Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, o zi bună vă doresc! Stimate colege și stimați colegi, vă invit în sală. Îi invit la prezidiu pe domnii senatori Mihai Ungheanu și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

Dați-mi voie să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 10 decembrie 2007, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și Gavrilă Vasilescu.

Cvorumul de ședință este de 66 de parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de 14 colegi, 5 sunt membri ai Guvernului, 6 colegi sunt în delegație, un coleg este învoit, domnul senator Găucan Constantin, și doi colegi sunt bolnavi, domnii senatori Octav Cozmâncă și Roibu Aristide. Șase locuri sunt vacante.

Programul de lucru și ordinea de zi propuse de Biroul permanent împreună cu liderii grupurilor parlamentare: lucrări în plen până la ora 19,30, cu ordinea de zi standard a unei ședințe de luni, respectiv, declarații politice, vot pe inițiative legislative și, în special, pe legi organice, vot amânat de săptămâna trecută, iar, în final, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea Executivului.

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință faptul că puteți să vă exercitați dreptul, prevăzut de Constituție și de Legea nr. 47/1992, în situația în care apreciați că în următoarele proiecte de lege există unele prevederi contrare Constituției:

– Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE finanțate de Uniunea Europeană; – Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părți dintr-un imobil în folosința gratuită a Ambasadei Franței la București;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora;

– Lege privind instituirea Premiului „Mehmet Niyazi”;

– Lege pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002;

– Lege pentru modificarea art. 174 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată;

– Lege pentru înființarea comunei Pesac, județul Timiș, prin reorganizarea comunei Periam;

– Lege privind schimbarea denumirii orașului Basarabi, județul Constanța, în Murfatlar.

Repet, în situația în care apreciați că aceste legi conțin prevederi neconstituționale aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

La declarații politice s-au înscris mai mulți colegi din aproape toate grupurile parlamentare.

Ofer cuvântul domnului senator Otilian Neagoe, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator. Vă rog.

Microfonul central.

Invit colegii senatori în sală.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate colege și stimați colegi,

În declarația politică de astăzi doresc să mă refer la un eveniment care va avea loc mâine, și anume, este vorba de „Ziua internațională a muntelui”, o zi importantă, o zi care merită atenția noastră.

Trebuie să spunem că România este una dintre țările cu o suprafață muntoasă destul de mare, 32% din suprafața țării o reprezintă suprafața muntoasă, sunt peste 74.000 de kilometri pătrați de suprafață împădurită.

În ultimii ani muntele s-a bucurat de o atenție tot mai mare atât din partea Parlamentului, cât și din partea Guvernului și a altor instituții. Aș reaminti aici momentul 2002, un moment în care a fost sărbătorit „Anul internațional al muntelui”, deci anul 2002 a fost declarat „An internațional al muntelui”. Cu acest prilej, în România, grație și eforturilor pe care le-a depus profesorul Radu Rey, un admirabil om care s-a bătut și se bate în continuare pentru ca muntele să fie protejat, pentru ca muntele să fie apărat, atunci, în 2002, s-a constituit Forumul Montan Român. După aceea, s-a constituit Consiliul Național al Muntelui și comitete județene pentru supravegherea activității montane în cele 28 de județe ale României care dețin suprafață împădurită.

Este o datorie din partea noastră să îmbunătățim, în continuare, preocupările pentru administrarea corespunzătoare a zonei montane. Aș saluta, în acest sens, legea din acest an care consfințește înființarea Agenției Naționale a Muntelui și este un lucru important că această

structură a fost legiferată. Să sperăm că va funcționa, în continuare, în condiții optime.

Aș atrage atenția asupra unor lucruri care pe noi trebuie să ne îngrijoreze: zona montană, dincolo de suprafața cu peisaje fermecătoare, reprezintă zona unde dăinuiesc decalaje și dezechilibre de mulți ani, zona unde există, din păcate, încă multă sărăcie, există multă suferință, există o abandonare, aș spune eu, a lucrurilor care erau tradiționale în zona montană. Au avut loc modificări în structura ocupațională, au avut loc modificări în structura socială a acestor zone și ne confruntăm, mai ales, cu o infrastructură deficitară. Toate acestea fac viața românilor din zona montană mult mai grea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Mihai Ungheanu, Grupul parlamentar al P.R.M. Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Regret absența atât de multor colegi, deoarece doresc, și voi face aceasta și mai târziu, ca informațiile și atitudinea existente în această declarație să ajungă la cât mai mulți senatori.

Această declarație politică privește îndatoririle pe care Televiziunea publică a României le are față de societatea românească, ceea ce înseamnă, totodată, că vom vorbi despre răspunderile Parlamentului, ale Senatului României, față de evoluția Televiziunii Române publice.

Parlamentul României a votat Legea Societății Române de Radio, ca și pentru Societatea Română de Televiziune, ambele aflate sub control parlamentar. Se știe că TVR a ajuns sub președinția fostului președinte al Consiliului de administrație al TVR, Tudor Giurgiu, în situația inadmisibilă de a fi făcut mai multe cheltuieli decât îi permiteau veniturile.

Chemat în fața Comisiilor de cultură, artă și mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților și Senatului, președintele TVR Tudor Giurgiu a refuzat să ofere comisiilor informațiile cerute de acestea prin întrebările puse de președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului, Adrian Păunescu. Acest refuz de a informa Parlamentul l-a scos pe Tudor Giurgiu în afara legii de funcționare a TVR. Ceea ce știți că a urmat a fost demiterea întregului consiliu de administrație.

Pașii anteriori în această direcție falimentară s-au făcut prin teoria autonomiei editoriale a TVR față de oricine, din care mai mulți reprezentanți ai TVR, pe mai multe voci, au făcut un fetiș. Orice discuție pe fond despre TVR s-a izbit de acest slogan debitat cu aroganță. Paradoxul este că la TVR cu cât au crescut cheltuielile, cu atât a scăzut calitatea editorială a emisiunilor.

Față de cine este autonomă, editorial, Televiziunea Română? Față de Parlament, care îi votează bugetul, față de contribuabilii bugetului, față de Comisiile parlamentare de cultură, artă și mijloace de informare în masă?

Amintim senatorilor prezenți că TVR a refuzat, invocând autonomie editorială, să conecteze societatea românească la evenimente parlamentare de mare importanță, cum a fost, de pildă, dezbaterea Constituției României, mai exact spus, revizuirea Constituției României în 2003.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat această declarație politică „Panglici politice pe centură, morți pe restul drumurilor din Argeș”.

Nu cu mult timp în urmă a fost inaugurată centura ocolitoare a municipiului Pitești, o lucrare necesară, utilă atât argeșenilor, cât și celor care tranzitează orașul, și mulți dintre dumneavoastră, senatori care treceți săptămânal prin Pitești, știți bine că așa este. Dorința pentru realizarea acestei rute ocolitoare, ca prelungire a singurei autostrăzi întregi din România, București–Pitești, este veche și atât de evident firească încât la punerea ei în practică au contribuit toți miniștrii de la transporturi din ultimii opt, nouă ani. Astfel, disperarea cu care Partidul Național Liberal și „ministrul tăietor de panglică” Orban au încercat să prezinte deschiderea acestui drum ca pe o realizare liberală în județul Argeș în luptă directă cu Partidul Social Democrat local, frustrat de nerecunoașterea meritelor, a făcut deliciul presei și al șoferilor indiferenți la cine își mișcă primul roata pe asfaltul centurii. Desigur că, așa cum abecedarul sistematizării rutiere spune, această nouă variantă de trafic

a dus la aerisirea primilor trei-patru kilometri din Pitești, fără a rezolva, însă, probleme de trafic ignorate de ani de zile de o primărie incapabilă să gândească într-un mod european, cu toate că Europa au văzut-o, din banii piteștenilor, mulți dintre cei care trebuie să decidă în oraș, oameni care s-au întors din Europa, probabil, cu haine sau pantofi – poate și cu bilete de intrare la muzee –, dar fără idei. Poate că au existat și idei, dar nu s-au potrivit cu premisa că orice lucrare publică în Pitești înseamnă, în primul rând, șpagă din betoane turnate în locul altor betoane sau chiar în loc de iarbă și pomi.

Las, însă, deoparte disputele locale și vin în fața dumneavoastră cu o altă temă, și anume indiferența criminală a Ministerului Transporturilor față de trecerile la nivel cu calea ferată. De ani de zile se moare la câteva astfel de treceri din județul Argeș și nimeni nu face nimic. Întotdeauna șoferul, mort de altfel, este de vină și chiar dacă este așa nu înțeleg de ce este necesar să rămânem la un sistem de semnalizarea de pe vremea bunicilor. Ministerul spune că autoritățile locale trebuie să dea bani, primăriile spun că nu este a lor calea ferată, ci doar asfaltul dintr-o parte și alta, ba, uneori, nici acela, pentru că este drum național. Am adresat o întrebare ministrului transporturilor referitoare la această problemă și am primit răspunsul că nu este treaba ministerului să se preocupe, ci a autorităților locale și a Poliției, pentru că există, desigur, o ordonanță care spune că „realizarea unor noi treceri la nivel cu calea ferată sau modificarea unor asemenea intersecții cu calea ferată este în sarcina solicitantului lucrării”, adică este, probabil, în sarcina mea, care am solicitat modernizarea unor treceri de acest fel din Pitești și Mioveni, crezând că tocmai modernizarea căilor ferate și a șoselelor patriei ar trebui să fie treaba ministerului, pentru că, altfel, nu prea are ce căuta ministrul Orban la tăiat panglica pe centura Piteștiului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Irinel Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să spun câteva cuvinte în fața distinșilor colegi despre o manifestare care a avut loc la sediul Parlamentului, organizată de cele două Camere ale Parlamentului – nu numai pentru a spune câteva cuvinte despre această manifestare, dar, mai ales, pentru a încerca să arăt care este importanța ei, este vorba despre „Pactul național pentru educație – Rolul Parlamentului”.

La data de 5 decembrie anul curent a avut loc la sediul Parlamentului simpozionul intitulat „România educației, România cercetării. Calitate în educație, excelență în cercetare – o perspectivă a Parlamentului”.

Organizatorii principali au fost președinții celor două Comisii pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat și Camera Deputaților.

La sesiunea de deschidere a luat parte Președintele României, domnul Traian Băsescu, cel care în cursul verii acestui an a lansat proiectul „România educației, România cercetării”, chemând, totodată, la realizarea unui pact național pentru îndeplinirea celui mai ambițios, dar și a celui mai important proiect politic al țării noastre.

De asemenea, a luat parte ministrul educației și cercetării, domnul Cristian Adomniței.

