezintã raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa este, Comisia economicã a Senatului a întocmit un raport suplimentar pe care îl aveþi la dispoziþie.

Amendamentele fãcute de cãtre membrii comisiei au fost însuºite de cãtre iniþiator, drept pentru care vã propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele cuprinse în Anexa nr. 1 la raport.

Menþionez cã existã avizul favorabil atât din partea Consiliului Legislativ, cât ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Dacã la amendamente respinse, punctul 1, se mai susþin amendamentele? La nr. crt. 2? Înþeleg cã nu.

Vã rog, dezbateri generale.

Dacã sunt totuºi luãri de cuvânt? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Aveþi în faþã raportul suplimentar cu intervenþiile pe art. 8.

În consecinþã,

Mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/2002 privind contractarea unei linii de credit revolving de cãtre Ministerul Finanþelor Publice. Doamna secretar de stat Maria Manolescu, aveþi cuvântul! Domnule preºedinte ªtefan Viorel, vã rog! Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prin prezentul act normativ, Ministerul Finanþelor Publice este autorizat sã deschidã o linie de credit în limita unui plafon de 20 de miliarde lei, în vederea achiziþionãrii valutei necesare efectuãrii plãþilor impuse de angajamentele Statului român în vederea asigurãrii bunei funcþionãri a agenþiei SAPARD.

Suma respectivã ar urma sã fie transferatã în contul de disponibil din contribuþia financiarã a Uniunii Europene. Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în 3 decembrie a. c.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare în forma aprobatã de Camera Deputaþilor, iar Ministerul Finanþelor Publice propune adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnului preºedinte ªtefan Viorel.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori.

Comisia noastrã a întocmit raport favorabil ºi, fãcând precizarea cã s-au primit avize favorabile din partea Comisiei economice ºi a Consiliului Legislativ, supunem spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Intervenþii, vã rog? Luãri de cuvânt? Nu sunt. Nu avem amendamente. În consecinþã,

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 168/2002 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2003.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Doamna secretar de stat, Maria Manolescu, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru anul 2002 a fost aprobat un plafon de îndatorare publicã externã de 3.400 milioane de dolari S.U.A. prin Ordonanþa Guvernului nr. 2/2002, iar pânã la sfârºitul anului 2002 se estimeazã cã vor fi contractate sau garantate împrumuturi externe în valoare de 3.083, 6 milioane dolari S.U.A. Pentru anul 2003 plafonul de îndatorare publicã externã este limitat la 3.400 milioane dolari S.U.A., iar împrumuturile scadente în 2003 sunt în sumã de 1.877, 2 milioane dolari S.U.A.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare, fãrã amendamente, iar Ministerul Finanþelor

Publice propune adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este prezentat de domnul preºedinte ªtefan Viorel. Vã ascultãm!

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã a întocmit raport favorabil ºi supunem plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, fãrã amendamente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Dezbateri generale? Nu avem. Nu avem amendamente. În consecinþã,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu, aveþi cuvântul!

Da, vã mulþumesc.

Pentru reducerea presiunii fiscale asupra forþei de muncã ºi pentru încurajarea investitorilor de a înfiinþa noi locuri de muncã, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 s-au modificat unele contribuþii ale agenþilor economici la fondul de pensii, la fondul de sãnãtate ºi ºomaj. De asemenea, s-a eliminat contribuþia de 2 % a agenþilor economici la Fondul pentru persoanele cu handicap.

De asemenea, au fost modificate unele prevederi ale unor acte normative.

Camera Deputaþilor a adoptat actul normativ în data de 3 decembrie 2002.

Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport favorabil, în forma în care a fost adoptat ºi de Camera Deputaþilor.

Ministerul Finanþelor Publice propune adoptarea actului normativ în forma prevãzutã în raport. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte ªtefan Viorel, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Cu majoritate de voturi comisia noastrã ºi-a însuºit setul de mãsuri menite sã reducã presiunea fiscalã, fapt pentru care am întocmit raport favorabil, ºi supunem dez- baterii ºi aprobãrii plenului proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Nu avem amendamente. În consecinþã,

Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal. Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã.

Din partea Ministerului Finanþelor Publice, doamna secretar de stat Maria Manolescu. Vã ascultãm!

Este o propunere legislativã... Iniþiatorul este?

Este iniþiativa legislativã a unui grup de deputaþi. Doamna Manolescu,

Înþeleg cã iniþiativa a fost acceptatã de cãtre Guvern. Domnule preºedinte Dan Mircea Popescu, Vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei economice.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa este. Se încearcã punerea de acord a Ordonanþei Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal cu Legea nr. 188/1999 privind funcþionarul public. Comisia ºi-a însuºit proiectul de lege, a fãcut unele amendamente cu care iniþiatorii au fost de acord, astfel încât vã propunem adoptarea proiectului de lege, cu amendamentul din anexa la raport, existând avizele favorabile din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Prin natura sa, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Deci, este vorba de un text care coreleazã cele douã acte normative în domeniu. Comisia are un singur amendament.

Da.

De acord cu amendamentul?

## **Doamna Maria Manolescu:**

Da.

Raportul a fost aprobat cu 86 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 8 abþineri.

Trecem la proiectul de Lege privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii _Romtelecom_ Ñ S. A.

Din partea Guvernului, domnul ministru Dan Nica, vã rog sã luaþi loc!

Domnul preºedinte Carol Dina, din partea Comisiei pentru privatizare.

Avem raport comun: Comisia economicã ºi Comisia pentru privatizare.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului ministru Dan Nica, pentru a face o prezentare a acestui proiect de lege.

## **Domnul Dan Nica** _Ñ ministrul telecomunicaþiilor ºi tehnologiei informaþiilor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Materialul cred cã este sugestiv. Vreau doar sã spun un singur lucru. Fiind vorba de o companie naþionalã ºi fiind vorba de o companie cu mare impact în ceea ce priveºte economia României, decizia pe care am luat-o a fost aceea de a face, în mod transparent, aceastã tranzacþie printr-un proiect de lege care sã fie dezbãtut ºi aprobat de cãtre Parlament tocmai pentru cã este un lucru extrem de important pentru România ºi vrem ca el sã fie tratat ca atare. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Raportul comun al Comisiei economice ºi al Comisiei pentru privatizare îl prezintã domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.

Vã ascultãm!

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este un raport comun al celor douã comisii, pe care îl aveþi la dispoziþie. Se apreciazã cã prin realizarea procesului de privatizare, aºa cum este el propus prin prezentul proiect de lege, se vor rezolva dificultãþile financiare pe care le are Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ºi se va permite continuarea activitãþilor în domeniul telecomunicaþiilor, cu atât mai mult cu cât investitorul strategic ºi-a asumat obligaþia de a suporta efortul investiþional cerut de situaþia actualã a companiei.

Comisiile reunite vã propun adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor. Votul exprimat a consemnat 3 voturi împotrivã, restul colegilor manifestându-se pentru adoptarea proiectului de lege în forma respectivã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale. Intervenþii, dacã sunt? Dacã nu,

Mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt întrebãri? Luãri de cuvânt? Domnul preºedinte Dina Carol. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Carol Dina:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori.

Privatizarea operatorului naþional de telecomunicaþii _Romtelecom_ rãmâne, dupã 4 ani de la încheierea contractului, cea mai controversatã privatizare din România. Dincolo de comisionul declarat de numai 8, 4 milioane de dolari încasat de firma de consultanþã _Golman Sax,_ contractul prin care statul român a vândut 35 % din pachetul de acþiuni deþinut de _Romtelecom_ firmei OTE din Grecia conþine o serie de clauze þinute la mare secret, dar care sunt în dezavantajul Statului român.

Analiºtii susþin cã în luna iunie 1998 _Romtelecom_ valora 2, 2 miliarde dolari. La data de 3 iunie 1998 pachetul de 35 % din acþiunile _Romtelecom_ a fost transferat firmei OTE Ñ Grecia care obþine în acelaºi timp ºi dreptul de uzufruct pentru un alt pachet de 16 % din acþiuni, obþinând, practic, controlul atât în consiliul de administraþie, cât ºi în Adunarea Generalã a Acþionarilor. Astfel cã partea românã, devenind acþionar minoritar, rãmâne simplu spectator. Valoarea totalã a tranzacþiei încheiatã cu OTE a fost de 675 milioane dolari, din care în luna decembrie 1998 firma OTE plãteºte 337 milioane dolari, reprezentând preþul efectiv de vânzare a 35 % din pachetul de acþiuni la _Romtelecom_ .

Înainte de a face pasul pentru continuarea privatizãrii _Romtelecom_ , ceea ce avem în discuþie astãzi, Guvernul trebuie sã clarifice clauzele contractului încheiat deja cu OTE Ñ Grecia. Astãzi nu s-au dat rãspunsuri clare pentru urmãtoarele probleme:

Ñ fundamentarea preþului de vânzare ºi valoarea lui realã;

Ñ valoarea realã a comisionului suportat de statul român;

Ñ consecinþele pãgubitoare ale cedãrii dreptului de uzufruct pentru un pachet de 16 % din acþiuni;

Ñ legalitatea transferãrii dreptului de proprietate asupra terenurilor aparþinând _Romtelecom_ ;

Ñ cauzele ºi valoarea pierderilor înregistrate de _Romtelecom_ de 450 milioane de dolari;

Ñ rãspunderea firmei OTE Ñ Grecia pentru pierderile înregistrate de _Romtelecom_ în perioada decembrie 1998 Ñ decembrie 2002, respectiv pe o perioadã de 4 ani, cât a condus direct ºi discreþionar destinele operatorului _Romtelecom_ ;

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã pãstraþi liniºte! Nu se poate sã vorbiþi dintr-o parte în alta, cã nu ne mai înþelegem. Dacã mai sunt intervenþii? Nu mai sunt.

Dau cuvântul domnului ministru Nica Dan, pentru a vã da o serie de rãspunsuri.

Domnul Dina Carol ne-a prezentat aici tot ce a însemnat procesul de privatizare a _Romtelecom_ de la începuturi ºi pânã astãzi.

Vã ascultãm, domnule ministru!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã prin acest proiect de lege nu ne-am propus sã discutãm sau sã rezolvãm situaþia din 1998. Sunt instituþii ale statului care au datoria, obligaþia ºi care, probabil, se ocupã de aceste lucruri. În acelaºi timp, ca sã fim corecþi...

## Stimaþi colegi,

## V-am rugat sã pãstraþi liniºte!

## Domnule Radu Alexandru,

Luaþi-o pe doamna Stãnoiu ºi, dacã aveþi de discutat, vã rog s-o faceþi afarã. Vã rog frumos, sã pãstrãm liniºtea!

Domnule ministru Dan Nica, aveþi cuvântul!

Vreau sã vã informez, pentru cã, în afara celor care au putut sã fie prezenþi ca membri ai comisiilor econo-

mice ºi pentru privatizare, sunt mulþi dintre dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor senatori, care nu aþi fost prezenþi la comisie. La comisie am discutat, cu confidenþialitatea pe care am cerut-o, anumite date ºi fapte din acest dosar, pe care îl am ºi acum în faþa mea. ªi am spus acolo cã, din pãcate, anumite lucruri, din motive de apãrare a unor interese, nu pot fi fãcute publice, dar care pentru membrii comisiilor eu le-am fãcut publice, aºa cum am spus.

