Bun„ diminea˛a, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„! Stima˛i colegi,
Declara˛ia mea politic„ de ast„zi coincide cu ie∫irea ast„zi ∫i m‚ine a federa˛iilor sindicale din Ónv„˛„m‚nt Ón strad„, motiv pentru care am intitulat-o: îDegringolada din Ónv„˛„m‚nt“.
îGraba stric„ treaba!“, ne avertizeaz„ o maxim„ a Ón˛elepciunii Ón via˛„. C‚nd cei care se gr„besc sunt doi ardeleni, situa˛ia este cu at‚t mai de neÓn˛eles.
Œnv„˛„m‚ntul a fost printre primele capitole Ónchise din dosarul negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, Ónc„ de pe vremea ministeriatului lui Liviu Maior. Reforma legislativ„, curricular„ ∫i organizatoric„ Ónceput„ de Andrei Marga e reluat„ mereu de la cap„t, spre dezastrul ∫i pr„bu∫irea ∫colii rom‚ne∫ti. Ministrul ˛„r„nist, dorind s„ recupereze teritorii din dreapta aspira˛iilor politice, era obsedat de imperativul imediate˛ii: îReforma acum! Reforma cu orice pre˛!“, p‚n„ c‚nd lucrurile i-au sc„pat de sub control, Ónv„˛„m‚ntul a luat-o razna ∫i calitatea a sc„zut treptat.
Un singur exemplu. Prin lege, preg„tirea psiho-pedagogic„ a viitorilor profesori se f„cea prin Departamentele de preg„tire a personalului didactic, acreditate de C.N.E.A.A. Ministerul a îliberalizat“ aceast„ profesie ∫i a aprobat func˛ionarea unor asemenea departamente inclusiv Ón Ónv„˛„m‚ntul particular, f„r„ s„ Óndeplineasc„ condi˛iile ∫i standardele de calitate. Au urcat astfel la catedr„ oameni f„r„ voca˛ie didactic„, oameni cu certificate de absolvire, dar f„r„ ∫tiin˛„ de carte, un fel de func˛ionari de educa˛ie, dar nicidecum pedagogi ai neamului. Bagatelizarea profesiei de dasc„l este una dintre cauzele dec„derii progresive a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.
C„ lucrurile stau a∫a, ne confirm„ ∫i Raportul asupra st„rii sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt pe 2005. Problema crucial„ cu care se confrunt„ sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt este subfinan˛area cronic„, aflat„ mereu undeva sub 4% din P.I.B. Consecin˛a grav„ a subfinan˛„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt este sl„birea calit„˛ii educa˛iei, situat„ la nivel mediu sau sub media european„ — O.E.C.D. Acest nivel acuz„ func˛ionarea intrinsec„ a sistemului, Ón ciuda rezultatelor excep˛ionale ale olimpicilor, Ón mare m„sur„ datorate calit„˛ilor lor personale, nu performan˛elor sistemului.
Grupul parlamentar al P.R.M. a ini˛iat Ón Camera Deputa˛ilor o mo˛iune simpl„, îSalva˛i ∫coala rom‚neasc„“, Ón care ne-am exprimat pozi˛ia fa˛„ de ad‚ncirea crizei Ón Ónv„˛„m‚nt. Acuzam acolo lipsa unor condi˛ii normale pentru preg„tirea anului ∫colar,
descentralizarea administrativ„ pripit„, eliminarea examenului na˛ional de titularizare, nivelul salariz„rii cadrelor didactice. Am pus Ón mi∫care, de la tribuna Parlamentului, asigurarea unui buget de minimum 6% din P.I.B. Óncep‚nd de la 1 ianuarie 2006, f„r„ de care Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu va putea face nici un pas Ónainte.
