Octavian Motoc

## **Domnul Octavian Motoc:**

După aproape 26 de ani de la Revoluție, încă vorbim, la momentul acesta, de „grele moșteniri”, de o „grea moștenire” și în domeniul infrastructurii.

Eu cred că trebuie să încheiem un pact – și am mai spus-o și altă dată –, să nu mai vorbim despre aceste „grele moșteniri” și să vorbim de acel moment zero în fiecare domeniu, din care trebuie să pornim și să realizăm ceva, pentru că... L-am auzit mai înainte și pe domnul Mihăilescu. Sunt așa..., niște propuneri frumoase, sunt așa de bine poleite, aranjate, dar, când e vorba să trecem la practică, nu suntem capabili să le implementăm.

Eu îmi aduc aminte, și cred că și dumneavoastră, de un moment în care exista în acest Guvern un minister al marilor proiecte. Ca să vă spun cinstit, mie nu mi-a plăcut de la început și cred că nici multora dintre dumneavoastră, că, atunci când apare o denumire atât de pompoasă, este foarte probabil ca acea entitate să nu atingă țintele care parcă reies încă din titlu, așa cum este enunțat. Și ați văzut că, deși domnul ministru Șova, la momentul respectiv, își propunea niște proiecte mari, printre care aș dori să amintesc autostrada Comarnic–Brașov – și oare ce se întâmplă cu aceasta astăzi? –, podul de peste Dunăre, de la Brăila... Eu sunt tulcean și ne rugăm cu toții, cei din Dobrogea, să nu mai stăm în izolare... Și iată că și acum se vorbește despre acest pod ca despre o fata morgana. Centura capitalei, de care ne izbim cu toții, transportatorii noștri..., care își doresc de atâta vreme să se realizeze. Și ce facem noi, ministerul?! Dăm banii înapoi la Uniunea Europeană și nu-i folosim. Și ce spunem?! E o grea moștenire, cei dinaintea noastră n-au fost capabili să facă, să dreagă.

Nu, domnilor! Responsabilitatea este a fiecăruia dintre dumneavoastră, a celor care vă aflați în momentul respectiv la conducerea ministerului. Nu este cazul să mai spunem că alții au fost vinovați. E un lucru pe care nu-l pot accepta. Și mă refer acum la podul de peste Dunăre. Sunt ani, foarte mulți ani, de când, din cauza intereselor de grup ale unor oameni de acolo, legați cu interese în minister de-a lungul timpului, nu s-a construit acest pod. De ce? Pentru că la trecerea de bac profitul se ridică până la 40% din cifra de afaceri și sunt sume consistente care se câștigă în fiecare an și care ajung în anumite buzunare. Și cine să fie interesat de ceea ce se întâmplă cu oamenii aceia din Dobrogea? Cine să strige pentru ei?

Vorbeați mai înainte, domnule ministru, de acest masterplan atât de important, pe care, într-adevăr, îl consider un document de importanță vitală. Dar vă aduceți aminte, stimați colegi, când era vorba să se lucreze la acest masterplan, cum fiecare lider politic important dorea, eventual, să-și treacă câte o autostradă prin fața casei? Și zic aici, eventual, de acea autostradă care ducea spre Alexandria, de exemplu. Este posibil să gândim în acest fel, într-o țară, în secolul acesta?! Nu este posibil!