După sesiunea de deschidere comună lucrările simpozionului s-au desfășurat pe două secțiuni: o secțiune organizată de Camera Deputaților, destinată învățământului preuniversitar, și o sesiune organizată de Senat, destinată învățământului universitar și postuniversitar. La aceasta din urmă am să mă refer pe scurt în cele ce urmează.

Educația și cercetarea constituie obiective majore ale politicii europene actuale, astfel încât România trebuie să și le însușească fie și numai din perspectiva procesului de integrare europeană. Pe de altă parte, însă, ele trebuie adoptate și pentru că experiența a arătat că investiția în educație și cercetare a generat progres, locuri de muncă, creștere economică și îmbunătățirea nivelului de trai.

Cele două imperative majore ale proiectului „Calitate în educație, excelență în cercetare” au fost analizate în cursul dezbaterilor la care au participat o serie de voci autorizate ale educației și cercetării din România în momentul de față: Remus Pricopie – secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului; Anton Anton – președintele Autorității Naționale pentru Cercetare și Știință; Ionel Haiduc – președintele Academiei Române; Ioan Dumitrache – președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior; Mircea Miclea – președintele Comisiei prezindențiale responsabilă de proiectul „România educației, România cercetării”; Ioan Curtu – președintele A.R.A.C.I.S., Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Szabó Károly, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă invit la microfonul central.

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Peste nici două ore, în hemiciclul de la Strasbourg începe sesiunea plenului Parlamentului European la care participă și cei 35 de eurodeputați cărora electoratul din România le-a încredințat acest mandat de mare răspundere. Amintesc, aici, că mandatul celor 35, din rațiuni practice, a început astăzi la ora 00,00, concomitent cu încetarea mandatului celor care, până acum, ne-au reprezentat acolo. Printre aceștia m-am numărat și eu, împreună cu ceilalți colegi.

Dați-mi voie să urez succes celor 35 acolo, la Parlamentul European, în îndeplinirea misiunii lor și în realizarea cât mai deplină a angajamentelor pe care în campania electorală formațiunile și partidele care i-au trimis acolo le-au oferit ca program electoral.

Îmi îngădui să fac o observație în legătură cu nevoia succesului misiunii acestor colegi, și anume că este nevoie de o cuplare a activității Parlamentului României la aceea a Parlamentului European și din punct de vedere instituțional, pentru că această relație în perioada trecută nu prea a funcționat, aceasta fiind în defavoarea cetățenilor României. Această deficiență se cere a fi corectată.

În această săptămână va avea loc un alt eveniment a cărui importanță se cuvine a fi subliniată de aici, de la acest microfon, și nu numai, și anume, va fi proclamată, semnată și va intra în vigoare Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Este prima oară când Uniunea Europeană își asumă, cu caracter legislativ, deci de putere, un document din sfera aceasta a drepturilor fundamentale, care, fără a intra în analiza puterii legislative, juridice, a acestui document, trebuie să apreciem că el va deveni un izvor de drept în cele ce urmează și că Uniunea Europeană acum începe să-și exercite unele atribuții prin instituțiile sale pe care până acum le-a ocolit.

Îngăduiți-mi să citez un articol din această Cartă, care, așa cum am spus, va fi proclamată solemn în această săptămână la Strasbourg.

La Capitolul 2, art. 8, care se intitulează „Libertățile”, se vorbește despre protecția datelor cu caracter personal:

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ilie Stoica, senator independent.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Avrigul, de la Gheorghe Lazăr la Mailat”.

Avrigul este un oraș de 15 mii de locuitori, cu oameni cinstiți și harnici, atestat documentar încă din anul 1373, situat în centrul țării, la poalele Munților Făgăraș, la 25 de kilometri de Sibiu.

Ca fiu al locului și ca reprezentant al său și al județului Sibiu în Parlamentul României, îmi exprim convingerea că nu există niciun român a cărui brumă de cultură să nu includă cunoștințe despre memorabila activitate a marelui Gheorghe Lazăr, născut la Avrig în anul 1779, într-o familie de țărani, întemeietorul primei școli superioare românești în incinta Mănăstirii Sfântul Sava din București, în anul 1818. Cărturar format la Cluj, la Universitatea din Viena, unde a făcut studii de teologie, filozofie, drept, medicină, matematică și inginerie, cunoscut în țară și făcând cunoscută țara în străinătate, el a stârnit admirația contemporanilor, iar numele său va dăinui și în conștiința generațiilor viitoare. Cum să nu fie așa, dacă acum, la peste 180 de ani de la stingerea sa din viață, se mai transmite emoția cu care Ion Heliade Rădulescu scria despre eminentul cărturar: „Lazăr a fost profesor la Sfântul Sava patru ani cu mare râvnă. El slujba sa niciodată nu și-a socotit-o drept o profesie, ci o chemare, o misiune. El își simțea vocația sa. Când se afla în clasă el vorbea însuflețit, catedra sa semăna cu un amvon. Cu mâinile pline, în orice ocazie, el arunca semințele românismului și naționalismului.”

La 1822 Gheorghe Lazăr s-a îmbolnăvit la Sfântul Sava, apăsat de multe mâhniri și nenorociri. A scris fraților săi de la Avrig să vină să-l vadă. Aceștia l-au adus acasă, unde la 17 septembrie 1883 moare.

Alături de figura luminoasă a lui Gheorghe Lazăr, pe lângă a cărui statuie din Avrig și din București trecem de multe ori prea grăbiți, mai pot enumera ca memorabil reprezentant al Avrigului pe Vasile Stoica – vreau să vă spun că nu este rudă cu mine –, publicist și diplomat născut în Avrig la 1 ianuarie 1889, care a urmat studiile primare în comuna natală, Liceul unguresc la Sibiu, studiile superioare la Budapesta, iar doctoratul la Universitatea din Sorbona.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a oferi cuvântul colegului senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al P.S.D., a solicitat cuvântul domnul senator Eugen Mihăescu, domnul academician, Grupul parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a aduce o serie de elemente noi în plenul Senatului.

Voiam să-i mulțumesc din suflet colegului nostru, domnul senator Stoica, pentru felul cum a vorbit despre Vasile Stoica.

Vasile Stoica nu a fost numai un mare diplomat, ci a fost un mare colecționar de artă care a strâns nu pentru sine, ci pentru țara asta opere inestimabile. Un caiet de desene de Rembrandt, gravuri de Piranèse, a avut grijă să le depoziteze

într-o bancă olandeză înainte să fie chemat în țară de Ana Pauker.

Eu am scrisoarea lui de protest în care explică faptul că nu a făcut nimic rău pentru a urca golgota pușcăriilor comuniste.

Această colecție a fost fraudulos adusă în țară de niște emisari ai Ministerului de Externe și securiștii și-au împărțit între ei colecția. Foarte puține lucruri – gravurile lui Piranèse, ca să nu mai vorbesc de tablourile olandeze de o mare valoare – au ajuns fie la ceaușiști, fie la domnul Caraman, fie la Pacepa, fie în altă parte. Deci copiii diplomatului Vasile Stoica au fost complet deposedați și de mai bine de 10 ani se luptă pentru dobândirea acestei colecții.

Asta am vrut să vă spun.

Mă iertați că v-am furat din timp.

Vă mulțumesc.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul parlamentar al P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „România cu zei și fără”.

Am auzit săptămâna trecută următoarea remarcă: „Așa a dispus Zeus!”, fiind vorba, bineînțeles, despre domnul Băsescu și despre nou-înființata formațiune politică de dreapta, populară, democratică, liberală sau ce o mai fi, P.D.L.

La auzul acestei formulări de veche tradiție grecească, prima mea reacție a fost un râs stomacal brutal, necontrolat, dublat, însă, de un frison spontan în partea de creier unde stau funcțiile gândirii și ale conștiinței – „se sperie gândul”, vorba cărturarului –, și ca să fiu sincer până la capăt mi-a trecut și criza, și pofta de râs, pentru că trăim într-o Românie de râsu’-plânsu’, și eu am tot mai dese accese de disperare.

Până și Zeus care trona în Olimpul grecilor antici avea virtutea de a fi uneori plictisit și trist. Se oprea din zeieștile sale treburi pentru a contempla lumea, omenirea, pentru a se interoga pe sine asupra sorții, stăpână peste zei și oameni. Numai domnul Băsescu nu-și părăsește niciodată registrul. A dobândit o dexteritate politică în sine, neobosită, incredibilă. El spune și face într-o lume câtă vreme România trăiește în altă lume.

Dar dacă este vorba despre greci, despre zeități și despre șefia Olimpului, atunci ca să menținem acest simbolism sugestiv sunt necesare considerații relative la ceea ce știm despre legendele Olimpului din adolescență și ceea ce avem acum, în mod fatal, în viața politică și în raportul de puteri din țară.

Nu vom uita nicio clipă că „Băzeus” de la Cotroceni este numai o pastișă balcanică a celui antic, iar acest cognomen nefericit este numai o glumă amară. Din istoria miturilor grecești am aflat că Zeus nu a avut suveranitate asupra oamenilor și celorlalți zei de la începutul a tot ce ființează, nu a avut învestitura subspeciei _eternam_ , a săvârșit patricid pentru putere când l-a doborât pe Cronos, i-a învins pe Titani, care îi erau unchi, a fost incestuos și i-a înșelat pe zei și pe oameni cum a putut el mai bine, iar Olimpul slavei sale era un cuibușor de nebunii și de intrigi de înaltă clasă, ce-i drept care îi provoacă și astăzi pe hermeneuți și pe literați.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribună pe domnul senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să expun astăzi câteva elemente ale unei situații care persistă de ani de zile în România: conflictele de muncă dintre sindicatele din învățământ și autorități.

Cu toate că au existat numeroase promisiuni și protocoale semnate și parafate, se pare că nu reușim să evităm deschiderea conflictului de muncă din partea sindicatelor din învățământ. În fiecare an este parcă o repetiție a celui anterior. Deja discutăm al treilea an consecutiv despre greva și protestele cadrelor didactice. Am susținut și voi susține în continuare cauza dascălilor din țara noastră, voi susține mereu acordarea unor salarii corespunzătoare acestora, în concordanță cu statutul acestei meserii și cu normele europene. Până la această dată ar fi fost obligatoriu să se știe procentul de majorare a salariilor personalului din învățământ pentru anul viitor, însă discuțiile nici măcar nu au început.

De vină pentru această situație este exclusiv Guvernul, care a refuzat, în mai multe rânduri, să înceapă negocierile cu reprezentanții sindicatelor. Ca urmare a acestei situații, Federația Educației Naționale a decis deschiderea conflictului de muncă. Astfel, marile confederații sindicale, Confederația Sindicală „Cartel Alfa”, Biroul Național Sindical, C.N.S.L.R. „Frăția”, Confederația Sindicatelor Democratice din România și C.N.S. „Meridian”, au decis ca începând cu 12 decembrie să declanșeze acțiunile de protest pe tema salariului minim.