La scurt timp dup„ mo˛iunea noastr„, Mircea Miclea ∫i-a dat demisia — de onoare, sus˛ine dumnealui — datorit„ unor aloc„ri bugetare pentru Ónv„˛„m‚nt mai mici dec‚t anul trecut. Ministrul ∫i-a fixat c‚teva priorit„˛i ∫i direc˛ii de dezvoltare pentru perioada 2006—2008 pe care presimte c„ nu le va putea onora din lips„ de bani. Sus˛inem orice form„ de protest Ón favoarea finan˛„rii educa˛iei.
De∫i ardelean potolit ∫i dasc„l, de c‚nd e ministru, Mircea Miclea s-a prea gr„bit Ón multe decizii ∫i-l sf„tuim s„ se gr„beasc„ Óncet, ca Ón Ón˛elepciunea latin„. _Festina lente_ nu este neap„rat un paradox ∫i nici un oximoron. Sintagma exprim„ mai degrab„ dinamica controlat„, echilibrat„, variabil„ Ón mod constant a fiin˛ei omene∫ti. Animat de bune inten˛ii, dar ∫i cu aceea∫i grab„ a concitadinului — unii spun magistrului Marga, de care, spre cinstea lui, Miclea se dezice —, cu aproape acela∫i personal ∫i consilieri, ministrul clujean a ini˛iat rapid c‚teva legi, hot„r‚ri de guvern, a elaborat regulamente, metodologii, a emis o mul˛ime de ordine f„r„ o dezbatere prealabil„ minim„ cu furnizorii de educa˛ie, f„r„ s„ consulte organismele abilitate, mediile academice, Consiliul Na˛ional al Rectorilor, sindicatele, societatea civil„.
De la 1 octombrie 2005, Rom‚nia trebuia s„ treac„ la organizarea pe 3 cicluri — licen˛„, masterat, doctorat — a studiilor universitare, dup„ modelul î3 plus 2 plus 3“ convenit la Bologna. Œn numai 6 luni, dup„ cum spuneam, f„r„ o dezbatere public„ necesar„, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii a prezentat un proiect de lege devenit Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, o lege lacunar„ ∫i tributar„ unor practici str„ine, nu neap„rat mai bune dec‚t cele rom‚ne∫ti. Am adresat imediat ministrului Ón func˛iune o interpelare prin care acuzam introducerea unor discrimin„ri Óntre profesorii de gimnaziu ∫i liceu. Œn vacan˛a parlamentar„, ministerul, spre satisfac˛ia noastr„, a r„spuns prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2005 de modificare a art. 9 alin. 5 ∫i 6, Ón sensul cerut de noi, dar a introdus alte amendamente, inacceptabile, pe care sper„m s„ le Óndrept„m la dezbaterea ordonan˛ei Ón Parlament.
Am ajuns Ón situa˛ia caraghioas„, unic„ Ón Europa, c‚nd universit„˛ile nu pot licen˛ia pentru liceu f„r„ un masterat, asupra c„ruia nu exist„ Ónc„ o viziune filosofic„ ∫i pragmatic„ necesar„ bine conturat„. Se invoc„ c„ sunt pu˛ini 3 ani pentru preg„tirea unui profesor de liceu. Dar activitatea profesional„ Ón universit„˛i se desf„∫oar„ dup„ Sistemul European de Credite Transferabile — E.C.T.S. Anul nu mai este structura de baz„ a organiz„rii studiilor, iar pentru licen˛a Óntr-o monospecializare s-a convenit Ón toat„ Europa s„ se acorde 180 de credite. Cele 180 de credite, Ón func˛ie de bugetul de timp, de bani ∫i inteligen˛„, po˛i s„ le realizezi Ón mai pu˛in sau mai mult de 3 ani.
Capitolul dedicat studiilor universitare de doctorat are numai 3 articole. Ministrul a fost obligat s„ intervin„ din nou Ón prip„, cu o nou„ hot„r‚re de Guvern dup„ modelul Bologna, f„r„ o consultare mai larg„ ∫i necesar„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005
cel pu˛in cu institu˛iile organizatoare de doctorat. Abia adoptat„, ca orice lucru f„cut Ón grab„, hot„r‚rea de Guvern a trebuit s„ fie pe alocuri amendat„ ∫i, din p„cate, sufer„ Ónc„ de multe imperfec˛iuni.