S-a menþionat aici ºi cred cã, totuºi, întrebãrile pe care le-a pus domnul preºedinte Carol Dina sunt mult mai numeroase decât cele care au fost puse în cadrul comisiei. În cadrul comisiei au fost puse doar 3 întrebãri ºi rãspunsurile se gãsesc aici.

1) Eu trebuie sã fac o precizare: graba. Pãi, nu e grabã cã, dacã era grabã, nu fãceam proiect de lege. ªi vreau sã vã spun un lucru care este foarte important. Guvernul României a discutat fãrã plãcere acest proiect de lege ºi aceastã situaþie. Am discutat-o ºi o gestionãm, pentru cã suntem responsabili, suntem administratori. Asta e, ne place sau nu ne place, trebuie sã ne îndeplinim acest mandat de administrator ºi sã putem sã gestionãm o situaþie. De unde provine? Care sunt cauzele? Este un subiect, ºi aºa cum am spus, sunt alþii cei care trebuie sã se ocupe de aceste lucruri ºi nu noi în acest moment, cel puþin nu la ministerul pe care îl conduc.

2) Negociator a fost, pentru a ajunge la aceastã formulã, care sã poatã sã fie prezentatã Senatului României, pentru cã vã informez cã au fost mult mai multe variante, variante care nici mãcar nu am putut sã le acceptãm, ca ele sã poatã sã fie discutate în Parlamentul României, eu ºi cu domnul ministru Mihai Tãnãsescu, iar aceºtia au fost asistaþi de tot ceea ce înseamnã forþã tehnicã, din punct de vedere al expertizei.

3) De ce anume nu am putut sã facem aceastã privatizare în mod transparent pe Bursa din Bucureºti? Pentru cã în contractul încheiat în 1998 scrie cã, ”nu se vinde prin Bursã pânã la 31 decembrie 2003Ò, iar dupã 2003, dacã vrea OTE. Iar eu pot sã vã informez cã prin acest contract, în afara faptului cã din punctul de vedere al controlului nu s-a schimbat absolut nimic, cã, practic, au fost acþiuni pe care noi am reuºit sã le mai vindem o datã, pot sã vã spun cã l-am eliberat de acele condiþii pe care le-am considerat inacceptabile ºi care, prin contractul din 1998, grevau posibilitatea Statului român sã-ºi vândã acþiunile. ªi acest lucru l-am fãcut.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Sigur, e dreptul Comisiei pentru privatizare, aºa cum s-a afirmat aici de cãtre domnul preºedinte, de a face o subcomisie de analizã în detaliu a situaþiei de la _Romtelecom_ .

Înþeleg cã nu mai sunt intervenþii. Aþi auzit ºi rãspunsul. Nu avem amendamente. În consecinþã, cele douã comisii ne propun sã

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Dan Nica:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi daþi-mi voie sã vã urez ºi eu, ”Sãrbãtori fericite, un Crãciun fericit!Ò, dumneavoastrã, domnule preºedinte, ºi doamnelor ºi domnilor senatori, alãturi de familiile dumneavoastrã ºi sã ne revedem cu bine în 2003.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã urãm dumneavoastrã ºi colegilor petrecere frumoasã ºi sãrbãtori fericite!

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Tudor Florescu.

Comisia sesizatã în fond, Comisia economicã. Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul!

## **Domnul Tudor Florescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie instituirea unor proceduri care sã permitã reabilitarea termicã a clãdirilor de locuit multietajate ºi a instalaþiilor aferente realizate dupã proiecte tip în perioada 1950 Ñ 1985.

Prin aceastã acþiune complexã de reabilitare termicã se urmãresc reducerea pierderilor de cãldurã ale clãdirilor, reducerea consumului de energie pentru încãlzirea ºi prepararea apei calde menajere ºi reducerea costurilor de

întreþinere pentru încãlzirea ºi prepararea apei calde menajere.

În vederea reabilitãrii termice se procedeazã la promovarea unor programe guvernamentale, necesitatea acestora fiind datã de situaþia socio-economicã a populaþiei ce nu permite proprietarilor de locuinþe realizarea unor astfel de lucrãri.

Faþã de cele prezentate vã rugãm sã fiþi de acord cu adoptarea proiectului de lege prezentat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei economice este prezentat de domnul preºedinte Dan Mircea Popescu. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vreau _ab initio_ sã felicit aceastã mãsurã a Guvernului României. Aceastã reabilitare termicã a clãdirilor din România este una din marile mãsuri care se vor derula pe parcursul a mai multor ani, care vin în sprijinul populaþiei din þara noastrã.

Deci, salutând acest proiect de lege, comisia de specialitate vã propune adoptarea lui, fãrã amendamente, existând avize din partea Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, ca ºi al Comisiei pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului.

Menþionez cã proiectul se încadreazã în categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt, dacã sunt? Înþeleg cã nu. Nu avem amendamente.

## **Domnul Tudor Florescu:**

Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã, doresc sã vã mulþumesc dumneavoastrã, doamnelor ºi domnilor senatori, din partea conducerii ministerului pentru sprijinul acordat în aprobarea legislaþiei elaborate de cãtre minister ºi pe care Domniile voastre aþi avut amabilitatea ºi v-aþi aplecat cu grijã asupra lor, precum ºi acum, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de sfârºit de an sã vã doresc ”La mulþi ani, sãnãtate, fericire, alãturi de cei dragi dumneavoastrã!Ò.

Vã mulþumesc.

ªi noi vã mulþumim ºi vã urãm sãnãtate, la mulþi ani, sãrbãtori fericite, întregii echipe de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, în frunte cu ministrul.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electricã ºi termicã.

Domnul secretar de stat Romulus Ioan Moucha. Vã rog, aveþi cuvântul! ## **Domnul Romulus Ioan Moucha** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Foarte pe scurt, situaþia este urmãtoarea: aceastã ordonanþã, emisã în anul 1998, practic nu a mai ajuns sã fie dezbãtutã în plenul Senatului, în special ca urmare a faptului cã la analiza din 5 februarie 2001, din Biroul permanent al Senatului, Ministerul Industriei ºi Resurselor a solicitat amânarea. Motivul amânãrii a fost necesitatea redactãrii a ceea ce zilele trecute dumneavoastrã, împreunã cu Ministerul Industriilor aþi pus în operã, de fapt, aþi dat viaþã noii Legi a energiei electrice ºi termice.

Sub acest aspect, prezenta ordonanþã, care este supusã analizei dumneavoastrã, nu mai are, practic, nici o valoare ºi, atunci, v-aº ruga sã fiþi de acord cu respingerea ei.

## Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Dan Mircea Popescu prezintã raportul Comisiei economice.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa este, toate prevederile, marea majoritate a prevederilor din Ordonanþa de urgenþãr nr. 63/1998 au fost preluate în noua Lege a energiei electrice ºi termice, pe care am discutat-o aici, în Senat, astfel încât Comisia de specialitate vã propune respingerea acestei ordonanþe, fãcând, în acest sens, amendamentele necesare, pe care le aveþi în anexa la raport, respectiv titlul ordonanþei, în loc de ”aprobareÒ este ”respingere a ordonanþeiÒ ºi la articolul unic în loc de ”aprobarea ordonanþeiÒ ”se respinge Ordonanþa nr. 63/1998Ò.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi,

Comisia economicã ne propune respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 63/1998 cu un articol ” se respinge ordonanþa de urgenþã...Ò

Dacã nu sunt alte intervenþii,

## Domnule preºedinte,

Aº atrage atenþia asupra caracterului organic al legii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice _Termoelectrica_ Ñ S.A., Societatea Comercialã _Termocentrale_ Deva Ñ S.A. ºi centralele termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale.

Domnule secretar de stat Romulus Moucha, aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã încep prin a sublinia faptul cã în cadrul termocentralelor 70% din capacitãþile de stocare a cãrbunelui este ocupatã de cãtre stocurile rezervei de stat, iar 50% la pãcurã; de asemenea, în cadrul termocentralelor, desigur, fiecare pe specificul ei, este, de asemenea, ocupat de cãtre stocurile rezervei de stat.

În aceastã situaþie a apãrut necesitatea ca în preajma toamnei, ordonanþa este emisã, practic, în data de 7 noiembrie 2002, termocentralele sã poatã sã porneascã ºi sã furnizeze atât energie termicã, cât ºi electricã, la parametri corespunzãtori. Faþã de aceastã situaþie, ordonanþa are în vedere o scoatere din rezerva de stat, pentru a putea sã punã în funcþiune termocentralele respective, cu reîntregirea ulterioarã a stocurilor respective din rezerva de stat.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul preºedinte Dan Mircea Popescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma trimisã de Guvern, având avizul Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Categoria din care face parte proiectul fiind cea a legilor ordinare.

Vã mulþumesc. Dezbateri generale? Domnul senator Badea. Aveþi cuvântul!

Nu voi face nici un comentariu. Întreb totuºi: mai avem la rezervele de stat aºa ceva?! Mai rãmâne ceva în stoc dupã ce scoatem ceea ce propuneþi dumneavoastrã?

Permiteþi sã rãspund?

Da, vã rog!

Desigur, rezervele de stat existã, ele nu s-au diminuat ca volum în sine. Este o circulaþie ºi o recirculaþie a combustibililor ºi a cãrbunelui respectiv. Rezervele de stat existã ca entitate în sine, stocurile sunt întotdeauna monitorizate. Repet, ele sunt reîntregite. Practic, pe o parte se scoate, iar cealaltã se regenereazã, se reumple. Stocurile acestea existã ºi vor exista în continuare.

Vã mulþumesc. Domnul senator Bîciu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o surprizã cã la început de an, în noiembrie, Guvernul scoate de la rezerva de stat ºi pãcurã ºi cãrbune, dupã ce toatã vara ºi tot timpul, în fiecare sãptãmânã ne-a dat asigurãri cã este pregãtit pentru perioada de iarnã. Nicioadã n-a spus cã în România ar fi probleme cu spaþiul de depozitare pentru pãcurã ºi cãrbune. Dacã avem în vedere capacitatea energeticã a României ºi sãrãcia României în rezerve energetice, ajungem la proverbul cã nu trebuia sã vãitãm sãracul de traistã, dar acum, tragem concluzia cã în 2 ani de guvernare a rãmas sãracul ºi fãrã traistã.

Nu cred în aceastã motivare. Probabil cã, tot cu aceastã motivare se vine ºi pentru faptul cã licitaþia pentru achiziþionarea a 600.000 de tone de pãcurã necesare traversãrii iernii se face abia acum. Dacã presa informeazã corect, abia acum 3 sãptãmâni de zile se încerca atragerea de pe piaþã a capitalului necesar.

Ultima chestiune ar fi Ñ ce ne facem la anul, dacã o creºtere economicã sãnãtoasã duce la un consum mult mai mare de resurse energetice ºi noi nu avem spaþii de depozitare?

Având în vedere, totuºi, importanþa acestei ordonanþe de urgenþã, precum ºi necesitatea ca populaþia sã nu sufere de frig, nu putem decât sã votãm pentru.

Da, domnule senator. Am înþeles ce spuneþi dumneavoastrã. Vreau doar sã vã spun cã stocurile se constituie în fiecare an vara, pentru a fi consumate iarna, ºi ele se consumã în totalitate iarna, când scad temperaturile mai mult ... dar nu trebuie sã dãm explicaþii aici. Ele nu rãmân niciodatã ... stocul, în fiecare an se reface vara ºi se consumã în totalitate iarna.