Sindicatele vor demara protestele la data de 12 decembrie printr-o pichetare simultană a prefecturilor din țară, iar, ulterior, până la 20 ianuarie liderii sindicali au convenit să declanșeze o grevă de avertisment, data exactă a acesteia urmând să fie stabilită în funcție de finalizarea planificării transportului pe calea ferată.

Parteneriatul social dintre organizațiile sindicale și reprezentanții Executivului la ora actuală este ca și inexistent. În ultima perioadă, Guvernul pare că nu mai dorește în niciun fel să discute cu sindicatele. Așa s-a întâmplat și în cazul proiectului de buget pentru 2008 unde sindicatele nu au fost consultate, acest lucru cu încălcarea prevederilor legale, întrucât legea obligă fiecare minister să discute cu sindicatele proiectul de buget.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator Adrian Păunescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Domnule președinte, mulțumesc.

Adevărul este că am început să mă cam plictisesc de postura aceasta de ultim vorbitor, pentru că, probabil, se consideră că vorbesc mult, asta în afară de faptul că vorbesc bine. Dar, mă rog... Vorba unui mare prozator care nu mai este, Nicolae Velea: „vălul duioșiei”.

Am auzit aici lucruri importante. Aș spune și eu că, de exemplu, trăim momentele în care încercăm să recuperăm ceea ce s-a greșit în alte epoci, și nu epoca anterioară a socialismului a fost singura în care s-a greșit. Iată, nu Gheorghiu-Dej, nu Ceaușescu l-au blocat pe Nicolae Bălcescu când a dorit să vină să moară acasă.

Un primar destoinic, inspirat și cu simțul culturii și al istoriei, Neculai Onțanu, a ridicat, împreună cu oamenii de bine din sectorul 2, de curând, într-un parc central din Capitală un monument în amintirea lui Nicolae Bălcescu. E frumos așa, e bine așa... Și mai bine ar fi să începem să ne obișnuim cu valorile chiar în viața de fiecare zi, chiar în istoria de fiecare etapă. Prea mor valorile noastre departe de locul în care s-au născut.

Aș saluta, desigur, o monstruoasă înțelegere P.D. – P.N.L., aici, în prima bancă, dacă nu cumva ea e doar o flecăreală între doi colegi care se fac a nu observa că vorbește cineva la microfonul central. Dar, mă rog, dacă e spre binele portocalelor din preajma Crăciunului, fie al dumnealor acest văl portocaliu, doamnă P.D. și dom’ P.N.L.!

Mi-a plăcut foarte mult că s-a vorbit aici despre Munții Carpați, despre...

Rog colegii senatori să facă liniște în sală. Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile. Mă iertați, domnule senator.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Ce faceți e călduț. Călduț nu e bine. Ori vână, proteste, scandal, gălăgie supremă, ori liniște.

Da. Asta vă rog!

Vă rog să faceți liniște în sală, stimați colegi. Vă invit să vă ocupați locurile.

Ce să zicem? Nici nu știu unde să mă uit, că mă scoate din sărite îngrozitor trăncăneala asta de acolo, din primul rând.

Aceeași rugăminte o adresez tuturor colegilor, inclusiv din Grupul parlamentar P.S.D. Vă rog să vă ocupați locurile.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Ziceam că eu cred că trăim un moment istoric în care un senator de semnificația și de valoarea colegului Otilian Neagoe vorbește aici despre Munții Carpați, despre ce s-a făcut pentru Munții Carpați, despre acest apostol al Munților Carpați care este Radu Rey. O singură chestiune îi reproșez colegului și prietenului meu și al nostru, senatorul Otilian Neagoe, că a uitat să spună cine s-a bătut 30 de ani pentru ca Radu Rey să nu fie nici închis, nici lapidat – cum se spunea aici –, nici interzis. Și trebuie să vă spun că eu sunt acela și că e o campanie lungă în „Flacăra” veche, o campanie de 30 de ani pentru apărarea și relansarea Munților Carpați, ca soluție de echilibru a Țării Românești. Dar e important ca măcar în ultima clipă să-l cinstim cum se cuvine pe acest om care a fost hăituit de mai toți și uitat chiar și de propriul său oraș, Vatra Dornei.

Într-adevăr, joi are loc o manifestare a acestei elite a muntelui și cred că ar trebui să ne preocupăm de problema Munților Carpați, să găsim justul echilibru între păduri și pășuni, să încercăm o nouă civilizație montană, și așa mai departe.

Aici intervine un punct nevralgic în cuvântul meu. Teama de rău n-ar trebui să ne expună la complicitatea cu un rău mai mic. De exemplu, teama că președintele în funcțiune ar putea prelua problemele Guvernului, dacă respectivul Guvern ar cădea, n-ar trebui să ne lase să dormim liniștiți când un ministru al culturii și cultelor ca Adrian Iorgulescu își permite niște abuzuri incredibile.

Am mai vorbit despre „sinistrul culturii” și nu s-a auzit. Am cerut de aici din sală ca atunci când s-a format al doilea Guvern Tăriceanu, măcar atunci, ministrul culturii și cultelor, propus din nou ca ministru al culturii și cultelor, să fie audiat de comisiile Parlamentului legal și să nu fie fructul înțelegerii dintre președinte și premier. Nu s-a acceptat această chestiune, s-a trecut peste ea. I-am rugat și pe liderii partidului meu: dacă sprijinim acest al doilea Guvern

Tăriceanu măcar să punem câteva condiții și să nu fie niște miniștri chiar din afara regulii jocului.

Aflăm acum din presă, aflăm acum din reclamațiile care se fac ce abuzuri se petrec la Ministerul Culturii și Cultelor. Sigur că dacă noi nu avem nicio putere asupra acestui domn ministru el poate face orice.

Nu mă așteptam de la domnul președinte Iliescu, care vorbește acum cu cineva, la atâta lipsă de protecție pentru mine.

Ziceam că nu se rezolvă problema de la Ministerul Culturii și Cultelor. Aflăm niște lucruri înnebunitoare. Vin șapte regizori, mari regizori ai României, și se plâng de felul cum îi tratează domnul ministru al culturii și cultelor care nu vrea să vorbească el cu dânșii, deși dânșii ar putea, dacă ar avea ceva timp, în veacul în curs să-i ofere fiecare o eventuală primire, o eventuală audiență. Dumnealui nu există la nivel de valoare culturală în felul cum există acești regizori pe care dumnealui, fiind membru al Guvernului, nu-i primește, nu ascultă problemele lor, calcă în picioare interesele cinematografiei naționale.

Așa ceva nu se mai poate, și nu se mai poate pentru că nu se aude ce se spune la timp. Eu n-aș avea chef acum de căderi spectaculoase de Guvern, dar am chef să se facă liniște și să se facă, eventual, curățenie la Ministerul Culturii și Cultelor, unde se împart banii între cunoscuți și apar aceste informații despre fraude imense.

Mă înjură pe mine un cântăreț pe la toate televiziunile, că eu aș fi complice cu ministrul Iorgulescu care fură din banii Ministerului Culturii și Cultelor. Eu nu știu dacă fură, dar știu sigur că așa ceva trebuie clarificat. Nu mă pot hazarda să spun „e un bandit”, dar nu mă pot hazarda să spun „îl apăr”, pentru că știu despre ce e vorba.

Regizorii se plâng, iată. Se plâng cei care fac edituri și reviste. Ministerul Culturii și Cultelor afirma că au fost finanțate, în 2006, 44 de edituri și 25 de reviste și că sumele au crescut față de anul anterior. Ei bine, dacă 44 înseamnă mai mult decât 157, înseamnă că sumele au crescut, dar din câte îmi aduc aminte – și aici îl citez pe colegul Șerban Nicolae la o emisiune de televiziune în care îl apăra pe domnul președinte Iliescu – „Domnule, din câte știu eu, 15 e după 13”. Așa și eu, știu că 157 e mai mult ca 44. Toate scad, numai banii pe care și-i împart niște lideri între ei se înmulțesc și dispar. 25 de reviste în 2006, 83 de reviste în 2005. Așadar, de la 83 la 25...

Asociațiile de editori protestează față de dezastrul achizițiilor de carte. Federația editorilor și distribuitorilor de carte a trimis un protest ministrului Iorgulescu. Nu sunt cunoscute criteriile, metodologia, prioritățile care au stat la baza selecției din acest an.

Vă mulțumim, domnule senator.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să închidem acest prim punct al ședinței noastre, declarații politice, adresând rugămintea celor doi colegi, Cornelia Cazacu și Vasile Dănuț Ungureanu, care nu au avut timp să susțină declarațiile politice, dacă doresc, să le prezinte în scris la secretariat.

Vă adresez invitația să vă ocupați locurile.

## Stimați colegi,

Sunt câteva chestiuni pe care trebuie să le rezolvăm, unele organizatorice.

În primul rând, vă adresez rugămintea să ne pronunțăm asupra programului de lucru al Senatului pentru ziua de

astăzi, respectiv lucrări în plen până la ora 19,30, continuând cu dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi și cu cele care vor fi aprobate de către plen, iar, în final, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori să voteze programul de lucru al Senatului.

Programul de lucru a fost aprobat de plen cu 60 de voturi pentru și o abținere.

În legătură cu ordinea de zi, am înțeles că există o solicitare din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul senator Puiu Hașotti, de a introduce în ordinea de zi Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Aveți cuvântul.

Raportul a fost distribuit senatorilor. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aproape că nu mai am nimic de adăugat. Aceasta era rugămintea și propunerea mea.

La punctul 9 din ordinea de zi, dacă veți consulta ordinea de zi, veți vedea de ce la punctul 9 să fie trecut Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Raportul este întocmit, este distribuit și, sigur, plenul este suveran. Vom discuta punct cu punct, dacă rămâne sau nu, absolut tot ce a solicitat Guvernul.

Vă propun ca la punctul 9 din ordinea de zi să fie inclus Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

De asemenea, atrag atenția colegilor senatori că în ordinea de zi există mai multe legi cu caracter organic, motiv pentru care invit colegii senatori în sală.

Vă rog, domnule senator, pentru chestiuni legate de ordinea de zi. Pentru chestiuni organizatorice vă dau cuvântul după aceea.

În legătură cu ordinea de zi mai sunt intervenții? Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Noi, cei din Grupul parlamentar al P.R.M., am dori să susținem propunerea făcută de Grupul parlamentar al P.N.L., dar am în față raportul la Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, care, pe ștampilă, are data de 10 decembrie 2007.

