Nicolae-Vlad Popa

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Atât în politicã, cât ºi în afaceri ar trebui sã se þinã seama ºi de vorba româneascã: ”Lauda de sine nu miroase a bine!Ò ªi asta, pentru cã, de o bunã bucatã de vreme, constatãm cã Ministerul Turismului nu scapã nici un prilej pentru a-ºi mediatiza pe larg acþiunile într-o luminã cu totul alta decât realitatea. Astfel, prin nenumãrate declaraþii bombastice de tipul: ”Turismul românesc va aduce miliarde de dolari ºi milioane de turiºti strãini la munte, la mare, la bãi etc.Ò domnul ministru Dan Matei-Agathon a ajuns singurul lãudãtor al activitãþii ministerului pe care îl conduce. În realitate, turismul românesc a înregistrat o scãdere semnificativã a încasãrilor, a numãrului de turiºti români ºi strãini, cât ºi a investiþiilor în acest domeniu. De exemplu, în 2001 C.H. Intercontinental Ñ lanþ de hoteluri Ñ a înregistrat 382,9 miliarde lei pierderi, hotelul Marryott 317 miliarde lei, hotelul Sofitel 218 miliarde lei. ªi sã nu uitãm cã aceste hoteluri au fost premiate de Ministerul Turismului.

Din declaraþiile turiºtilor români ºi strãini rezultã cã serviciile nu sunt nici pe departe la valoarea preþurilor cerute, insecuritatea în hoteluri este de notorietate ºi, cel puþin pânã la ora actualã, nu pare sã fi impresionat pe cineva din conducerea Ministerului Turismului. Pe de altã parte, constatãm cã posturile de prim ajutor pe litoral nu pot fi înfiinþate decât în situaþiile în care sunt accidentaþi miniºtri. Situaþiile paradoxale de genul anulãrii unor concerte, pentru a asigura liniºtea premierului, sau vânarea mistreþilor pe plajã reprezintã fenomene inedite care ne-au adus, în sfârºit, în atenþia marilor posturi de televiziune internaþionale.

Proprietarii hotelurilor ºi restaurantelor se plâng, evident în surdinã, cã protocoalele ºi expoziþiile culinare, pe care sunt obligaþi sã le organizeze cu ocazia unor evenimente la care participã ministrul de resort, sunt deosebit de costisitoare ºi depãºesc cu mult nivelul valoric al altor manifestãri similare.

Mult-trâmbiþatele programe sociale sunt de fapt suportate nu de Guvern sau Ministerul Turismului, ci de societãþile comerciale care sunt obligate sã încheie contracte. În situaþia unui refuz al acestora, urmeazã controale permanente ale instituþiilor de specialitate care tind sã blocheze activitatea economicã.

În comparaþie cu þãrile vecine realizãrile turismului românesc sunt atât de mici încât nu pot fi motivate decât de un management necorespunzãtor. Sigur, nu pot sã existe încasãri din strãinãtate cât timp un turist strãin plãteºte pentru un sejur de 7 zile la agenþia de turism din Berlin suma de 90 de euro, din care România se alege cu nimic.

Oricum suma respectivã reprezintã mult mai puþin decât cheltuieºte un cetãþean german stând acasã. De fapt, tocmai în aceste preþuri de dumping constã politica de atragere a turiºtilor strãini în România. Sperãm ca recent lansatul Program pentru turism balnear prevãzut pentru 2003 sã nu aibã aceeaºi soartã ca programele ”Croazierã pe DunãreÒ ºi ”DraculaÒ.