Legat de cea de a doua problemã, pe care am discutat-o astãzi, legat de modul în care s-a reuºit obþinerea finanþãrii din exterior. S-a adus, pentru stocul iniþial resursã, însã, din pãcate, ne trebuie cam 120 milioane de dolari în fiecare lunã pentru a cumpãra. Banii aceºtia nu îi avem grãmadã.

Domnule secretar de stat,

Dacã doriþi sã completaþi ceva?

Sigur, aº putea sã adaug foarte multe lucruri. Doresc însã sã subliniez numai douã Ñ ºi aº putea sã am o discuþie ulterioarã, mai tehnicã, cu domnul Bîciu Ñ este vorba de faptul cã în ultimii 2 ani creºterea fãcutã de Guvernul nostru, a capacitãþii de înmagazinare a gazelor

naturale, capacitatea în subteran a crescut semnificativ ºi existã un proiect care o va tripla, practic, în urmãtorii ani; iatã cã rezerve vor exista. În al doilea rând, este vorba de faptul cã se închid minele care sunt nerentabile ºi la care mia de lei, ºtiþi foarte bine cum stãtea pe mia de producþie, ºi se introduc tehnologii noi, mult mai productive, în minele de cãrbune. Deci, din acest punct de vedere, nici în acest an ºi nici în anii urmãtori, chiar dacã economia va solicita o cantitate de energie mai mare, ºi termicã ºi electricã, nu vor fi probleme din punctul de vedere al stocurilor ºi al asigurãrii lor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã mai sunt intervenþii?

Nu avem amendamente, stimaþi colegi, deci,

Pentru punctul 19 din ordinea de zi nu au sosit iniþiatorii. Îl vom relua.

Punctul 20 din ordinea de zi Ñ propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaþilor.

Rog iniþiatorul sã-ºi ocupe locul.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul secretar Predescu.

Vã rog, vã ascultãm, domnule secretar de stat!

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Având în vedere cã este vorba de o propunere legislativã la care nu s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului, este foarte adevãrat cã, în condiþiile art. 110 alin. 1 din Constituþie, solicitarea punctului de vedere este obligatorie numai când proiectul antreneazã fonduri financiare, din conþinut constat cã nu sunt astfel de aspecte deci, ne pronunþãm pentru aprobarea proiectului în forma în care este prezentatã de comisia de specialitate. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar Predescu Ion prezintã raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnule preºedinte, Este vorba de ...

Regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaþilor.

Este o propunere legislativã, îmi pare rãu, are punctul de vedere al Guvernului, l-am avut în vedere, am avut în vedere forma refãcutã de iniþiator, potrivit punctului de vedere al Guvernului ºi al Consiliului Legislativ ºi, dupã cum observaþi din amendamentele admise operate de comisie, mare majoritate a textelor au suferit modificãri în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, astfel încât vã solicitãm sã fiþi de acord cu forma adoptatã în final de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Da, vã mulþumesc.

De acord cu observaþiile fãcute?

Îmi pare rãu, am spus care este punctul de vedere, oricum, am spus cã suntem de acord cu proiectul în forma în care a fost propus ...

Nu conteazã, este bine sã ºi repetaþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dezbateri generale? Dacã sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu.

Stimaþi colegi,

Observaþi faptul cã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fãcut o serie de amendamente. Nu avem amendamente respinse.

Dacã nu sunt intervenþii,

Daþi-mi voie sã

Trecem la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Sâmbãta de Sus, judeþul Braºov, prin reorganizarea comunei Voila.

Din partea Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, domnul preºedinte Seres DŽnes. Vã rog, domnule secretar de stat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Guvernul a analizat aceastã propunere legislativã ºi a constatat cã sunt îndeplinite condiþiile de reînfiinþare a comunei Sâmbãta de Sus, prin reorganizarea comunei Voila.

Având în vedere cã au fost însuºite toate amendamentele formulate de Guvern, suntem de acord cu aprobarea legii, în forma propusã, cu amendamente, de cãtre comisia de specialitate.

Vã mulþumim.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului este prezentat de domnul preºedinte Seres DŽnes.

Domnule preºedinte,

Propunem spre adoptare acest proiect de lege, aºa cum a fost subliniat de cãtre reprezentantul Guvernului; întruneºte toate condiþiile cerute de lege. S-au primit avize favorabile. Menþionez cã proiectul face parte din categoria legilor organice.

Avem câteva amendamente ºi vã rog sã le luaþi în seamã la adoptarea legii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã atenþionez cã legea are caracter organic.

Dezbateri generale?Dacã sunt luãri de cuvânt? Nu.

Vã mulþumesc.

Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi bãneºti personalului militar român care încadreazã Comandamentul Brigãzii Multinanþionale de Pace din Europa de Sud-Est pe perioada dislocãrii acestuia pe teritoriul României.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Matache.

Vã ascultãm!

**Domnul Gheorghe Matache** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin aderarea la Acordul privind forþa multinaþionalã de pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje în 26 septembrie 1998 ºi la celelalte protocoale adiþionale ale acestuia, Statul român a participat la constituirea forþei multinaþionale de pace din Europa de Sud-Est, la nivel de brigadã, care are misiunea de a contribui la securitatea ºi stabilitatea regionalã, la consolidarea relaþiilor de bunã vecinãtate dintre þãrile Europei de Sud-Est, precum ºi de a contribui la creºterea interoperabilitãþii cu þãrile membre NATO.

Începând cu anul 2003, potrivit principiului rotirii, sediul Comandamentului Brigãzii Multinaþionale de Pace din Sud-Estul Europei se va muta în România, la Constanþa. În cadrul nucleului permanent al Comandamentului SEEBRIG vor fi încadraþi ºi militari români. Pentru a preveni efectele negative generate de diferenþele de salarizare dintre personalul militar român ce compune Comandamentul SEEBRIG ºi personalul militar similar care aparþine celorlalte þãri participante membre, se impune acordarea unui spor salarial de 30% din solda lunarã militarilor români. Totodatã, suplimentarea veniturilor decurge ºi din necesitatea de a onora relaþiile informale care se stabilesc între personalul militar român cu militarii forþei multinaþionale, fãrã a afecta bugetul de familie al celor din Armata României.

Având în vedere aceste considerente, vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã este prezentat de domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.

## Domnule preºedinte,

Comisiile au hotãrât sã adopte raport de admitere, fãrã propuneri de modificare a textului. Menþionez cã este vorba de o lege ordinarã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt dacã sunt? Înþeleg cã nu sunt.

## Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente. Conform prevederilor regulamentului,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 pentru recompensarea personalului Ministerului Apãrãrii Naþionale care a participat la activitãþile desfãºurate în cadrul procesului de aderare a României la NATO.

Domnul secretar de stat Matache, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 reglementeazã recompensarea personalului militar ºi civil care a contribuit la desfãºurarea activitãþilor ºi obiectivelor specifice modernizãrii ºi compatibilizãrii Armatei Române cu armatele þãrilor membre NATO.

Îndeplinirea capitolelor II ºi III ale Planului Naþional de Aderare au necesitat un efort deosebit din partea specialiºtilor Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Modul exemplar în care au realizat obiectivele stabilite a contribuit, în mod semnificativ, la primirea invitaþiei de aderare a României la NATO.

Pregãtirea ºi profesionalismul au fost constatate ºi recunoscute ca atare, atât cu ocazia evaluãrii îndeplinirii obiectivelor din Planul Naþional de Aderare, cât ºi cu ocazia reuniunilor desfãºurate la Bruxelles.

Din aceste considerente, vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil proiectului de Lege

privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2002 pentru recompensarea personalului Ministerului Apãrãrii Naþionale care a participat la activitãþile desfãºurate în cadrul procesului de aderare a României la NATO.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu, Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia a aprobat raport de mediere, pe care-l supune spre aprobare plenului Senatului.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã rog, luãri de cuvânt, intervenþii? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 180/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului militar din instituþiile publice de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Domnule secretar de stat Gheorghe Matache, Vã rog sã prezentaþi o sintezã!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin Memorandumul suplimentar încheiat cu Fondul Monetar Intarnaþional în data de 17 octombrie 2002, pentru personalul din sectorul bugetar, salarizat potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sistemul bugetar, precum ºi pentru cel salarizat potrivit Anexelor 2 ºi 3 la Legea nr 154 din 1998 privind sistemul de stabilire al salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã, a fost prevãzutã o creºtere salarialã, corelatã cu evoluþia estimatã a indicelui preþurilor de consum, acordatã în douã etape: prin ordonanþa de urgenþã a Guvernului este prevãzut mecanismul de acordare a creºterilor salariale în anul 2003 pentru personalul militar din instituþiile de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã astfel: cu 8% începând cu data de 1 ianuarie 2003 ºi cu 9%, începând cu data 1 octombrie 2003, faþã de nivelul din luna septembrie.

De asemenea, în scopul aplicãrii dispoziþiilor Hotãrârii Guvernului nr. 1.105 din 2002 privind stabilirea salariului de bazã minim brut pe þarã se prevede ºi majorarea coeficienþilor minimi ºi maximi pentru funcþiile de militari angajaþi pe bazã de contract, prevãzuþi în Anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar din instituþiile de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi acorda- rea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Faþã de cele prezentate a fost întocmit proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului militar din instituþiile de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil. Vã mulþumesc.

în anexa la raport ºi îl supune spre aprobare plenului Senatului.

Mulþumesc.

Dezbateri generale, dacã sunt, luãri de cuvânt? Domnul senator Feldman Alexandru. Vã ascultãm!

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu, aveþi cuvântul!

Comisiile au hotãrât sã adopte raport de mediere, fãrã propuneri de modificare a textului. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Nu avem. Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice.

Vã rog, domnule secretar de stat Bobiº!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În programul de mãsuri pentru intensificarea ºi accelerarea pregãtirii în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã, la punctul 10 se prevede ºi modificarea ºi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice. Prin noul proiect de act normativ propunem reglementãri referitoare, în principal, la declararea în prealabil a adunãrilor cu caracter sportiv internaþional, prevedere existentã ºi în majoritatea legislaþiilor celorlalte state occidentale. Proiectul actual prevede ºi înfiinþarea comisiilor de avizare a cererilor de declarare a adunãrilor publice, creându-se astfel posibilitatea ºi pentru alte autoritãþi publice sã participe la luarea deciziilor în acest sens.

Faþã de cele prezentate, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege, aºa cum este prevãzut în raportul comisiei de specialitate.

## Da, vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu prezintã raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

## Domnule preºedinte,

Comisia noastrã a hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã adopte raport de admitere, cu modificãrile prevãzute

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Proiectul de lege care ne este supus atenþiei, dincolo de intenþiile foarte bune, conþine o serie de reglementãri pe care nu putem sã nu le înregistrãm cu o motivatã îngrijorare.

În primul rând aº observa faptul cã art. 8, urmat de art. 9, nu face decât sã complice modalitatea de aprobare a manifestãrilor publice.

Dacã pânã acum organizatorii adunãrilor publice depun declaraþie scrisã la consiliul local, art. 8 prevede cã se înfiinþeazã o comisie de avizare. Se complicã ºi se creeazã o structurã birocraticã în plus, ceea ce excede, în mod normal, atribuþiile primarului ºi ale consiliului local. Nu numai cã se depune cerere la consiliul local ºi la primar, se depune o cerere ºi la unitãþile de jandarmi competente teritorial. În comisia de avizare este cuprinsã ºi instituþia Poliþiei ºi a Jandarmeriei.