Astfel, Ómp„r˛irea doctoratului Ón ∫tiin˛ific ∫i profesional ni se pare inadecvat„: doctoratul, form„ suprem„ de consacrare ∫tiin˛ific„, chiar ∫i cel pretins profesional, nu poate fi dec‚t ∫tiin˛ific. O denumire mai potrivit„ pentru doctoratul Ón domeniul sportiv ∫i artistic ar fi cea de îdoctorat voca˛ional“, dup„ filierele Ónv„˛„m‚ntului liceal: realist, umanist, tehnic, voca˛ional pentru Ónv„˛„m‚ntul sportiv ∫i artistic. Masteratele, da, pot fi: ∫tiin˛ifice, Ón domeniul licen˛ei, pe verticala procesului de Ónv„˛„m‚nt, care Ól apropie pe student de doctoratul Ón domeniul de licen˛„; ∫i masterate profesionale, indiferent de domeniul de licen˛„, pe orizontala unor cuno∫tin˛e, abilit„˛i ∫i competen˛e complementare, care Ói asigur„ masterandului o mai bun„ mobilitate profesional„. Cursan˛ii studiilor universitare de doctorat trebuie s„ ∫tie din timp c„ numai doctoratul ∫tiin˛ific ∫i voca˛ional, deci Ón domeniul de licen˛„, le confer„ dreptul de predare ∫i de acces pe posturi didactice de conferen˛iar ∫i profesor Ón domeniul de licen˛„.
Studiile universitare de doctorat, se spune Ón art. 16 al acestei hot„r‚ri, se pot organiza Ón forma de Ónv„˛„m‚nt cu frecven˛„ ∫i f„r„ frecven˛„. Legea Ónv„˛„m‚ntului a renun˛at ∫i nu consacr„ forma de Ónv„˛„m‚nt îf„r„ frecven˛„“. Ea trebuie Ónlocuit„ peste tot, cu consecin˛ele financiare ∫i organizatorice de rigoare, cu forme de îÓnv„˛„m‚nt cu frecven˛„ redus„“ ∫i îÓnv„˛„m‚nt la distan˛„“. Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, Ón ansamblul ei, cu deosebire capitolele dedicate ciclurilor al II-lea ∫i al III-lea, de masterat ∫i de doctorat, e susceptibil„ de Ómbun„t„˛iri, ∫i ne propunem s„ facem acest lucru prin ini˛iative legislative Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport din Camera Deputa˛ilor.
O soart„ asem„n„toare, fragil„, nesigur„, amenin˛at„ de seisme, vendete, posibile tendin˛e politice, cunoa∫te azi Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit„˛ii educa˛iei. Ordonan˛a nu este preocupat„ de o Ómbun„t„˛ire a calit„˛ii educa˛iei intrinseci, pe care o las„ la latitudinea furnizorilor de educa˛ie, ci de abrogarea Legii nr. 88/1993 privind autorizarea ∫i acreditarea institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt ∫i recunoa∫terea diplomelor, prin Ónfiin˛area unor agen˛ii de control dup„ modelul european, prin evaluare, acreditare ∫i audit intern ∫i extern al educa˛iei. Domnul ministru s-a gr„bit din nou ∫i face s„ apar„ Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare al Agen˛iei Rom‚ne de Asigurare a Calit„˛ii Ón Œnv„˛„m‚ntul Superior Ónainte s„ apar„ legea de aprobare a ordonan˛ei, lege aflat„ pe traseu, care prorog„ termen, introduce amendamente, stabile∫te structuri, modalit„˛i de transfer de sarcini, patrimoniu, personal de la o institu˛ie de asigurare a calit„˛ii la alta, respectiv de la C.N.E.A.A. la A.R.A.C.I.S. sau A.R.A.C.I.P.