Dorim să-l susținem, dar trebuie să respectăm și Regulamentul Senatului. Aceasta este toată chestiunea. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă pronunțați asupra ordinii de zi, asupra solicitării venite din partea Grupului parlamentar al P.N.L., în sensul includerii în ordinea de zi a Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Sigur că regulamentul este extrem de important, stimați colegi, însă, dați-mi voie să vă aduc la cunoștință, nu să vă atrag atenția, că de săptămâna viitoare va trebui să începem să lucrăm serios pe proiectul de buget, cred că se va lucra inclusiv vineri și sâmbătă, pentru că, altfel, nu vom reuși până la sfârșitul lunii să terminăm bugetul.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra solicitării venite din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

La punctul 2 din ordinea de zi avem aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 10–15 decembrie, program propus de Biroul permanent al Senatului împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Luni și miercuri – lucrări în plenul Senatului; marți – lucrări în comisiile permanente; miercuri, după-masă – comisii permanente; joi – comisii permanente, cu rugămintea către toate comisiile și către toți senatorii să încerce să epuizeze și să prezinte avize și rapoarte pe legile care au termen de adoptare tacită în această lună.

Sigur, la sfârșitul săptămânii activități în circumscripțiile electorale.

Vă consult dacă aveți observații asupra programului de lucru.

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Înainte de a trece la validarea alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, am înțeles că sunt două chestiuni organizatorice legate de componența comisiilor. Vă rog.

Aveți cuvântul – microfonul 2 –, domnule senator Fekete.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma demisiei domnului senator Sógor Csaba, doamna senator Szabó Ilona va trece de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Totodată, anunț plenul Senatului că de astăzi secretarul Grupului parlamentar al U.D.M.R. din Senat este doamna senator Szabó Ilona.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Consult colegii senatori dacă au observații în legătură cu această propunere.

Nu sunt observații.

Vă rog să ne pronunțăm prin vot în legătură cu componența comisiei.

Grupul parlamentar al P.S.D., domnul senator Otilian Neagoe.

Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. solicită plenului aprobarea pentru patru modificări în componența unor comisii permanente.

Domnul senator Daniel Savu trece la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului în locul domnului senator Teodor Filipescu, care rămâne numai la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnul senator Radu Cătălin Mardare trece de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital la Comisia pentru politică externă, în locul doamnei Corina Crețu.

Domnul senator Ovidiu Crețu trece în locul domnului senator Radu Cătălin Mardare la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

În sfârșit, o ultimă modificare, în Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului pe locul rămas vacant alocat P.S.D. trece domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.S.D. propune patru candidaturi de colegi senatori:

– domnul senator Savu Daniel – Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului;

– domnul senator Cătălin Mardare – Comisia pentru politică externă;

– domnul senator Ovidiu Crețu – Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;

– domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu – Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Vă consult dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Vă rog să vă pronunțați prin vot și vă propun să votăm în bloc.

Vă mulțumesc.

La punctul 3 din ordinea de zi avem validarea alegerii unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Îl invit pe domnul președinte Eckstein Kovács Péter să prezinte raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Biroul permanent a învestit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să examineze dacă au fost respectate dispozițiile legale cu privire la alegerea unui membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Se propune validarea domnului judecător Costel Drăguț, președintele Curții de Apel Craiova, în calitate de membru interimar, ca urmare a încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a domnului judecător Iulian Gâlcă, prin pensionare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului să valideze alegerea domnului judecător Costel Drăguț ca membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii. Competența de validare aparține exclusiv Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stimați colegi,

În această situație, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a pronunțat în calitate de comisie de validare și vă propune un raport favorabil.

În calitate de președinte de ședință vă propun votul deschis electronic, iar validarea este aprobată cu votul majorității senatorilor prezenți.

Vă consult dacă sunt intervenții.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Pe cale de consecință, domnul judecător Costel Drăguț este validat ca membru interimar în Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, cu modificările ulterioare.

Domnule președinte, doriți să interveniți? Microfonul 2.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, Comisia pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului este o comisie specială. Ținând cont că în această perioadă au fost foarte multe evenimente, noi recunoaștem că am reușit mai greu să intrăm în cvorum, deoarece foarte mulți membri din comisia noastră sunt președinți de comisii, vicepreședinți, secretari sau lideri la grupurile politice.

De aceea, pentru că au apărut noi discuții privind concordanța unor texte din Regulamentul Senatului cu ceea ce prevede Constituția, avem rugămintea față de colegii noștri să aprobe prorogarea termenului pentru 31 martie 2008, deci prelungirea termenului de activitate pentru Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului.

Vă mulțumim.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia specială a prezentat și un proiect de hotărâre, sper că v-a fost distribuit.

Vă consult dacă aveți observații cu privire la titlu sau la articolul 1 al hotărârii, care nu prevede decât prorogarea termenului până la data de 31 martie 2008.

Vă consult dacă aveți observații.

Dacă nu sunt observații,

La punctul 5 din ordinea de zi se solicită aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

– Propunere legislativă pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie;

– Propunere legislativă privind taxarea și încasarea taxelor pentru servicii consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate;

– Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României;

– Propunere legislativă privind organizarea serviciului extern al diplomației române;

– Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, prevăzut în anexa la Ordonanța Guvernului nr. 35/2002, aprobată cu completări și modificări prin Legea nr. 673/2002.

Vă consult dacă aveți observații.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. Inițiatorii sunt parlamentari.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

V-aș ruga ca la propunerea a doua, a treia și a patra, respectiv, Propunerea legislativă privind taxarea și încasarea taxelor pentru servicii consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României și Propunerea legislativă privind organizarea serviciului extern al diplomației române, dacă inițiatorii doresc, să ne prezinte câteva detalii pentru a înțelege urgența acestor propuneri și, probabil, ne vor convinge să-i susținem.

Nu cunosc dacă sunt prezenți. Dacă sunt prezenți, îi invit la tribuna Senatului.

De la Comisia pentru politică externă poate să susțină cineva?

Vă rog, domnule senator Mihăescu. Aveți cuvântul.

Vă rog, domnule academician. Microfonul 1.

Comisia pentru politică externă, domnule președinte de ședință, susține ceea ce...

Caracterul de dezbatere în procedură de urgență?

Exact.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Când ajungem la punctele 8 și 9 mai am de dat niște lămuriri.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Discutăm atunci.

Deci pentru cele trei propuneri în legătură cu care domnul senator Gheorghe Funar a solicitat explicații suplimentare, acestea au fost oferite de domnul senator Eugen Mihăescu.

Sigur, stimați colegi, votul este pozitiv. În situația în care nu agreați ca dezbaterea acestor propuneri legislative inițiate de parlamentari să se dezbată în procedură de urgență, veți vota „nu”.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă adoptarea prin împlinirea termenului, la 5 și 6 decembrie 2007, a următoarelor inițiative legislative:

– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială;

– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2007 privind adoptarea unor măsuri referitoare la alegerile pentru Parlamentul European din anul 2007;

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință că s-a împlinit termenul, la 5 și 6 decembrie 2007, pentru adoptarea tacită a acestor patru inițiative legislative. Acestea au fost adoptate tacit de către Senat și vor fi înaintate Camerei Deputaților.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În legătură cu această chestiune, aș semnala situația de la primul proiect, cel privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea

ministerială. Nu am apucat să verific, dar am sentimentul că această ordonanță este cea în legătură cu care Curtea Constituțională s-a pronunțat, declarând-o neconstituțională în integralitatea ei. Or, în aceste condiții – este adevărat că este o situație nouă cu care nu ne-am mai confruntat –, mă întreb dacă noi putem să adoptăm, chiar și în formula tacită, un proiect care a fost declarat neconstituțional.

În condițiile acestea, teoretic, ar trebui să ne pronunțăm și să luăm în reexaminare acest proiect, ținând cont de faptul că suntem într-o situație, să spunem, inedită, în sensul că ordonanța își producea efectele, deci ea putea fi atacată cu controlul de constituționalitate prevăzut de Constituție, control posterior privitor la legile și ordonanțele aflate în vigoare, în același timp, însă, fiind în dezbatere proiectul de lege privind adoptarea acestei ordonanțe.

Este adevărat că noi suntem sesizați nu cu o ordonanță, ci cu un proiect de lege de aprobare, ceea ce intră în procedura noastră de dezbatere și, teoretic, putem să fim de acord că este adoptată tacit, dar întrucât nu am făcut niciun fel de modificări este absurd ca Senatul să adopte, după decizia Curții Constituționale, un proiect de lege care aprobă o ordonanță declarată în integralitatea ei ca fiind neconstituțională.

De aceea, vă rog să fiți de acord să nu luăm act de împlinirea termenului de adoptare tacită, urmând a ne pronunța în legătură cu toate aceste chestiuni după ce vom face verificările necesare și după ce vom avea un punct de vedere unitar.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, astăzi, noi nu am făcut decât anunțul. Termenul s-a împlinit pe data de 5 decembrie 2007, înaintea declarării de către Curtea Constituțională a caracterului neconstituțional al legii respective. Deci termenul s-a împlinit pe 5 decembrie 2007. Dacă situația este reală și Curtea Constituțională a declarat ordonanța de urgență ca fiind neconstituțională în integralitatea ei, în această situație Camera Deputaților, sigur, fie va avea posibilitatea s-o pună de acord cu decizia Curții Constituționale, fie va respinge proiectul de lege respectiv.

Practic, astăzi noi am făcut doar anunțul de adoptare tacită a celor patru inițiative legislative.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în Comun și Comercializarea Internațională a Emisiilor în baza Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, semnat la Bruxelles la 17 decembrie 2006.

Parcă era prezent domnul ministru Meleșcanu. Îl invit la tribună.

Este adevărat că este într-o postură extrem de inedită atunci când are un coleg în genunchi în fața Domniei Sale, totuși ne gândim să susțină proiectul de lege.

De unde era colegul?

De la Grupul parlamentar al P.D.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Legea are caracter de lege ordinară.

Senatul este Cameră decizională.

Doamna secretar de stat, doriți să prezentați dumneavoastră punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog.

Microfonul 10.

Credeam că este domnul ministru prezent și dorește Domnia Sa să-l prezinte.

## **Doamna Lucia Ana Varga** – _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

## Mulțumesc.

În baza prevederilor din convenție și a Protocolului de la Kyoto se pot încheia acorduri cu țări dezvoltate care să creeze cadrul de derulare pentru acest tip de proiecte.

România și Finlanda au încheiat la Bruxelles Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Finlanda asupra cooperării privind Implementarea în Comun și Comercializarea Internațională a Emisiilor în baza Protocolului de la Kyoto.

În conformitate cu art. 7 al protocolului, acordul facilitează dezvoltarea și implementarea în România a unor proiecte care vizează reducerea emisiilor și transferul către Finlanda al unor unități de reducere a emisiilor ce rezultă din aceste proiecte.