Sunt mãsuri excesive, mãsuri care, repet, nu pot decât sã îngreuneze aprobarea pentru aceste adunãri publice.

Un lucru care trebuie sã ne dea serios de gândit sunt formulãrile de la art. 19 ºi art. 20 referitor la intervenþia în forþã. Aprobarea intervenþiei în forþã nu este necesarã în cazul în care asupra forþelor de ordine se exercitã violenþe. Este o formulare mult prea laxã, mult prea supusã aprecierii subiective ºi consecinþele pot fi dintre cele mai neplãcute. Art. 20 Ñ folosirea forþei se face numai dupã avertizarea ºi somarea participanþilor, la art. 20 paragraful 2 Ñ avertizarea ºi somarea nu sunt necesare în cazul în care asupra organelor de ordine se exercitã violenþe.

Se renunþã la niºte norme obligatorii referitor la avertizare ºi somare ºi se lasã la libera apreciere a conducãtorului grupei sau plutonului, unitãþii de jandarmi sau de poliþie a felului în care violenþa poate sã devinã într-adevãr un pericol real. A da ordin de intervenþie în forþã fãrã avertizare ºi somare mi se pare cu totul ºi cu totul nemotivat ºi deschide calea unor grave abuzuri cu consecinþe dintre cele mai neplãcute.

Vã mulþumesc foarte mult pentru cuvântul dumneavoastrã.

Sigur, nu puteþi face amendament, dar se poate ridica problema la dezbateri generale. E cu totul altceva. ªi e corect.

Dacã mai sunt intervenþii, stimaþi colegi?

Vã precizez cã sunt 3 comisii care au dat aviz: Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru drepturile omului ºi minoritãþi, iar Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a elaborat raportul de fond.

Domnule senator Predescu, vã rog!

Textele la care s-a fãcut referire au fost examinate cu deosebitã atenþie de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi se regãsesc în forma amendatã. Observaþiile sunt de simplã impresie, nu sunt pe fondul necesar al reglementãrii.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã mai completaþi ceva, domnule preºedinte?

Foarte pe scurt. Jandarmii au competenþã în domeniul ordinii publice ºi era normal sã aparã ºi ei. De asemenea, aceste somaþii erau din Regulamentul vechi al Poliþiei. Vedeþi ºi statutul nou al poliþistului. Sistemul vechi de somaþii era ridicol. Astãzi, într-o lume modernã, nu mai existã. Se spune: ”Poliþia!Ò ºi, în al doilea rând, se... Este o adaptare a legilor internaþionale.

Domnul senator Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Colegul, desigur, s-a exprimat ca un literat, însã aici este, de fapt, o foarte subtilã problemã de drept. Aº îndrãzni sã spun cã, de fapt, este problema cardinalã a democraþiei ºi anume ecuaþia între autoritate, pe de-o parte Ñ ºi de unde grija statului apropo de autoritatea statului, cã statul care nu are grijã de autoritatea sa nu mai este stat Ñ ºi, pe de altã parte, drepturile, libertãþile, deci geografia umanã.

Textul, aºa cum a spus colegul Predescu, a fost gândit foarte mult. Este vorba Ñ v-aº ruga domnilor colegi sã ne urmãriþi Ñ nu de o intervenþie _tale quale,_ cum spunem noi, ci, într-o anumitã situaþie, atunci când este vorba de degenerare. Ceea ce este acolo nu mai este ceea ce s-a spus. Când oamenii încep sã se ciomãgeascã, atunci, în numele cui, gãrzile republicii, adicã forþele de ordine, aºteaptã sã se termine ciomãgeala? Ñ dacã-mi este permisã o asemenea expresie. Nu. Tocmai în numele democraþiei, autoritãþii ºi a drepturilor omului ele trebuie sã intervinã.

Vã mulþumesc.

Cu 73 de voturi pentru, 34 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 169/2002 pentru completarea art. 58 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Domnule secretar de stat Bobiº, vã rog!

## Mulþumesc.

Invitarea României de a adera la structurile euroatlantice impune armonizarea organizãrii Serviciului de Informaþii Externe la noile cerinþe de securitate, fapt ce a determinat promovarea în funcþii de conducere a unor ofiþeri tineri, specialiºti în domeniul informaþiilor externe, dar care nu au gradele corespunzãtoare funcþiilor pe care le ocupã, astfel cã sunt situaþii în care aceste cadre cu grad de colonel au în subordine generali.

Pentru înlãturarea acestei discordanþe se propune ca stagiul în gradul de colonel la Serviciul de Informaþii Externe sã coboare de la 3 ani la 2 ani. Aceastã mãsurã a fost acceptatã de dumneavoastrã ºi în cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

În consecinþã, vã rugãm sã fiþi de acord cu proiectul de lege pe care îl supunem aprobãrii dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Sergiu Nicolaescu,

Vã rog, raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Cu unanimitate de voturi, comisia avizeazã favorabil acest proiect de lege pe care îl supune spre aprobare plenului Senatului.

Vã rog, dacã sunt intervenþii? Domnul senator Szab—.

Vã mulþumesc. Înþeleg cã s-au lãmurit lucrurile. Stimaþi colegi,

Observaþi cã în anexã sunt foarte multe intervenþii ale comisiilor, deci texte modificate.

Sunteþi de acord cu ele, domnule secretar de stat ?

De acord cu amendamentele din raport.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul secretar de stat, în motivaþia Domniei sale, a adus în faþa noastrã un argument care nu mi se pare extrem de nimerit. Cu alte cuvinte, dacã existã generali care sunt în subordinea unor colonei, atunci ceva nu este în regulã în cadrul serviciului. Admit teza conform cãreia s-ar putea reduce Ñ ºi asta este, de fapt, substanþa actului normativ pe care îl discutãm Ñ deci admit aceastã chestiune privitoare la reducerea stagiului în serviciile speciale în care se pare cã problema managementului resurselor umane încã se confruntã cu subiectul urmãtor: inteligenþa, talentul ºi pregãtirea au în faþã o inerþie care însã se bazeazã pe stagii ºi grade care mai au încã pânã la pensie. Cu aceastã observaþie pe care o am de fãcut, referitor la argumentaþia domnului secretar de stat, sunt în favoarea proiectului de lege, dar nu pentru cã ar fi aceasta cauza. Aceea este o deficienþã a serviciilor care se cade a fi corectatã. Avem mijloace legale la îndemânã pentru aceasta.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc.

Acceptãm admiterea dumneavoastrã ºi suplimentarea. Vã rog, dacã mai sunt intervenþii? Nu avem amendamente, stimaþi colegi.

Legea are caracter organic.

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice.

Iniþiatorul, domnul senator Pruteanu, poftiþi la pupitru! Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, domnul vicepreºedinte Zanc, vã rog sã luaþi loc la pupitrul comisiei.

Rog iniþiatorul, dacã doreºte, sã ne spunã câteva lucruri legat de raportul care s-a fãcut. Este vorba despre o reexaminare la 3 articole, reexaminare la solicitarea Preºedintelui României.

Vã ascultãm, domnule senator Pruteanu!

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am citit cu toatã atenþia ºi cu marele respect cuvenit solicitarea de reexaminare venitã din partea Preºedinþiei, semnatã de Preºedintele Ion Iliescu. Am meditat asupra ei ºi doresc sã informez plenul direct, în legãturã cu aceastã solicitare, cu felul în care s-a exprimat Preºedintele Ion Iliescu într-o declaraþie publicã, consemnatã ca atare, în ziua de 22 octombrie 2002.

Domnia sa spunea: ”Înainte de a se face comentarii ºi de a se lansa tot felul de idei mai binevoitoare sau mai rãuvoitoare, vã rugãm sã citiþi textul legii sã vedeþi ce discrepanþã enormã este între interpretãrile care s-au dat, deseori foarte rãutãcioase, ºi conþinutul legii care este o lege foarte pertinentãÒ. Am citat din declaraþia Preºedintelui Iliescu care continuã, citez: ”Acolo Ñ adicã în lege Ñ spune un lucru foarte pertinent. Pentru omul de rând sã fie accesibile ºi textele filmelor, ºi ale produselor, ºi ale reclamelor la produse, ºi ale instrucþiunilor de utilizare a produselor. Asta e tot ce conþine acest proiect de legeÒ Ñ am încheiat citatul din opiniile exprimate într-o declaraþie de Preºedintele Iliescu în 22 octombrie.

În cererea de reexaminare sunt 2 aspecte principale: unul vizând introducerea ca excepþie a unor termeni sportivi...

Vã rog, domnule senator Vornicu, dacã doriþi sã faceþi o ºedinþã...

Vã ascultãm, domnule senator! Ne scuzaþi!

Pot continua?

Vã ascultãm!

Sunt douã puncte în solicitarea Preºedinþiei: unul privind introducerea, într-un articol care conþine excepþiile, ºi a termenilor sportivi, în mãsura în care Ñ precizez încã o datã Ñ ei apar în texte publicitare, obiecþie sau sugestie pe care eu am primit-o fãrã nici un fel de rezervã ºi, de asemenea, a fost însuºitã ºi de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Cealaltã sugestie prezidenþialã, cealaltã sugestie venitã de la Cotroceni era aceea de a se elimina sancþiunile. Mãrturisesc cã aceastã sugestie, în forma aceasta foarte ferm formulatã, mi-a creat perplexitate. Nu am reuºit nici pânã astãzi, când vã vorbesc, sã înþeleg cum va putea funcþiona aceastã lege despre care Preºedintele Iliescu se exprima cã este foarte pertinentã ºi cã cere un lucru de bun-simþ, ca oamenii sã înþeleagã mesajele publicitare, cum va putea ea funcþiona fãrã sancþiuni.

Eu propusesem comisiei un compromis, în sensul politic al cuvântului, ºi anume: între voinþa Senatului, cu amenzi de la avertisment sau, sã spunem, de la 1 milion ºi pânã la 50 cât este actualmente, în funcþie, fireºte, de gravitatea situaþiei, între aceastã soluþie ºi sugestia prezidenþialã o sã facem un fel de medie, o medie cu respectul cuvenit Preºedinþiei, o medie în ghilimele, putem sã reducem la jumãtate sau la sfert aceste amenzi, adicã cea mai micã sã fie în jur de 250.000, cea mai mare sã fie de 10 milioane, sã spunem. Dar a ciunti complet legea, eliminând art. 8 ºi 9 care conþin prevederile referitoare la sancþiuni ºi a lãsa numai primele articole care au un ton tipic de lege, acel ton imperativ Ñ ”trebuie sã...Ò, ”se va face aºa...Ò, ”este obligatoriu sã...ÒÑ mi se pare ciudat pentru cã în felul acesta articolele prime care rãmân neatinse, conform Constituþiei nu putem umbla la ele, capãtã aerul doar al unor recomandãri, al unor pãreri, al unor... ºi deci toatã legea devine un fel de eseu, încât mã întreb cu toatã francheþea, fãrã nici o glumã, dacã Parlamentul poate emite un asemenea act legislativ, dacã el e conform cu demnitatea Parlamentului ºi cu rigoarea unui parlament care nu emite eseuri, sau articole de gramaticã, sau opinii, ci emite legi, iar aceastã lege este o lege care intenþioneazã sã modifice, într-o anumitã mãsurã, realitatea conform cerinþelor ei.

Vã mulþumesc, domnul senator. S-a înþeles. Deja repetaþi.