Dup„ ce a demisionat, domnul ministru emite oarecum pe ∫est, exprim‚nd la disperare mai degrab„ o voin˛„ personal„, ignor‚nd din nou comunitatea academic„, 4 Ordine de aprobare a sistemului de evaluare privind conferirea titlului de profesor universitar, conferen˛iar universitar, cercet„tor ∫tiin˛ific gradul I ∫i cercet„tor ∫tiin˛ific gradul al II-lea.
Din primele capitole se contrazice flagrant propria Hot„r‚re de Guvern privind organizarea studiilor universitare de doctorat. Dob‚ndirea titlului de profesor universitar confer„ automat, Ón mod riscant, cel pu˛in pentru Ónceput, ∫i dreptul de conducere de doctorat, Ón condi˛iile Ón care Hot„r‚rea de Guvern, care este superioar„ ordinului ministrului, stabile∫te instan˛e superioare de specialitate Ón atribuirea calit„˛ii de conduc„tor de doctorat. Criteriile privind conferirea titlurilor de conferen˛iar ∫i profesor, cercet„tor ∫tiin˛ific gradul I ∫i al II-lea sunt ultrarestrictive, cosmopolite, aservite inadmisibil granturilor cu str„in„tatea, inaplicabile unor domenii vitale ale ∫tiin˛ei, culturii ∫i artei. Aplicate asupra unor personalit„˛i rom‚ne∫ti — pre∫edintele Academiei Rom‚ne, pre∫edintele Uniunii Scriitorilor sau dac„ am avea medalia˛i îNobel“ — n-ar trece de criteriile caraghioase, derizorii ale demisionarului Miclea.
La cap„tul acestei declara˛ii, care doar conven˛ional se nume∫te politic„, constat„m c„ de 15 ani, din varii motive — incompeten˛„, lipsa sim˛ului civic, interese personal ∫i de grup, subfinan˛are, politiz„ri excesive —, Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc n-a progresat, calitatea educa˛iei a sc„zut, institu˛ia ∫colii s-a ruinat treptat, aproape p‚n„ la pr„bu∫ire. Œn aceste condi˛ii, nu este de mirare c„ toate federa˛iile sindicale din Ónv„˛„m‚nt au hot„r‚t s„ declare greve ∫i alte forme radicale de protest Ómpotriva atitudinii sfid„toare a Guvernului de a nu m„ri aloca˛iile pentru Ónv„˛„m‚nt.
Cum se poate ie∫i din aceast„ criz„ f„r„ precedent? Acum, c‚nd se dezbate bugetul Ón Parlament, factorii de r„spundere, puterea ∫i opozi˛ia, trebuie s„ fac„ toate diligen˛ele s„ scotoceasc„ toate rezervele pentru a asigura Ónv„˛„m‚ntului cel pu˛in 5% din P.I.B., astfel ca p‚n„ la 1 ianuarie 2007 s„ ajung„ progresiv la 6%. Ministrul demisionar are dreptate: nu ne putem baza numai pe rezultatele olimpicilor sau pe apostolatul profesorilor, f„r„ o finan˛are corespunz„toare a sistemului na˛ional de educa˛ie.
S„ arunc„m o privire la vecinii no∫tri, fiindc„ ∫i a∫a ne place s„ facem ∫edin˛e comune de Guvern cu Ungaria ∫i Bulgaria. Prima m„sur„ pe care a luat-o unul dintre premierii Ungariei, Peter Megyessi, a fost dublarea salariilor cadrelor didactice. Azi salariul profesorilor din Ungaria este mai mult dec‚t dublu fa˛„ de Rom‚nia. De ce n-am putea Ónv„˛a ∫i lucruri bune de la vecinii no∫tri? Altminteri, ne pleac„ copiii, Ónv„˛„m‚ntul se va pr„bu∫i, spre nefericirea personal„ a tinerilor, a familiilor lor ∫i a ˛„rii.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.