Având în vedere cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de lege pentru ratificarea acordului pe care vi-l supunem adoptării.

Mulțumesc.

Mulțumesc doamnei secretar de stat Ana Lucia Varga. Ofer cuvântul domnului Dan Cârlan pentru a prezenta raportul comisiei noastre.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului susține proiectul de lege, propune plenului un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege ordinară.

Raportul este favorabil, fără amendamente, motiv pentru care voi supune plenului Senatului printr-un singur vot atât raportul comisiei sesizate în fond, cât și proiectul de lege.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea înțelegerii realizate prin schimbul de note efectuat între Ambasada României la Atena și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Elene, semnate la Atena la 15 decembrie 2006 și 2 iulie 2007, pentru modificarea și completarea Convenției consulare dintre Republica Socialistă România și Regatul Greciei, semnată la Atena la 22 mai 1972.

Îl invit pe domnul secretar de stat Vierița să prezinte expunerea de motive.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Adrian Cosmin Vierița** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin modificarea convenției consulare se creează posibilitatea înființării de oficii consulare onorifice atât în România, cât și în Grecia. Aceste oficii consulare sunt menite să contribuie la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Este o chestiune pe care convenția respectivă încheiată cu Grecia în 1972, intrată în vigoare în 1973, nu o prevăzuse.

Înființarea unui Consulat onorific al României în Grecia, așadar, ar contribui la implementarea unor proiecte de colaborare bilaterală româno-elenă la nivelul autorităților locale, în special pe linia acordării de asistență și protecție cetățenilor români din Grecia. Aceasta a fost, de fapt, esența modificării convenției consulare respective dintre România și Republica Elenă.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Eugen Mihăescu să prezinte raportul la acest proiect de lege, întocmit de Comisia pentru politică externă.

Aveți cuvântul, domnule academician.

## Dragii mei colegi,

Mă simt puțin emoționat pentru că aici pot să vorbesc mai mult de două minute, pe când la Parlamentul European un minut era normal, două minute erau foarte multe. Așa cum sunt, „nevorbit”, îmi dați voie să vă prezint raportul.

Comisia pentru politică externă susține adoptarea proiectului de lege în forma propusă de Guvern și a hotărât, în unanimitate, să adopte raportul favorabil, fără amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă scutesc de citirea raportului, ca să mergem mai repede.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Consult colegii senatori dacă doresc să intervină la dezbateri generale.

Aveți cuvântul, domnule senator Șerban Mihăilescu. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte,

Am de făcut o serie de observații în legătură cu această reglementare.

Mă bucur că este domnul secretar de stat aici, pentru că dacă mă înșel o să-l rog să-mi dea un răspuns competent, așa cum a fost întreaga activitate a dânsului, dar vreau să explic pe înțelesul meu această reglementare.

S-a venit cu o propunere de amendare a unei convenții încheiate acum 35 de ani, prin care se propune o anumită modificare, ca să se lucreze în baza unei alte convenții internaționale, veche de 45 de ani.

A doua chestiune este chiar ridicolă, pentru că un serviciu oarecare nu poate funcționa în baza unei convenții internaționale, pentru că aceea dă doar cadrul... Permiteți să mă opresc până termină domnul senator Stroe. Așa. Deci mi se pare absolut ciudat că în anul integrării noastre în Uniunea Europeană, pentru o țară vecină și membră a Uniunii Europene, venim cu o asemenea reglementare – iertați-mă – ridicolă.

Pe fond, Direcția de protocol a Ministerului de Externe elen încheie această convenție cu Ambasada României de la Atena și, pe urmă, toată lumea se grăbește, fără niciun fel de altă analiză, să trimită toată această chestiune s-o aprobăm noi prin lege.

În fapt, nu avem o experiență bună cu consulii onorifici. Vă reamintesc, pentru cei care sunt mai de curând în politică, faptul că am avut consuli onorifici în România din Africa de Sud, din Bermude, din Panama, din Vanuatu, din Argentina, care nu s-au manifestat altfel decât prin încercări de corupție, programe irealizabile și multe, multe discuții.

Nu pot să pricep – ați văzut în expunerea acestor țări – ce rost are să nu am o relație consulară europeană cu Grecia, care este la o aruncătură de băț, și să dăm tot felul de ștampile așa-zișilor consuli onorifici, când ambele țări au ambasade. Aceștia ar putea legaliza tot felul de acte care au acces pe întreg teritoriul Uniunii Europene – nu m-aș gândi neapărat la adopții, nu m-aș gândi neapărat la căsătorii, nu m-aș gândi... – ca și cum nu ar exista celelalte organe ale statului. Mi se pare o reglementare inutilă, periculoasă.

Eu personal nu susțin proiectul de lege și, dacă am convins pe cineva, nu-l chem decât să fie alături, pentru că noi nu avem nevoie de consulate onorifice. Dacă facem consulate onorifice, să facem cu Italia, să facem cu Franța sau unde doriți. O să aprobăm imediat încă zece persoane – și aceasta este o măsură foarte bună – pentru consulatul de la Chișinău. Ce rost are să dau ștampile ale statului pe mâna unor indivizi asupra cărora, de regulă, s-a dovedit că nu avem niciun control nici acolo, nici aici, în țară, iar, mai mult, pot crea o situație absolut de scandal.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat să ofere răspuns colegului senator Șerban Mihăilescu.

Mai sunt alte întrebări sau intervenții? Vă rog, domnule senator Mihăescu. Microfonul 7, vă rog.

Vreau să spun că domnul Mihăilescu, apropiatul meu coleg, pentru că eu sunt Mihăescu, pe mine m-a convins. Eu nu am participat la ședința Comisiei pentru politică externă, dar în momentul de față sunt alături de colegul Șerban Mihăilescu.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspuns, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Instituția consulului onorific este, într-adevăr, cum a spus domnul senator Șerban Mihăilescu, prevăzută în Convenția de la Viena din 1963 cu privire la stabilirea și conducerea relațiilor consulare.

Motivul pentru care noi încheiem cu Grecia acest amendament prin schimb de note – ceea ce este, să spunem, o procedură uzitată – este legat de faptul că, până acum, Grecia avea o anumită interpretare cu privire la prevederile respective ale Convenției din 1963, la care, desigur, și România este parte.

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, aș continua spunând că instituția consulilor onorifici sau a consulului onorific este o instituție la care România apelează, există consuli onorifici ai României în lume și există și consuli onorifici ai altor state în România.

Desigur că pot exista și cazuri în care activitatea acestor consuli onorifici nu corespunde, să spunem, fișei postului, dar aș vrea să vă asigur, domnule președinte, și aș vrea să-l asigur și pe domnul senator Șerban Mihăilescu că este dreptul suveran al statului român să accepte un consul onorific pe teritoriul său, în baza unei înțelegeri și a unui instrument juridic de drept internațional, așa cum este dreptul suveran al statului român să dispună ca interesele onorifice ale unui consul... mă iertați, ca interesele României să fie reprezentante de către o persoană prin instituția consulului onorific, în cazul acesta în Grecia. Acest consul onorific al României nu va opera, deci nu va încheia, nu va face operațiuni notariale, așa cum face un consul de carieră, iar, până acum, activitatea unor consuli onorifici ai României i-a calificat pentru funcția pe care o exercită în numele statului român.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Eugen Mihăescu, în numele comisiei, aveți cuvântul.

Voiam să vă spun că domnul secretar de stat Vierița, viitor ambasador al nostru după ce va trece prin fața Comisiilor pentru politică externă reunite, întregește o vorbă veche românească: „Gura păcătosului adevăr grăiește”.

Vă rog să faceți liniște în sală.

Zice dumnealui: „interesele consulului onorific”, vrând să spună – și se corectează – „interesele României”. Tocmai acesta este pericolul: „interesele consulului onorific”. Nu sunt interesele României, și nici ale Greciei. El este un _go between_ , un intermediar de anumite interese. Asta voiam să vă spun.

Sper ca domnul ministru Adrian Cosmin Vierița să fie mai atent, mai ales la Washington, cu cuvintele respective. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt și alte intervenții.

Domnule ministru Teodor Viorel Meleșcanu, aveți cuvântul.

Vă rog.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ar trebui să precizăm foarte clar de la bun început că funcția de consul onorific, poziția de consul onorific, este o poziție strict onorifică. Nu există niciun fel de legătură între competențele consulului de carieră, ale consulatului de carieră, și cele ale consulului onorific. Consulul onorific este o persoană care, de obicei, are fie relații economice, fie relații de altă natură cu țara pe care o reprezintă. Noi, cel puțin, în practica noastră de foarte multe ori desemnăm drept consuli onorifici români, etnici români care s-au stabilit în străinătate, au devenit cetățeni ai altor țări și doresc să mențină o relație cu țara lor de origine... Este vorba strict de o instituție reprezentativă care activează în întregime pe cheltuiala consulului onorific, el nu are niciun fel de retribuție din partea statului român. Statul român nu-i plătește sediu, nu-i plătește secretariat, nu-i plătește convorbiri telefonice, absolut nimic.

Încă o dată spun, el nu are niciuna dintre atribuțiile practice pe care le are consulul nici în materie de vize, nici în materie de legalizare de acte, nici în materie de reprezentare a statului. El reprezintă comunitatea română sau interesele generale ale românilor și acordă asistență atunci când este cazul. De fapt, principala lui funcție este aceea de a fi o punte de legătură între țara în care locuiește – pentru că este, de foarte multe ori, cetățean al țării unde este numit – și țara lui, cu care are o legătură afectivă sau o legătură de origine. Este adevărat că au fost cazuri, am cunoscut și în România, când unii oameni au abuzat de această instituție a consulului onorific.

Întotdeauna am luat măsurile care se impuneau și am încetat mandatul respectiv. Credeți-mă, însă, că este o modalitate foarte bună de a ne suplimenta capacitatea de reprezentare fără a ne asuma niciun fel de cheltuieli. Problema nu este la nivelul acesta juridic, problema este aceea de a găsi oameni care, într-adevăr, să ne reprezinte, iar numirea lor să se facă atunci când sunt respectate condițiile că o vor face cu demnitate, cu onoare, și nu în scopul unor interese strict personale.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul, apoi domnul Eckstein Kovács Péter.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unele dintre lucrurile pe care le-a spus domnul ministru și care vizează dimensiunea juridică a statutului consulului onorific voiam să le spun și eu, dar acum nu o mai fac. Ar însemna să repet cuvintele domnului ministru. Ceea ce vreau eu să spun este legat de referirea pe care domnul ministru a făcut-o cu privire la dreptul suveran al statului și repetarea aceasta privind dreptul suveran.