Un singur minut mai am. Mai e o problemã: legea aceasta bate ºi în zona Harghita-Covasna unde, în anumite locuri, foarte multe mesaje sunt numai în ungureºte, ceea ce nu este nici politicos, nici civilizat, nici european.

Vã rog deci sã þineþi cont de sugestia aceasta, sã o votãm cu amenzi mici, simbolice, dar amenzi. Vã mulþumesc pentru atenþie.

ªi eu vã mulþumesc. Domnule senator,

Are un singur inconvenient propunerea dumneavoastrã, înseamnã retrimiterea la comisie ºi introduse amendamente de reducere a amenzilor ºi atunci se discutã în contradictoriu. Dacã în calitate de iniþiator mergeþi pe aceastã formulã, puteþi cere retrimiterea la comisie, înainte de a supune votului.

Are cuvântul domnul vicepreºedinte Grigore Zanc, raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum se procedeazã în cazul retrimiterii cu observaþiile de rigoare de la nivelul Preºedintelui, am luat în discuþie cele douã sugestii fãcute ºi, în cadrul comisiei, am fost de acord cã sancþiunile în cazul de faþã, aºa cum recomandã Preºedintele ºi aºa cum a susþinut foarte pertinent ºi foarte bine argumentat consilierul prezidenþial, pot sã fie ºi trebuie sã fie în cazul de faþã eliminate, tocmai pentru a nu cãdea în derizoriu ºi tocmai pentru ca aceastã lege sã devinã un element de referinþã în conduita utilizãrii ºi protejãrii limbii române.

Ca urmare, aceastã propunere a fost votatã de majoritatea membrilor comisiei, din 9 prezenþi, 6 au votat pentru, au fost douã voturi împotrivã ºi o abþinere.

Deci vã supunem atenþiei ºi vã rog sã fiþi de acord cu propunerea comisiei ca aceste observaþii ale Preºedintelui sã fie rezolvate în sensul eliminãrii sancþiunilor ºi respectiv a includerii ”La excepþiiÒ a termenilor sportivi care sunt preluaþi din limbile strãine ºi utilizaþi ca atare. Mulþumesc.

Un minut, domnule preºedinte! Vã rog mult, domnule preºedinte!

Numai o secundã! Nu v-am dat cuvântul. Vã dau cuvântul, aveþi rãbdare!

Domnule Zanc,

Am înþeles cã în þãrile din jur sunt sancþiuni.

## **Domnul Grigore Zanc:**

În unele da, în altele nu.

În care nu sunt?

Este un neadevãr ceea ce aþi spus, un neadevãr!

Domnule preºedinte, daþi-mi voie...

Numai o secundã!

Domnule senator Pruteanu,

Aþi fi de acord cu retrimiterea la comisie sã studiaþi tot acest documentar?

Da, da, da...

Da, dar mã tem cã se va întâmpla acelaºi lucru.

Aici nu este vorba de temere pentru cã judecã plenul Senatului. Pentru a putea lua în discuþie, în raport trebuie incluse amendamente, altele decât cele pe care le propune comisia, chiar dacã se resping.

Deci solicitaþi retrimiterea la comisie?

Domnule preºedinte,...

Nu mai aveþi cuvântul. Iniþiatorul solicitã retrimiterea la comisie. Cine este pentru? Vã rog sã votaþi!

Daþi-mi voie, domnule preºedinte, un minut, vã rog! Un minut!

Aveþi un minut. Vã rog!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Reamintesc colegilor care a fost voinþa Parlamentului de-a lungul discutãrii acestei legi: primul vot în Senat a fost un vot Ñ cifrele vor fi din memorie Ñ aproximativ 65 pentru, 30 împotrivã, votul la Camera Deputaþilor a fost aproximativ 220 pentru, 20 împotrivã. Ultima oarã, votul a fost aproximativ 120 pentru, circa 20 împotrivã. Nu spune aceasta ceva despre voinþa realã a Parlamentului? Poate fi aceasta întoarsã prin observaþiile unor consilieri? Nu e vorba de voinþa Preºedintelui. Voinþa spontanã ºi primarã a Preºedintelui aþi ascultat-o în declaraþia din 22 octombrie.

S-a înþeles. Vã rog sã pãstraþi liniºte!

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi o chestiune de procedurã. Dacã aveþi amabilitatea, înainte de a supune la vot trimiterea la comisie Ñ ºi dacã-mi permiteþi într-o frazã sã argumentez Ñ pentru cã domnul coleg Pruteanu, care este scriitor, om în sfera literelor, a vorbit pe larg despre dreptul comparat, noi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în toatã procedura parlamentarã, am fost ocoliþi. Mi se pare cã ar fi cazul sã...

O vom trimite ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Aceasta am vrut sã vã rog. Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

La propunerea iniþiatorului, retrimitem la comisie pentru examinare ºi va da aviz ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog sã votaþi retrimiterea la comisie.

Dar aceastã propunere a fost în comisie ºi s-a...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a aprobat cu 54 de voturi pentru, 42 voturi împotrivã ºi o abþinere.

## Vã mulþumesc.

Vã rog liste pentru grupurile parlamentare.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaþiilor judeþene pentru tineret ºi a municipiului Bucureºti ºi al Fundaþiei Naþionale pentru Tineret. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnule secretar de stat, vã rog, foarte pe scurt!

## **Domnul Mario Constantin Ruse** _Ñ secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Fãrã a interveni pe o discuþie pe fond, permiteþi-mi sã cer reexaminarea raportului pentru cel puþin 3 motive la prima citire a raportului, abia ajuns la noi, ºi anume, la art. 59 cu 1, pe textul adoptat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, se revine în formulare, se remenþioneazã Fundaþia Naþionalã pentru Tineret, care nu mai apare în textul legii, deci nu are obiect; la art. 59 cu 3 existã cel puþin douã inadvertenþe ºi anume, se revine la sintagma fundaþiile de tineret, care ne trimite la Ordonanþa nr. 26/2000, pe când noi discutãm aici numai de fundaþiile judeþene pentru tineret, potrivit Legii nr. 146/2002 sau Decretului-lege nr. 150/1990 Ñ Fundaþiile pentru tineret. Deja schimbã întregul sens. Trebuie fãcutã cel puþin o corecþie aici, precum ºi faptul cã se reintegreazã în proprietatea publicã a statului, urmând sã fie administratã de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului anumite baze ºi nu este întotdeauna vorba de reintegrare, nu s-au avut în proprietatea statului aceste bunuri, deci trebuie folositã o altã terminologie. Mulþumesc.

Domnule secretar de stat,

Sunteþi de acord cu observaþiile Comisiei juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ?

Nu cu toate, pentru cã, cel puþin pe douã chestiuni, existã o altã soluþie propusã de cãtre Guvern. Nu am mandat pentru aceastã soluþie.

Am înþeles. Atunci vã pregãtiþi mai bine data viitoare la comisie, la Camera Deputaþilor. Domnule Ion Predescu, Vã rog sã prezentaþi raportul!

## Domnule preºedinte,

Am discutat ºi înainte de începerea dezbaterilor cu domnul secretar de stat. Dânsul n-a fost la comisie, a fost altcineva ºi n-au fãcut observaþii la amendamentele ºi eliminãrile de texte din ordonanþã fãcute de comisie.

Vã amintiþi cã aceastã lege a fost dezbãtutã o perioadã îndelungatã la comisia noastrã. Venise de la Camera Deputaþilor într-o cu totul altã formã.

Am constatat cã ordonanþa de care s-a ocupat Ministerul Tineretului ºi Sportului prezintã modificãri de fond, de pe poziþia unei alte concepþii în reglementare, motiv pentru care noi n-am acceptat numeroase texte, pentru cã nu se conciliazã cu restul reglementãrii.

În aceastã situaþie, sã nu se spunã cã n-au avut posibilitatea de a-ºi susþine punctul de vedere, de a promova textele ordonanþei aºa cum sunt scrise în aceasta. Vã rog sã acceptaþi cererea solicitatã cu care ne declarãm ºi noi de acord, în ultimã instanþã, sã reexaminãm proiectul comparativ cu legea în întregime, cu condiþia sã vinã domnul secretar de stat la comisie. Dacã nu vine, îl sancþionãm.

Domnule secretar de stat,

Rãspundeþi numai la întrebare: sunteþi de acord cu propunerea?

De acord.

Deci am fost la Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport în aceeaºi secvenþã, în care secvenþã se discuta ºi la comisia dumneavoastrã, dânºii au fãcut o invitaþie oficialã, iar formularea pe ordonanþa Guvernului este un produs rezultant al mai multor ministere care au colaborat...

Deci, repet, nu ne justificaþi, cã ne rãpiþi timpul de pomanã. Nu aþi ºtiut sã fundamentaþi ºi nu ne spuneþi nouã cã trebuie sã le corelãm.

De acord, da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dar sã nu reproºaþi Senatului cã vã întârzie lucrãrile. S-a solicitat din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri retrimiterea în vederea reexaminãrii.

Cine este pentru? Vã rog sã votaþi!

Nu veniþi cu justificãri, cã nu vã prezentaþi ºi nu vã faceþi lecþiile.

98 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã, 4 abþineri. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Trecem la propunerea legislativã Ñ Legea muzeelor ºi colecþiilor publice.

Domnule ministru Rãzvan Theodorescu,

Vã rog sã luaþi loc!

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã Ñ domnul vicepreºedinte Grigore Zanc.

Numai o secundã, stimate colege ºi stimaþi colegi! Domnul senator Predescu, dacã þineþi o conferinþã cu colegii Ñ faceþi o alianþã, acolo? Ñ, vã rog frumos, vã rog sã luaþi loc!

Domnule ministru, vã ascultãm!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** _Ñ ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor colege ºi domnilor colegi!

Este un proiect de lege care este iniþiativa mea, ca senator, ºi care pune ordine, în sfârºit, zic eu ºi zic colaboratorii mei, în hãþiºul vechii legislaþii privitoare la muzee ºi la colecþiii publice. Este o lege care, din câte îmi dau seama din toate discuþiile care au avut loc, a fost bine primitã, stabileºte tipurile, clasificarea muzeelor ºi colecþiilor, finanþarea muzeelor ºi colecþiilor, felul în care funcþioneazã, ce instituþii ºi organisme au atribuþii în acest domeniu ºi, mai ales în momentul de faþã, în legãturã cu punerea noastrã în acord cu toatã legislaþia europeanã privitoare la patrimoniul mobil, în cadrul stabilit pe plan european, noi reuºim sã arãtãm care este locul nostru, specificul nostru. Mi se pare cã este Ñ nu cred cã iniþiativa celui care vorbeºte Ñ o lege necesarã, care completeazã cumva legi apãrute, în ultimul timp, din iniþiativa ministerului sau a unor colegi ai noºtri parlamentari.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 187/30.XII.2002

Mulþumesc foarte mult. Domnul vicepreºedinte Zanc prezintã raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Domnule preºedinte, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Comisia a analizat proiectul de lege, care are ºi avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, a Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Comisia a adoptat ºi a dat raport favorabil pentru acest proiect de lege, cu amendamente care se gãsesc în anexã, amendamente pe care, de altfel, în majoritate, iniþiatorul ºi le-a însuºit. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Precizez cã este vorba de foarte mici diferenþe între text, mai exact este vorba de introducerea sintagmei ”în scopul cunoaºteriiÒ, faþã de sintagma ”în scopul studieriiÒ din textul iniþial. Restul este asemãnãtor ºi curge.

S-a preluat în amendamentul admis, ”în scopul cunoaºteriiÒ. Haideþi sã nu ridicãm... Uitaþi-vã în amendamentul admis.

