Otilian Neagoe

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate colege și stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să mă refer la un eveniment care va avea loc mâine, și anume, este vorba de „Ziua internațională a muntelui”, o zi importantă, o zi care merită atenția noastră.

Trebuie să spunem că România este una dintre țările cu o suprafață muntoasă destul de mare, 32% din suprafața țării o reprezintă suprafața muntoasă, sunt peste 74.000 de kilometri pătrați de suprafață împădurită.

În ultimii ani muntele s-a bucurat de o atenție tot mai mare atât din partea Parlamentului, cât și din partea Guvernului și a altor instituții. Aș reaminti aici momentul 2002, un moment în care a fost sărbătorit „Anul internațional al muntelui”, deci anul 2002 a fost declarat „An internațional al muntelui”. Cu acest prilej, în România, grație și eforturilor pe care le-a depus profesorul Radu Rey, un admirabil om care s-a bătut și se bate în continuare pentru ca muntele să fie protejat, pentru ca muntele să fie apărat, atunci, în 2002, s-a constituit Forumul Montan Român. După aceea, s-a constituit Consiliul Național al Muntelui și comitete județene pentru supravegherea activității montane în cele 28 de județe ale României care dețin suprafață împădurită.

Este o datorie din partea noastră să îmbunătățim, în continuare, preocupările pentru administrarea corespunzătoare a zonei montane. Aș saluta, în acest sens, legea din acest an care consfințește înființarea Agenției Naționale a Muntelui și este un lucru important că această

structură a fost legiferată. Să sperăm că va funcționa, în continuare, în condiții optime.

Aș atrage atenția asupra unor lucruri care pe noi trebuie să ne îngrijoreze: zona montană, dincolo de suprafața cu peisaje fermecătoare, reprezintă zona unde dăinuiesc decalaje și dezechilibre de mulți ani, zona unde există, din păcate, încă multă sărăcie, există multă suferință, există o abandonare, aș spune eu, a lucrurilor care erau tradiționale în zona montană. Au avut loc modificări în structura ocupațională, au avut loc modificări în structura socială a acestor zone și ne confruntăm, mai ales, cu o infrastructură deficitară. Toate acestea fac viața românilor din zona montană mult mai grea.

Este de luat în seamă și un alt fenomen, faptul că tot mai mulți tineri au plecat din zona montană, numai în ultimii zece ani statisticile relevă că au plecat peste 500.000 de tineri din zona montană.

Există pericolul deșertificării în multe dintre aceste zone și asistăm la un proces de îmbătrânire accelerată a satelor din zona montană. Numai în Brașov, județul pe care îl reprezint în Parlament, avem câteva sate unde vârsta medie este de peste 65 de ani. Este, de aceea, nevoie să intervenim, și cer acest lucru guvernanților, să se implice mai mult în activitatea din zona montană. Sunt resurse în adormire, sunt resurse care nu se utilizează corespunzător, s-au retrocedat localităților suprafețe mari de păduri, sunt păduri comunale de mii de hectare, de trei mii, de patru mii, de cinci mii de hectare. Sunt localități care au și nouă, zece mii de hectare, altele mai mult, unde, din păcate, nu se dezvoltă și o activitate economică corespunzătoare. De asemenea, învățământul are de suferit în această zonă.