E adevărat, domnule ministru și dragi colegi, că statul are un drept suveran în a decide acest lucru, numai că orice drept nu trebuie exercitat discreționar și, într-adevăr, în exercitarea lui trebuie avute în vedere, în primul rând, interesele Românei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Eckstein Kovács Péter – microfonul 2 –, aveți cuvântul.

S-a spus aici, și este foarte corect, că instituția consulului onorific este reglementată de tratate internaționale. De asemenea, cred că România are consuli onorifici pe toate continentele și foarte multe țări au consuli acreditați pe teritoriul României.

Ca atare, cred eu că ar fi un gest, puțin spus, neelegant ca față de Grecia să nu adoptăm poziția pe care o adoptăm față de celelalte state cu care avem convenții de asemenea natură.

Desigur, se poate pune în discuție într-un cadru general dacă Parlamentul României agreează această instituție, dar cred că în momentul de față, când suntem în faza ratificării unui acord bilateral între România și Grecia, ar fi o greșeală să o respingem.

Ca atare, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc. Stimați colegi, mai sunt intervenții? Vă rog.

Domnule Șerban Mihăilescu, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Domnule președinte,

Nu am intenționat să pun sub semnul întrebării statutul consulului onorific. Eu am avut o chestiune foarte simplă la care nu am primit răspuns. De 35 de ani nu avem consuli onorifici cu Grecia.

1. Eu nu m-am referit la statutul consulului onorific, m-am referit, în mod special, la această țară.

2. Nu mi s-a dat niciun fel de răspuns, măcar dacă în Parlamentul elen se aprobă, și acolo, prin reciprocitate, acest schimb dintre Direcția Generală Protocol Național de la MAE și ambasadă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Stimați colegi, ați ascultat argumentele pro sau contra privind proiectul de lege.

Două precizări doresc să fac: legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul se pronunță în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

La punctul 9 din ordinea de zi, conform votului dat de plenul Senatului, am înscris Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Din partea Guvernului aveți cuvântul.

Care dintre domnii miniștri prezenți susține proiectul de lege?

Vă rog să prezentați expunerea de motive.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezent domnul Eckstein Kovács Péter.

Vă rog.

Microfonul 9.

## **Doamna Cristina Ancuța Pocora** – _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ _**:**_

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ca de fiecare dată, spre finalul sesiunii parlamentare venim în fața dumneavoastră pentru a vă solicita ca, în temeiul art. 115 din Constituție, să abilitați Guvernul ca în perioada vacanței parlamentare să poată legifera în domeniul care nu face obiectul legilor organice.

De la bun început vreau să spun că mi-am însușit toate observațiile pe care le-am ascultat din acest loc de la începutul mandatului meu. Această inițiativă legislativă este foarte subțire, am venit doar cu șase titluri în fața dumneavoastră, ceea ce înseamnă 16 proiecte de lege pentru care dorim să obținem abilitarea de legiferare în această vacanță parlamentară. Am eliminat toate acele titluri

generale care puteau să nască tot felul de dezbateri sau care nu erau foarte clare și, de aceea, vă solicit să dați un vot favorabil inițiativei legislative de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în perioada vacanței de iarnă. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a oferi cuvântul domnului președinte Eckstein Kovács Péter, dați-mi voie să fac precizarea că o lege nu este „groasă sau subțire”, dimpotrivă, o lege poate să cuprindă domenii mai mult sau mai puțin importante, dar care, toate, trebuie reglementate prin lege.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe a fost adoptat, a primit, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1. În anexa nr. 2 sunt și amendamentele respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al grupurilor parlamentare sau punctul de vedere propriu.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar.

Întrebări sau intervenții. Vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ați intuit.

Am două întrebări, respectiv la punctul IV și la punctul VI, la „Turism și sport”.

La acest punct ați menționat la 1: „modificarea și completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului «Schi în România», cu modificările și completările ulterioare.”

V-aș ruga să aveți amabilitatea să ne oferiți unele detalii în legătură cu acest punct.

Este vorba de scoaterea din circuitul silvic a unor suprafețe destinate amenajării pârtiilor de schi și, dacă da, de ce veniți cu întârziere, în plină iarnă, cu această chestiune, și nu ați venit din vară?

Cea de-a doua întrebare, la punctul VI – „Prorogarea unor termene prevăzute în acte normative cu putere de lege...”.

V-aș ruga să menționați care sunt aceste acte normative și de ce propuneți prorogarea. Mulțumesc.

Domnule senator, numai o secundă. Vă cer scuze, poate n-am înțeles eu. Vă rog să observați că în anexa nr. 1 la raportul întocmit, la poziția 2, acel capitol este eliminat ca urmare a intervenției domnului senator Șerban Nicolae.

Domnule președinte de ședință...

Amendament admis.

...am observat. Este eliminat de comisie, nu a fost eliminat de plen. Este o altă chestiune. Vom ajunge la discuții acolo, de aceea am pus această întrebare.

Mulțumesc. Imediat.

Înainte de a vă da răspuns, să înțeleg că nu sunt intervenții la dezbateri generale, pentru că ați făcut o dezbatere direct pe amendament.

Dați-mi voie, în primul rând, conform Regulamentului Senatului, să întreb dacă amendamentele respinse sunt susținute în plen.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți un amendament respins.

Domnule președinte de ședință, vă înțeleg sau încerc să vă înțeleg graba, dar n-am primit răspuns la cele două întrebări.

Imediat.

Apoi, îmi pot susține amendamentul. Amendamentul respins este legat de întrebarea pe care am formulat-o.

Dați, vă rog, posibilitatea să se dea răspuns și apoi...

Da.

Vă rog să oferiți răspuns domnului senator.

Apoi, îmi susțin amendamentul. Mulțumesc.

Vă rog. Microfonul numărul 8.

## **Doamna Lucia Nora Morariu** – _secretar de stat_

_în Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale_ **:**

Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale a inclus în Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe modificarea și

completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”.

Înainte de toate, aș dori să precizez că nu este vorba în mod special de a reglementa sezonul de schi care deja a început, ci este vorba de a face operațională o lege mai veche care, în prezent, nu funcționează.

Motivele pentru care modificările sunt necesare sunt: legea inițială prevedea scoaterea din fondul forestier național a unor terenuri în vederea dezvoltării turismului prin practicarea de sporturi de iarnă, fără plata taxelor pentru scoaterea definitivă din fondul forestier. Scoaterea terenului în cauză din fondul forestier urma să se facă în urma unui studiu integrat, studiu ce urma a fi realizat de către fostul Minister al Transporturilor, Construcțiilor și Turismului prin Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Turism, studiu care urma să fie avizat de ministerele interesate și Academia Română și care ar fi stabilit care sunt terenurile în cauză.

Vă mulțumesc.

Să mergem mai departe.

Dacă doriți să discutăm pe regulament, o să discutăm. Dumneavoastră prin intervenție sunteți, de fapt, în favoarea susținerii acestui text în proiectul de lege, pentru că la nivelul comisiei textul a fost exclus.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul pentru amendamentul respins.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt nevoit să insist asupra răspunsului la întrebare.

Cea de-a doua întrebare pe care-am formulat-o se referea la actele normative la care se solicită prorogarea și care este motivarea acestor propuneri de prorogare.

Dacă primesc răspunsul, s-ar putea să renunț la...

Vă rog să oferiți răspuns. Microfonul numărul 9.

Domnule președinte,

Stimați membri ai Senatului,

Îmi este foarte dificil în acest moment să spun care sunt acele legi. Sunt situații imprevizibile care, cum cunoașteți și dumneavoastră, pot apărea pe perioada vacanței parlamentare. Este un titlu introdus de Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, pe care l-am avut în fiecare lege de abilitare, și este strict pentru situații de urgență. Nu e nimic premeditat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Dacă în legătură cu amendamentele trecute în anexa nr. 1 sunt intervenții suplimentare?

Vă rog, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tot în legătură cu acel amendament care se află la poziția 2 la amendamentele admise, am avut o discuție cu autorul amendamentului, cu distinsul nostru coleg, domnul senator Șerban Nicolae...

Vă rog să faceți liniște în sală.

Am înțeles, însă, dintr-o expunere pe care o am de la Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, de fapt de la doamna secretar de stat Lucia Morariu, că există anumite rațiuni foarte temeinice pentru a fi de acord cu inițiativa Guvernului și a nu agrea amendamentul depus de colegul nostru pentru diferite motive. În primul rând, este vorba de accesarea unor fonduri europene în perioada imediat următoare. Apoi, este vorba de amenajări specifice care sunt iarăși presante din punct de vedere cronologic și, în sfârșit, este vorba de finanțare cu fondurile europene a căror absorbție este condiționată de anumite termene.

Am discutat cu distinsul nostru coleg și posibilitatea unei ordonanțe de urgență.

## Stimați colegi,

Când se emit ordonanțe de urgență, pe bună dreptate, noi, parlamentarii, nu suntem de acord. Prin urmare, găsesc că amendamentul colegului nostru trebuie respins – o spun cu tot respectul –, văd că nici nu este să și-l susțină, dar nu aceasta este rațiunea pentru care socotesc că amendamentul trebuie respins.

Dacă vreți – că știu că au fost niște discuții –, spun de la acest microfon că anumite intervenții pe care doamna secretar de stat Lucia Morariu le-a făcut la anumiți primari nu au fost tocmai oportune. Știu că acesta este unul dintre motivele justificate de supărare ale domnului senator Șerban Nicolae, dar nu de aici trebuie să pornim când adoptăm sau când respingem un amendament.

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește amendamentul în discuție – pentru că vreau să mă refer și la acest lucru –, aici este o problemă foarte simplă și am să vă explic dumneavoastră, celor care nu sunteți în comisie, ce s-a discutat acolo. Am spus: „Domnule, când vom învăța să ne facem iarna căruță și vara sanie?”. Aceasta a fost problema: în plin sezon de schi noi facem o lege prin care să stimulăm și să facem... Rămâne ca plenul să hotărască.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări asta a avut în discuție, că trebuie să ne învățăm să ne pregătim iarna în perioada de vară și... Pregătim agricultura în momentul în care se termină campania pentru câte o problemă. Iată că vorbim despre schi acum, o să vorbim despre însămânțări după ce trec însămânțările și vine perioada de recoltare și așa mai departe.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Péter Eckstein Kovács.

## Mulțumesc.

Acest amendament de eliminare a fost adoptat cu majoritate minimă, dacă vreți.

Într-adevăr, acum nu cred că este o problemă politică dacă sprijinim pârtiile de schi, pentru că știm că turismul este important, și haideți să-l ajutăm, dacă putem, cât mai repede printr-un act normativ.

Argumentul că vara trebuie să ne ocupăm de pârtii este pertinent, dar din cauza – și domnul Puiu Hașotti a explicat aici – finanțării, căci despre asta este vorba, ar fi momentul să-i ajutăm pe cei care se ocupă de această ramură a sportului și să facem posibilă adoptarea unui act normativ.

Eu cred că am face bine dacă am da credit Guvernului că este necesar ca în perioada vacanței parlamentare să adoptăm un astfel de act normativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Constantin Gheorghe. Microfonul numărul 3.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă sunt și alte intervenții. Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Un distins coleg de-al nostru, punând întrebări, a deturnat un pic modul în care am vrut să luăm cuvântul la acest proiect de lege. Dumneavoastră, e adevărat, ați spus că dacă avem discuții cu caracter general..., dar s-a intrat direct pe amendamente și direct pe fond.

Prima precizare pe care vreau să o fac este că este pentru prima dată când Guvernul vine punctual cu câteva probleme, puține, nu multe, la Proiectul de lege privind abilitarea de a emite ordonanțe pe timpul vacanței parlamentare de la începutul anului 2008. Este pentru prima oară când face acest lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De altfel, aici nu este vorba de o chestiune punctuală, din punctul meu de vedere, este vorba de o chestiune de principiu. Actualul Guvern s-a angajat să conducă destinele țării într-o relație perfectă cu Parlamentul prin legi, criticând fosta guvernare P.S.D., care a abuzat de ordonanțe de urgență. Orice s-ar spune și orice s-ar invoca, factorul politic nu putem să-l excedem din această discuție.

Problema este că inclusiv colegul meu, domnul senator Gavrilă Vasilescu, a spus un punct de vedere exprimat și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care este, de altfel, valabil. Plecând de la faptul că este bine să-ți faci iarna car și vara sanie, ar trebui ca Guvernul nostru să propună Parlamentului proiecte de lege în așa fel încât să fie gata la momentul oportun. Mai presus de asta, există și procedura de urgență pe care noi toți putem să o acceptăm în situația în care sunt de accesat fonduri, cum a spus colegul distins Hașotti, sau alte chestiuni care nu pot să permită o amânare.

De aceea, eu nu spun acum că e bine sau că e rău, dar dacă plecăm de la niște principii – că la asta mă refeream, la principii – haideți, domnilor de la Guvern – și aș vrea să mă asculte și reprezentanta relației dintre Parlament și Guvern –, haideți să nu mai facem o cutumă de acum sau o obișnuință să dăm această abilitare pe tot felul de chestiuni, dar sunt și titluri care pot ascunde niște ordonanțe de urgență care ne pot da de gândit. Eu nu merg până acolo încât să suspicionez Guvernul că-și închipuie așa o chestiune, dar haideți să respectăm principiul. Dacă am criticat P.S.D.-ul că a condus țara cu ordonanțe de urgență, haideți să facem în așa fel ca relația dintre Guvern și Parlament să fie cât mai eficientă, să propunem anumite proiecte de lege în regim de urgență, și lucrurile se simplifică, și nu mai apar aceste dezbateri politizate la maximum.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale. Domnul senator Gheorghe Funar.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și pentru îngăduință.

M-am consultat cu colegii din grupul parlamentar și, la punctul 2 de la amendamente admise, Grupul parlamentar al P.R.M. propune eliminarea eliminării care s-a adoptat cu greu la comisie, respectiv să rămână textul propus de Guvern, și vom susține în această formă Programul național „Schi în România”, fiind interesați ca să se amenajeze o pârtie de schi și la Roșia Montană.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Aveam emoții...

Stimați colegi,

Vă consult dacă mai sunt alte observații pe amendamentele din anexa nr. 1. Nu mai sunt alte observații.

Stimați colegi, vă rog să rămâneți în sală.

Vă propun să prelungim programul doar cu 5 minute.

Suntem prezenți 53 plus 13, 66 plus 10, 76... 80 de senatori în sală și avem cel puțin 10 legi organice pe care le-am dezbătut săptămâna trecută și pentru care trebuie să dăm vot final pe raport și pe lege.

Vă invit să vă ocupați locurile.

Vă adresez rugămintea să acceptați acest lucru.

Deci punctul 9 nu-l discutăm, nu-l luăm în dezbatere, îl lăsăm pentru ziua de miercuri, că trebuie făcute și dezbateri generale.

La punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și a Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative.

Dacă o să fie liniște în sală, eu am să spun exact care este situația proiectului de lege respectiv.

Deci legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este favorabil și cu amendamente.

Toate grupurile parlamentare s-au pronunțat în favoarea legii.

Stimate colege și stimați colegi, dacă nu vreți să le votăm, nu le votăm. Suntem 78 de colegi prezenți în sală, numărați de colegul secretar Gavrilă Vasilescu.

Resupun votului dumneavoastră raportul favorabil cu amendamente.

Nu avem cvorum, domnule președinte!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Poftiți? Nu. Cvorumul de ședință este de 66 de parlamentari.

Să votăm prin ridicare de mână!

Poftiți? Vorbiți prea mulți și nu-mi dau seama. Bun.

Vă propun, dacă spuneți, să votăm prin ridicare de mână.

Da!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Domnule președinte, respectați regulamentul!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Eu respect în totalitate regulamentul. Senatul este Cameră decizională.

Prioritate legislativă a Guvernului.

Raport favorabil, întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc. Cine este împotrivă? Niciun vot.

Se abține cineva?

Cu două abțineri, raportul favorabil cu amendamente este adoptat.

## **Domnul Cristache Rădulescu**

**:**

Procedură, domnule președinte!

Vă rog, procedură, dar vă rog să faceți referire la care text din regulament vă raportați.

Vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator Rădulescu. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Vă rog respectuos să ne explicați dacă cumva s-a defectat aparatura pentru votul electronic, fiindcă putem vota electronic, să vedem cine votează și cine nu votează.

Facem la fel ca la Camera Deputaților, cu domnul Bogdan Olteanu care întreabă, și nu numără nimeni cine votează pentru, împotrivă, cine se abține?

Domnule președinte,

Vă rog respectuos, suntem totuși Camera superioară și nu vreau să se întâmple ca la Camera Deputaților, pentru că o să ne vedem în direct la televizor deseară, iar dumneavoastră sunteți unul dintre vicepreședinții cu multă experiență în Senat, care niciodată nu a condus decât foarte bine. Nu vă stricați imaginea, că este păcat. Vă rog frumos.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă reamintesc că în urmă cu 5 minute am consultat Senatul dacă este de acord să voteze prin vot deschis.

## **Domnul Cristache Rădulescu**

**:**

Vă rugăm să verificați aparatura electronică de vot!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Consult, pentru a doua oară, Senatul dacă este de acord

să continuăm prin vot deschis adoptarea legilor respective. Vă mulțumesc.

În sală sunt 84 de senatori prezenți.

Este cineva împotrivă?

## **Domnul Cristache Rădulescu**

**:**

Verificați votul electronic, domnule președinte!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Se abține cineva? Doi colegi.

Deci, cu două abțineri, procedura de vot a fost aprobată de plen.

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Raport favorabil, cu amendamente, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Contestăm votul, domnule președinte!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Deci nu aveți cum să-l contestați.

Vă rog să vă ocupați locul.

Raportul favorabil cu amendamente este adoptat de plenul Senatului.

## **Domnul Cristache Rădulescu**

**:**

Procedură, domnule președinte!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stimate coleg, vă rog să verificați în regulament. După trei ani de dezbateri parlamentare ar trebui să știți că în timpul votului senatorii nu pot lua cuvântul. După ce adoptăm această lege, vă ofer, din nou, cuvântul, ca să ne spuneți același lucru.

Veniți lângă noi, aici, vă rog frumos, veți număra, și sunt 84 de senatori în sală. Veniți lângă noi!

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, vă anunț că în momentul acesta suntem nu 84, ci 85, pentru că a venit și domnul senator Petru Stan. Vă rog să credeți că atât sunteți, și nu mai mulți.

Mulțumesc.

Se pare că suntem două categorii: colegi care dorim să luăm pauză și colegi care dorim să continuăm dezbaterile. Vă rog.

Domnul senator Gheorghe Constantin.

Vă rog, dați-mi cuvântul. Vă mulțumesc.

Regulamentul spune foarte clar: „Numărarea voturilor se face de către secretari și se comunică de către președinte.” Dumneavoastră o faceți direct, încălcați regulamentul. Vă rog să se comunice prin numărare om cu om.

Domnule senator...

Dați-mi voie la cuvânt. Avem dreptul să nu ne exprimăm niciun fel de opțiune și, atunci, aceia care nu ridică mâna în niciun fel nu trebuie numărați nici la plus, nici la minus.

Vă rog să respectați regulamentul.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Domnule senator, aveți încredere în fostul dumneavoastră coleg de partid, că Domnia Sa mi-a menționat câte voturi au fost contra sau în favoarea legii.

Stimate colege și stimați colegi, se pare că nu se dorește continuarea ședinței, iar într-o atmosferă tensionată legile nu trebuie să fie adoptate, motiv pentru care le vom lua în dezbatere și vot în ședința de miercuri.

Vă propun o pauză de cinci minute, după care vom continua cu întrebări și interpelări.

Stimate colege și stimați colegi, reluăm ședința. Deci începem cu întrebările.

O invit la tribună pe doamna senator Doina Silistru. Vă rog să vă ocupați locurile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Domnule ministru,

Numeroși ingineri valoroși din agricultură, specialiști în cadastru agricol care lucrează în acest domeniu și au obținut titlul de doctor în agronomie, reclamă faptul că nu pot beneficia de prevederile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/1998, aprobată prin Legea nr. 92/1998, privind majorarea salariilor personalului din unele instituții publice, pe motiv că nu au titlu științific în acest domeniu, cadastrul nefigurând printre disciplinele pentru care se dă doctoratul în agronomie.

Vă rog, domnule ministru, să-mi precizați când va actualiza Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse legislația de salarizare a personalului din instituțiile publice, astfel ca acordarea sporului de 15% pentru titlul științific de doctor să se facă în conformitate cu clasificările stabilite în Uniunea Europeană.

Solicit răspuns în scris și oral. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ion Vărgău este prezent?

Nu!

Domnul senator Viorel Arcaș? Vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Culturii și Cultelor, domnului ministru Adrian Iorgulescu.

Revin la o întrebare pe care am mai adresat-o acum o lună, la care am primit un răspuns incomplet:

De ce banii alocați prin Legea bugetului de stat pe 2007 nu au ajuns în totalitate la Catedrala II Mediaș?

Au ajuns doar 100.000 de lei, în loc de 200.000 de lei prevăzuți în anexa la buget.

De ce, deși a obținut avizul Ministerului Culturii și Cultelor, Biserica din Răstoci, județul Sălaj, nu a primit banii alocați prin Legea bugetului de stat pe 2007?

Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Dorel Constantin Onaca. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. ## Domnule ministru,

Formularul E112 este un act prin care bolnavii au dreptul la tratament și intervenții chirurgicale în orice unitate medicală din țările Uniunii Europene, costurile fiind suportate, în mare parte, din Fondul asigurărilor de sănătate. Singura condiție pentru compensarea tratamentului și a intervențiilor este ca ele să nu poată fi realizate, la timp, în țară. Acest formular este un document al țărilor Uniunii Europene, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2007, în România, însă, abia de curând s-a aflat de existența lui. Atât ministrul sănătății, cât și Casele de asigurări de sănătate nu au mediatizat o informație vitală pentru mulți bolnavi din România.

Pentru a evita astfel de situații, aș dori să vă întreb, domnule ministru, care sunt modalitățile de informare a opiniei publice în ceea ce privește aplicarea formularului E112 și a celorlalte tipuri de formulare care dau posibilitatea românilor să urmeze un tratament în țările europene?

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.

Microfonul 1.

Întrebare adresată domnului ministru al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

În data de 22 octombrie 2007 m-am adresat cu o întrebare, iar răspunsul primit îl consider nesatisfăcător.

Vă readuc în atenție subiectul întrebării adresate în data de 22 octombrie 2007, cu rugămintea ca, de această dată, să primesc răspuns punctual la problemele solicitate.

În luna iunie 2007, împreună cu domnul senator de Timiș Valentin Dinescu, președintele Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, la biroul dumneavoastră am avut o întâlnire cu domnul ministru secretar de stat Palașcă Viorel și cu domnul consilier Turdean Nicolae.

Tema discuției a fost menținerea minei Ploștina, pentru anul 2008, la un program de producție de 420.000 de tone pe an.

Vă solicit, domnule ministru, să mă informați:

1. dacă în strategia energetică a României, în programul pe 2008, mina Ploștina este inclusă;

2. ce program de producție are mina Ploștina pe anul

2008;

3. ce rezervă de exploatare are mina Ploștina;

Vă mulțumesc.

Bănuiesc că vă referiți doar la cei care lucrează în APIA, pentru că, altfel, îi va fi foarte greu ministrului agriculturii și dezvoltării rurale să spună câți juriști sunt în țară. Poate ne va spune câți agricultori. Da?

Mulțumesc.

Domnul senator Vasile Dan Ungureanu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Drepturile celor ce au luptat în Revoluția din decembrie 1989 au constituit, de-a lungul timpului, subiect principal pentru o serie de acte normative. Cu toate acestea, nu de puține ori obținerea drepturilor prevăzute de legiuitor pentru urmașii celor ce au luptat în Revoluție sau pentru cei ce au fost răniți în acele zile se dovedește a fi extrem de anevoioasă fie din lipsa de bunăvoință a celor care trebuiau să aplice aceste reglementări, fie prin tergiversarea la infinit a întocmirii și avizării dosarelor acestora, cum este, de exemplu, situația doamnei Ana Ionescu din Arad, care a fost rănită în Timișoara în timpul revoluției și care a depus, conform legii, actele doveditoare în luna iunie a anului 2007, nefiind pusă în drepturi nici în acest moment.

De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru, când și cum anume se va rezolva situația acestor oameni puși pe drumuri în repetate rânduri și ale căror solicitări sunt tergiversate de luni bune.

Solicit răspuns în scris și oral.

- A doua întrebare este adresată domnului Cristian

- Adomniței, ministrul educației, cercetării și tineretului.

- Stimate domnule ministru,

Învățământul în limba germană, dedicat cu precădere puținilor etnici germani care mai trăiesc în România, se află în grea suferință. Din păcate, însă, de la bunele intenții anunțate și asumate a trecut o perioadă de timp considerabilă fără ca proiectele să prindă contur. În acest răstimp în Arad, de exemplu, elevii, părinții, cadrele didactice trăiesc zilnic sub spectrul evacuării și al derulării activității în spații total neadecvate. Clădirea în care ființează Grupul școlar „Adam Müller Guttenbrunn” a fost revendicată și, din acest motiv, investițiile au fost sistate.

De aceea, vă întreb, domnule ministru, când anume vor deveni realitate acele campusuri, astfel încât elevii și cadrele didactice să poată accede la un spațiu adecvat procesului didactic?

Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are două întrebări adresate Ministerului Economiei și Finanțelor.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Prima întrebare.

Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de Autoritate de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar și coordonator național al asistenței nerambursabile acordate de Uniunea Europeană, are atribuții și responsabilități atât în ceea ce privește asistența financiară de preaderare, cât și în pregătirea mecanismului de accesare a fondurilor structurale ale Uniunii Europene.

Vă rog să-mi comunicați suma totală accesată de România din fondurile structurale ale Uniunii Europene până la 10 decembrie 2007.

Solicit răspuns în scris și verbal.

A doua întrebare este adresată tot domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Din recentele declarații ale dumneavoastră, taxa pentru prima înmatriculare a autoturismelor și autovehiculelor este o taxă ecologică.

Vă rog să-mi comunicați ce sumă s-a colectat până în prezent cu această taxă specială și la ce ordonator de credite este cuprinsă.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. – microfonul 2 –, interpelarea este adresată prim-ministrului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu.

Constantin!

Constantin... Și Anton!

În Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, la art. 2[1] se fac referiri la zonele de sărăcie extremă sau cu un grad ridicat de sărăcie față de condițiile medii de trai existente la nivel național.

Vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați, pe județe, localitățile care se află în zonele de sărăcie extremă, respectiv, cele cu un grad ridicat de sărăcie.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Gheorghe Funar. Două întrebări și o interpelare adresate prim-ministrului. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să le prezint pe toate trei aceluiași premier Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

De data aceasta, atât numele, cât și multiplele prenume au fost spuse în mod corect.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, Stimate și stimați invitați,

Prima întrebare se referă la faptul că în vara anului 2005 numitul Pászkány Árpád Zoltán, un cunoscut al Președintelui României, domnul Traian Băsescu, prin intermediul firmei „Polus” a distrus, cu lamele buldozerelor, câmpurile experimentale ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, o suprafață de 35 de hectare de teren aparținând domeniului public al statului român. Apoi, pe întreaga suprafață de 35 de hectare de teren al statului român firma „Polus” a construit un mare complex comercial denumit „Polus Center”, la inaugurarea căruia au fost prezenți primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, secretarul general al P.D., domnul Vasile Blaga, și fostul prefect al județului Cluj, domnul Alin Păunel Tișe.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce a întreprins Guvernul României pentru recuperarea celor 35 de hectare de teren arabil aparținând domeniului public, cu o valoare de piață de peste 70 de milioane de euro, precum și pentru dobândirea de către statul român a construcțiilor realizate cu rea-credință de către firma „Polus” pe acel teren.

A doua întrebare se referă la faptul că în ziarul „Gândul”, din 6 decembrie 2007, s-a prezentat, pe prima pagină, un articol cu titlul „Șefii Registrului Comerțului plătiți mai bine decât Băsescu”, făcând referire la cei 48 de directori cu lefuri imense.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

1. Ați fost sau nu informat despre această situație?

2. Ce ați dispus după ce ați aflat că un director de la Registrul Comerțului are un câștig brut, pe lună, de trei ori mai mare decât al prim-ministrului?

3. În care ministere și alte instituții ale statului român câștigurile brute, pe lună, ale unor angajați sunt mai mari, și de câte ori, față de cele ale Președintelui României, respectiv ale prim-ministrului?

Interpelarea se referă la faptul că liderii Partidului Democrat susțin că P.D. nu mai participă la guvernare și a trecut în opoziție. Realitatea este cu totul alta, respectiv, eșaloanele doi și trei din ministere și din majoritatea instituțiilor deconcentrate din județe, în special unde prefecții au provenit din Partidul Democrat, toate acestea aparțin Partidului Democrat, aflat, chipurile, în opoziție.

Dar ar trebui să dați un termen mai îndelungat. Vă dați seama că este o lucrare destul de greu de realizat având în vedere numărul mare de funcționari publici care se găsesc în aceste posturi.

Vă rog, domnule senator Funar, doreați să mai interveniți?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am dorit să ajut Guvernul în muncă și, mai ales, pe Moș Crăciun să-l împovărăm, să ducă câțiva saci cu aceste nume și posturi, astfel încât măcar de la începutul anului viitor Partidul Democrat să afle, cu adevărat, că a trecut în opoziție.

Să vadă cum este pâinea amară a opoziției sau ce? Domnule senator Ardelean, doriți să interveniți? Vă rog.

Aveți cuvântul. Microfonul 1.

Interpelarea este adresată domnului Călin Constantin Popescu-Tăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Recent, reprezentanții sindicatelor au declarat public faptul că vor demara acțiuni de protest din cauza salariului minim. Marile confederații sindicale au cerut 540 lei pe lună, patronatele au oferit 480 lei/lună, iar Guvernul României a oferit 500 lei/lună.

Domnule prim-ministru, având în vedere posibilitatea declanșării unui conflict de muncă general, care ar aduce grave perturbări și pierderi financiare diferitelor sectoare de interes național, vă solicit să-mi comunicați care sunt soluțiile propuse de Guvernul pe care-l conduceți în vederea soluționării acestei situații.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Distinși invitați, reprezentanți ai ministerelor,

Vă rugăm să prezentați răspunsurile la întrebările și interpelările colegilor senatori absenți în scris, pentru a le înainta acestora și a vă descărca de această obligație legală, în sensul de a prezenta răspunsuri.

Dacă aveți de oferit răspunsuri domnilor senatori Funar și Ardelean, vă rog să o faceți verbal în această ședință. Nu aveți răspunsuri de oferit?

Am avut de dat un răspuns doamnei senator Tomoiagă, căreia i l-am oferit în scris.

Vă mulțumesc. În condițiile acestea...

Aveți de oferit răspunsuri astăzi?

Avem de oferit răspunsuri domnilor senatori Florescu și Simionescu.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Repet ceea ce am spus în urmă cu doar 30 de secunde, și anume: potrivit Regulamentului Senatului, răspunsurile se prezintă verbal în plenul Senatului doar pentru senatorii prezenți. Pentru senatorii care sunt absenți, vă rog să înregistrați răspunsurile, pentru a vă descărca de această răspundere, iar noi le vom înainta prin staff-ul Senatului colegilor senatori.

Vă mulțumesc pentru participarea la ședința Senatului. Declar închise lucrările.

O seară bună!

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202849]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 171/20.XII.2007 conține 28 de pagini.**

Prețul: 7,00 lei