Deci, a fost acceptat.

Aºadar, s-a acceptat.

Bun. Vã mulþumesc foarte mult. Stimate colege ºi stimaþi colegi, Dezbateri generale, luãri de cuvânt dacã sunt? Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã spun doar câteva cuvinte. Este, într-adevãr, o lege necesarã, este o lege care reglementeazã, într-un mod destul de aproape de nevoi, problema muzeelor ºi colecþiilor publice, este o lege care deschide calea ºi pentru muzeele ºi colecþiile particulare, ceea ce îi asigurã ºi modernitatea ºi europenismul. Cu puþine lucruri care mai trebuie adãugate ºi, dacã plenul Senatului va fi de acord, doar cu amplasarea unor termeni în cadrul legii, legea este bunã ºi poate fi apreciatã ca atare. Mã refer la forma care a ieºit din Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. Vom discuta pe parcurs restul problemelor.

Mulþumesc.

Acesta este acceptat, numai cele neacceptate.

S-a acceptat, domnul senator Constantinescu. Nu-i nici o problemã.

Bun.

Stimate colege ºi stimaþi colegi, Vã rog sã aveþi rãbdare!

Acceptat, pentru cã a fost mai bun decât al nostru. Simplu!

La art. 3 dacã sunt intervenþii? Domnul senator Radu Alexandru.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Stimate colege ºi stimaþi colegi,

În primul rând, comisia meritã felicitãri, s-a lucrat serios, vedeþi multitudinea de amendamente cu care înþeleg, domnule ministru, cã sunteþi de acord, da?

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mã adresez iniþiatorului, ca o autoritate recunoscutã în domeniu ºi bãnuiesc cã aveþi în faþã, domnule senator, textul.

Chiar doresc sã mulþumesc comisiei pentru felul în care am colaborat. ªi colaboratorii mei au colaborat cu comisia. Este o lege care închide arcul legislativ referitor la patrimoniu, e foarte importantã pentru noi ºi în 2 ani am reuºit sã realizãm acest lucru, cu tot sprijinul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. ªi e prima lege, dupã 1948, cum bine remarcã secretarul de stat Ioan Opriº.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Avem ºi amendamente respinse. Poate colegii insistã pe cele pe fond.

La art. 2, dacã se mai menþine intervenþia? Înþeleg cã nu, da?

Vã rog, domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Da.

Amendamentul pe care îl propun nu urmãreºte decât o altã reorganizare pe paliere, care mi se par total distincte, funcþiile principale ale muzeului. Adicã, o primã raþiune nu poate fi decât constituirea, conservarea ºi restaurarea patrimoniului. Palierul urmãtor: evidenþa, protejarea, cercetarea ºi dezvoltarea patrimoniului muzeal. Sunt aceleaºi funcþii repartizate pe douã paliere distincte, care disting ºi activitãþile care se desfãºoarã în cadrul muzeului.

Aveþi perfectã dreptate.

Vã mulþumesc.

De acord, comisia?

Dacã iniþiatorul e de acord, sunt ºi eu de acord.

Deci, la art. 3, în locul art. 3 propus de comisie, înþeleg cã se acceptã art. 3 propus la amendamentul iniþial.

Domnul senator Radu Alexandru, hai sã nu pierdem timpul!

Ori la lit. a) ºi b), care sunt depuse.

Deci, vreau sã notez exact: comisia a propus un art. 3 în care modificã lit. c). Aºadar, lit. a) ºi b) sunt preluate din textul iniþial ºi a fãcut o propunere la lit. c). Domnul senator Radu Alexandru propune Ñ ce anume? Reformularea lit. c)?

Nu, la lit. a) ºi b) Ñ reformularea ordinii funcþiilor. Este amendament depus în scris, domnule preºedinte, ºi nu vreau sã mai reþin. Pot sã depun, dacã e nevoie...

Nu, nu, nu e nevoie, pentru cã trebuie sã votãm.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Acceptã ºi comisia. Deci,

- 4 abþineri.

La art. 8, dacã se mai menþine...

Vã rog, vã rog, domnul senator Radu Alexandru.

Domnule preºedinte,

La art. 8 susþin punctul de vedere al iniþiatorului, susþin formularea iniþiatorului ºi vã rog sã reþineþi, pornim de la muzee naþionale, pânã la muzee locale. Ca atare, mi se pare mult mai adecvat sã vorbim de ”bunuri cu valoare deosebitã sau excepþionalãÒ ºi sã nu ne restrângem doar la ”bunuri cu valoare excepþionalãÒ. Altfel, jumãtate din muzee nu ºi-ar mai avea rostul. Deci, ”bunuri deosebiteÒ...

Deci, formula propusã de iniþiator. Comisia?

Noi am discutat ºi în comisie acest aspect ºi am cãzut de acord cã termenul ”deosebiteÒ nu este utilizat nici în terminologia europeanã ºi de aceea am rãmas numai la ”bunuri cu valoare excepþionalãÒ. Aºa este sintagma utilizatã peste tot.

Deci, diferenþa constã numai în acest cuvânt? În loc de ”deosebiteÒ Ñ ”excepþionaleÒ?

Atunci...

Urmãriþi-mã sã citesc. Art. 3: ”Funcþiile principale în muzee sunt constituirea, conservarea ºi restaurarea patrimoniului muzeal...Ò

Nu.

Domnule preºedinte,

Daþi-mi voie, ca sã meargã repede. Deci, rãmân, ”Funcþiile principale ale muzeului sunt: lit. a)...

Pãi, ce faceþi? O luaþi de la capãt? Eu vã citesc amendamentul. Lãsaþi-o-n-colo, domnule senator! Vã citesc amendamentul.

Citiþi, vã rog frumos, vã ascult!

Am spus: ”a) Ñ constituirea, conservarea ºi restaurarea patrimoniului muzeal; b) Ñ evidenþa, protejarea, cercetarea ºi dezvoltarea patrimoniului muzeal; c) Ñ punerea în valoare a patrimoniului în scopul cunoaºterii, educãrii, recreeriiÒ. Acesta este amendamentul dumneavoastrã. Domnul ministru l-a acceptat.

L-am acceptat.

## Domnule preºedinte,

Conform legislaþiei europene, este Directiva 93 a Uniunii Europene, nu mai existã decât piese de tezaur, deci, ”excepþionaleÒ, la clasare, bineînþeles, sau ”bunuri culturaleÒ. Nu existã aceastã formulã, ”deosebiteÒ, pe care noi o aveam înainte. Deci, nu mai intrã în congruenþã cu formula europeanã. Asta-i tot!

Aºadar, sunteþi de acord, da?

Da.

La art. 13, dacã mai sunt intervenþii? Domnul senator Radu Alexandru.

La art. 13, dacã îl aveþi în faþã, domnule senator, mã adresez dumneavoastrã, ca iniþiator, nu este decât o chestiune de formulare, de acord gramatical: ”Muzeele ºi colecþiile publice de importanþã naþionalã sunt muzeele ºi colecþiile...Ò

Da.

Nu. Pãi, aici scrie ”...sunt muzee ºi colecþii...Ò

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 187/30.XII.2002

”...publice...Ò

Nu, nu, articulat.

”...muzeele ºi colecþiile...Ò

E corect, domnul senator.

Nu înþeleg, domnule senator. ”Muzeele ºi colecþiile ... sunt muzee ºi colecþii...Ò

”Muzeele ºi colecþiile publice de importanþã naþionalã sunt muzeele ºi colecþiile publice...Ò, deci, acord între rândul întâi ºi rândul doi.

Nu, nu, e bine aºa cum a formulat comisia.

Nu. De ce?

Deci: ”Muzeele ºi colecþiile...Ò sunt acele ”muzee ºi colecþii care...Ò

Eu v-aº ruga sã aveþi în vedere cã am discutat în comisie foarte serios aceste lucruri, cã am judecat aceste lucruri ºi toate observaþiile acestea sunt fãcute ulterior ºi dacã aici luãm fiecare articol, fiecare termen, dacã este articulat sau nu, mi se pare cã nu mai terminãm toatã ziua de astãzi.

Domnul senator, eu vã formulez...

Sunt formulãri venite dupã votul comisiei.

De acord. Am dreptul sã le fac?

Bun.

Deci, eu vã semnalez cã nu este corect. Atâta tot! Îmi fac datoria ºi vã mai semnalez cã particula ”suntÒ trebuie sã iasã. A rãmas din vechiul text al iniþiatorului ºi nu mai are nici un rost aici. Aºadar, ”...care deþin în patrimoniul lor muzeal bunuri cu valoare excepþionalãÒ. Fãrã ”suntÒ, domnul senator.

Mãi, Radu, mãi, dar sunt acele muzee ºi colecþii care... Este corect!

Sunt acelea...

Da, e bine aºa.

Acordul între formularea din rândul întâi ºi rândul doi.

Da.

Bine. Spre deosebire de dumneavoastrã, nu-mi sunã bine. ”Muzeele ºi colecþiile publice de importanþã naþionalã sunt muzee ºi colecþii publice de drept privatÒ.

Nu este corect.

Ba e corect.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Suntem la art. 13, avem o formulare a iniþiatorului ºi eu zic cã interpretarea este corectã. Deci: ”...este acel muzeu care...Ò. Asta-i problema!

Nu, nu înþeleg.

De acord? Supun totuºi votului dumneavoastrã art. 13 în formularea propusã de iniþiator. Vã rog sã votaþi! De acord cu 51 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

La art. 16 dacã aveþi intervenþii? Vã rog!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

La art. 16 este vorba de...

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Vreþi sã mergem mai repede sau nu vreþi? Dacã faceþi gãlãgie, nu se poate aºa ceva. Vã ascultãm, domnule senator!

Bãiatul de acolo este un bãiat bun. Asta este!

Eu am o rugãminte, dacã îmi permiteþi.

Vã rog!

Domnule senator,

Vã propun un amendament în care aprobarea de funcþionare ºi acreditarea pentru muzee Ñ repet, de la cele naþionale pânã la cele locale Ñ sã nu fie toate centralizate în grija Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi, la nivel teritorial sã se obþinã aprobare de la direcþiile judeþene de culturã ºi artã. Un muzeu local, un muzeu comunal nu trebuie sã se adreseze Ministerului Culturii ºi Cultelor, ci poate rezolva prin instituþiile abilitate pe plan local.

Domnule coleg,

Mã opun categoric acestei viziuni pe care o propuneþi. Nu pot, dintr-un motiv foarte limpede: instituþia de stat care coordoneazã reþeaua muzeisticã, în ciuda descentralizãrii, sau tocmai pentru a-l sprijini mai bine pe metodologie, teorie ºi aºa mai departe, este Ministerul Culturii ºi Cultelor, la noi ºi pretutindeni unde existã asemenea ministere. Altfel, asistãm la suprapuneri, asistãm la tot soiul de criterii variabile de la o zonã la altã zonã.

Personal, ca iniþiator, nu pot accepta aceastã propunere.

Un singur cuvânt, dacã îmi mai îngãduiþi, chiar un singur cuvânt.

Domnule ministru,

V-am ascultat, la Legea bugetului de stat, cu câtã insistenþã aþi pledat pentru descentralizare. Chiar dacã nu eram de acord asupra felului punctual în care doreaþi sã aplicaþi descentralizarea, de data asta, vorbesc de Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi vorbesc de unitãþi din structura Ministerului Culturii ºi Cultelor, care, pe plan local, administreazã problemele culturale. De ce fiecare muzeu local sã ajungã sã depindã de o aprobare a ministerului?

Acreditarea, aici e vorba de acreditare. Deci, este vorba de acceptarea acestei unitãþi cu profilul sãu ºtiinþific. Pledam, acolo, din punct de vedere al bugetului, al iniþiativei locale, dar tocmai acest lucru rãmâne unui minister, cum va fi ºi pentru teatre ºi pentru... Aceastã orientare generalã metodologicã, ca sã folosesc un termen rebarbativ,...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. Supunem la vot.

## **Domnul George Mihail Pruteanu**

**:**

Domnule preºedinte, Vã rog sã-mi acordaþi cuvântul!

Aþi fãcut amendament aici?

Nu, dar este vorba de o corectitudine gramaticalã la alin. 4 de la art. 16: ”Acreditarea muzeelor ºi colecþiilor...Ò

Stimate coleg,

Deci, dacã este o treabã gramaticalã, o sã rugãm sã se facã ulterior corecturile, sã vadã cineva legea cu atenþie.

”Acreditarea muzeelor ºi colecþiilor se aprobã (fãrã virgulã)...

Fãrã virgulã, evident.

S-a înþeles.

Deci, o sã avem în vedere toatã legea, o mai vedem încã o datã. Sunt câteva dezacorduri.

ªi folosesc prilejul Ñ iertaþi-mã, domnule preºedinte! Ñ, pentru cã domnul senator Pruteanu de mai multe ori mi-a ridicat o chestiune ºi public, ”Ministerul Culturii ºi CultelorÒ, am cerut unui _sanhedrin_ de specialiºti, care miau spus cã este corect, pânã la urmã, domnule senator, sã folosim aceasta ºi nu ”Ministerul Culturii ºi al CultelorÒ. Am fãcut o parantezã, fiindcã domnul senator a ridicat aceastã chestiune.

Domnul ministru, vã mulþumesc.

Dacã vreþi sã aveþi câºtig de cauzã, vã rog eu, concentraþi-vã puþin, colegii sunt un pic obosiþi...

Trebuia sã-i spun acest lucru, nu puteam...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

...colegii sunt un pic obosiþi. Dupã aceea, discutaþi, dacã vreþi, la mine, în birou, mergem acolo ºi vom purta o discuþie pe tema aceasta.

Deci, la art. 16

Nu.

...propunerea domnului senator Radu Alexandru, respinsã de iniþiator ºi de comisie. Vã rog sã votaþi! Respinsã cu 92 de voturi împotrivã, 6 voturi pentru ºi o abþinere.

La art. 19, dacã mai susþineþi, domnul senator Radu Alexandru? Vã rog?

Este vorba de contestarea ordinului ministrului culturii ºi cultelor de desfiinþare a muzeelor ºi mi se pare absolut firesc ca aceastã contestare sã fie adresatã Comisiei Naþionale a Muzeelor ºi Cultelor ºi nu ministerului. Nu pot sã fac contestare exact la cel care dã dispoziþia de închidere a muzeului, de desfiinþare a muzeului.

Teoretic, aveþi dreptate, atâta tot. Comisia este o comisie consultativã a ministerului.

Domnul ministru, atâta vreme...

Acceptãm.

Nu acceptãm, domnul ministru.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,...

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 187/30.XII.2002

Doar din punct de vedere al procedurii, pentru cã nu a trecut, înþeleg, prin comisie.

Acelaºi lucru pentru domnul senator Radu Alexandru, care are o experienþã bogatã. Deci, vorbiþi ºi vã adresaþi cãtre salã.

Domnul ministru,

Vã rog eu foarte mult. Dacã vreþi, contestãm la Preºedinþie. Nu poþi sã faci o contestaþie la un organ consultativ. Nu am sã trimit la un organ consultativ o decizie a Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Domnule preºedinte,

Dar nici nu poþi sã faci contestaþie celui care a luat decizia de închidere a muzeului...

Nu se poate.

Cum sã nu poþi, domnul Radu? Cum sã nu poþi, domnule senator? Pãi, dar eu vin ºi contest.

Mã adresez unui arbitru, mã adresez unei terþe pãrþi.

Aici ne-am consultat ºi cu juriºtii ºi cu Consiliul...

Comisia e consultativã, într-adevãr. Nu aº fi avut nimic contra, dar comisia este consultativã. Aº fi fost bucuros, eu sau succesorii mei, sã nu se ocupe de aceasta.

Deci, supun totuºi la vot acest art. 19, propunerea domnului senator Radu Alexandru. Votând ”nuÒ, înseamnã cã nu suntem de acord cu el. Vã rog sã votaþi!

Respinsã cu 92 de voturi împotrivã, 10 voturi pentru, douã abþineri.

La art. 22 dacã mai interveniþi, domnul senator?

La art. 22 este vorba de Direcþia generalã judeþeanã. Aºa cum este formulat, nu are nici un sens, nu se poate vorbi de Direcþia pentru culturã, culte ºi patrimoniu cultural naþional judeþean. Deci, propun ca ”judeþeanÒ sã vinã dupã Direcþia generalã, pe de o parte.

Aþi gãsit, domnul senator?

Înþeleg cã ”judeþeanÒ este atributul fiecãrei direcþii.

Domnul ministru,

Dacã vorbiþi fãrã sã vã dau cuvântul, nu ajugem nicãieri.

Da, domnul preºedinte, aveþi dreptate, suntem puþin obosiþi. Aºadar, susþin exact punctul de vedere al iniþiatorului. Susþin punctul dumneavoastrã de vedere, domnule ministru!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Iar la finalul punctului 3, ”...cu excepþia situaþiilor... în care obligaþia respectivã a devenit imposibil de executat, pentru cauze neimputabile moºtenitorilorÒ. ”...pentru cauze neimputabile...Ò este prea general ºi nu se referã la cei care, realmente, pot fi consideraþi în culpã faþã de termen.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Aici nu are dreptate...

Nu are nici înainte, nici aici.

Este o formulã clasicã, juridicã. Îmi retrag amendamentul. Dar, la punctul anterior, îmi susþin amendamentul.

Nu-l putem accepta.

Nu sunteþi de acord. Comisia?

Nu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci, comisia ºi ministerul nu sunt de acord, numai domnul senator Predescu.

La art. 24 dacã mai existã vreo intervenþie? Înþeleg cã nu mai existã.

La art. 27...

Stimate colege ºi stimaþi colegi, vã rog!

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Este, domnule preºedinte. La art. 24 este un amendament.

Iertaþi-mã!

Stimate coleg, Am întrebat, vã rog, la art. 24.

Deci, la art. 24 completarea cu alin. 2: ”Personalul de specialitate al muzeelor ºi colecþiilor cuprinde funcþiile de muzeograf, cercetãtor, conservator, restaurator, tehnician de muzeu. Aºadar, este vorba de amplasarea, dupã ”muzeografÒ, a funcþiei de ”cercetãtorÒ. Asta este diferenþa faþã de forma care a ieºit din comisie. Este vorba despre importanþa fiecãreia din funcþii, în relaþie cu activitatea pe care o desfãºoarã specialistul respectiv în cadrul instituþiei.

Domnule, scuzaþi-mã! Existã lege care prevede funcþiile pentru toate instituþiile statului. Existã o lege care spune, la început, Ministerul Justiþiei Ñ consilier, la medicinã Ñ profesor primar, medic cutare, la muzee... Deci, sunt legi speciale care sunt aprobate, sunt în vigoare. De ce trebuie sã se prevadã aici ”Personalul de specialitate cuprinde muzeograf, cercetãtor...Ò? Avem legi pentru asta, avem statele de funcþiuni care sunt la Ministerul Finanþelor Publice.

Domnule ministru,

Vã rog sã daþi un rãspuns!

Existã lege, de la un capãt la altul, pentru toate funcþiile ºi specialitãþile din România.

Nu sunt jurist, nu-mi dau seama cum trebuie, dar în orice lege, dupã pãrerea mea Ñ repet, o spun ca specialist în domeniul artei ºi nu în cel juridic Ñ, trebuie sã se spunã care sunt funcþiile. ªi, într-adevãr, e corect. Dacã am înþeles, singurul lucru pe care îl reclamã domnul senator este ordinea. ªi, într-adevãr, dupã ”muzeografÒ trebuie sã fie ”cercetãtorÒ, faþã de ce am spus noi.

Principiul celãlalt, pui sau nu pui, îl hotãrãsc juriºtii. Dupã mine, este logic sã pui Ñ ºi cred cã e ºi pãrerea comisiei Ñ ceea ce lucreazã într-un muzeu.

Vã rog sã votaþi! Toatã lumea e de acord, votãm cu ”daÒ, introducem amendamentul respins al domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, 19 voturi împotrivã ºi o abþinere.

La art. 30 dacã mai existã intervenþii?

La art. 30, domnule senator, vã propun lit. b) ºi c), strânse într-un singur articol: ”Avizeazã normele metodologice ºi criteriile de acreditare a muzeelor ºi colecþiilor publiceÒ. Deci: ”Avizeazã normele metodologice ºi criteriile de acreditare...Ò.

Aºadar, nu ”elaboreazãÒ, ci ”avizeazãÒ.

Nu. ”Avizeazã...Ò erau amândouã ºi repetã acelaºi lucru, ºi la lit. b), ºi la lit. c). Propun: ”Avizeazã normele metodologice ºi criteriile de acreditare...Ò. Este o formulare mai concisã, care nu modificã cu nimic sensul.

Vã rog, iniþiatorul?

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Mã rog, eu credeam cã este mai nuanþat sã avizezi normele metodologice ºi, dupã aceea, sã avizezi criteriile de acreditare. Sunt totuºi douã lucruri diferite. Nu le-aº amesteca totuºi. Nu vãd de ce ele nu ar putea sã rãmânã. Aici nu este o chestiune stilisticã, domnul senator.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

S-a înþeles.

Domnul vicepreºedinte Zanc, de acord, da?

De acord.

Acestea sunt niºte speculaþii care nu au nici o importanþã.

Dar se ºi leagã...

Pentru cã se leagã, domnule ministru! Ne spune o eminenþã juridicã.

Bun.

Dacã iniþiatorul susþine...

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu, de acord?

Se leagã. Dacã e bine aºa, sã le luãm aºa.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Numai o secundã!

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci,

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Da, de acord.

Este o problemã strict juridicã.

Domnul ministru,...

Iertaþi-mã!

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 187/30.XII.2002

Eu am impresia cã vreþi sã facem, acum, texte ”pe piciorÒ.

Nu, nu, aºa e depus amendamentul.

Nu e chiar aºa. Deci, domnule ministru, vã rog sã fiþi atent. La lit. b), la dumneavoastrã, textul propus: ”Elaboreazã norme metodologice...Ò nu ”avizeazã norme metodologiceÒ, la cerere, ”elaboreazã criterii de acreditareÒ, nu ”acordã ºi retrageÒ, sau altceva.

Domnule preºedinte, Vorbim de textul comisie.

E altceva, altã nuanþã, vã rog foarte mult.

Amendamentul este depus la textul comisiei, care a fost rezultatul discuþiilor cu iniþiatorul ºi cu ministerul ºi s-a cãzut de acord pe înlocuirea...

Stimaþi colegi,

Supun la vot amendamentul. Aþi auzit punctele de vedere...

Comisia nu este de acord.

Domnule preºedinte,...

Art. 30. Mai aveþi la art. 30?

Da, la lit. g)...

Numai o secundã! Lit. b) Ñ propunerea domnului Radu Alexandru, vã rog sã votaþi. Dacã nu, rãmâne textul comisiei.

Cu 13 voturi pentru, 90 de voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost respins.

La lit. g), tot la art. 30.

Vorbesc faþã de textul iniþial.

Sigur cã da, s-a cãzut de acord pe înlocuirea lui ”avizeazãÒ, faþã de ”elaboreazãÒ ºi eu propun strângerea lor într-un singur...

Domnule ministru, de acord? Sunteþi de acord, înþeleg, cu articolul propus de domnul senator Radu Alexandru.

## Domnule preºedinte,

Noi am pus, aºa cum aþi spus, ”elaboreazãÒ. În comisie a devenit, prin votul comisiei, ”avizeazãÒ ºi atunci eu nu înþeleg însã de ce trebuie amestecat b)-ul cu c)-ul. Vãd cã un eminent jurist, coleg al nostru, spune cã, juridic, s-ar putea; pentru mine sunt douã operaþii diferite.

Exact!

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

Pentru mine sunt douã operaþii diferite: sau cã era ”elaborareaÒ sau cã era ”avizareaÒ, eu, personal, aº dori sã rãmânã aceste douã etape diferite. Dacã dumneavoastrã aveþi o explicaþie juridicã..., mã înclin.

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Trebuie sã fie elaborate, dacã nu trecem cine..., nu existã problema..., ci îl elaborez.

Nu le mai elaborezi, le avizezi direct.

Votul!

La lit. g): ”verificã respectarea condiþiilor de acreditare de cãtre muzee ºi colecþiile publiceÒ, ”verificã respectarea condiþiilor de acreditare **de cãtre** muzeele ºi colecþiile publice aflate în subordineÒ.

Cum adicã ”de cãtreÒ?!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Verificã felul în care muzeele respectã condiþiile de acreditare, asta verificã, nu?! Deci le-am dat acreditarea ºi verific felul în care respectã condiþiile de acreditare.

Domnule senator,

Dumneavoastrã susþineþi-vã argumentul.

Eu am prezentat, aºteptam ca domnul senator... ºi între timp, doi colegi mi-au cerut o explicaþie.

Domnule ministru, vã rog!

Nu, eu sunt pentru formula aceasta.

Deci a comisiei.

”Verificã respectarea condiþiilor de acreditare ...Ò

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule ministru, Nu are sens formularea. Domnule preºedinte,

Nu are sens, în limba românã nu are sens! Citiþi articolul, domnule ministru! Ce se verificã?

Domnule senator, Mergem pe sens unic.

Se verificã felul în care se respectã acreditarea. De cãtre cine? Cine trebuie sã respecte acreditarea?

Cei care iau acreditarea.

S-a respins cu 77...

Când ele sunt acreditate..., iertaþi-mã!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Dacã suntem prea obosiþi, încheiem lucrãrile ºi ne vedem dimineaþã sã continuãm.

Vã rog frumos!

Cu 7 voturi pentru, 77 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost respins. Mai departe, domnule senator.

Nu mai avem.

La art. 31?

Gata, au renunþat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

În consecinþã,

Da.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cu 102 voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule ministru.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu:**

ªi eu vã mulþumesc, domnule preºedinte. Aþi votat prima Lege a muzeelor, dupã _Legea Iorga_ din perioada interbelicã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumim ºi felicitãri! Felicitãri ºi comisiei pentru modul în care a lucrat ºi comisiilor care au avizat.

Proiect de hotãrâre pentru modificarea Regulamentului Senatului, republicat.

Vã rog sã vã uitaþi în anexã. Este vorba de aprobarea bugetului de cãtre Senat, înainte de dezbaterea bugetului în Guvern. Vã rog sã votaþi! Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Legea are caracter organic.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat.

Stimaþi colegi,

Mai avem douã probleme. Rog, în timp ce colegii pregãtesc buletinele de vot secret pentru numirea a 3 reprezentanþi la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate, înainte de aceasta Ñ pentru cã se pare cã reuºim sã încheiem astãzi ºi nu mâine Ñ îmi daþi voie sã vã fac o scurtã prezentare.

O sã încerc sã fiu foarte operativ, câteva cuvinte, acum, la sfârºit de an, un scurt bilanþ...

## **Din salã:**

Domnule preºedinte,

Aºteptaþi sã se termine ºedinþa!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi, vã rog frumos! Doamnelor ºi domnilor senatori, Onoratã asistenþã,

Iatã-ne ajunºi la finele celei dea II-a sesiuni ordinare a anului 2002, reprezentând totodatã ºi cea de-a V-a sesiune parlamentarã a actualei legislaturi 2000-2004.

Cu aceastã ocazie avem datoria sã aruncãm o privire lucidã asupra muncii noastre în aceastã sesiune ºi, în acelaºi timp, în cei 2 ani care s-au scurs din actuala legislaturã, pentru a putea, ca pe baza unei evaluãri corecte, sã ne exprimãm ºi sã ne ordonãm activitatea viitoare cu gândul la responsabilitãþile pe care trebuie sã ni le asumãm cu toþii de acum înainte.

Bilanþul activitãþii celor 2 ani de mandat coincide cu încununarea eforturilor depuse de România pentru integrarea în structurile europene ºi euroatlantice.

În noiembrie 2002, la _summit_ -ul de la Praga, România Ñ dupã cum ºtiþi Ñ a primit invitaþia de a începe negocierile de aderare la NATO. Succesul istoric obþinut de România la Praga, ca ºi concluziile recent încheiatului _summit_ al Uniunii Europene de la Copenhaga, ce reafirmã ireversibilitatea, continuitatea ºi caracterul inclusiv al extinderii Uniunii, oferind þãrii noastre perspectiva clarã a aderãrii în anul 2007 ºi susþinerea necesarã pentru atingerea acestui obiectiv, sunt rezultatele unui efort naþional, concertat, la care membrii Senatului, alãturi de colegii lor deputaþi, au contribuit în mod substanþial, atât prin activitatea lor în plan legislativ, cât ºi prin valorificarea cu inte- ligenþã, pragmatism ºi viziune a oportunitãþilor atât de diverse pe care le oferã diplomaþia parlamentarã.

Consider, de aceea, cã este pe deplin relevantã activitatea internaþionalã a Senatului, ca un factor important al demersului politicii externe româneºti. Iatã de ce doresc sã ofer fiecãrui membru al Senatului raportul întocmit de direcþia noastrã de specialitate ºi pe care o sã îl primiþi în anexã, acum, la plecarea spre casã.

Vã invit, în continuare, sã privim cu obiectivitate rezultatele activitãþii noastre comune, activitatea pe care am desfãºurat-o în ideea de a crea un cadru juridic modern, suplu ºi stabil, în mãsurã sã fundamenteze procesul complex de reformã în toate dimensiunile ei: relansarea economiei naþionale, combaterea sãrãciei ºi a ºomajului, întãrirea statului de drept, definitivarea reformei în domeniul apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, precum ºi în domeniul justiþiei.

Vã mulþumesc foarte mult.

Tot cu operativitate, intrãm în penultimul punct al acestei sesiuni, numirea de cãtre Senat a 3 membri ai Adunãrii Reprezentanþilor Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Rog Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, dacã nu, pentru operativitate, permiteþi sã vã spun eu, da, domnule Ilaºcu?

Biroul permanent al Senatului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 67 alin. 1 lit. b) ºi cu art. 101 alin. 1 din Ordonanþa Guvernului nr. 150/2000 privind organizarea ºi funcþionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, trebuia sã se facã propuneri pentru 3 colegi senatori care sã facã parte din Consiliul de administraþie, deci din cei 29 de membri, al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport s-a întrunit, acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la Camera Deputaþilor, ºi, în final, analizând mai multe candidaturi, ne propun 3 colegi senatori care sã facã parte din cei 29 de membri: domnul senator Iliescu Ion Ñ Grupul parlamentar P.S.D.

, domnul senator doctor Pop de Popa Ioan Ñ Grupul parlamentar P.S.D.

, domnul senator Constantin Gãucan Ñ Grupul parlamentar P.R.M.

Votul, în conformitate cu prevederile regulamentului, este vot secret pe buletine.

## **Din salã:**

Sã votãm deschis!

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Derogare!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimaþi colegi,

Nu se poate vota cu mâna, vã rog foarte mult, este procedurã.... Am urmãtoarea rugãminte: rog ca foarte rapid sã se citeascã, îl rog pe domnul secretar Nicolescu..., membrii Biroului permanent, vom vedea buletinele...

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Domnule preºedinte! Domnule preºedinte,...

Numai o secundã! Deci îi veþi avea pe cei 3 propuºi, dacã tãiaþi numele ºi prenumele înseamnã cã nu sunteþi de acord cu un candidat.

Dacã-mi îngãduiþi, domnule preºedinte, procedurã.

Al doilea lucru, rugãmintea mare, cum votaþi, 5 minute coborâm jos, unde ne aºteaptã un pahar de ºampanie.

Domnule preºedinte, O scurtã intervenþie...

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 187/30.XII.2002

Pe?!

Proceduralã.

Da, spuneþi, vã rog!

Domnule preºedinte, Este vorba de o numire într-o structurã, într-un organism, în afara Senatului, la care putem deroga prin votul adunãrii, prin votul plenului. Vã propun sã votãm secret electronic.

## **Din salã:**

Bravo!

Nu este vorba de structura Senatului.

Numai o secundã! V-am ascultat, domnule...

Sã completez motivarea. E obligatorie numai pentru structuri de conducere ale Senatului.

Numai o secundã! Întreb, în primul rând liderii de grup: liderii de grup, de acord?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumim, domnule preºedinte. Grupul parlamentar P.S.D. susþine argumentaþia formulatã de domnul senator Predescu; suntem de acord sã votãm prin vot secret electronic.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Aþi auzit propunerile, atunci daþi-mi voie Ñ cã nu am încotro Ñ supunem la vot pentru fiecare persoanã în parte; nu existã soluþie.

Deci vot secret electronic.

Pentru domnul senator Iliescu Ion. Vã rog sã votaþi, cine este pentru?

109 voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi nici o abþinere. Pentru domnul senator Pop de Popa Ioan, cine este pentru?

102 voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi nici o abþinere. Pentru domnul senator Constantin Gãucan, vã rog sã votaþi! Cine este pentru? Ultimul vot pe aceastã sesiune. Vã rog!

96 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 8 abþineri. Trecem la ultimul punct al ordinii de zi.

În conformitate cu cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/2002 privind unele mãsuri pentru finalizarea procesului de privatizarea a Societãþii Comerciale _ªantierul Naval_ Ñ S. A. Constanþa;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 154/2002 privind contractarea unei linii de credit revolving de cãtre Ministerul Finanþelor Publice;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative;

Ð Legea privind unele mãsuri pentru continuarea privatizãrii Societãþii Naþionale de Telecomunicaþii;

Ð Legea privind acordarea unor drepturi bãneºti personalului militar care încadreazã Comandamentul Brigãzii Multinaþionale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG) pe perioada dislocãrii acestuia pe teritoriul României.

Stimaþi colegi,

Încã o datã ”La mulþi ani, sãnãtate, bucuriiÒ! Vã rog, ne vedem jos la o ºampanie.

De mâine, vineri, sâmbãtã, luni, marþi Ñ se lucreazã în circumscripþii electorale.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18, 20._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 187/30.XII.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei