Stenogramă plen

Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi.

S„ Óncepem prima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Œl invit la microfon pe domnul deputat P.S.D. Eugen Nicolicea.

Dup„ ce Ón campania electoral„ reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. le-au promis profesorilor ∫i celor din Ónv„˛„m‚nt c„ vor tr„i bine, iat„ c„, odat„ ajun∫i la guvernare, nu le mai asigur„ nici fondurile necesare activit„˛ii de zi cu zi, Ón ciuda acestei lozinci pe care au folosit-o Ón campania electoral„. Bugetul fiind insuficient, ministrul Miclea ∫i-a dat demisia ca Óntr-o scenet„ de comedie.

Iat„ c„ de data aceasta ∫i T„riceanu intr„ Ón aceast„ scenet„ ∫i Óncearc„ s„ g„seasc„ bani pentru Ónv„˛„m‚nt, de parc„ bugetul n-ar fi fost f„cut de c„tre Guvernul T„riceanu sau poate c„ nici n-a fost f„cut.

Compar‚nd lista cu cre∫teri prev„zute Ón buget, observ„m c„ se dau bani mai mul˛i la Ministerul de Interne dec‚t la Ónv„˛„m‚nt. Guvernul T„riceanu ar trebui s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ afle c„, dac„ sunt mai mul˛i profesori, atunci, datorit„ educa˛iei, e nevoie de mai pu˛ini poli˛i∫ti. De asemenea, ar trebui s„ se g‚ndeasc„ cu seriozitate la solu˛ia care se nume∫te demilitarizarea poli˛iei ∫i trecerea acesteia la comunit„˛ile locale, Ón a∫a fel Ónc‚t aceste comunit„˛i s„-∫i programeze ∫i, de asemenea, s„-∫i dimensioneze corpul de poli˛i∫ti Ón func˛ie de nevoile pe care le au.

BineÓn˛eles c„ a∫tept„m alegerile viitoare, care sper„m s„ fie alegeri anticipate, ∫i sper ca de aceast„ dat„ poporul s„ nu mai voteze cu Alian˛a D.A., pentru c„ ∫i-a dat seama ce Ónseamn„ îS„ tr„i˛i bine!“

Œn ceea ce ne prive∫te, la buget s-a f„cut un clasament al cre∫terilor care exist„ ∫i tot ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 dep„∫e∫te cre∫terea Ón procente fa˛„ de ceea ce exist„ la Camera Deputa˛ilor vom indica Guvernului ca surse pentru Ónv„˛„m‚nt. Pozi˛ia Camerei Deputa˛ilor este pozi˛ia 34, a∫a c„ premierul T„riceanu va avea de unde s„ ia. ™i am s„-i dau c‚teva exemple: Consiliul Concuren˛ei, Oficiul Na˛ional de Prevenire ∫i Combatere a Sp„l„rii Banilor, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ministerul Finan˛elor Publice, care ∫i-a permis o cre∫tere nesim˛it„ de 89% fa˛„ de anul 2004, Ministerul Finan˛elor Publice, îAc˛iuni generale“, are aceea∫i cre∫tere de 87,5% fa˛„ de 2004, Avocatul Poporului, Consiliul Superior al Magistraturii, Serviciul Rom‚n de Informa˛ii, Ministerul Comunica˛iei ∫i Tehnologiei ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Cancelaria Primului-Ministru care ∫i-a f„cut o cre∫tere de 68%.

P‚n„ la Camera Deputa˛ilor care se afl„ pe pozi˛ia 34 mai sunt multe institu˛ii, n-am s„ le mai dau citire, ca s„ nu m„n‚nc din timpul colegilor care urmeaz„. Cert este c„, din ce am citit aici, constata˛i c„ Rom‚nia devine din ce Ón ce un stat poli˛ienesc.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L.-ului, domnul Dan Mihai Marian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Recent au ap„rut Ón pres„ o mul˛ime de informa˛ii privind dosarele de privatizare ale îRAFO“ One∫ti ∫i îARO“ C‚mpulung.

Dup„ plecarea P.S.D. de la putere ∫i dispari˛ia sinistrului ministru al privatiz„rii, domnul Ovidiu Mu∫etescu — Ón parantez„ fie spus, fost secretar de partid la Uzinele îTitan“ din Bucure∫ti —, Curtea de Conturi a identificat o mul˛ime de nereguli Ón ceea ce prive∫te cele dou„ privatiz„ri ∫i a sesizat Parchetul ∫i Departamentul Na˛ional Anticorup˛ie. Schema privatiz„rilor e∫uate Ón cazul îRAFO“ One∫ti ∫i îARO“ C‚mpulung merit„ men˛ionat„, deoarece o g„sim replicat„ ∫i Ón cazul altor privatiz„ri sau tunuri date statului, de mai mic r„sunet, ce-i drept, sau poate nu Óndeajuns mediatizate de pres„.

Fostul secretar de partid comunist Ovidiu Mu∫etescu a privatizat respectivele societ„˛i Ón lipsa unor programe de restructurare, ceea ce a determinat un interes sc„zut din partea investitorilor. Privatiz„rile s-au derulat de obicei cu un singur ofertant, sfid‚nd normele concuren˛ei libere. De exemplu, statul a ob˛inut pe îRAFO“ 1,5 milioane dolari, dar a ∫ters datorii de 120 milioane dolari. La îARO“ C‚mpulung, unicul ofertant, necunoscuta îCrosslander“, ofer„ un pre˛ de 35 de ori mai mic dec‚t cel real, Óns„ statul Ói ∫terge datorii de 38 milioane de dolari ∫i Ói permite s„ v‚nd„ activele.

Aceste dou„ exemple de tunuri date statului rom‚n sunt deja scheme clasice. Pot fi studiate Ón manualele care trateaz„ despre condi˛ia postdecembrist„ patronat„ de fo∫ti activi∫ti comuni∫ti, deveni˛i exper˛i Ón privatizare ∫i dezvoltare economic„. Acesta este capitalismul f„r„ capitali∫ti despre care se vorbe∫te Ón c„r˛ile de politologie ∫i de economia tranzi˛iei. Dac„ dorim s„ ne facem inim„ rea, n-avem dec‚t s„ facem un simplu calcul aritmetic ∫i vom vedea cu c‚t a fost p„gubit statul rom‚n Ón to˛i

ace∫ti ani de guvernare pesedist„. Iar c‚nd spun statul rom‚n, m„ refer la to˛i contribuabilii care au trebuit s„ pl„teasc„ g„urile l„sate de P.S.D. ∫i de comisioanele luate de unii ∫i de al˛ii.

Dup„ cum v„ spuneam, schemele acestea de privatizare, tunuri efective date statului, s-au aplicat pe tot cuprinsul ˛„rii. Astfel s-au f„cut praf ∫i pulbere societ„˛i care, poate o s„ v„ surprind„, chiar erau profitabile pentru economia local„.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Mircea St„nescu, P.D. Nu este. Domnul Valentin Iliescu. Nu este.

Doamna Ionela Bruchental-Pop. Nu este.

Domnul Valeriu Tab„r„ este. Ave˛i microfonul, domnule Tab„r„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea de ast„zi este de fapt o scrisoare adresat„ de c„tre academicianul Cristian Hera, pre∫edintele Academiei de ∫tiin˛e agricole ∫i silvice, domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Documentul nu este o simpl„ scrisoare de aten˛ionare asupra unei probleme oarecare. Este un apel disperat pentru salvarea unit„˛ilor de cercetare ∫i a cercet„rii agricole din Rom‚nia. Subscriu Ón totalitate la con˛inutul scrisorii ∫i m„ al„tur demersului f„cut de c„tre academicianul Cristian Hera.

îDomnule ministru,

V„ rog s„-mi Óng„dui˛i s„ readuc Ón aten˛ia dumneavoastr„ rug„mintea de a dispune Ónceperea finan˛„rii planului sectorial de cercetare care poate contribui la rezolvarea unor obiective importante ale Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Con˛inutul acestui program a fost convenit cu direc˛iile de specialitate din Ministerul Agriculturii ∫i P„durilor ∫i reflect„ Ón mare m„sur„ necesit„˛ile reale ∫i stringente ale produc˛iei agricole din Rom‚nia.

Am‚narea sistematic„ Ón anii 2003, 2004 ∫i 2005 a finan˛„rii acestor cercet„ri, pe l‚ng„ sistarea abord„rii ∫i g„sirii unor solu˛ii pentru cerin˛ele de performan˛„ ∫i competitivitate ale agriculturii, a determinat ∫i continuarea deterior„rii drastice a capacit„˛ii de cercetare a unit„˛ilor de profil. Cercet„tori valoro∫i care nu ∫i-au mai primit salariile au plecat Ón alte activit„˛i, baza material„ s-a deteriorat, ajung‚ndu-se la o situa˛ie greu de Ón˛eles Óntr-o ˛ar„ care face eforturi pentru competitivitate Ón domeniul agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale, Ón contextul preg„tirii de integrare Ón Uniunea European„.

La situa˛ia extrem de grea din re˛eaua unit„˛ilor de cercetare contribuie ∫i lipsa actelor normative, a hot„r‚rilor de Guvern privind organizarea institutelor ∫i sta˛iunilor de cercetare, din care cauz„ se blocheaz„ activitatea acestora prin lipsa accesului la credite ∫i anul„rii datoriilor conform Legii nr. 232/2005, care a condus la ac˛iuni ale organelor fiscale de sechestrare a bunurilor. De altfel, prevederile Legii nr. 232/2005 nu au putut fi puse Ón practic„, cauza fiind blocajul actelor normative care ar fi reglementat situa˛ia institutelor ∫i sta˛iunilor de cercetare.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul ™tefan Baban, P.R.M. Ave˛i microfonul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îCine sunt V.I.P.-urile autohtone?“

Am citit recent Ón pres„ c„ de ziua ei o vedet„ rom‚neasc„ ar fi vrut s„ se c„s„toreasc„ la Las Vegas, dar Ambasada american„ Ón Rom‚nia nu i-a acordat viz„. Pentru ˛ara tuturor posibilit„˛ilor, autorit„˛ile nu au fost Ónduplecate de prezen˛a vedetei care a insistat s„ ob˛in„ aceast„ viz„ ∫i care, pentru prima dat„, a fost refuzat„, americanii nesinchisindu-se de aerele ∫i fizicul persoanei.

Aceast„ ∫tire m-a pus pe g‚nduri ∫i am hot„r‚t s„ analizez ce Ónseamn„ Ón Rom‚nia s„ fii vedet„, a fi persoan„ foarte important„. Rezultatul analizei mi-a l„sat un gust amar. Pentru rom‚ni, a fi vedet„, a fi V.I.P. Ónseamn„, Ón primul r‚nd, a fi o persoan„ cu foarte mul˛i bani, f„r„ a conta cum i-a ob˛inut. O persoan„ cu limuzin„ de ultimul r„cnet, o persoan„ care se Ónv‚rte Ón cercurile elitiste ale vremii. Nu conteaz„ cum au fost ob˛inu˛i banii, nu conteaz„ bunul-sim˛, cultura ∫i civiliza˛ia persoanei Ón cauz„, conteaz„ c„ omul care a devenit peste noapte persoan„ foarte important„ dispune de foarte multe fonduri ∫i, Ón acest caz, Ó∫i poate permite s„ cumpere orice, g‚ndind c„ totul este de v‚nzare.

Œncep‚nd de la maneli∫ti, care cert este c„ nu au mult„ carte, lucru ce reiese din cuvintele care compun melodiile interpretate, dar care sunt plini de bani ∫i aur, ∫i termin‚nd cu fotbali∫tii din Divizia A, plini de aere, fi˛e ∫i ma∫ini scumpe, Ón Rom‚nia valoarea uman„ ∫i prestigiul personal au devenit no˛iuni perimate, legea fiind f„cut„ de puterea banului, indiferent dac„ este Ón euro, dolari sau lei. Zilnic, mass-media este una care dezv„luie aspecte de senza˛ie ale vie˛ii V.I.P.-urilor din Rom‚nia la momentul actual. Sunt V.I.P.-uri efemere care rezist„ o var„ sau un an, pentru c„ valoarea lor îindiscutabil„“ este cea care Ói triaz„ ∫i care le hot„r„∫te dispari˛ia.

Œn acest timp, tot Ón aceast„ ˛ar„, sunt destui anonimi, adev„ra˛i profesioni∫ti, adev„rate V.I.P.-uri, care-∫i urmeaz„ drumul Ón t„cere ∫i profesionalism, iar atunci c‚nd apar Ón fa˛a publicului rom‚n sunt ru∫ina˛i de parc„ ar fi comis cine ∫tie ce f„r„delege, c‚nd singura lor gre∫eal„ este valoarea.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu, U.D.M.R. Domnule deputat, ave˛i microfonul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la comemorarea Revolu˛iei maghiare din 1956.

Œn ziua de 23 octombrie 1956 studen˛imea maghiar„ din Budapesta a organizat o demonstra˛ie pa∫nic„ Ón semn de solidaritate cu poporul polonez. La demonstra˛ie Óns„, pe l‚ng„ studen˛i, a participat marea parte a popula˛iei din capitala maghiar„, cer‚nd o democra˛ie real„. Œn fa˛a Parlamentului, peste 200 de mii de oameni au a∫teptat cuv‚ntarea lui Imre Nagy, al˛ii au d„r‚mat statuia lui Stalin din pia˛a de unde p‚n„ atunci aveau loc defil„rile, iar a treia coloan„, Ón fa˛a Radioului, a solicitat transmiterea Ón direct a revendic„rilor.

Dup„ ce oamenii Serviciului Securit„˛ii Statului au deschis focul asupra demonstran˛ilor care se preg„teau s„ ocupe radioul, a izbucnit insurec˛ia armat„. Insurgen˛ii, Ón majoritatea lor tineri budapestani, nu s-au retras la apari˛ia coloanelor de tancuri sovietice de la data de 24 octombrie, ci au intrat Ón lupte cu ele.

Œn ziua de 25 octombrie, Ón fa˛a Parlamentului, s-a deschis focul asupra demonstran˛ilor neÓnarma˛i, ajung‚ndu-se la un adev„rat m„cel. Œn mai multe ora∫e din provincie rafalele de arme au r„pus via˛a a sute de mii de oameni. Sub presiunea evenimentelor, secretarul general de atunci al partidului unic, Erno˝ Gero˝, era nevoit s„-∫i dea demisia, succesorul s„u Ón aceast„ func˛ie devenind János Kádár. Œn ziua de 27 octombrie 1956 s-a format un nou Guvern, condus de Imre Nagy, din care au f„cut parte dou„ personalit„˛i ale Partidului Micilor

Agrarieni care ∫i-a reÓnceput activitatea. Noua conducere a apreciat evenimentele din Ungaria ca o mi∫care na˛ional„ democratic„ ∫i a acceptat majoritatea revendic„rilor revolu˛ionare.

De∫i dup„ 28 octombrie trupele sovietice s-au retras din Budapesta, totu∫i, Ón perioada zilelor 30 octombrie— 1 noiembrie, existau mai multe semne care prevesteau o nou„ interven˛ie a Armatei sovietice. Presiunea politic„ de la Moscova devenea tot mai puternic„, a∫a Ónc‚t primul-ministru al Ungariei revolu˛ionare era pus Ón fa˛a unei decizii istorice. Imre Nagy a ales acceptarea revendic„rilor populare. Œn ziua de 1 noiembrie s-a declarat ie∫irea Ungariei din Tratatul de la Var∫ovia ∫i neutralitatea ˛„rii. Prin alegerea sa istoric„, Imre Nagy s-a opus intereselor ∫i dogmelor propriului partid comunist ∫i ale mi∫c„rii comuniste interna˛ionale conduse de sovietici.

Domnule deputat, 5 minute de... ave˛i deja 10.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

Œncerc s„ termin.

Manifesta˛iile studen˛e∫ti din 17 octombrie 2005 dovedesc clar voin˛a comunit„˛ii maghiare pentru reÓnfiin˛area universit„˛ii maghiare, desfiin˛ate datorit„ Revolu˛iei maghiare din 1956.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule deputat. Doamna Gra˛iela Iordache, Partidul Conservator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Mul˛umesc colegului care mi-a permis s„ vorbesc Ónaintea dumnealui.

Tema declara˛iei politice de ast„zi este integrarea Ón Uniunea European„, pe care o v„d ast„zi doar cu un pas mai aproape. Cred c„ este u∫or de Ón˛eles de ce am ales s„ vorbesc ast„zi despre tema integr„rii europene.

Cu to˛ii, cu un grad mai mare sau mai mic de emo˛ie, a∫tept„m acest raport al Comisiei Europene, un raport care s„ ne spun„ ce ∫tim cu to˛ii, ∫i anume c„ suntem Óntr-adev„r mai aproape de Uniunea European„, c„ cele 9 luni de zile au Ónsemnat, pe l‚ng„ inunda˛ii, pe l‚ng„ toate vicisitudinile prin care s-a trecut, pe l‚ng„ toat„ lupta politic„ care a avut loc, au Ónsemnat un efort continuu ∫i un efort sus˛inut Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„. Avem toate motivele ast„zi s„ sper„m c„ acest raport va fi unul dintre cele mai bune pe care Rom‚nia le-a avut pe drumul s„u c„tre Uniunea European„.

Pentru prima oar„ se pare c„ Rom‚nia nu mai este ultima pe list„, ci este penultima. Ne-am Ónv„˛at, prin prisma, s„ spunem, a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ónainte, s„ consider„m acest lucru un succes. Tocmai de aceea, ast„zi am ales s„ vorbesc despre aceast„ tem„ ∫i nu numai, ca s„ ne bucur„m Ómpreun„ de pa∫ii buni f„cu˛i Ónainte, dar mai ales pentru a Ón˛elege c„ aceast„ etap„ reprezint„ doar un pas. Integrarea Ón Uniunea European„ este doar pu˛in mai aproape. Adev„ratul efort de-abia acum Óncepe. Adev„rata sentin˛„, dac„ putem spune a∫a, o putem g„si numai Ón aprilie. P‚n„ atunci este momentul Ón care trebuie cu to˛ii, indiferent c„ suntem putere sau opozi˛ie, s„ lupt„m pentru Óndeplinirea acestui scop na˛ional care este integrarea Ón Uniunea European„.

™i am ales s„ vorbesc ast„zi despre aceast„ tem„, integrarea Ón Uniunea European„, tocmai pentru c„ Ómi doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ faptul c„ acest proces nu Ónseamn„ numai tabele de concordan˛„, acest proces nu Ónseamn„ numai legi pe care le bif„m sau le vot„m mai mult sau mai pu˛in Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ Ón Parlament. Acest proces Ónseamn„ mai mult dec‚t orice un proces de reformare a economiei rom‚ne∫ti, un proces Ón care economia rom‚neasc„ trebuie s„ Ónve˛e s„ func˛ioneze eficient, pe baz„ de proiecte, s„ Ónve˛e s„ atrag„ bani ∫i s„-i foloseasc„ Ón mod eficient. De aceea, ast„zi nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ spun c„ m„ bucur pentru acest raport de ˛ar„, dar, Ón acela∫i timp, nu-l consider dec‚t un mic pas pe drumul c„tre integrarea Ón Uniunea European„.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Amet Aledin.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îZiua Na˛ional„ a Republicii Turcia“.

La data de 29 octombrie, Republica Turcia s„rb„tore∫te ziua sa na˛ional„. Peste c‚teva zile se Ómplinesc 82 de ani de c‚nd Turcia a devenit republic„, sub conducerea lui Mustafa Kemal, supranumit îAtatürk“, îtat„l turcilor“. Stat cu o istorie bogat„, Turcia Ónseamn„ Ón acest moment o Ómbinare reu∫it„ Óntre tradi˛ionalism ∫i modernism, Óntre cultivarea respectului pentru un trecut remarcabil ∫i deschiderea c„tre nou, c„tre progres.

Œn Anatolia, Óntre secolele al X-lea ∫i al XI-lea s-au stabilit popula˛ii turce∫ti provenite din Asia Central„. Alp Arslan, conduc„tor selgiucid, dup„ victoria Ón fa˛a armatei bizantine, a st„p‚nit majoritatea teritoriului Turciei actuale. Œn 1453 turcii vor cuceri Constantinopolul, transform‚nd vestitul ora∫ Ón capitala Imperiului Otoman. Ora∫ul se nume∫te de atunci Istanbul. Mehmed al II-lea, sultanul cuceritor, a accelerat politica de expansiune teritorial„, Imperiul Otoman ating‚nd Ón secolul al XVI-lea, Ón perioada domniei sultanului Soliman al II-lea Magnificul, apogeul. Œncep‚nd cu secolul al XVIII-lea a Ónceput procesul de destr„mare a imperiului. Secolul al XIX-lea a adus eliberarea unor popoare din Balcani de sub domina˛ia otoman„, r„zboiul din respectiva zon„, 1912—1913, des„v‚r∫ind acest lucru.

Primul r„zboi mondial ∫i perioada de dup„ semnarea Tratatului de la Sévres, 1920, au Ónsemnat ani grei ∫i tulburi pentru Turcia. Afl‚ndu-se Ón fruntea armatei de eliberare, Mustafa Kemal va reu∫i s„ pun„ bazele statului modern turc. La data de 29 octombrie 1923 Turcia este proclamat„ republic„, Mustafa Kemal devenind primul ei pre∫edinte.

Ast„zi Republica Turcia are o popula˛ie de 65 milioane locuitori ∫i o suprafa˛„ de 779.500 km p„tra˛i. Capitala ˛„rii este Ankara, Istanbulul fiind principalul centru comercial. Turismul a cunoscut o dezvoltare important„, industria textil„ devenind principala surs„ a veniturilor provenite din export.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Mircia Giurgiu? Nu este. V„ rog, un pic de lini∫te Ón sal„! Domnul Dumitru Bentu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o: îSistem“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Nu este vorba despre bine cunoscuta trup„ de percu˛ie, ci de una din zicerile memorabile ale pre∫edintelui Traian B„sescu, îsistemul tic„lo∫it“. Aceasta, al„turi de alte asemenea cuget„ri devenite mijloace circulante ale g‚ndirii sale au, trebuie s„ recunoa∫tem, o evident„ notorietate. Exemplific„m cu hazliul îiarna nu-i ca vara“ sau cu mult mai profundul îie∫irea din minciun„“.

Œmpotriva acestui sistem, identificat de Domnia sa departe de aura puritan„ a Alian˛ei, a declan∫at o adev„rat„ cruciad„ Ón timpul c„reia nu va face compromisuri îindiferent care sunt costurile“. Numai c„ — s„ vezi ∫i s„ nu crezi! — chiar Ón ograda proprie sistemul duduie de mama focului.

Dou„ dintre vestalele Cur˛ii preziden˛iale, Ónnobilate cu onoranta func˛ie de consilier, Ó∫i valorificau pozi˛ia construind canale de dren al banului public c„tre firmele unor so˛i noroco(co)∫i. Chiar s„ nu fi intuit pre∫edintele, cu verificatul s„u sim˛ de _zoon politicon_ , ce se Ónt‚mpl„ Ón spatele u∫ilor sculptate? S„ nu fi aflat el c„ firmele domnului Anghelescu, so˛ul doamnei Stanca, au tras un fum sau un tun de 650.000 euro? S„ fi fost domnul B„sescu at‚t de departe de informa˛ia c„ sistemul îDalli“ parcheaz„ milioane de euro Ón conturile so˛ului Dorin Coco∫, la fel ca ∫i covorul asfaltic fermecat pe care plutesc spre acelea∫i conturi sume cu multe zerouri? Pungu˛a cu mul˛i bani a domnului Coco∫ se dovede∫te ∫i primitoare, ∫i Ónc„p„toare.

Dar analizele pentru c„p∫unari — care au pl„tit 317 miliarde pentru a lucra Ón ˛ara lui don Quijote — s„ nu-i fi declan∫at nici o similitudine cu rezultatul luptei Ón care victorioase au ie∫it morile de v‚nt? S„ nu doreasc„ pre∫edintele ca îsistemul convertit“ s„-i elucideze situa˛ia locativ„ din ™tefan Mih„ileanu nr. 2, peste care s-a l„sat o cea˛„ mai deas„ dec‚t Ón capitala de la mijlocul axei?

Chiar dac„ tribologia sistemului a suferit un moment de gripare prin retragerea celor dou„ doamne, el va continua s„ func˛ioneze. Sper„m s„ nu fie reiterat„ scuza-explica˛ie a unui predecesor al s„u care a fost Ónvins de un anumit sistem. Altfel, din istorie ajungi Ón istorii!

V„ mul˛umesc. Domnul Mircea Ciopraga de la P.N.L.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Promotor al corup˛iei ∫i al ilegalit„˛ilor, Partidul Social Democrat a reu∫it Ón 4 ani de guvernare s„ implementeze, cu mare succes, haosul ∫i indisciplina financiar„ Ón toate domeniile de activitate, mai ales Ón cele cu suficiente resurse care s„ alimenteze o hait„ de

lupi Ónfometat„ ∫i dornic„ de Ónavu˛ire peste noapte. Vorba zicalei: îDup„ noi, potopul!“

De flagelul corup˛iei ∫i ilegalit„˛ilor nu a sc„pat nici sectorul agricol, un sector mult v‚nat de ∫acalii Partidului Social Democrat, datorit„ oportunit„˛ilor pe care le oferea acest sector de activitate, reglementat de un sistem de norme permisiv, care a deschis drumul pentru s„v‚r∫irea de grave abuzuri ∫i ilegalit„˛i.

Un exemplu elocvent Ól reprezint„ Agen˛ia Domeniilor Statului, una dintre cele mai importante institu˛ii, aflat„ Ón subordinea M.A.P.D.R., Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Agen˛ia a f„cut obiectul unor mari scandaluri ∫i a generat nenum„rate litigii din cauza abuzurilor ∫i abaterilor grave de la litera legii s„v‚r∫ite de proprii func˛ionari pentru a servi ∫i proteja interesele clientelei politice a P.S.D. Abuzurile ∫i ilegalit„˛ile Ón cadrul Agen˛iei Domeniilor Statului au fost posibile prin promovarea ∫i implementarea unor acroba˛ii juridico-lingvistice, pline de ambiguitate ∫i susceptibile de interpret„ri, al c„ror artizan a fost P.S.D., Óntotdeauna interesat s„-∫i protejeze interesele ∫i s„-∫i pun„ la ad„post afacerile.

Mai mult, contractele de privatizare, concesionare ∫i arendare au fost concepute de c„tre direc˛ia de specialitate a agen˛iei, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ poat„ crea porti˛e juridice Ón favoarea beneficiarilor contractelor Óncheiate cu A.D.S. Œn decurs de 4 ani, aceste contracte au ajuns s„ genereze datorii imense ∫i f„r„ ca nimeni s„ ia vreo m„sur„ de recuperare eficient„ ∫i rapid„ a crean˛elor statului. Crearea unui mecanism de recuperare rapid„ a crean˛elor nu a fost Óns„ posibil„, pentru c„ ar fi prejudiciat grav afacerile ∫i interesele Partidului Social Democrat.

Pe scurt, am s„ v„ prezint radiografia gestion„rii ∫i administr„rii de c„tre Partidul Social Democrat a activit„˛ii A.D.S. dup„ 4 ani de guvernare a∫a-zis performant„.

™i eu v„ mul˛umesc. Stima˛i colegi deputa˛i,

Œn timpul Ón care colegii no∫tri vorbesc de la microfon, v„ rog s„ face˛i lini∫te Ón sal„ ∫i, dac„ ave˛i de discutat, sigur, pute˛i sta pe hol, nici o problem„. ™i mai ales discu˛iile la telefon cu voce tare. V„ mul˛umesc. Un pic de respect pentru colegii care se obosesc s„ citeasc„ Ón fa˛a noastr„.

Domnul Mircea St„nescu de la P.D.

Mihai St„ni∫oar„? P.D. nu mai are atunci.... P.R.M., Ilie Merce? Nu este. Paul Magheru. Pofti˛i, domnule.

## **Domnul Paul Magheru:**

Bun„ diminea˛a, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„! Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi coincide cu ie∫irea ast„zi ∫i m‚ine a federa˛iilor sindicale din Ónv„˛„m‚nt Ón strad„, motiv pentru care am intitulat-o: îDegringolada din Ónv„˛„m‚nt“.

îGraba stric„ treaba!“, ne avertizeaz„ o maxim„ a Ón˛elepciunii Ón via˛„. C‚nd cei care se gr„besc sunt doi ardeleni, situa˛ia este cu at‚t mai de neÓn˛eles.

Œnv„˛„m‚ntul a fost printre primele capitole Ónchise din dosarul negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, Ónc„ de pe vremea ministeriatului lui Liviu Maior. Reforma legislativ„, curricular„ ∫i organizatoric„ Ónceput„ de Andrei Marga e reluat„ mereu de la cap„t, spre dezastrul ∫i pr„bu∫irea ∫colii rom‚ne∫ti. Ministrul ˛„r„nist, dorind s„ recupereze teritorii din dreapta aspira˛iilor politice, era obsedat de imperativul imediate˛ii: îReforma acum! Reforma cu orice pre˛!“, p‚n„ c‚nd lucrurile i-au sc„pat de sub control, Ónv„˛„m‚ntul a luat-o razna ∫i calitatea a sc„zut treptat.

Un singur exemplu. Prin lege, preg„tirea psiho-pedagogic„ a viitorilor profesori se f„cea prin Departamentele de preg„tire a personalului didactic, acreditate de C.N.E.A.A. Ministerul a îliberalizat“ aceast„ profesie ∫i a aprobat func˛ionarea unor asemenea departamente inclusiv Ón Ónv„˛„m‚ntul particular, f„r„ s„ Óndeplineasc„ condi˛iile ∫i standardele de calitate. Au urcat astfel la catedr„ oameni f„r„ voca˛ie didactic„, oameni cu certificate de absolvire, dar f„r„ ∫tiin˛„ de carte, un fel de func˛ionari de educa˛ie, dar nicidecum pedagogi ai neamului. Bagatelizarea profesiei de dasc„l este una dintre cauzele dec„derii progresive a Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc.

C„ lucrurile stau a∫a, ne confirm„ ∫i Raportul asupra st„rii sistemului na˛ional de Ónv„˛„m‚nt pe 2005. Problema crucial„ cu care se confrunt„ sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt este subfinan˛area cronic„, aflat„ mereu undeva sub 4% din P.I.B. Consecin˛a grav„ a subfinan˛„rii sistemului de Ónv„˛„m‚nt este sl„birea calit„˛ii educa˛iei, situat„ la nivel mediu sau sub media european„ — O.E.C.D. Acest nivel acuz„ func˛ionarea intrinsec„ a sistemului, Ón ciuda rezultatelor excep˛ionale ale olimpicilor, Ón mare m„sur„ datorate calit„˛ilor lor personale, nu performan˛elor sistemului.

™i eu v„ mul˛umesc.

Doamna Ionica Popescu de la Partidul Conservator. Nu este.

Ioan fiundrea. Ave˛i microfonul, domnule deputat.

## **Domnul Ioan fiundrea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere c„ timpul este Ónaintat, vreau s„ fiu scurt.

A∫ transmite de la acest microfon, din partea Partidului Conservator, toat„ considera˛ia ∫i aprecierea pentru Armata Rom‚n„ ∫i numai succese.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 De altfel, declara˛ia politic„ se referea la faptul c„: îPuterea exemplului parlamentar trebuie urmat„ de toate institu˛iile statului“.

Nu am s„ dau citire la toat„ declara˛ia politic„, o s„ o depun Ón scris, dar vreau s„ subliniez de la acest microfon c„ Ón acest an am avut foarte multe probleme cu inunda˛iile ∫i sper ca din bugetul centralizat al statului o parte din bani s„ fie dirija˛i spre consiliile jude˛ene, consiliile locale, Ón a∫a fel Ónc‚t zonele cu pericol la inunda˛ii s„ poat„ s„ efectueze proiectele tehnice ∫i financiare, pentru a putea evita ∫i pe c‚t posibil a diminua dezastrele care pot s„ apar„ din cauza acestor inunda˛ii.

S„pt„m‚na viitoare vom vota bugetul pentru anul 2006.

Noi parlamentarii am Ón˛eles primii necesitatea de a utiliza un buget restric˛ionat, av‚nd Ón vedere gravele probleme pe care le-au suportat cet„˛enii ˛„rii Ón acest an. Necesitatea extinderii acestui gest pentru toate institu˛iile statului care func˛ioneaz„ cu bani publici consider c„ este necesar„ din cel pu˛in dou„ considerente.

1. Eu ∫i colegii mei conservatori am solicitat institu˛iilor implicate Ón reconstruc˛ia zonelor afectate de inunda˛ii Óntocmirea de planuri tehnice ∫i financiare Ón fiecare localitate. Grupul conservator propune ca aceste sume s„ fie alocate din excedentul de buget pentru 2006 al altor institu˛ii ale statului care func˛ioneaz„ cu bani publici, exceptate fiind cele de strict„ necesitate pentru popula˛ie, precum s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul, pensiile, agricultura etc.

2. Œn toate ˛„rile occidentale, con∫tiin˛a civic„ a celor care sunt pl„ti˛i din bani publici impune ca, Ón situa˛ia Ón care cet„˛enii ˛„rii lor trec prin dificult„˛i majore, s„ adopte strategii solidare.

V„ mul˛umesc.

O alt„ declara˛ie politic„, este vorba de îArmonia multicultural„ Ón Sol major“, vreau s„ o depun Ón scris, pentru c„ este mai lung„ ∫i face o compara˛ie Óntre Rom‚nia ∫i Statele Unite, unde sunt multe na˛ii ∫i nici una din aceste na˛ionalit„˛i nu genereaz„ sisteme politice ∫i tr„iesc Ón armonie.

V„ mul˛umesc mult.

V„ mul˛umesc. Domnul Ibram Iusein.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Curm‚nd domina˛ia de peste 6 secole a Imperiului Otoman, turcii constituie un nou stat, reu∫ind s„ formeze, dintr-o monarhie teocratic„ ∫i o ideologie oriental„, o republic„ ce Ómbr„˛i∫eaz„ ideologia occidental„ ∫i norme juridice moderne.

Acum 82 de ani istoria european„ a trecut printr-unul dintre cele mai complexe momente. Ziua de 29 octombrie, zi care marcheaz„ proclamarea republicii, poart„ semnifica˛ii deosebite Ón istoria poporului turc ∫i a Turciei. Œncep‚nd cu forma˛iunile statale din Asia Central„, locul de cristalizare al poporului turc, continu‚nd cu Imperiul Otoman, suprema˛ia politic„ a fost de˛inut„ de un singur om. Odat„ cu proclamarea Republicii cu 82 de ani Ón urm„, sub conducerea liderului Mustafa

Kemal îAtatürk“, poporul turc devine pentru prima dat„ suveran.

De 82 de ani Turcia reprezint„ funda˛ia solid„ ∫i constant„ a securit„˛ii europene. Situat„ ca o punte Óntre Europa ∫i Asia, Turcia constituie liantul dintre dou„ tipuri culturale majore: Occidentul cre∫tin, pe de o parte, ∫i Orientul islamic, de cealalt„ parte. Este aproape imposibil de conceput o strategie a securit„˛ii europene care s„ nu includ„ Turcia, o ˛ar„ democratic„ ∫i stabil„.

Anul 2005 reprezint„ pentru Turcia Ónceperea negocierilor pentru aderarea la Uniunea European„, proces comparabil ca importan˛„ cu schimb„rile de acum 82 de ani, c‚nd au fost puse bazele statului laic modern. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Doamna deputat Manuela Mitrea, ave˛i microfonul.

## **Doamna Manuela Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îArmata rom‚n„, o prioritate na˛ional„?“

R„zboiul este, f„r„ Óndoial„, prilejul de a scoate la lumin„ cele mai josnice, mai sinistre ∫i mai Ónfrico∫„toare laturi ale caracterului uman. Dar ∫i cele mai nobile!

Unii masacreaz„ r„ni˛i, prizonieri, b„tr‚ni, femei ∫i copii, siluiesc, tortureaz„, ard totul Ón cale. Al˛ii trateaz„ du∫manii cavalere∫te ∫i se sacrific„ Ón b„t„lii dinainte pierdute pentru un ideal, o na˛iune ori, pur ∫i simplu, pentru onoare. Iar curajul, puterea de a Óndura, magnifica determinare a celor pu˛ini de a lupta Ómpotriva celor mul˛i nu au apar˛inut exclusiv r„zboinicilor de profesie.

Din p„cate, r„zboiul continu„ s„ fie o ocupa˛ie de c„p„t‚i ∫i o preocupare major„ pentru omenire. Am s„rb„torit sf‚r∫itul R„zboiului Rece ∫i apari˛ia unui num„r de na˛iuni proasp„t eliberate, aflate pe un teritoriu imens care se Óntinde de la Dun„re la Oceanul Pacific. Am v„zut r„zboiul civil izbucnind Ón Bosnia ∫i Georgia, r„zboaiele insurgen˛ilor din Angola ∫i Rwanda, insurec˛ia lu‚nd amploare Ón Nordul Indiei, ca ∫i permanente conflicte de mai mic„ amploare, al„turi de noi amenin˛„ri cu r„zboiul Óntr-un mare num„r de state. R„zboiul continu„ s„ fie contagios, o maladie nesf‚r∫it„ la scar„ planetar„, care Ón era armelor nucleare, chimice ∫i biologice s-ar putea solda cu distrugerea rasei umane.

Mihail Kog„lniceanu spunea: îO na˛ie care Ó∫i are con∫tiin˛a drepturilor sale trebuie s„ aib„ ∫i curajul de a se ap„ra, numai atunci ea este respectat„“.

C„derea comunismului Ón Rom‚nia, dezagregarea sistemului socialist — Ón realitate, sfera de hegemonie a U.R.S.S. din Europa de Est — prin destr„marea Uniunii Sovietice ∫i a Tratatului de la Var∫ovia, au deschis na˛iunii rom‚ne drumul spre stabilitate, democra˛ie ∫i economia de pia˛„, adic„ acele structuri politice, economice ∫i militare validate de istorie ca fiind cele mai apte s„ asigure, Ón principiu, libertatea, prosperitatea ∫i siguran˛a oamenilor.

Guvernul Adrian N„stase a dus la Óndeplinire unul dintre obiectele majore ale Rom‚niei dup„ decembrie 1989, ∫i anume dob‚ndirea calit„˛ii de membru cu drepturi depline al NATO. Ca aliat NATO, Rom‚nia beneficiaz„ de cele mai solide garan˛ii de securitate din istoria sa, ca membr„ a unei alian˛e de ap„rare colectiv„

## Stima˛i colegi,

M„ adresez ast„zi dumneavoastr„ pentru a saluta inten˛ia ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale Gheorghe Flutur de a Óncerca urgentarea aplic„rii noilor reglement„ri ce privesc retrocedarea propriet„˛ilor agricole c„tre proprietarii de drept.

Œntr-o vizit„ desf„∫urat„ la C‚mpulung Moldovenesc, ministrul agriculturii a cerut prefec˛ilor s„ urgenteze procesul de punere Ón posesie a celor Óndrept„˛i˛i ∫i a cerut acestora s„ fie fermi, nepermi˛‚nd primarilor s„ am‚ne punerea Ón posesie. Ministrul liberal a cerut de asemenea reprezentan˛ilor Guvernului Ón teritoriu s„ aplice Óntocmai legea ∫i s„ sanc˛ioneze primarii care tergiverseaz„ aplicarea dispozi˛iilor legale privitoare la retrocedare.

O astfel de atitudine este demn„ de salutat, Ón contextul Ón care p‚n„ Ón acest moment situa˛ia retroced„rii propriet„˛ilor agricole c„tre cei Óndrept„˛i˛i a determinat mari probleme Ón mediul rural.

Ministrul a eviden˛iat faptul c„ la nivelul comisiilor locale sau chiar jude˛ene de fond funciar sunt persoane îr„mase din vechiul sistem“, care nu vor s„ pun„ proprietatea Ón posesia celor Óndrept„˛i˛i ∫i plimb„ oamenii pe drumuri. Toate actele normative privind aceast„ problem„, din 1990 p‚n„ acum, au fost aplicate Ón mod incorect ∫i discre˛ionar, gener‚nd Ón timp un num„r impresionant de procese pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti. Legea nr. 18/1991, dar ∫i actele normative care au urmat au fost, Ón mod paradoxal, tot at‚tea momente care au avut darul de a crea animozit„˛i ∫i nedrept„˛i la nivelul comunit„˛ii agricole din Rom‚nia. Interesele personale sau de grup ale P.S.D. au f„cut ca nici acum, dup„ 15 ani, problema propriet„˛ii agricole Ón Rom‚nia s„ nu fie rezolvat„.

Proprietatea reprezint„ celula de baz„ a unei societ„˛i democratice bazate pe economia de pia˛„. A∫adar, f„r„ solu˛ionarea problematicii propriet„˛ii, societatea rom‚neasc„ nu poate avansa ∫i nu se poate dezvolta Ón acord cu principiile europene. Importan˛a definitiv„rii procesului de retrocedare a propriet„˛ii agricole este cu at‚t mai mare cu c‚t, aspirant„ la statutul de membr„ cu drepturi depline Ón Uniunea European„, Rom‚nia r„m„sese ultima dintre fostele ˛„ri socialiste care nu rezolvase aceast„ problem„.

îCinste osta∫ilor rom‚ni!“

Œn fiecare an, la 25 octombrie, Óntreaga na˛iune rom‚n„ s„rb„tore∫te Ziua Armatei.

Din 1830, anul Ónfiin˛„rii armatei rom‚ne moderne, p‚n„ Ón 1951, Ón tradi˛ia rom‚neasc„ nu a existat o zi dedicat„ exclusiv s„rb„toririi acestei institu˛ii. Prima dat„ declarat„ îZiua For˛elor Armate“ a fost aceea de 2 octombrie la nivelul anului 1951, motivat de faptul c„ Stalin aprobase la aceast„ dat„, Ón anul 1943,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 organizarea Diviziei îTudor Vladimirescu“ din prizonieri de r„zboi rom‚ni, care va deveni îs‚mburele“ viitoarei Armate Populare din Rom‚nia. ReÓntregirea grani˛ei de vest a Rom‚niei la data de 25 octombrie 1944 a determinat schimbarea îZilei Armatei“.

Astfel, ziua de 25 octombrie aminte∫te de un moment de Ómplinire na˛ional„, c‚nd Óntreaga o∫tire rom‚n„ ∫i-a Óndeplinit misiunea fireasc„, aceea de a men˛ine patria Ón hotarele sale.

Ziua Armatei noastre este un prilej de reflec˛ie a fiec„rui militar asupra succeselor ∫i neÓmplinirilor. Obiectivele ∫i misiunile specifice ale armatei au r„mas Ón esen˛„ acelea∫i, dar e nevoie de capabilit„˛i sporite ∫i reale pentru a r„spunde noilor riscuri ∫i amenin˛„ri pe plan global ∫i na˛ional. Calitatea de membru cu drepturi depline al NATO ne oblig„ s„ ne asum„m ∫i toate responsabilit„˛ile ∫i riscurile ce deriv„ din acestea, contribuind al„turi de ceilal˛i parteneri la ap„rarea valorilor comune ˛„rilor din Alian˛„.

Ast„zi, c‚nd Armata Rom‚niei Ó∫i serbeaz„ ziua, indiferent cine suntem ∫i Ón ce idoli credem, se cuvine s„ vorbim cu respect despre soldatul rom‚n care niciodat„ nu a fost mai prejos dec‚t al˛ii. Altfel nu ar mai fi existat un Rovine, un C„lug„reni, o Plevna, un M„r„∫e∫ti. F„r„ armat„, istoria patriei nu s-ar fi scris. Pre˛ul pe care soldatul rom‚n l-a pl„tit pentru a r„m‚ne totdeauna Ón joc s-a f„cut Ón toate timpurile Ón moned„ forte, singura de altfel acceptat„. Altminteri, nu l-am mai fi Ónt‚lnit al„turi de militarii ru∫i Ón 1877, al„turi de ru∫i ∫i francezi Ón 1917, de germani pe Frontul de Est sau de sovietici pe Frontul de Vest. ™i, mai ales, nu l-am fi Ónt‚lnit ast„zi Ón avangarda luptei Ómpotriva terorismului, sub steagul NATO.

Stima˛i colegi,

Ast„zi voi fi extrem de concis: îAlian˛a D.A. a Ónvins!“ Locul victoriei: jude˛ul Prahova. Ultimul r„zboi: restructurarea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor. Ultima b„t„lie: comuna B„ne∫ti, D.N. 1. Ultima redut„: îborcanul“ Serviciului Circula˛ie. Bilan˛: un mort, ulterior disp„rut.

Filmul evenimentului: ultima r„m„∫i˛„ de sorginte pesedist„, manechinul Ómbr„cat Ón poli˛ist de circula˛ie (ex)pus s„ tempereze vitezomanii la fereastra îborcanului“ din B„ne∫ti pe D.N. 1, a fost Óndep„rtat„ pe ∫est de cur‚nd de c„tre reprezentan˛ii noii puteri.

Prea slabi profesional s„ se bat„ la concurs pentru ocuparea posturilor de conducere cu poli˛i∫tii adev„ra˛i, ace∫tia au g„sit cea mai comod„ cale de a-∫i ar„ta mu∫chii, lu‚ndu-se la tr‚nt„ dreapt„ cu singurul adversar pe m„sura lor: mom‚ia sperietoare de ∫oferi.

A∫tept„m cu ner„bdare ca vajnicii lupt„tori s„ se Ómp„uneze Ón cur‚nd ∫i cu alte trofee: epavele ma∫inilor accidentate, panourile avertizoare, inscrip˛iile de pe poduri ∫i, dac„ nu Ó∫i epuizeaz„ muni˛ia, s„ treac„ ∫i la chestii mai grele, cum ar fi pasarelele pietonale, îpoli˛i∫tii adormi˛i“ sau zebrele...

Succes!

Declara˛ie politic„: îPrima ∫edin˛„ comun„ a Guvernelor Rom‚niei ∫i Ungariei“.

Reuniunea celor dou„ Guverne, al Rom‚niei ∫i al Ungariei, a avut loc s„pt„m‚na trecut„ sub forma unei ∫edin˛e comune de lucru, eveniment ce constituie o premier„ Ón aceast„ zon„ a Europei. La aceast„ ∫edin˛„ au fost adoptate decizii pe subiecte de interes reciproc. S-a convenit ca astfel de ∫edin˛e s„ aib„ loc anual, pentru rezolvarea problemelor ap„rute Ón derularea programelor de dezvoltare regional„ pe termen mediu.

Peste 60 de demnitari ai celor dou„ ˛„ri ∫i pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene din Maramure∫, Satu Mare, Bihor, Arad, Timi∫ au participat la ∫edin˛a comun„ de Guvern. Cei doi premieri, C„lin Popescu-T„riceanu ∫i Ferenc Gyurcsany, au prezidat ∫edin˛a de Guvern, Ón care au fost aprobate o serie de proiecte de colaborare bilateral„ Ón domeniile infrastructurii, protec˛iei mediului, Ónv„˛„m‚ntului, culturii ∫i ap„r„rii drepturilor minorit„˛ilor na˛ionale, I.M.M.-urilor, I.T.-ului, combaterii inunda˛iilor ∫i asisten˛ei reciproce la frontier„.

La Budapesta se va Ónfiin˛a Funda˛ia public„ rom‚noungar„ îEmanuil Gojdu“, cu scopul de a aloca anual burse pentru elevii, studen˛ii ∫i doctoranzii rom‚ni ∫i maghiari, ∫i va ob˛ine finan˛are de la bugetele ambelor state. Sub egida acestei funda˛ii vor fi Ónfiin˛ate ∫i Institutul Parteneriatului Strategic Rom‚no-Ungar, un muzeu ∫i o bibliotec„ Ón memoria lui Emanuil Gojdu. Bazat pe modelul cooper„rii fraco-germane, s-a hot„r‚t Ónfiin˛area Biroului de tineret rom‚no-ungar. Una dintre deciziile luate la ∫edin˛a de Guvern a fost aceea a deschiderii unui consulat ungar la Miercurea-Ciuc ∫i a unuia rom‚n la Gyula.

Dar cea mai important„ concluzie a acestei Ónt‚lniri este sus˛inerea continu„ a ˛„rii noastre de c„tre Ungaria pentru aderarea la Uniunea European„ la data ferm„ de 1 ianuarie 2007.

Consider c„ nu a fost doar un exerci˛iu de imagine, ci un semn al deschiderii c„tre un nou tip de politic„, care ne va fi de ajutor Ón momentul integr„rii Ón Uniunea European„, ∫i a dispari˛iei grani˛ei dintre cele dou„ ˛„ri.

Declara˛ie politic„: îPact fiscal sau derut„ fiscal„?“

M„ Óntreb tot mai des sub ce form„ dore∫te actuala guvernare s„ devin„ credibil„ Ón dialogul cu partenerii sociali? Sub ce form„ Ó∫i imagineaz„ guvernarea c„ mai poate consfin˛i stabilitatea fiscal„ Ón Rom‚nia, stabilitate at‚t de necesar„ pentru parcursul dezvolt„rii economice interne, at‚t de insistent cerut„ de forurile de specialitate interne, c‚t ∫i de cele europene?

R„spunsurile la Óntrebare devin tot mai neclare Ón contextul Ón care toate manifest„rile guvern„rii nu par s„ mai revin„ la g‚ndul respect„rii legisla˛iei existente, ca fundament de stabilitate, ci continu„ la nesf‚r∫it s„ elaboreze ordonan˛e de urgen˛„, s„-∫i defineasc„ politici fiscale neclare, prin derog„ri de la termenele de intrare Ón vigoare prev„zute de Codul fiscal.

Poate nu ar fi at‚t de periculoas„ manifestarea guvern„rii, dac„ toate aceste demersuri care sfideaz„ stabilitatea ar fi f„cute doar Ón scopul de a ocoli ∫i, implicit, discredita Parlamentul, ca unic for legiuitor, pe c‚t de periculoas„ este aceast„ manifestare Ón dejucarea tuturor planurilor de afaceri ∫i a tuturor prognozelor corect

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 fundamentate ∫i realizate de c„tre to˛i participan˛ii la via˛a economic„ a ˛„rii.

Pentru a fi credibili Ón demersul de realizare a pactului fiscal, ar trebui manifestat, Ón primul r‚nd, respectul pentru Constitu˛ia Rom‚niei, respectul pentru ceea ce Ón anul 2003 sus˛inea ∫i actuala putere care la acea vreme se afla Ón opozi˛ie, respectul pentru modificarea adus„ Constitu˛iei la acea dat„ cu privire la mult hulitele ordonan˛e de urgen˛„. Am fost cu to˛ii de acord atunci c„ ordonan˛ele de urgen˛„ nu sunt un instrument legislativ constructiv.

Iat„ ce am validat constitu˛ional atunci, prin prevederile art. 115 alin. (4), Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„. Emitent: Adunarea Constituant„; publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei nr. 767 din 31 octombrie 2003:

îArt. 115 — Delegarea legislativ„

(4) Guvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„ numai Ón situa˛ii extraordinare a c„ror reglementare nu poate fi am‚nat„, av‚nd obliga˛ia de a motiva urgen˛a Ón cuprinsul acestora.“

Œn perioada 2001—2004, Partidul Social Democrat a fost puternic preocupat de situa˛ia popula˛iei ∫i, Ón mod special, a celor mai defavorizate categorii sociale, Guvernul Rom‚niei din aceast„ perioad„ consolid‚ndu-∫i politica social„ prin asigurarea cheltuielilor pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii ∫i indemniza˛ii.

O m„sur„ important„ a fost Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„. Mai este doar o s„pt„m‚n„ p‚n„ c‚nd prim„riile vor angaja s„teni, Ón baza Legii nr. 76/2002, pentru perioada 1 noiembrie 2005—31 martie 2006, dar, din p„cate, de∫i Ón jude˛ul Buz„u pentru luna noiembrie au fost solicitate un num„r de 7.614 locuri de munc„ din partea primarilor buzoieni, efectiv vor fi mai pu˛ini angaja˛i, deoarece ∫i banii sunt mai pu˛ini.

Numai Ón zona Nehoiu, zon„ calamitat„ de inunda˛iile din vara acestui an, au fost solicitate un num„r de 600 de locuri ∫i, evident, din cauza lipsei fondurilor li se vor aloca mult mai pu˛ine. Anul acesta, A.J.O.F.M. Buz„u nu are bani dec‚t pentru plata lunii noiembrie pentru un num„r estimativ de 5 mii de persoane, adic„ 2,5 miliarde lei.

Sper ca Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„ s„ ia act de aceast„ problem„ ∫i s„ pun„ la dispozi˛ie Ón timp util fondurile necesare pentru toate lunile, altfel ∫omerii au toate ∫ansele ca de s„rb„torile din acest an s„ nu lucreze ∫i ca urmare s„ nu primeasc„ nici bani. De asemenea, acest lucru nu convine nici primarilor, deoarece le sunt z„d„rnicite planurile de ac˛iune pe care ∫i le-au f„cut.

Scrisoare deschis„ domnului Mircea Miclea, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Inspectorul general adjunct al Inspectoratului ™colar al Jude˛ului Vrancea, profesoara Carmina Corbeanu, a comis un grav abuz Ómpotriva conducerii uneia dintre cele mai prestigioase unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia, Colegiul Na˛ional îAlexandru Ioan Cuza“ din Foc∫ani.

Uz‚nd de o scrisoare anonim„ trimis„ inspectoratului, Ónc„lc‚nd orice norme de procedur„, profesoara Carmina Corbeanu s-a prezentat din proprie ini˛iativ„ la Colegiul Na˛ional îAlexandru Ioan Cuza“ ∫i le-a cerut profesorilor s„ r„spund„ Óntreb„rilor unui chestionar-declara˛ie pe care chiar ea l-a conceput, Ón termeni care i-ar fi f„cut invidio∫i chiar ∫i pe speciali∫tii fostei Securit„˛i, Ón varianta de poli˛ie politic„.

Inspectorul general adjunct de la I.™.J. Vrancea a Ónc„lcat flagrant prevederile Legii de solu˛ionare a peti˛iilor, care precizeaz„ c„ anonimele nu se iau Ón considerare. Doamna Carmina Corbeanu a Ónc„lcat cu bun„ ∫tiin˛„ ∫i statutul personalului didactic, care cere ca pentru efectuarea anchetei s„ existe o decizie a Inspectoratului ™colar ∫i s„ fie constituit„ o echip„ format„ din 3-5 membri, din care unul din partea sindicatului. De asemenea, este imperativ, potrivit statutului, ca ancheta s„ fie anun˛at„ cu 48 de ore Ónainte de efectuarea sa.

Con˛inutul declara˛iei pe care inspectorul Carmina Corbeanu a îsmuls-o“ cadrelor didactice nu are nici o leg„tur„ cu managementul Colegiului Na˛ional îAlexandru Ioan Cuza“, ci este eminamente politic. Relevant pentru maniera de poli˛ie politic„ Ón care s-a desf„∫urat ancheta este faptul c„, Ón textul declara˛iei, cei ancheta˛i sunt soma˛i s„ r„spund„ la Óntreb„ri referitoare la o presupus„ activitate politic„ Ón ∫coal„ ∫i sunt asigura˛i de confiden˛ialitatea total„ de care se vor bucura din partea anchetatoarei.

Ancheta a provocat o stare de tensiune ∫i a tulburat grav activitatea ∫colar„ la Colegiul Na˛ional îAlexandru Ioan Cuza“. Codul penal incrimineaz„ Ón art. 248 fapta func˛ionarului public care, Ón exerci˛iul atribu˛iilor sale de serviciu, cu ∫tiin˛„, Óndepline∫te defectuos un act ∫i prin aceasta cauzeaz„ o tulburare Ónsemnat„ a bunului mers al unei institu˛ii.

## îStatutul minorit„˛ilor“

Partidul Conservator prive∫te problema na˛ional„ pozitiv ∫i direct, lipsit de excese ori striden˛e. Ca partid al valorii, promov„m valoarea rom‚neasc„, dar recunoa∫tem valoarea de oriunde ar veni. A recunoa∫te ∫i a asimila valoarea str„in„ e un act patriotic.

Na˛ionalismul nostru este moderat, dar pragmatic: intereseaz„ mai mult reÓntregirea ∫i redimensionarea rezervelor de stat dec‚t declara˛iile sfor„itoare de iubire de ˛ar„, ne intereseaz„ afirmarea individului ∫i a na˛iunii rom‚ne, dar nu ne deranjeaz„ aceea∫i dorin˛„ venit„ din partea minorit„˛ilor na˛ionale. Ne dorim o Europ„ a na˛iunilor ∫i idealurilor comune ∫i respingem segrega˛ia de orice fel.

Pozi˛ia Partidului Conservator referitoare la statutul minorit„˛ilor a fost exprimat„ public ∫i chiar prin ini˛ierea unui proiect de lege care vine s„ completeze Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, prin care dorim s„ se ˛in„ cont c„, Ón cazul Ón care nici una din organiza˛iile apar˛in‚nd cet„˛enilor de etnie rom‚n„, minoritari Ón localitatea sau jude˛ul respectiv, nu a ob˛inut un loc Ón consiliul local sau jude˛ean, se atribuie un mandat de consilier local ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 jude˛ean din cele r„mase din prima etap„ organiza˛iei, partidului politic sau alian˛ei electorale care a ob˛inut cel mai mare num„r de voturi valabil exprimate Ón circumscrip˛ia respectiv„.

Am aflat c„ proiectul Legii privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale a primit aviz favorabil din partea Comisiei de la Vene˛ia — organism care urm„re∫te modul Ón care sunt respectate drepturile minorit„˛ilor —, dar a f„cut o serie de recomand„ri ∫i solicit„ri care au rostul de a Ómbun„t„˛i acest proiect de lege. Trebuie clarificat„ rela˛ia dintre proiectul de lege ∫i legisla˛ia intern„, apoi trebuie clarificat„ ∫i defini˛ia minorit„˛ilor. De asemenea, trebuie clarificat„ rela˛ia cu autorit„˛ile locale, pentru c„ textul de lege prevede no˛iunea de parteneriat cu aceste autorit„˛i ∫i aceast„ no˛iune trebuie s„ fie detaliat„.

Suntem Ómpotriv„ ∫i nu dorim ca sub masca acestui proiect s„ se doreasc„ reglementarea unui sistem de privilegii care s„ promoveze discriminarea pozitiv„ a unei anumite categorii.

î25 octombrie 2005 — 3 momente politice importante pentru Rom‚nia“

25 octombrie 2005, pentru orice observator atent al vie˛ii politice rom‚ne∫ti, are cel pu˛in 3 evenimente importante: prezentarea Raportului de ˛ar„ pentru Rom‚nia — dar ∫i pentru Bulgaria —, redactat de Comisia European„, votarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i definirea punctelor de vedere ale grupurilor parlamentare privind proiectul Legii bugetului pe anul 2006.

F„r„ a fi dat publicit„˛ii, Raportul de monitorizare ce va fi prezentat ∫i dezb„tut azi Ón Parlamentul European aproape cu certitudine va con˛ine c‚teva certitudini:

1. Progresele pe care Rom‚nia le-a f„cut Ón acest an pe calea integr„rii europene, sesizate ∫i apreciate de oficialii europeni, indic„ improbabilitatea activ„rii clauzei de salvgardare, chiar dac„ aceast„ decizie se va pune Ón discu˛ie doar Ón aprilie 2006;

2. Rom‚nia r„m‚ne ferm determinat„ s„ parcurg„ toate etapele necesare pentru aderarea la 1 ianuarie 2007;

3. Rom‚nia a f„cut pa∫i importan˛i ∫i necesari Ón domeniul armoniz„rii acquis-ului comunitar, dar mai ales Ón ceea ce prive∫te implementarea acestuia.

Se cuvine a recunoa∫te c„ unele Ónt‚rzieri Ón adoptarea legilor necesare integr„rii sunt din vina parlamentarilor, ai puterii ∫i ai opozi˛iei, care, m‚na˛i de interese politice de grup, au tergiversat dezbaterea acestor legi at‚t de necesare.

Din acest motiv, posibilitatea adopt„rii ast„zi, 25 octombrie 2005, a Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, reprezint„ un motiv important de satisfac˛ie politic„, generat„ de mai multe argumente:

— reintrarea Ón normal a dezbaterilor parlamentare, dup„ mai bine de dou„ luni de discu˛ii sterile, de tertipuri procedurale ∫i pierderi de timp care au determinat consumarea unui timp pre˛ios ∫i deteriorarea drastic„ a imaginii Parlamentului Rom‚niei;

— relansarea activit„˛ii Camerei Deputa˛ilor prin dezbaterea accelerat„ a proiectelor de lege viz‚nd integrarea european„, dar ∫i priorit„˛ile legislative ale Guvernului Rom‚niei;

— concretizarea unui obiectiv important al actualei coali˛ii guvernamentale: Ónlocuirea actualilor pre∫edin˛i ai

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prin declara˛ia mea de ast„zi doresc s„-mi aduc la r‚ndul meu omagiul Armatei Rom‚ne care, prin faptele de vitejie ale Ónainta∫ilor, ale celor care Ón urm„ cu 61 de ani au f„cut suprema jertf„ pe c‚mpurile de b„t„lie, a eliberat ultima brazd„ de p„m‚nt de sub ocupa˛ie str„in„ ∫i care de atunci a fost un garant al securit„˛ii na˛ionale ∫i al libert„˛ii poporului rom‚n.

Ast„zi Armata Rom‚n„ este o armat„ nou„ ∫i modern„, sigur„ ∫i stabil„, integrat„ Ón comunitatea european„ ∫i euro-atlantic„, apt„ s„ participe activ, Ómpreun„ cu alia˛ii ∫i partenerii, la promovarea ∫i ap„rarea valorilor democra˛iei. Tot Armata Rom‚n„ este cea care anul acesta ∫i-a f„cut cu cinste datoria, contribuind la salvarea de vie˛i omene∫ti ∫i la diminuarea efectelor inunda˛iilor care au f„cut pagube Ónsemnate Óntr-un num„r mare de jude˛e ale ˛„rii.

## Stima˛i colegi,

Prin aceste laude nu vreau dec‚t s„ atrag aten˛ia asupra importan˛ei pe care Armata Rom‚n„ o are Ón situa˛iile de criz„ ∫i, de asemenea, s„ ar„t ce beneficii poate aduce o armat„ bine organizat„ ∫i preg„tit„ ca Ón orice clip„ s„ poat„ r„spunde cu profesionalism provoc„rilor de orice fel.

Din fericire, Armata Rom‚n„ are la conducerea sa Ón momentul de fa˛„ un ministru care ∫i-a propus ∫i deja a Ónceput s„ pun„ Ón practic„ reforma ce va asigura statului rom‚n pilonul de baz„ al oric„rui stat democratic: o armat„ care s„ asigure siguran˛a na˛ional„. Astfel, deja sunt Ón lucru m„surile:

— de redimensionare a Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale Ón vederea dinamiz„rii structurilor, a cre∫terii flexibilit„˛ii acestora ∫i a elimin„rii suprapunerilor;

— de eliminare a paralelismelor ∫i de accentuare a controlului democratic civil asupra armatei;

— de combatere a cazurilor de corup˛ie Ónregistrate Ón cadrul armatei;

— de asigurare de locuin˛e proprietate personal„ pentru militari;

— de organizare de licita˛ii pentru orice contract mai mare de 40.000 de euro;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 — de renun˛are la satisfacerea stagiului militar obligatoriu ∫i de transformare a Armatei Rom‚ne Óntr-o armat„ de profesioni∫ti.

îRespect ∫i recuno∫tin˛„ de Ziua Armatei“ Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La moment aniversar, m„ al„tur ∫i eu tuturor celor care doresc binele Armatei Rom‚ne, vizionarilor care cred Ón verticalitatea acestei institu˛ii, tuturor celor care g‚ndesc cu profunzime, realism ∫i spirit na˛ional misiunile de acum ∫i de viitor.

Acest moment m„ face s„ retr„iesc sentimente de emo˛ie, de respect ∫i pre˛uire pentru bogatele tradi˛ii de lupt„ ∫i de munc„ ale acesteia. Sub faldurile drapelului s„u tricolor s-au instruit sute de mii de solda˛i, printre care ∫i eu. Sub acelea∫i falduri sunt mul˛i cei care au luptat acoperindu-se de glorie Ón timpul luptelor pentru ap„rarea integrit„˛ii statului rom‚n ∫i a valorilor sale fundamentale. Faptele lor vor r„m‚ne Ónscrise pentru totdeauna Ón c„r˛ile de istorie, Ón crucile din cimitire, Ón bronzul statuilor ∫i al monumentelor.

Formarea ∫i dezvoltarea for˛elor militare moderne a avut loc Ón condi˛iile intensific„rii luptei poporului rom‚n pentru conservarea ∫i recunoa∫terea pe plan interna˛ional a entit„˛ii sale na˛ionale, amenin˛ate de disputa pentru suprema˛ie. Reorganizarea armatei rom‚ne ∫i a∫ezarea ei pe baze moderne a cuprins m„suri cu profunde semnifica˛ii Ón procesul istoric al regener„rii na˛ionale. Prima parte a secolului al XIX-lea marcheaz„ trecerea la o etap„ nou„ Ón dezvoltarea social-politic„, cultural„ ∫i militar„ a poporului rom‚n, epoca modern„. Nucleul viitoarei armate na˛ionale l-au constituit deta∫amentele de voluntari care au participat la luptele Ómpotriva multor du∫mani, reÓnviind prin faptele lor de arme gloria str„bun„ a osta∫ilor lui Mircea, ™tefan ∫i Mihai.

Preocup„rile ∫i m„surile determinate pentru crearea armatei na˛ionale au fost sintetizate de ilustrul nostru istoric ∫i revolu˛ionar, Nicolae B„lcescu, care afirma: îRom‚nismul nu se va dezvolta ∫i sc„pa de at‚˛ia vr„jma∫i ce-l apas„, p‚n„ c‚nd ambele principate nu vor fi libere ∫i nu vor organiza puterea lor armat„“. Deosebit

de important„ pentru f„urirea ∫i dezvoltarea armatei pe baz„ na˛ional„ a fost precizarea conform c„reia armata s„ fie format„ din îp„m‚nteni“, excluz‚ndu-se Ón felul acesta posibilitatea angaj„rii mercenarilor ce trebuia s„ fie pl„ti˛i din sudoarea poporului.

Declara˛ie politic„: îProiec˛ia bugetar„ 2006 — o nou„ impostur„ C.D.R.-ist„!“

G‚ngavii politici ai noului C.D.R.—F.fi., Conven˛ia Democrat„… f„r„ ˛„r„ni∫ti, reediteaz„ contraperforman˛ele Guvernelor Ciorbea ∫i Radu Vasile, d‚ndu-le pe alocuri un plus de farmec ∫i de pitoresc, prin ineditul n„stru∫nic al unor solu˛ii de finan˛are propuse nu Ón, ci pe l‚ng„ proiec˛ia bugetar„ pentru anul 2006.

Am putea da multe exemple Ón acest sens, dar ne oprim la unul definitoriu pentru anvergura îmarilor speciali∫ti“, care prejudiciaz„ cu fiecare secund„ de ∫edere la conducere ∫i cu fiecare abera˛ie managerial„, acultural„, antieconomic„ ∫i antina˛ional„ ∫ansele de reÓnscriere a ˛„rii pe orbita normalit„˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 O astfel de stavil„ Ón fa˛a rena∫terii na˛ionale ∫i spirituale a patriei o reprezint„ solu˛ia imbecil„ de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii prin diminuarea bugetului Legislativului ∫i al serviciilor secrete. A lua de la deputa˛i ∫i de la îsecuri∫ti“ ar fi, Ón mintea searb„d„ a unor C.D.R.-i∫ti Ón capetele c„rora se clatin„ zerul neputin˛ei ∫i al perfidiei, o nou„ asmu˛ire a poporului, de data asta a intelectualit„˛ii, asupra mult huli˛ilor parlamentari, S.R.I.-∫ti ∫i asupra altor securi∫ti odio∫i.

Prin urmare, Ón timp ce Guvernul care vinde B.C.R., C.E.C., îElectrica“ ∫i tot ce a mai r„mas nem„tr„∫it Ón ˛ar„ Ó∫i majoreaz„ bugetul cu 68%, Pre∫edin˛ia plin„ de plo∫ni˛e, de bacante ∫i de aranjori obscuri cu 70% fa˛„ de 2005, toate ministerele ∫i prim-ministrul cu 60-70%, pentru finan˛area Ónv„˛„m‚ntului se propune ruperea de la Camera Deputa˛ilor, de la S.R.I. ∫i de la alte servicii secrete. Impostorii care hr„nesc popula˛ia cu iluzia luptei cu îsistemul tic„lo∫it“ viciaz„ cu prostia, l„comia ∫i apatridia lor pseudoelitist„ scara de valori ∫i minima coeziune social„ a rom‚nilor.

Œn loc s„ vin„ s„ ne spun„ c‚˛i bani au recuperat de la Mafie, de la corup˛ii cu care se lupt„ ∫i s„ aloce acele fonduri educa˛iei na˛ionale, ei vin cu prafuri populist-demagogice ∫i perfide care frizeaz„ ridicolul. Dup„ ce Óncarc„ cheltuielile Camerei cu S.P.P., cu S.E.C.I. ∫i fel de fel de anexe ∫i zevzeci, f„r„ leg„tur„ cu Legislativul, dup„ ce men˛in bugetul Camerei la nivelul anului 2005, mai vin ∫i cu zgubilitica inven˛ie de finan˛are a Ónv„˛„m‚ntului prin luarea de la al˛ii, ∫i nu prin alocare ra˛ional„, direct de la bugetului statului, a procentului normal de minim 5% din P.I.B., a∫a cum au promis Ón campania electoral„. A lua de la de la S.R.I. o fi o m„sur„ pe placul idio˛ilor, dar pentru oamenii normali ∫i cu instinct na˛ional serviciile secrete ar trebui mai bine finan˛ate, profesionalizate, modernizate, astfel Ónc‚t interesul na˛ional s„ fie ap„rat cu str„∫nicie ∫i nu abandonat ca acum.

## îGuvernul la picioarele U.D.M.R.“

Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute a adus Ón planul politic rom‚nesc cel pu˛in dou„ evenimente care, dac„ nu ar fi privite Ón substratul lor, nu ar spune mare lucru, dar acestea sunt str‚ns legate unul de altul.

Unul dintre evenimentele despre care vorbeam este ∫edin˛a comun„ de Guvern Ón care s-au Ónt‚lnit Guvernul Rom‚niei ∫i cel al Ungariei, cel„lalt eveniment este discutarea Ón Senat a proiectului Legii care prive∫te statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Pentru aceast„ ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Guverne s-au cheltuit nu mai pu˛in de 5,5 miliarde de lei vechi, o sum„ colosal„ dac„ avem Ón vedere cel pu˛in faptul c„, la aceast„ or„, ace∫ti bani puteau fi cheltui˛i Ón interesul

cet„˛enilor rom‚ni care sufer„ din cauza inunda˛iilor din acest an.

Ordinea de zi a acestei ∫edin˛e con˛inea 3 puncte, care de care mai insidios ∫i mai sfid„tor la adresa na˛iunii rom‚ne: Ónfiin˛area unui nou consulat maghiar la Miercurea-Ciuc; Autostrada îTransilvania“; acordarea autonomiei teritoriale pentru maghiari. Nici c„ se putea mai r„u de at‚t! Guvernul Rom‚niei se las„ c„lcat Ón picioare de c„tre o minoritate, cea maghiar„, care Ón decursul celor 15 ani de la Revolu˛ia din decembrie ’89 nu a f„cut dec‚t s„ cear„ ∫i s„ primeasc„ drepturi Ón aceast„ ˛ar„.

Este inadmisibil ca la aceast„ dat„, c‚nd pentru Rom‚nia se apropie cu pa∫i repezi integrarea Ón structurile europene, s„ se tolereze de c„tre Guvernul T„riceanu toate ifosele ∫i mendrele U.D.M.R.-ului, doar pentru c„ altfel acesta ∫i-ar pierde sus˛inerea parlamentar„. Nu era de ajuns un consulat maghiar Ón Cluj-Napoca, mai trebuia unul la Miercurea-Ciuc, Ón jude˛ul Harghita, probabil c„ Ón cur‚nd se va mai cere Ónfiin˛area unuia ∫i Ón Covasna ∫i putem s„ consider„m c„ Transilvania este teritoriu unguresc.

A∫a ceva, noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, nu vom accepta niciodat„ ∫i sub nici o form„. S„ v„ fie foarte clar, domnilor de la putere ∫i din U.D.M.R. Acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice este clar prev„zut„ Ón Legea fundamental„ a statului rom‚n ∫i anume Ón Constitu˛ie, iar aceasta nu este de negociat cu nici un alt stat. Rom‚nia este stat na˛ional, suveran, unitar ∫i indivizibil.

## Stima˛i colegi,

Recent, Ón presa sportiv„ ∫i pe o serie de posturi de televiziune, s-au declan∫at ca la comand„ atacuri virulente la adresa Guvernului ∫i Ón special la adresa premierului C„lin Popescu-T„riceanu. Motivul, unul simplu: reducerea cu 25% a bugetului alocat sportului.

Œn aceast„ interven˛ie a mea nu pledez ca avocat al Guvernului T„riceanu, de∫i nu ar fi nimic anormal dac„ a∫ face-o. Voi pleda pentru o serie de principii.

Atunci c‚nd nu sunt suficien˛i pentru s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt sau infrastructur„, este jenant s„ faci g„l„gie pentru c„ s-au alocat mai pu˛ini bani la buget pentru sport. ™tiu, o s„ mi se spun„ c„ sportul este un puternic vector de imagine, c„ sportivii rom‚ni frunta∫i sunt mai eficien˛i dec‚t mul˛i dintre diploma˛ii no∫tri. Mi se va

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 spune c„ rezultatele pozitive ob˛inute de sportivii no∫tri frunta∫i Ói mai fac pe cet„˛eni s„ mai uite de necazurile cotidiene. Este perfect adev„rat. Dar Ón acela∫i timp, nu trebuie s„ se uite c„, Ón primul r‚nd, s„n„tatea ∫i instruirea popula˛iei sunt mult mai importante dec‚t sportul. Un om bolnav nu poate fi un bun sportiv, a∫a cum, de asemenea, un om cu un grad foarte redus de instruire nu va putea ob˛ine dec‚t conjunctural rezultate pozitive pe o aren„ sportiv„.

Sunt absolut convins c„ atunci c‚nd vor fi bani suficien˛i pentru s„n„tate, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru cultur„, atunci cu siguran˛„ se vor g„si ∫i banii necesari pentru promovarea mi∫c„rii sportive. Dac„ mai punem la socoteal„ ∫i nenorocirile din acest an, vedem c„ o parte din banii care ar fi putut fi folosi˛i Ón anumite domenii — sunt convins c„ ∫i Ón sport — au fost ∫i sunt direc˛iona˛i pentru repararea a ceea ce a stricat natura. Solicit tuturor celor din mi∫carea sportiv„ care au ie∫it la atac ∫i au s„rit la g‚tul premierului s„ manifeste pu˛in„ decen˛„. M„car fa˛„ de ministerele care Óntr-adev„r au nevoie de mai mul˛i bani ∫i nu Ói pot primi.

™i ar mai fi un aspect demn de re˛inut. La noi, Ón cadrul mi∫c„rii sportive, Ónc„ nu s-a f„cut o clar„ demarca˛ie Óntre sportul profesionist ∫i cel amator. Niciunde Ón lume sportivul profesionist nu prime∫te bani de la stat. Dar la noi cei care ˛ip„ mai tare dup„ banii de la buget sunt Ón special cei din zona sportului profesionist. ™i aten˛ie!, mul˛i dintre banii federa˛iilor sportive, deci bani de la buget, sunt utiliza˛i pentru premierea sportivilor profesioni∫ti, ∫i nu doar Ón cazurile Ón care ace∫tia ob˛in succese c‚nd reprezint„ oficial Rom‚nia. Nu este o constatare a mea, o afirm„ ziari∫ti prestigio∫i sau fo∫ti sportivi care la ora actual„ au re∫edin˛a Ón occident, acolo unde lucrurile sunt foarte clare Ón acest domeniu.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Vreau s„ evoc Ón fa˛a Domniilor voastre un moment pe care Ól consider de referin˛„ pentru Ónceputul eforturilor Rom‚niei de integrare Ón structurile europene.

Doresc s„ m„ refer Ón cele ce urmeaz„ la semnarea Acordului de comer˛ ∫i cooperare comercial„ ∫i economic„ Rom‚nia—Comunitatea Economic„ European„, C.E.E., moment de la care s-au scurs parc„ pe nesim˛ite 15 ani. Data de 22 octombrie 1990 constituie un eveniment cu o Ónsemn„tate deosebit„ pentru noi ast„zi, c‚nd a∫tept„m cu Óncredere Raportul Comisiei Europene cu privire la progresele f„cute de Rom‚nia Ón cursa pentru aderare. Momentul 1 ianuarie 2007 este acum mai aproape, Óns„ nu trebuie s„ uit„m eforturile care au fost f„cute Ón decursul timpului.

Rom‚nia a fost prima ˛ar„ din Europa Central„ ∫i de Est care a negociat acorduri bilaterale cu Comunitatea Economic„ European„, documentele semnate av‚nd semnifica˛ia recunoa∫terii _de facto_ a C.E.E. ca entitate.

Acordurile au intrat Ón vigoare la 1 ianuarie 1990 ∫i au permis stabilirea anual„ a nivelului de acces al produselor industriale rom‚ne∫ti la exportul Ón ˛„rile membre. La 7 ianuarie 1990 a fost dat„ publicit„˛ii Declara˛ia C.F.S.N. cu privire la importan˛a pe care Rom‚nia o acord„ a∫ez„rii pe baze noi a rela˛iilor cu C.E. ca entitate ∫i acreditarea unui ambasador pe l‚ng„ aceast„ organiza˛ie.

Œncep‚nd cu anul 1991 au fost ini˛iate o serie de contacte cu Comisia C.E.E. Doresc s„ reamintesc pe scurt c‚teva dintre evenimentele cele mai importante.

— Œn martie 1991 s-a semnat, la Bucure∫ti, Memorandumul-program indicativ prin care Comisia C.E. a fost de acord s„ aloce pentru sprijinirea procesului de reform„ din Rom‚nia suma de 100 de milioane ECU;

— La 1 mai 1991 intr„ Ón vigoare Acordul de comer˛, cooperare comercial„ ∫i economic„ Óncheiat Óntre Rom‚nia ∫i C.E;

— Œn decembrie 1991 Consiliul de Mini∫tri al C.E.E. a adoptat decizia cu privire la demararea discu˛iilor Ón vederea negocierii unui acord privind asocierea Rom‚niei la C.E.E.;

— Œn mai 1992 a fost aprobat de c„tre Consiliul de Mini∫tri al C.E.E. mandatul comunitar privind negocierea asocierii Rom‚niei la Comunit„˛ile Europene;

Declara˛ie politic„: îFunc˛ionarea justi˛iei, esen˛ial„ pentru integrare“.

Œn perioada Guvernului Adrian N„stase, justi˛ia a ajuns Óntr-o situa˛ie jalnic„, f„r„ precedent Ón istoria postdecembrist„ a Rom‚niei. Sub patronajul unei justi˛ii nereformate ∫i al unor mini∫tri ineficien˛i, fenomenul corup˛iei s-a agravat ∫i s-a extins alarmant, cuprinz‚nd toate e∫aloanele puterii pesediste centrale ∫i locale. Aceast„ realitate a fost eviden˛iat„ de toate analizele ∫i studiile elaborate de institu˛iile Uniunii Europene, de rapoartele organiza˛iilor nonguvernamentale de prestigiu, precum ∫i Ón analizele unor organisme interna˛ionale, printre care ∫i Ón cele ale B„ncii Mondiale.

Toate Óncerc„rile fostei puteri de a ascunde de ochii opiniei publice cazurile de corup˛ie Ón care au fost implica˛i baronii locali ∫i de a-∫i cosmetiza imaginea nu au avut sor˛i de izb‚nd„. Barometrele realizate Óntre 2001—2004 indicau la unison o majoritatea cov‚r∫itoare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 a rom‚nilor înemul˛umi˛i sau foarte nemul˛umi˛i“ de reducerea corup˛iei. Mai mult, justi˛ia se afla pe un loc coda∫ Óntre institu˛iile statului Ón care cet„˛enii au Óncredere. Singurele performan˛e ale Guvernului N„stase s-au m„surat prin locurile frunta∫e din topul corup˛iei ∫i prin institu˛ionalizarea acestui fenomen. E∫ecurile guvern„rii P.S.D. Ón lupta anticorup˛ie nu r„m‚n f„r„ consecin˛e Ón cadrul procesului de integrare a Rom‚niei Ón U.E. La evaluarea de la sf‚r∫itul anului 2004, ˛ara noastr„ ajunge cu cu˛itul la os prin men˛ionarea clauzei de salvgardare Ón cadrul procesului european de integrare.

Din fericire, Guvernul T„riceanu ∫i Ón special ministrul justi˛iei Monica Macovei au reu∫it Ón 10 luni s„ elaboreze ∫i s„ aplice m„surile necesare pentru reforma justi˛iei ∫i combaterea corup˛iei, Óndep„rt‚nd astfel pericolul activ„rii clauzei de salvgardare. Voin˛a politic„ a autorit„˛ilor de la Bucure∫ti ∫i eforturile acestora de a limita ∫i de a combate fenomenul corup˛iei sunt cele mai apreciate la Bruxelles. Aceste angajamente trebuie Óns„ s„ continue cu mai mult„ fermitate, ca o dovad„ Ón plus a independen˛ei puterii judec„tore∫ti.

Declara˛ie politic„: îLegile s„n„t„˛ii“.

Sistemul de s„n„tate la nivelul jude˛ului Constan˛a s-a confruntat Ón trecut cu mari probleme, at‚t din punct de vedere al administr„rii fondurilor, c‚t mai ales datorit„ managementului defectuos.

La nivelul Direc˛iei de S„n„tate Public„ Jude˛ean„ Constan˛a, odat„ cu schimbarea echipei de conducere s-au descoperit numeroase probleme ∫i disfunc˛ionalit„˛i Ón (in)disciplina economico-financiar„, drept pentru care s-a realizat o inspec˛ie din partea D.G.F.P. Constan˛a, care a constatat c„ se poate vorbi de prejudicii importante Ón privin˛a unor contracte Ómpov„r„toare pentru institu˛ia men˛ionat„, contracte ce au fost reziliate. Œn prezent, este Ón curs procedura de selectare ∫i licitare a unor noi contracte care s„ se dovedeasc„ benefice pentru D.S.P.J. Constan˛a.

Din punct de vedere al func˛ion„rii compartimentelor, s-au remarcat nereguli ∫i disfunc˛ionalit„˛i la nivelul departamentului audit, o insuficient„ fundamentare economic„ ∫i procedural„ Ón privin˛a programelor de s„n„tate, precum ∫i insuficien˛a personalului Ón compartimentul economic ∫i administrativ, care vor fi remediate. De asemenea, au fost necesare unele repara˛ii la nivelul cl„dirilor institu˛iei ∫i dotarea acestora corespunz„tor, pentru eficientizarea lucrului. Prioritatea num„rul unu a fost ∫i este Centrul de Diabet, unde nu a existat o leg„tur„ func˛ional„ Óntre acesta ∫i farmacia spitalului, problem„ rezolvat„ prin instalarea unui soft specific de care s„ beneficieze to˛i bolnavii ∫i care s„ reduc„ birocra˛ia.

De∫i sistemul de s„n„tate la nivel jude˛ean a fost preluat cu multe caren˛e, unele chiar importante, putem spune c„ de la schimbarea conducerii s-au realizat o serie de modific„ri radicale, mai ales Ón perioada inunda˛iilor, c‚nd s-au luat m„suri la nivel local Ón ceea ce prive∫te triajul epidemiologic, catagrafierea vaccinal„ ∫i instituirea punctelor locale cu activitate medical„ permanent„ — care func˛ioneaz„ ∫i Ón prezent. Œn localit„˛ile afectate de inunda˛ii au fost realizate vaccin„rile antiholerice ∫i antitetanice ∫i au fost folosite pentru prima dat„ punctele de vaccinare volante — ambulan˛„ ∫i personal specializat — care au permis o flexibilitate mai mare la necesit„˛ile din teritoriu, precum ∫i o scurtare de p‚n„ la 3 ori a timpului necesar vaccin„rii.

îLiderii P.S.D. pl‚ng populist pe um„rul bugetului pe 2006“

Vin la acest microfon cu o problem„ legat„ de o anumit„ interpretare dat„ proiectului de buget pe anul 2006. Este un subiect care, la prima vedere, va p„rea deja tratat pentru o declara˛ie politic„, din moment ce dezbaterile pentru bugetul de anul viitor vor ˛ine capul de afi∫ al Parlamentului p‚n„ Ón data de 8 noiembrie.

Concret, este vorba de unele declara˛ii ale principalilor lideri ai P.S.D. privind unele aspecte ce ˛in de bugetul pe 2006, declara˛ii care, sub acoperirea cifrelor, reprezint„ un atac la∫ la adresa Guvernului ∫i a premierului C„lin Popescu-T„riceanu. Nu contest dreptul opozi˛iei de a ataca puterea, dar Ón acest caz atacul reprezint„ o dezinformare cras„ a popula˛iei.

Iat„ ce declara pre∫edintele P.S.D., domnul Mircea Geoan„, luni, la Radio Rom‚nia Actualit„˛i: îEste inadmisibil ca Óntr-un an dificil pentru Rom‚nia s„ putem s„ avem un buget al agriculturii mai mic dec‚t cel pe care l-am avut Ón anii trecu˛i ∫i nu este normal ca Ón educa˛ie ∫i Ón s„n„tate s„ avem bugete de mizerie. De aceea, pozi˛ia noastr„ va fi extrem de ferm„. Ne exprim„m ∫i surprinderea, ∫i indignarea asupra faptului c„, Ón timp ce premierul T„riceanu vorbe∫te de austeritate bugetar„, vedem Ón proiectul de buget sume gigantice alocate Cancelariei Primului-Ministru care are

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 buget c‚t 5 ministere obi∫nuite, sume imense pentru S.P.P. De ma∫ini blindate are nevoie Rom‚nia ast„zi sau de un minimum de sprijin pentru oamenii care nu au medicamente compensate sau pentru pensionari? Vom avea o dezbatere, repet, extrem de dur„, o lupt„ la baionet„ Ón Parlament, pentru un buget mai aproape de nevoile reale ale Rom‚niei“.

Dou„ vorbe, 3 neadev„ruri! Chiar dintr-o situa˛ie prezentat„ presei de c„tre domnul Adrian N„stase reiese clar c„ Ón 2005 bugetul pentru agricultur„ este de 2.671 milioane RON, iar cel propus pentru 2006 este de 2.858 milioane RON. Nu comentez dac„ suma prev„zut„ pentru 2006 este sau nu suficient„, dar oricine a avut not„ de trecere la aritmetic„ Ó∫i poate da seama c„ suma alocat„ Ón 2006 este mai mare dec‚t cea din 2005. De asemenea, bugetele s„n„t„˛ii ∫i educa˛iei — ∫i iar nu comentez dac„ sunt sau nu suficiente — sunt peste nivelul celor din acest an.

îAlian˛a D.A. Ó∫i ˛ine promisiunile!“

De la sloganul îS„ tr„i˛i bine!“, rom‚nii au ajuns îs„ moar„ bine“!

Aproape dou„ luni i-au fost necesare Alian˛ei D.A. ca s„ priceap„ necesitatea ∫i utilitatea dialogului politic. Œn tot acest timp, Alian˛a s-a f„cut de r‚s fix‚nd termene, niciodat„ respectate, pentru revocarea pre∫edin˛ilor Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului. Chiar dac„ au renun˛at Ón final la trufia g„unoas„ ∫i au acceptat arbitrajul Cur˛ii Constitu˛ionale, P.N.L. ∫i P.D., acompaniate de U.D.M.R. ∫i P.C., se fac Ón continuare vinovate de respingerea iresponsabil„ ∫i lipsit„ de argumente a tuturor mo˛iunilor depuse de P.R.M. ∫i P.S.D. Ón aceast„ perioad„.

îNivelul de trai al cet„˛enilor — ultima preocupare a guvernului T„riceanu“, îSalva˛i ∫coala rom‚neasc„“, îNep„sarea“ ∫i îŒn locul respectului, dispre˛ ∫i umilin˛„“ au ajuns la co∫ul de gunoi prin voia actualilor guvernan˛i,

de∫i toate aceste mo˛iuni nu f„ceau altceva dec‚t s„ trag„ cuvenitele semnale de alarm„, Ón condi˛iile Ón care pre˛urile au luat-o razna de tot, pensionarii sufer„ de foame ∫i mor din cauza lipsei de medicamente, num„rul analfabe˛ilor cre∫te alarmant de la an la an, iar micii Óntreprinz„tori dau faliment, sufoca˛i de o fiscalitate aberant„. Sumbrul tablou Ón care evolueaz„ ast„zi societatea rom‚neasc„ demonstreaz„ c„ realitatea nu a ˛inut seama de ispititorul Óndemn electoral îS„ tr„i˛i bine!“ cu care a reu∫it Alian˛a D.A. s„ p„c„leasc„ cet„˛enii Ón timpul campaniei electorale.

Œn realitate, s„tui de at‚ta bine dup„ doar 10 luni de guvernare, rom‚nii au ajuns Ón pragul revoltei ∫i amenin˛„ cu declan∫area grevelor. Deja dasc„lii ∫i func˛ionarii publici au anun˛at c„ au preg„tit mari ac˛iuni de protest pentru luna noiembrie, Ón cazul Ón care revendic„rile lor — Óndrept„˛ite — nu vor fi luate Ón seam„ de cei care, pe vremea c‚nd nu erau la putere, le pl‚ngeau de mil„ ∫i le promiteau marea cu sarea. Cum este greu de crezut c„ puterea va fi Ón stare s„ reac˛ioneze corect ∫i s„ rezolve, m„car Ón parte, problemele oamenilor, m„ Óntreb ce va face Alian˛a D.A. atunci c‚nd str„zile vor r„suna de proteste. Parlamentarii puterii au redus la t„cere opozi˛ia atunci c‚nd noi am vrut s„ discut„m ∫i s„ g„sim solu˛ii inclusiv pentru problemele din Ónv„˛„m‚nt ∫i din administra˛ia local„. Dac„ mo˛iunile noastre au fost ignorate cu un suveran dispre˛, un simplu vot nu va putea Ónchide gura ∫i oamenilor ie∫i˛i pe strad„ s„-∫i apere drepturile.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn ultimele s„pt„m‚ni, prefectul jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, Ioan Szilagyi, uns pe acest post de c„tre U.D.M.R., a intrat Óntr-un conflict direct cu postul local de televiziune, TV AS Bistri˛a.

Printr-o scrisoare trimis„ la C.N.A., respectivul prefect se adreseaz„ unui confrate de-al s„u, pe nume Attila Gasparik, c„ruia i se pl‚nge printre altele: îPe acest fond, AS TV, Ón colaborare cu reprezentan˛ii Partidului Rom‚nia Mare, a Ónceput o campanie Ómpotriva comunit„˛ii maghiare, a institu˛iei prefectului ∫i a prefectului personal. De altfel, P.R.M. duce aceast„ campanie Ón presa scris„ din jude˛ de la Ónceputul anului, de c‚nd am fost instalat Ón func˛ia de prefect.“

Nimic mai josnic ∫i mai perfid. Nu ˛i-e ru∫ine s„ min˛i, domnule prefect? Nu ˛i-e fric„ de Dumnezeu? Cine minte ∫i instig„ la ur„ na˛ional„? Nu-˛i recuno∫ti activitatea? C‚nd nu ai argumente Ón ap„rarea activit„˛ii iredentiste pe care o desf„∫ori, treci la amenin˛„ri cu pu∫c„ria ∫i denigrezi pe cei din jur. Televiziunea local„ AS TV nu a desf„∫urat niciodat„ activit„˛i Óndreptate Ómpotriva etnicilor maghiari din jude˛. Doar o minte bolnav„ poate spune contrariul. Nu te l„sa Ómpins de la spate doar de faptul c„ te pensionezi ∫i po˛i d„r‚ma orice p‚n„ atunci, chiar ∫i pacea na˛ional„.

Cred c„ pacea ∫i armonia e mai Ón˛elept a fi slujite dec‚t m‚rl„neasca provocare. Dac„ premierul ar reflecta la scrisorile trimise de AS TV, cred c„ ar rezolva problema diplomatic: destituirea prefectului! Œn numele Partidului Rom‚nia Mare, prezint scuze etnicilor maghiari din jude˛ ce au fost jigni˛i profund de actualul prefect care Óntr-o seara, pe acest post de televiziune, i-a catalogat îanimale“.

Partidul Rom‚nia Mare, filiala jude˛ean„, protesteaz„ Ómpotriva Óntre˛inerii atmosferei de scandal interetnic promovat de actualul prefect ∫i cere demiterea acestuia. V„ mul˛umesc.

Tema: îAnularea subven˛iei la lapte = distrugerea efectivelor de bovine“.

Una din ultimele ini˛iative ale Guvernului T„riceanu care are Ón vedere îbun„starea rom‚nului“ este cea care vizeaz„ anularea subven˛iei directe pe litrul de lapte. Prin eliminarea acestui sprijin, cresc„torii de bovine se vor afla Ón situa˛ia de a renun˛a la ocupa˛ia lor tradi˛ional„, care ∫i Ón actualele condi˛ii este prea pu˛in rentabil„.

O astfel de m„sur„ te face s„ te g‚nde∫ti la faptul c„ cei care conduc destinele agriculturii ∫i-au pus Ón g‚nd s„ distrug„ tot ceea ce mai poate fi distrus. Cu senin„tate, dar ∫i cu iresponsabilitate, îspeciali∫tii“ din guvern sus˛in c„ subven˛ionarea laptelui Ónseamn„ bani risipi˛i f„r„ justificare rentabil„. Cum pot ei declara c„ suma de 1.800 miliarde de lei vechi, at‚t c‚t a reprezentat subven˛ia alocat„, nu a adus rezultatele a∫teptate? Consider„ dumnealor c„ acest sprijin nu a Ónsemnat nici cre∫terea produc˛iei ∫i a calit„˛ii laptelui, nici realizarea unor investi˛i necesare, nici m„rirea ∫i ameliorarea efectivelor de bovine.

Poate c„, Óntr-adev„r, rezultatele a∫teptate nu au fost spectaculoase, pe m„sura previziunilor. Dar care ar fi fost consecin˛ele neacord„rii acestui ajutor s-au Óntrebat cei

din Ministerul Agriculturii? Cu siguran˛„ efectivele de animale ar fi fost undeva pe la jum„tatea num„rului actual ∫i, bineÓn˛eles, ∫i produc˛ia de lapte necesar„ popula˛iei tot pe la jum„tatea celei ob˛inute acum.

E adev„rat c„ subven˛ia nu rezolv„ din punct de vedere economic afacerea, dar o men˛ine la limita existen˛ei. C‚t despre sumele primite de c„tre cresc„torii de animale, ele sunt departe de a acoperi cheltuielile de produc˛ie. Consider c„, deocamdat„, cel pu˛in p‚n„ la intrarea Rom‚niei Ón structurile europene, subven˛ia pe litrul de lapte este cea mai bun„ solu˛ie pentru stimularea acestui sector agricol. Fi˛i siguri c„, f„r„ aceast„ subven˛ie, Rom‚nia va pierde competi˛ia cu fermierii europeni, iar diminuarea efectivelor de vaci va cere eforturi de redresare mult mai costisitoare. Dac„ Ón toat„ perioada post-decembrist„ sectorul bovinelor s-a men˛inut doar prin aceste subven˛ii, este greu de Ón˛eles de ce Guvernul T„riceanu ia aceast„ decizie.

îGuvernul aloc„ sume pentru un buget de subzisten˛„ ∫i nu pentru a crea un buget de dezvoltare“

Œn conformitate cu prevederile art. 16 lit. a) ∫i a Anexei nr. 4 din proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 pentru finan˛area cheltuielilor descentralizate la nivelul jude˛elor ∫i municipiului Bucure∫ti, respectiv art. 16 lit. b) ∫i a Anexei nr. 5 pentru finan˛area cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, ora∫elor, municipiilor ∫i sectoarelor municipiului Bucure∫ti pe anul 2005, consider faptul c„ fundamentarea acestor sume nu s-a f„cut respect‚nd prevederile art. 6 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003 privind finan˛ele publice

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 locale: îTrecerea de c„tre Guvern Ón administrarea ∫i finan˛area autorit„˛ilor administra˛iei publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentraliz„rii unor activit„˛i, precum ∫i a altor cheltuieli publice noi, se face, prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare realiz„rii acestora...“

Œn condi˛iile Ón care nu s-au descentralizat sau transferat ∫i alte venituri ale bugetului de stat c„tre autorit„˛ile locale, sumele propuse a fi repartizate nu asigur„ integral cheltuielile necesare realiz„rii acestor activit„˛i Ón condi˛ii normale, toate acestea duc‚nd la permanente nemul˛umiri din partea beneficiarilor acestor servicii ∫i la adev„rate convulsii sociale, de exemplu: asisten˛i personali ai persoanelor cu handicap, beneficiari ai ajutorului social ∫i ai ajutorului pentru Ónc„lzirea locuin˛ei, cadre didactice etc.

Doar prin c‚teva cifre, demonstram c„ nu se poate discuta de buna func˛ionare a unui jude˛, a∫a cum este ∫i cazul jude˛ului Satu Mare. Din p„cate, situa˛ii asem„n„toare sunt ∫i la alte jude˛e.

Sumele propuse pentru jude˛ul Satu Mare a fi repartizate Ón cursul anului 2006 Ónregistreaz„ o cre∫tere de aproximativ 11%, dar acestea nu acoper„ necesarul de fonduri pe anul 2006. Consiliul Jude˛ean Satu Mare a solicitat de la bugetul de stat, pentru anul 2006, 236.278,7 mii lei RON, suma necesar„ pentru buna func˛ionare a prim„riilor din jude˛, c‚t ∫i a institu˛iilor finan˛ate de la bugetul jude˛ului. Din p„cate, sumele propuse a fi repartizate conform proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, de 171.519 mii lei RON, sunt mult sub necesarul real. Diferen˛a de 65 mii lei RON va afecta Ón mare m„sur„ sistemul de protec˛ie a copilului, centrele de asisten˛„ social„ a persoanelor cu handicap, Ónv„˛„m‚ntul special, serviciile publice de eviden˛„ a popula˛iei, institu˛iile de cultur„ descentralizate.

îSe tranzac˛ioneaz„ interesul public“ Stima˛i colegi,

Nu mi-am propus, Ón nici un caz, s„-mi radicalizez Ón ultima vreme discursul. Am Óncercat Ón permanen˛„ s„ fiu echilibrat ∫i neutru. Dar ce se Ónt‚mpl„ la Senat ar trebui s„ constituie un subiect nu numai pentru politicieni, ci ∫i pentru societatea civil„.

M„ refer desigur la noul statut al minorit„˛ilor din Rom‚nia, la proiectul respectiv, mai precis. Compromisurile pe care le preg„te∫te puterea vizavi de acest subiect sunt pur ∫i simplu inacceptabile.

De altfel, societatea civil„ de care pomeneam mai sus, organiza˛iile care o reprezint„, Ón spe˛„, au r„mas cantonate pe P.S.D. Ón cadrul unor critici anemice ∫i iner˛iale. Pentru c„ nu e normal, ca v‚rf de lance al societ„˛ii civile, s„ critici opozi˛ia, ci puterea. De aceea, n-am putut consemna Ónc„ nici o reac˛ie din aceast„ zon„ Ón fa˛a compromisurilor de neimaginat vizavi de minorit„˛ile na˛ionale, care oricum se bucur„ de toate drepturile ∫i nu mi se pare normal s„ beneficieze de o discriminare pozitiv„. Adic„, mai pe rom‚ne∫te, s„ aib„ mai multe drepturi dec‚t popula˛ia majoritar„.

Se urm„re∫te crearea unor miniparlamente locale prin consiliile minorit„˛ile ce vor fi garantate prin noul statut, ceea ce va da, p‚n„ la urm„, posibilitatea apari˛iei de legi ∫i decrete locale, Ón contradic˛ie cu cele ale statului. Un proiect asem„n„tor pentru minoritatea maghiar„ a fost respins ∫i Ón Slovacia ∫i declarat ca neconstitu˛ional.

Se fac grave compromisuri politice pentru ca actuala formul„ de guvernare s„ r„m‚n„ intact„, ∫i asta e Óngrijor„tor. Œn acest fel se tranzac˛ioneaz„, pur ∫i simplu, interesul na˛ional.

Œn ultima perioad„ iese la iveal„ tot mai pregnant ˛inta principal„ a U.D.M.R., aceast„ forma˛iune iredentist„ maghiar„ care, prin doi membri marcan˛i ai s„i, deputatul Becsek-Garda Deszo˝ ∫i senatorul Sógor Csaba, a Ónaintat Biroului permanent al Camerei Deputa˛ilor un proiect de lege privind statutul de autonomie al f nutului Secuiesc, prin care se urm„re∫te conturarea unei regiuni cu personalitate juridic„ independent„, format„ pe criterii etnice.

™i, pentru a convinge Parlamentul c„ proiectul lor de lege trebuie s„ treac„, U.D.M.R. a realizat ∫i o hart„ a f nutului Secuiesc, pe care l-a Ómp„r˛it Ón 8 scaune dup„ model unguresc. Œn aceste condi˛ii, pre∫edintele f nutului Secuiesc nu ar mai putea fi controlat, deoarece acesta ar dob‚ndi putere de decizie complet„, nesupun‚ndu-se nici unui control juridic sau administrativ.

Trebuie men˛ionat c„ aceast„ lege Óncalc„ Ón mod flagrant numeroase prevederi constitu˛ionale, dintre care amintim art. 1 alin. (1): îRom‚nia este un stat na˛ional, suveran ∫i independent, unitar ∫i indivizibil“; art. 2 alin. (1) paragraf 1: îSuveranitatea na˛ional„ apar˛ine poporului rom‚n“; art. 13: îŒn Rom‚nia, limba oficial„ este limba rom‚n„“; art. 128 alin. (1): îProcedura judiciar„ se desf„∫oar„ Ón limba rom‚n„“.

Potrivit acestei legi antirom‚ne∫ti, pe teritoriul viitorului f nut Secuiesc îlimba maghiar„ are acela∫i statut ca ∫i limba oficial„ a statului“. Proiectul de lege este prezentat Óntr-un mod aberant, dorindu-se prin aceasta crearea unui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 stat independent din punct de vedere cultural, etnic ∫i administrativ. Este ∫tiut faptul c„, de mul˛i ani, rom‚nii din jude˛ele Covasna ∫i Harghita au fost nevoi˛i s„ Ónve˛e cuvinte Ón limba maghiar„ pentru a nu avea surpriza de a nu fi servi˛i Ón magazine de c„tre vreo v‚nz„toare care d„dea impresia c„ nu cunoa∫te limba rom‚n„. Astfel, rom‚nii ar fi nevoi˛i de acum prin lege s„ Ónve˛e limba maghiar„ pentru a putea tr„i Ón propria ˛ar„.

Iat„ unde a dus compromisul Alian˛ei îIgen“ — D.A., care se las„ ∫antajat„ tot mai vizibil de U.D.M.R. Parlamentarii rom‚ni vor r„m‚ne ve∫nic umili˛i de obr„znicia udemerist„, care ne-a pus Ón situa˛ia de a discuta o problem„ pe care noi o credeam l„murit„ Ónc„ de la 1 Decembrie 1918.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

S„pt„m‚na trecut„, presa rom‚neasc„ a publicat rezultatul unui studiu efectuat de o prestigioas„ organiza˛ie interna˛ional„, îTransparency International“, referitor la percep˛ia corup˛iei la nivel global.

Conform acestui raport, Rom‚nia este perceput„ Ón continuare ca fiind printre cele mai corupte ˛„ri din Europa, indicele de percep˛ie a corup˛iei ob˛inut Ón 2005 de ˛ara noastr„ fiind de 3 puncte, Ónregistr‚ndu-se totu∫i o cre∫tere a acestuia fa˛„ de anul trecut.

Eu consider c„ acest punctaj sc„zut se datoreaz„ mai ales Ónt‚rzierii reformelor anticorup˛ie din ˛ara noastr„ Ón perioada guvern„rii precedente. Nu putem uita c„ Óntre 2000 ∫i 2004 justi˛ia rom‚n„ a fost aproape complet subordonat„ intereselor anumitor grupuri, c„ au existat numeroase contracte dubioase Óncheiate de Guvernul rom‚n, unele dintre acestea afl‚ndu-se sub reexaminare acum, c„ mai mul˛i membri ai Guvernului P.S.D. au c„p„tat o notorietate nedorit„ chiar ∫i Ón presa interna˛ional„ datorit„ rela˛iilor lor cu corup˛ia. Toate aceste lucruri nu au putut dec‚t s„ afecteze imaginea Rom‚niei.

Or, nu putem uita faptul c„ lupta anticorup˛ie reprezint„ un punct esen˛ial pe agenda integr„rii noastre europene ∫i, Ón acest sens, odat„ cu schimbarea puterii politice, s-a trecut la adoptarea ∫i la implementarea unor m„suri concrete anticorup˛ie. Trebuie remarcate, Ón special, ini˛iativele mini∫trilor justi˛iei ∫i internelor Ón acest sens, fapt remarcat ∫i apreciat ∫i de c„tre partenerii no∫tri europeni.

Astfel, Grupul statelor Ómpotriva corup˛iei, GRECO, organism anticorup˛ie al Consiliului Europei, a dat publicit„˛ii recent Raportul de evaluare al celui de-al doilea ciclu despre Rom‚nia, Ón care apreciaz„ c„ ˛ara noastr„ a f„cut progrese considerabile Ón privin˛a reformei legislative ∫i institu˛ionale. Documentul GRECO apreciaz„ adoptarea noii strategii anticorup˛ie ∫i a planului de ac˛iune pentru punerea ei Ón aplicare, urm‚nd s„ reevalueze aceste aspecte anul viitor.

Œn concluzie, chiar dac„ corup˛ia reprezint„ Ón continuare un punct la care mai avem mult de lucrat, se poate afirma f„r„ dubiu c„ Ón ultimul an s-au f„cut progrese evidente Ón Óncercarea de a o controla, de∫i mai exist„ Ónc„ puncte sensibile, mai ales Ón privin˛a lipsei unor rezultate Ón privin˛a combaterii corup˛iei la nivel Ónalt.

îProiecte nedemocratice pentru o Rom‚nie european„“ Guvernarea Rom‚niei se deruleaz„ sub semnul r„zbun„rii, iar priorit„˛ile liderilor politici sunt departe de interesul na˛ional.

Formula de salut care a adus c‚∫tig Alian˛ei a devenit o glum„ amar„ pentru popula˛ia pe care v-a˛i propus s„ o aduce˛i Ón pragul disper„rii. Anul care se apropie de final s-a dovedit unul negru pentru Rom‚nia, Ón care a domnit dezordinea ∫i epurarea politic„.

Cre∫terea pre˛urilor a concurat cu dubla impozitare a dividendelor, a veniturilor pe dob‚nzi ∫i a profiturilor firmelor mici ∫i mijlocii. C„derea drastic„ a Ónv„˛„m‚ntului prin reducerea bugetului, sistemul de s„n„tate din ce Ón ce mai ∫ubrezit ∫i facturile care se dubleaz„ Ón aceast„ iarn„ sunt singurele realiz„ri ale actualei guvern„ri. Stabilirea unui sistem fiscal coerent ∫i simplu s-a dovedit o misiune imposibil„ pentru Alian˛a preocupat„ doar de instalarea Ón posturi — cheie.

S-a mimat seriozitatea pentru scurt timp la apropiata vizit„ a cancelarului german, dup„ care Alian˛a s-a Óntors la adev„ratele probleme care o preocup„: schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ∫i a pre∫edin˛ilor consiliilor jude˛ene de alt„ culoare politic„. Faptul c„ ultimul proiect a fost ini˛iat de doi deputa˛i bistri˛eni Óndurereaz„ ∫i dezam„ge∫te popula˛ia jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, care a oferit votul pentru cu totul alte priorit„˛i. Se ∫tie deja adev„ratul motiv care st„ Ón spatele dorin˛ei celor care doresc schimbarea Legii nr. 215 ∫i e un exemplu a ce Ónseamn„ s„ lup˛i s„ ajungi la putere doar pentru a-˛i alimenta setea de r„zbunare. E o dovad„ de la∫itate ∫i ranchiun„ s„ folose∫ti votul miilor de bistri˛eni pentru a aplica lovitura de gra˛ie celor care nu ˛i s-au subordonat Ón perioada de opozi˛ie.

Dureroas„ este decizia Coali˛iei, care Ó∫i sap„ singur„ groap„ de dragul obsesiei unui grup de interese. Nu face˛i dec‚t s„ v„ Ómpotrivi˛i votului popula˛iei, d‚nd un semnal al dezinteresului pentru democra˛ie. Credibilitatea ∫i a∫a ∫ifonat„ de luptele interne ∫i de m„surile dezastruoase va suferi o nou„ lovitur„, poate ultima Ónaintea pr„bu∫irii totale.

Concentrarea Parlamentului pe proiectul depus de domnii deputa˛i Ioan Oltean ∫i Augustin Zegrean e o lovitur„ administrat„ dezvolt„rii administra˛iei publice jude˛ene ∫i va fi, Ón primul r‚nd, Ón dauna intereselor Coali˛iei. Ve˛i transforma pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene Ón marionete, discredit‚nd ∫i destabiliz‚nd func˛ionarea acestor institu˛ii. S„ fie acesta primul pas spre subordonarea dictatorial„ visat„ de Traian B„sescu?

La sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, ministrul ap„r„rii na˛ionale Theodor Atanasiu a activat, pe terasa Palatului Cercului Militar Na˛ional, un ceas care m„soar„ timpul r„mas p‚n„ la ultima Óncorporare a tinerilor pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu.

Acest eveniment cu o puternic„ Ónc„rc„tur„ simbolic„ subliniaz„ trecerea Armatei Rom‚niei la o nou„ etap„ a existen˛ei sale, o etap„ legat„ de apartenen˛a Rom‚niei la NATO. Œn acest context, este demn de eviden˛iat faptul c„ Armata, institu˛ie care Ón ultimii 15 ani s-a aflat Ón permanen˛„ Ón v‚rful clasamentelor Ón ceea ce prive∫te Óncrederea popula˛iei Ón institu˛iile statului, reprezint„ portdrapelul integr„rii europene a ˛„rii noastre.

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, o dat„ at‚t de important„ pentru Óntreaga societate rom‚neasc„, serviciul militar nu va mai fi obligatoriu, urm‚nd s„ se implementeze un nou sistem de recrutare, bazat pe voluntariat, militarii rom‚ni devenind astfel profesioni∫ti. Acest sistem este cel aplicat Ón toate armatele NATO, un sistem care Ón cazul Rom‚niei poate avea o multitudine de efecte pozitive, nu numai Ón ceea ce prive∫te profesionalizarea ∫i aducerea la nivelul standardelor NATO a Armatei Rom‚ne, dar ∫i sub aspect social. Astfel, mul˛i tineri se vor orienta c„tre o carier„ militar„ care le poate oferi un loc de munc„ sigur ∫i o pozi˛ie social„ care, poate, Ón alte condi˛ii ar fi fost mai greu de dob‚ndit.

Pe aceast„ cale Ómi exprim bucuria Ón leg„tur„ cu faptul c„ aceast„ institu˛ie emblematic„ a statului rom‚n, Armata, trece Ón r‚ndul suratelor sale din NATO ∫i realizeaz„ o reform„ de substan˛„, de natur„ a-i schimba Ón totalitate esen˛a de a fi.

îOnoarea ∫i cinstea de a glumi Ón politic„, dar nu de a face politic„ Ón glum„“

Distin∫i colegi,

Gripa aviar„ a devenit un fenomen despre care se vorbe∫te pe toate posturile de televiziune. Virusul descoperit a fost anihilat Ón zonele afectate, prin izolarea acestora, urmat„ de recoltarea probelor Ón vederea trimiterii lor Ón Anglia spre a fi supuse unor analize complete.

Am recunoscut c„, de data aceasta, virusul nu a luat prin surprindere autorit„˛ile. Toate posturile de televiziune laud„ activitatea Ministerului Agriculturii, reprezentat Ón persoana domnului ministru Gheorghe Flutur, pentru demersurile extraordinare Óntreprinse Ón cauz„.

P‚n„ acum, toate bune ∫i frumoase. Izol„m un virus ∫i pierdem din vedere multe alte asemenea dezastre. Am v„zut c„ subiectul inunda˛iilor nu mai este de actualitate. Nimeni nu mai Óntreab„ nimic ∫i nimeni nu ne mai spune care este situa˛ia actual„ a sinistra˛ilor. Se iese mereu Ón fa˛„ cu binecunoscuta plac„ cum c„ i se va asigura locuin˛e unei p„r˛i insignifiante din popula˛ia afectat„ de dezastrele naturii ∫i... nimic mai mult. Eu Óns„, deplas‚ndu-m„ s„pt„m‚nal Ón teritoriu, iau contact direct cu acei oameni nec„ji˛i. Trebuie s„ Ói privesc Ón ochii lor tri∫ti care exprim„ mult„ durere ∫i s„ le promit c„ iarna nu Ói va surprinde pe drumuri.

Œns„ nu numai aceasta este problema lor acum. Mul˛i dintre ei mi-au repro∫at c„ nu facem nimic Ón ceea ce prive∫te igiena ∫i dezinfec˛ia. Œn zonele puternic afectate de calamit„˛i s-au instituit adev„rate focare de infec˛ie care sunt gata s„ termine popula˛ia pe o suprafa˛„ Óntins„. Am fost nevoit s„ recunosc c„, Óntr-adev„r, aveau dreptate. Apa din f‚nt‚ni, din pu˛uri este infectat„ ∫i nu s-au luat m„suri sanitare pentru evitarea Ómboln„virii popula˛iei. Ar fi inuman s„ st„m cu m‚inile Ón s‚n, s„ urm„rim destinul tragic al acestor oameni. Dup„ ce ∫i-au pierdut casele ∫i agoniseala de o via˛„, se trezesc Óntr-o diminea˛„ c„ sunt bolnavi ∫i c„ Óntr-adev„r via˛a lor ∫i-a spus dictonul: îDec‚t s„rac ∫i bolnav, mai bine bogat ∫i s„n„tos“. Cred c„ o completare a acestui moto ar fi neavenit„.

S„ fii neajutorat, abandonat ∫i neputincios ∫i nim„nui s„ nu-i pese de tine... Ce destin tragic s„ te na∫ti s„rac! Nu este a∫a, domnilor de la putere? Dar de ce s„ v„ pun dumneavoastr„ aceast„ Óntrebare, este evident c„ nu ave˛i cum s„ cunoa∫te˛i r„spunsul, nici acesta ∫i nici oricare alt r„spuns legat de oameni.

îFuria ca expresie a neputin˛ei“

Œntr-o emisiune de informa˛ii a principalului post de televiziune, domnul ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu este solicitat prin telefon s„ aib„ o interven˛ie Ón direct, pentru a l„muri unele probleme legate de Legea spitalelor.

Prezentatoarea avea ca invitat„ Ón studio o prestigioas„ profesoar„ universitar„, director de spital, care tocmai vizase critic unele prevederi ale proiectului de lege Ón discu˛ie. Interven˛ia purt„torului de îcuvinte furioase“ s-a transformat Óntr-o violent„ tirad„, cer‚nd, Ón cel mai pur stil îcavaleresc“, s„ Ónceteze cu opiniile cele dou„ doamne, pentru c„ nu este de acord cu modul Ón care se procedeaz„, ∫i amenin˛‚nd c„ va Ónchide telefonul.

Cui Ónchide˛i telefonul, domnule ministru? F„r„ s„ realizeze, domnul ministru punea la punct nu doar un reprezentant al televiziunii ∫i un profesor universitar, ci chiar pe noi to˛i, care urm„ream emisiunea de maxim„ audien˛„ a ∫tirilor, adic„ Óntreaga Rom‚nie. Domnul ministru a uitat subit Ón slujba cui se afl„. Stilul s„u, etalat cu generozitate Ón Parlamentul Rom‚niei prin piruete verbale ∫i ie∫iri teatrale, cu r„sucirea pe c„lc‚ie Óntre fotoliu ∫i microfoanele tribunei, a fost transferat la un Minister al S„n„t„˛ii ∫i al echilibrului judec„˛ilor de valoare.

Ne-a uimit modul de punere la punct a interlocutorului prin aducerea acestuia la t„cere prin brutalitate verbal„. S„ fie acesta un reflex al puterii îneputincioase“? Violen˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 de limbaj cu siguran˛„ este expresia unei diversiuni generate de lipsa argumentelor concrete.

Dac„ ar fi doar o ie∫ire circumstan˛ial„ din zona dialogului democratic ∫i a respectului pentru opinia celor care l-au trimis Ón fotoliul ministerial, situa˛ia ar fi putut fi tratat„ ca atare, numai c„ acest mod de manifestare al domnului ministru este simptomatic Ón activitatea actualei puteri. Atunci c‚nd mijloacele de convingere sunt ∫ubrede, ne salveaz„ pachetul îasumat“ de legi! Fuga de abordare public„ a problemelor, de dezbatere Ón Parlament este indiscutabil un mod de a impune, cu for˛a votului majoritar, ceva ce nu este Ón regul„. Politica faptului Ómplinit face abstrac˛ie de lege, de competen˛„ ∫i proclam„ absolutismul algoritmului.

## îPr„bu∫irea democra˛iei Ón acorduri portocalii“

Œn ultimele zile, presa central„ a semnalat un aspect care Óngrijoreaz„ opinia public„, prin Ónc„lcarea flagrant„ a celor mai elementare principii ale democra˛iei.

A˛i reu∫it Ón mai pu˛in de un an s„ transforma˛i momentul Revolu˛iei din 1989 Óntr-un gest de sacrificiu f„r„ valoare. Toat„ lupta pentru libertate ∫i egalitate de ∫anse se dovede∫te inutil„ Ón raport cu ambi˛iile personale ale unui Guvern ce preg„te∫te instaurarea dictaturii. E singura explica˛ie pentru faptele ∫i m„surile g‚ndite minu˛ios Ón cabinetele de lucru ale Alian˛ei D.A. Ultima idee a ministrului Blaga exprima clar dispre˛ul fa˛„ de opinia cet„˛eanului. Ce mai conteaz„ p„rerea aleg„torului acum c‚nd s-a reu∫it smulgerea voturilor at‚t de necesare instaur„rii m„surilor visate?! Puterea pare s„ fi ∫ters urmele promisiunilor v‚nturate printre lacrimi Ón prag de toamn„ electoral„, Ónlocuindu-le cu indiferen˛a, egoismul ∫i incompeten˛a.

Faptul c„ domnul ministru Blaga lucreaz„ la o prevedere ce stipuleaz„ Ónfiin˛area func˛iei de administrator public, care s„ preia din responsabilit„˛ile primarului, dovede∫te inutilitatea misiunii sale din fruntea

Ministerului Administra˛iei Publice. E lipsit de logic„ s„ transferi prerogativele primarului ales prin vot unui administrator f„r„ statut legal, ca ∫i cum primarii nu ar fi suficient de competen˛i s„ conduc„ destinele celor care i-au ales prin vot.

Primarii Ón care ∫i-au pus Óncrederea cet„˛enii Ón speran˛a unor servicii locale mai bune vor deveni simple marionete ale puterii gr„bite s„-∫i infiltreze oamenii acolo unde voin˛a popula˛iei nu a vrut asta. Astfel, primarii vor fi pu∫i Ón imposibilitatea onor„rii promisiunilor din campania electoral„, fiind l„sa˛i la m‚na unui administrator care va controla deciziile prim„riei.

M„ Óntreb care sunt inten˛iile acestor proiecte bizare. Probabil vre˛i s„ ne Óntoarcem la dictatura comunist„ c‚nd un prim secretar numea primarii fiec„rei comune. A∫a a˛i mai economisi din banii cheltui˛i cu alegerile locale ∫i a˛i legaliza dictatura spre care v„d c„ aspira˛i Ón lipsa Ón˛elepciunii necesare unei guvern„ri democratice eficiente.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

îNimeni nu este mai presus de lege“ este dictonul consfin˛it de Constitu˛ia Rom‚niei, conform art. 16 alin. (2), Óndemn care ar trebui respectat ∫i aplicat, nu dispre˛uit ∫i ignorat de c„tre cei ale∫i Ón func˛ii publice de conducere.

Acest dicton fundamental pentru orice societate democratic„ Ó∫i g„se∫te aplicabilitate doar Ón cazurile Ón care primeaz„ propriile interese, Ón detrimentul celor publice, ale cet„˛enilor, care sunt percepu˛i ∫i aprecia˛i doar Ón calitatea lor de votan˛i, dup„ care opiniile ∫i problemele cu care ace∫tia se confrunt„ devin chestiuni auxiliare, tratate cu indiferen˛„ ∫i insolen˛„ tocmai de c„tre cei ale∫i s„ Ói reprezinte.

Separa˛ia puterilor Ón stat ∫i echilibrul acestora, unul dintre principiile care stau la baza consolid„rii regimurilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 democratice, tinde s„ devin„ doar simpl„ teorie reg„sit„ Ón literatura de specialitate, pierz‚ndu-∫i astfel viabilitatea ∫i esen˛ialitatea care ar trebui s„ defineasc„ orice societate care dore∫te s„ fac„ parte din categoria statelor cu o democra˛ie consolidat„. Œnc„lc„rile flagrante ale principiului mai sus men˛ionat se reg„sesc cu o tot mai mare acurate˛e la nivelul unit„˛ilor administrativ-teritoriale, unde pot fi eviden˛iate _in integrum_ grave dezechilibre Ón respectarea ariilor de competen˛„ ce le revin puterilor executive, legislative ∫i judec„tore∫ti.

Exemple definitorii Ón acest sens se reg„sesc Ón comunele Balc ∫i fie˛chea din jude˛ul Bihor, ai c„ror primari P.S.D Marojan Arsenie ∫i Chiril„ Florin Bujor se conformeaz„ acestui tipar, Ómp„r˛ind dreptatea dup„ bunul lor plac, astfel Ónc‚t locuitorii celor dou„ comune mai sus men˛ionate nu pot beneficia nici m„car de bunurile dob‚ndite prin hot„r‚ri judec„tore∫ti cu caracter definitiv ∫i executoriu. Prin urmare, cet„˛enii sunt pu∫i Ón fa˛a faptului Ómplinit prin evidenta lips„ de voin˛„ politic„ din partea unor asemenea primari, care nu fac altceva dec‚t s„ respecte cu sfin˛enie Óndemnurile ∫i sfaturile îconsiliului de Ón˛elep˛i“, ini˛ia˛i la îprodigioasa“ ∫coal„ de cadre al c„rei moto a fost ∫i a r„mas: îRespect„ legea doar dac„ nu-˛i lezeaz„ propriile interese!“

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Exist„ Ón analele Parlamentului Rom‚niei o comisie cam Ónfundat„ Ón anonimat, pre nume îBucure∫ti— Chi∫in„u“. Din aceast„ comisie fac parte membri ai tuturor partidelor din fostele ∫i din actuala legislatur„.

Dac„ a∫ lua-o pe o pant„ poetic„, a∫ zice: îMi s-a f„cut lehamite de toate aceste comisii, care Ón fond nu

rezolv„ absolut nimic Óntru a apropia cele dou„ maluri ale Prutului“. A∫adar, eu personal, ca om politic, am devenit Óntre timp un filosof sceptic. De ce? De aceea, c„ pe prea pu˛ini, Ón ziua de azi, mai intereseaz„ reunificarea Rom‚niei; nu mai intereseaz„, de exemplu, existen˛a unei comisii pre nume îBucure∫ti—Chi∫in„u“.

Se apropie de mine Óntr-o bun„ zi un om cu un mesaj pozitiv, domnul Cr„ciunescu de la P.N.L., s„ fi fost pe la 17 octombrie, ∫i-mi zice: îDoamn„ Lari, iat„, am lista, sunte˛i Ón aceast„ comisie pe nume Comisia interparlamentar„ Bucure∫ti—Chi∫in„u, care exist„ Ónc„ de pe vremea fostei legislaturi“. Am privit la acest om de bine ∫i mi-am zis Ón sine: îEu Ónc„ din 1992 tot umblu prin astfel de comisii ∫i nimic nu s-a schimbat pentru rom‚nii lipsi˛i de ˛ar„!“ Dar Óncercarea moarte n-are!

Evident, trebuie de f„cut ceva Ónaintea tuturor comisiilor. E de f„cut ceea ce au f„cut fi„rile Baltice Ón ceea ce prive∫te Pactul Ribbentrop-Molotov ∫i ceea ce n-a f„cut Rom‚nia la marea parad„ consacrat„ celui de-al doilea r„zboi mondial, 9 mai 2005. Pe simplu: fiec„rei ˛„ri cotropite, teritoriile Óntoarse _de facto_ , nu _de iure_ . Fire∫te, Imperiul Rus nu putea merge la a∫a ceva Óntru totul, vizavi de noi, rom‚nii. fi„rile Baltice au ie∫it din zona de influen˛„ a Rusiei, ajutate fiind ∫i de Germania. Georgia nu prea a ie∫it, cu acele zone separatiste Ónc„ al„turi, Republica Moldova la fel, cu o tren„ de suferin˛„ de-a lungul Nistrului ∫i Armata a XIX-a Ón coast„.

De altfel, dintre toate comisiile din Parlamentul Rom‚niei, numai Comisia Bucure∫ti—Chi∫in„u nu a Óntreprins nici o activitate ani Ón ∫ir. Dac„ e s-o spunem pe ∫leau, apoi treburile acestei comisii le-a preluat Departamentul pentru rom‚nii de pretutindeni din cadrul P.R.M., prin organizarea de simpozioane, conferin˛e, cu prilejul evenimentelor importante de pe ambele maluri ale Prutului, precum ∫i prin ajutoare masive de carte rom‚neasc„, de alimente ∫i medicamente.

îDe la H2O la badea C‚r˛an“

Œntr-o recent„ conferin˛„ de pres„, deputatul P.S.D., domnul Adrian Severin, a afirmat c„ echipa de observatori la Parlamentul European a Alian˛ei D.A. îse uit„ la Parlamentul European ca badea C‚r˛an la Columna lui Traian“.

Am r„mas surprins de faptul c„ domnul Severin nu are lacune numai la chimie, ci ∫i la istorie, deoarece inten˛ia sa de a jigni prin compara˛ia cu badea C‚r˛an este Ón realitate o laud„ adus„ echipei de observatori ai Alian˛ei. Poate domnul Severin Ónc„ nu ∫tie c„ badea C‚r˛an este considerat Ón istoriografia rom‚neasc„ ca un precursor al europenismului, ca o personalitate care a con∫tientizat Ónaintea multor îcercet„tori“ profundele leg„turi culturale ∫i spirituale ale rom‚nilor cu ceea ce numim azi valori europene. Personal, m„ simt m„gulit de aprecierea domnului Severin ∫i Ói mul˛umesc pe aceast„ cale.

Trec‚nd peste acest aspect mai mult jenant dec‚t comic al declara˛iei domnului deputat Adrian Severin, m„ simt obligat s„-mi declar am„r„ciunea pe care o simt fa˛„ de modul surprinz„tor Ón care Ón˛elege s„ se comporte acum unul dintre cei mai distin∫i reprezentan˛i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 ai elitei actualei politici rom‚ne∫ti. Fa˛„ de domnul Severin am o deosebit„ considera˛ie, Ói apreciez profesionalismul, cultura, experien˛a politic„ intern„ ∫i interna˛ional„, l„udabila cariera pe care a avut-o la nivelul unor prestigioase institu˛ii ∫i organiza˛ii interna˛ionale. Pe parcursul ultimilor 15 ani am avut ocazia s„ m„ Ónt‚lnesc de multe ori cu Domnia sa Ón cadrul unor dezbateri, conferin˛e sau seminarii Ón ˛ar„ ∫i str„in„tate. Presta˛ia Domniei sale a fost Óntotdeauna excelent„.

Iat„ de ce m„ Óntreb cum este posibil ca intelectualul de ras„ Adrian Severin s„ coboare p‚n„ la nivelul unui vocabular de mahala ∫i p‚n„ la violen˛a gol„neasc„ a unor insulte de cartier! Cum poate domnul Severin s„ afirme c„ îobservatorii P.D. ∫i P.N.L. sunt o armata de fraieri, fanfaroni ∫i filfizoni care se flutur„ pe holurile Parlamentului European“? Cu ce drept ∫i cu ce argumente face domnul Adrian Severin aceste afirma˛ii?

îViolen˛a pe stadion“

Am urm„rit transmisia televizat„ a partidei Rapid—Steaua, nu cu pl„cere...

Nu at‚t calitatea jocului mi-a creat un gust amar, c‚t manifest„rile nesportive ale galeriilor. Buc„˛i de beton, scaune, telefoane mobile, iat„ o parte din îrecuzita“ galeriilor care, chipurile, Ó∫i Óncurajau echipa arunc‚nd amintitele obiecte spre juc„tori ∫i arbitri. Este regretabil c„ se ajunge aici, pe de o parte, ∫i la fel de regretabil

c„ nu func˛ioneaz„ regulamentele de desf„∫urare a partidelor.

Œn mod normal, dac„ s-ar fi aplicat regulile Ón liter„ ∫i spirit, partida trebuia Óntrerupt„ de c„tre arbitru ∫i Ónaintat cazul spre competent„ solu˛ionare comisiei de disciplin„. Nu s-a Ónt‚mplat a∫a, din p„cate. De ce oare? Poate pentru c„ partida avea Óntre spectatori persoane foarte importante, c„rora nu li se putea îsuspenda“ pl„cerea de a vedea spectacolul... Sau pentru c„, fiind televizat, trebuia respectat îprogramul postului“... Nu ∫tiu ∫i, oricum, nici unul dintre motive nu mi se pare suficient de serios atunci c‚nd trebuie ales Óntre a respecta legea ∫i a o Ónc„lca. Mai mult, s-a creat un precedent deosebit de grav, precedent care deschide calea ∫i altor manifest„ri de acela∫i gen pe stadioane. Profund regretabil!

Consider nimerit ca autorit„˛ile s„ nu lase f„r„ urm„ri cele petrecute ∫i, urmare a unei atente analize, s„ aplice sanc˛iunile necesare, sanc˛iuni capabile s„ pun„ fr‚u pornirilor emo˛ionale de acest gen. Neluarea unor m„suri adecvate va face posibil„ apari˛ia cotidian„ a unor astfel de Ónt‚mpl„ri triste, care nu au nici o leg„tur„ cu sportul ∫i cu spiritul de fairplay, de competi˛ie corect„. Este poate timpul ca ∫i galeriile s„ Ón˛eleag„ un lucru elementar: ∫i stadionul face parte din lumea cotidian„ ∫i normele legale sunt valabile ∫i aici, la fel ca Ón oricare alt loc. Pasiunile nu scuz„ b„d„r„nia, proasta cre∫tere ∫i faptele penale! Legea trebuie s„ fie una pentru to˛i.

Œn plus, regretabil este c„ acestea s-au petrecut sub ochii unor importante persoane politice... Nu ∫tiu dac„ acestea au avut sau nu o reac˛ie la ceea ce se petrecea pe stadion. Poate nici n-au avut vreo reac˛ie. Or, dac„ chiar n-au avut, este p„cat! Œmi vine Ón memorie modul Ón care familia regal„ olandez„ a reac˛ionat la ordinul dat de germani, Ón perioada de ocupare a ˛„rii din timpul celui de-al doilea r„zboi mondial, privind obligativitatea ca evreii s„ poarte vizibil Steaua lui David ca semn distinctiv: ∫i-au aplicat Ónsemnul îincriminant“ ∫i s-au plimbat pe bulevardul central, Óndemn‚nd astfel pe ceilal˛i cet„˛eni s„ le urmeze exemplul! Mai recent, Alexandru Paleologu, ambasador al Rom‚niei la Paris, afi∫a ecusonul îGolan“ ca semn de solidaritate cu protestatarii din Pia˛a Universit„˛ii.

## î15 ani de umilire ∫i dispre˛“

Œn decembrie 1989, to˛i rom‚nii au sperat c„ o s„ fie mult mai bine, c„ o s„ curg„ lapte ∫i miere, c„ o s„ umble c‚inii cu colacii Ón coad„, c„ fiecare o s„ fac„ ce vrea, f„r„ s„ fie pedepsit ori s„ fie tras la r„spundere.

S-au succedat guverne, premieri ∫i pre∫edin˛i de ˛ar„, Óns„ condi˛ia rom‚nului de r‚nd nu a suferit nici o modificare esen˛ial„. Poate doar din r„u Ón mai r„u, din s„rac Ón mult mai s„rac. Œn fiecare campanie electoral„ se promite marea cu sarea, rom‚nul de r‚nd nu r„m‚nea dec‚t cu promisiunea. Dintr-o ˛ar„ care putea s„ Ó∫i sus˛in„ cet„˛enii, Rom‚nia a ajuns o ˛ar„ de asista˛i sociali. Œn statele Uniunii Europene, spre care tindem ∫i noi, limita s„r„ciei este considerat„ la aproximativ 600 de euro venit lunar pe cap de locuitor. Œn Rom‚nia, nu atinge 90 de euro. Potrivit datelor statistice, sunt Ónregistra˛i, cu acte Ón regul„, aproape

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 6 milioane de pensionari, Ón condi˛iile Ón care num„rul salaria˛ilor este de 4,5 milioane. Nici num„rul ∫omerilor nu este foarte mic, numai promisiunile autorit„˛ilor sunt din ce Ón ce mai multe de fiecare dat„ c‚nd vin s„ cear„ votul aleg„torului.

Spitalele r„m‚n Ón fiecare an f„r„ fonduri. Farmaciile nu primesc banii pentru medicamente, situa˛ie Ón care persoanele bolnave, de regul„ ∫i Ón v‚rst„, stau la cozi interminabile pentru a-∫i lua cele necesare s„n„t„˛ii. Profesorii Ó∫i practic„ nobila meserie Ón cele mai grele condi˛ii ∫i pentru salarii modice: s„lile de clase sunt neÓnc„lzite, neluminate, f„r„ material didactic adecvat, elevii folosesc, Ón special Ón mediul rural, acela∫i mobilier ca ∫i p„rin˛ii lor. Nici tinerii nu o duc mai bine: dup„ terminarea studiilor nu au un loc de munc„ potrivit preg„tirii profesionale, nu au posibilitatea de a-∫i achizi˛iona o locuin˛„.

Cu toate acestea, autorit„˛ile spun c„ Rom‚nia se afl„ Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie, c„ este o perioad„ dificil„ ∫i grea din toate punctele de vedere, dar atunci c‚nd ˛ara noastr„ o s„ devin„ parte a marii familii europene, lucrurile o s„ stea altfel, adic„ o s„ fie mai bine. Œntrebarea este: pentru cine o s„ fie mai bine? Cifrele din acest an traduc realitatea crud„. Aproape un milion de persoane tr„iesc la limita subzisten˛ei. Din cauze multiple, potrivit organiza˛iilor interna˛ionale de profil, rom‚nii pierd 10 ani din speran˛a de via˛„.

îAdministra˛ia Porturilor Maritime Constan˛a — studiu de caz“

La data de 7 mai 2002, grupurile parlamentare ale Partidului Democrat ∫i Partidului Na˛ional Liberal au depus mo˛iunea simpl„ cu tema îCorup˛ia institu˛ionalizat„: Adrian N„stase ∫i Miron Mitrea“.

Mo˛iunea a dezv„luit aspecte grave de guvernare îabuziv„ ∫i clientelar„ a Partidului Social Democrat“ ∫i proliferarea ∫i legalizarea fenomenului de corup˛ie la nivelul Executivului sub aceast„ guvernare. Astfel, s-a reclamat institu˛ionalizarea corup˛iei de c„tre Guvernul N„stase, care îemite acte normative prin care Óncearc„ s„ dea aparen˛e de legalitate unor escrocherii prin care bani publici sunt deturna˛i, prin inginerii financiare, c„tre clientela politic„ a P.S.D.“

Mo˛iunea a justificat acuzele de practici mafiote cu dezv„luirea afacerii MTC TV, televiziunea Centrului de Perfec˛ionare a Personalului din Marina Civil„ care, Ón virtutea consider„rii aberante drept îunitate economic„ de interes na˛ional“, a fost tranzitat„ de 6 milioane de dolari extra∫i de la mari companii de stat de interes na˛ional, din care unele cu datorii la bugetul de stat sau subven˛ionate. Cele 6 milioane de dolari s-au pierdut Ón Óncreng„turi bancare total imunde, fiind returna˛i Ón grab„ la Ónceputul anului 2005, dup„ pierderea alegerilor de c„tre Partidul Social Democrat.

Modul Ón care bani publici s-au constituit Ón fonduri de investi˛ii, nepurt„toare de vreo dob‚nd„, pentru unit„˛i apar˛in‚nd clientelei Partidului Social Democrat r„m‚ne o sfidare la adresa legalit„˛ii, dar nu este singurul aspect la nesocotirii legilor Ón sistemul transporturilor din Rom‚nia. Traseul economic al Companiei Na˛ionale îAdministra˛ia Porturilor Maritime Constan˛a“ devine un studiu de caz pentru relevarea tuturor modalit„˛ilor prin care banii publici trec Ón buzunare private, bine ∫i f„r„ echivoc anterior determinate, simul‚nd competi˛ia prin licita˛ii trucate ∫i nesocotind interesul public.

Toate externaliz„rile activit„˛ilor conexe obiectului de activitate al Companiei Na˛ionale îAdministra˛ia Porturilor Maritime Constan˛a“ sunt purt„toare de imense costuri, o simpl„ analiz„ relev‚nd faptul c„ statul ar fi realizat importante economii dac„ ar fi performat acele activit„˛i, ∫i nu le-ar fi Óncredin˛at, prin licita˛ii dedicate, unui anumit sector privat. Activit„˛ile externalizate, precum Óntre˛inerea mijloacelor de semnalizare a ∫enalului de acces, activitatea de prevenire ∫i lupt„ Ómpotriva incendiilor, activitatea de salubrizare, activitatea de prevenire a polu„rii bazinului portuar, se constituie Ón culoare de scurgere a banilor publici spre o clientel„ Ómputernicit„ cu beneficiile unor contracte grase, pe termen lung ∫i, de parc„ toate acestea nu ar fi fost suficiente, Ón condi˛ii de monopol.

îParlamentul trebuie s„ se implice mai activ Ón lupta anticorup˛ie“

## Stima˛i colegi,

A devenit aproape un cli∫eu s„ vorbim despre lupta Ómpotriva corup˛iei ca prioritate a guvern„rii.

Nu este o coinciden˛„ faptul c„ am ales aceast„ tem„ de interven˛ie chiar Ón ziua Ón care este dat publicit„˛ii Raportul anual de monitorizare a progreselor Rom‚niei Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„. Raport care, cum bine ∫ti˛i, atrage aten˛ia asupra necesit„˛ii acceler„rii angajamentelor Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

Cu riscul ca, Ón cazul unora dintre colegii de Camer„, s„ vorbesc îde funie Ón casa sp‚nzuratului“, vreau s„ subliniez rolul pe care trebuie s„ Ól Óndeplineasc„ Parlamentul Ón aceast„ b„t„lie.

Am citit cu am„r„ciune ultimul studiu al îTransparency International“ cu privire la indicele de percep˛ie a corup˛iei pe 2005, potrivit c„ruia Ón Rom‚nia corup˛ia este perceput„ drept generalizat„ de c„tre categoriile studiate, oameni de afaceri ∫i anali∫ti de ˛ar„. Aceste dou„ surse diferite, iat„, spun acela∫i adev„r: trebuie ca politicile anticorup˛ie s„ devin„ rapid mai eficiente.

Personal, sunt optimist cu privire la succesul reformei Ón justi˛ie ∫i, implicit, la aportul acestei reforme Ón lupta Ómpotriva corup˛iei. De asemenea, vreau s„ remarc implicarea Guvernului Ón limitarea unor practici care au condus Ón trecut la acte de corup˛ie, ∫i m„ refer aici Ón primul r‚nd la instituirea unei mai mari transparen˛e Ón alocarea banilor publici. Problema nu este una de inten˛ie, ci una de urgen˛„. Iar Ón acest proces consider c„ ∫i Parlamentul trebuie s„ Óndeplineasc„ un rol.

Raportul îTransparency International“ a subliniat, printre altele, at‚t lacunele legislative Ón domeniu, c‚t ∫i faptul c„ legisla˛ia existent„ nu este implementat„, astfel Ónc‚t rezultatele Ón lupta Ómpotriva corup˛iei s„ fie vizibile ∫i concrete. Aceea∫i surs„ remarc„ lipsa unor mecanisme de monitorizare a corup˛iei ∫i perpetuarea unor deficien˛e ∫i practici neconcuren˛iale Ón achizi˛ii.

Ar trebui s„ fim mai aten˛i la semnalele transmise de organiza˛iile civice Ón privin˛a unor probleme acute ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Singurul antidot Ón lupta Ómpotriva corup˛iei este voin˛a politic„, dup„ cum remarca aceea∫i asocia˛ie Ón Raportul na˛ional Ómpotriva corup˛iei Ón 2004. Dac„ bagateliz„m ini˛iativele Ón acest domeniu, limit‚ndu-ne la campanii civice adresate popula˛iei, risc„m s„ repet„m experien˛a Bulgariei. Un studiu care a fost dat recent publicit„˛ii arat„ c„ cet„˛enii ˛„rii vecine au devenit tot mai indiferen˛i la acest tip de ini˛iative. Mai mult dec‚t at‚t, potrivit exper˛ilor bulgari, folosirea exagerat„ a

## îZiua Armatei Rom‚ne“

Œn calendarul datelor importante ale na˛iunii noastre, 25 octombrie ocup„ un loc aparte, reprezent‚nd un reper cronologic glorios. Ea marcheaz„ Ziua Armatei Rom‚ne.

Armata noastr„, dincolo de admirabila ei tradi˛ie, indiferent de forma ei de organizare, are meritul de a fi cea mai veche institu˛ie. Originea ei se pierde Ón noaptea istoriei. Nu gre∫im cu nimic dac„ afirm„m c„ armata a premers statului. Ea s-a n„scut odat„ cu poporul, fiind o expresie a for˛ei, a dorin˛ei acestuia de a exista. Œn diminea˛a etnogenezei noastre, armata a fost la datorie. Cu siguran˛„, armele, gradele ∫i uniformele erau altele. Ceea ce a r„mas neschimbat de atunci p‚n„ Ón prezent este voin˛a de a ap„ra acest p„m‚nt, cu oamenii ∫i multimilenara sa civiliza˛ie.

Armata a fost fermentul devenirii noastre istorice. A fost mereu la datorie, cu steagurile sus, f„r„ complexe. S„ privim Ónapoi cu m‚ndrie. ™i vom vedea armata noastr„ d‚nd piept viteje∫te cu infernalele ma∫ini de r„zboi ale timpului. Vom vedea cetele de c„l„re˛i ge˛i alung‚nd dincolo de Istru o∫tenii lui Darius, care Óncercau s„-∫i fac„ drum spre inima civiliza˛iei noastre culc‚nd spicele Ónalte de gr‚u cu l„ncile. Vom vedea armata noastr„ Ómbr„cat„ Ón cojoace dacice, ridic‚nd sus stindardul cu cap de lup, Ómpietrit„ Ón nemurire pe Columna traian„, Óntr-o Óncle∫tare eroic„, de∫i inegal„, cu puternicele, invincibilele legiuni ale Romei. Armata Rom‚n„ poate fi v„zut„ Ón paginile îCronicii pictate de la Viena“, pr„v„lind copaci ∫i st‚nci peste n„v„litori Ón trec„toarea eroic„ de la Posada. O vedem la Rovine cu ochii poetului nostru na˛ional, d‚nd piept îcu uraganul ridicat de Semilun„“. Poate fi Ónt‚lnit„ la Podul Œnalt, pun‚nd pe fug„ o∫tenii nenum„ra˛i ai marelui Mohamed, cuceritorul Bizan˛ului.

Pe osta∫ii rom‚ni Ói g„se∫ti peste tot, Ón istoria scris„ ∫i nescris„ a acestor locuri. Œi vedem intr‚nd triumf„tori Ón Alba Iulia al„turi de Mihai Viteazul, primul voievod Óntregitor al p„m‚nturilor rom‚ne∫ti. Œi vedem lupt‚nd Ón opinci la Plevna, cucerind reduta Ónghe˛at„ a Grivi˛ei ∫i, odat„ cu ea, independen˛a Rom‚niei. Œi vedem r„ma∫i f„r„ muni˛ii la M„r„∫e∫ti, ap„r‚ndu-∫i patria cu paturile pu∫tilor, murind pentru ˛ar„ ∫i neam. Pot fi v„zu˛i Ón Óncle∫tarea s‚ngeroas„ a ultimului r„zboi mondial, lupt‚nd eroic, cu acela∫i devotament, Ón est ∫i Ón vest, pentru aceea∫i cauz„: supravie˛uirea na˛iunii noastre.

îEste necesar„ o modificare urgent„ a cadrului juridic sub care se face retrocedarea p„durilor“

Actualei coali˛ii de guvernare i-a revenit misiunea de a Ónl„tura conflicte privind retroced„rile de terenuri arabile ∫i ale p„durilor, prin modificarea legilor propriet„˛ilor. Semnalez pe aceast„ cale unele situa˛ii care nu au putut fi prev„zute Ón momentul elabor„rii legii, reie∫ite dintr-o adev„rat„ avalan∫„ de memorii ale cet„˛enilor din jude˛ul Gorj.

Astfel, Óntre Direc˛ia silvic„ ∫i institu˛ia prefectului s-a n„scut un adev„rat conflict, datorit„ faptului c„ unor cet„˛eni li s-au retrocedat p„durile doar dup„ ce acestea au fost exploatate maximal tocmai Ón perioada premerg„toare finaliz„rii actelor. Proprietarii de drept nu doresc, pe bun„ dreptate, s„ intre Ón posesia unor terenuri aflate pe coama unui deal pe care s„ se g„seasc„ numai butucii r„ma∫i de pe urma exploat„rii forestiere. De asemenea, nimeni nu dore∫te eventualele desp„gubiri prev„zute de lege Ón asemenea situa˛ii, care las„ loc suspiciunii privind cantitatea ∫i calitatea materialului lemnos exploatat. Pe de alt„ parte, Ón absen˛a unor prevederi exprese ∫i a unei baze legale contrarii, Direc˛ia silvic„ se vede obligat„ s„ continue exploatarea conform planului ∫i Ón ritmul planificat, achit‚ndu-se de sarcinile de serviciu.

Œn jude˛ul Gorj, jude˛ acoperit Ón propor˛ie de 50% cu p„duri, pentru a stopa avalan∫a de reclama˛ii, prefectura a emis un ordin care Óncearc„ s„ opreasc„ generarea de astfel de situa˛ii conflictuale pe terenurile ce urmeaz„ a fi retrocedate, urm‚nd a fi interzis„ exploatarea forestier„. Ordinul, de bun„-credin˛„, are Óns„ un singur defect: adaug„ legii prevederi care nu exist„ ∫i, Ón mod corect, a fost contestat ∫i a trebuit s„ fie retras.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ situa˛ia semnalat„ este foarte probabil a fi prezent„ ∫i Ón alte jude˛e, precum ∫i ritmul accelerat Ón care se pun Ón prezent Ón aplicare legile propriet„˛ii, consider c„ este de datoria Ministerului Agriculturii s„ promoveze de urgen˛„ un ordin de ministru sau, Ón caz extrem, o hot„r‚re de guvern, prin care s„ restr‚ng„ exploat„rile forestiere strict la terenurile ce vor r„m‚ne Ón proprietatea statului, preÓnt‚mpin‚nd astfel situa˛ii prin care fo∫tii proprietari s„ fie pu∫i Ón posesie cu terenuri pe care se vor g„si copaci falnici abia peste 20 de ani.

îGripa aviar„ ne d„ b„t„i de cap“

Gripa aviar„, ultimul episod de actualitate al politicienilor!

Dup„ numeroasele e∫ecuri care le-au ghidat cariera politic„ domnilor colegi de la putere, acum a venit momentul s„-∫i dovedeasc„ adev„rata capacitate Ón luarea deciziilor. Gripa aviar„ a venit ca un val, dar, cum se laud„ colegii no∫tri de la putere, îaceasta nu a reu∫it

s„-i ia prin surprindere“. Domnul ministru Gheorghe Flutur apare pe micile ecrane ∫i ne garanteaz„ c„ acest pericol a fost anihilat. Dup„ p„rerea dumnealui, ar trebui ucise toate p„s„rile din zonele infectate cu virusul H5N1, precum ∫i cele migratoare care sunt pasibile de transmiterea virusului.

Probabil c„ cine l-a sf„tuit pe domnul ministru Gheorghe Flutur nu Ói dore∫te prea mult binele. De ce? Pentru c„ studiile efectuate Ón str„in„tate au stabilit c„ aceast„ grip„ aviar„ nu se transmite prin m‚ncarea preparatelor din carnea de pui. A∫a cum atest„ studiile efectuate, virusul ajunge mai Ónt‚i Ón excrementele p„s„rilor bolnave ∫i se transmite la om pe calea aerului, deci cei mai expu∫i sunt cresc„torii de p„s„ri. Exper˛ii britanici au afirmat c„ pericolul de infectare cu acest virus este foarte mic.

Mi-a∫ permite s„ le dau un sfat colegilor de la putere. Œncerca˛i s„ evita˛i acele situa˛ii Ón care este nevoie de combaterea situa˛iilor de criz„! Mai bine ar trebui s„ lua˛i m„suri de prevenire a unor asemenea situa˛ii.

Cum pute˛i Óndemna popula˛ia s„ omoare p„s„ri nevinovate, spre exemplu situa˛ia pelicanilor albi care sunt uci∫i cu bestialitate de c„tre oameni, de∫i nu exist„ indicii c„ ace∫tia ar fi infesta˛i cu virusul gripei aviare? Domnilor de la putere, a˛i putea s„ nu mai alarma˛i popula˛ia, inocul‚ndu-le ideea existen˛ei unor situa˛ii de criz„, Óntruc‚t ace∫ti oameni nec„ji˛i nu mai pot selecta adev„rul de minciun„, dar mai ales nu mai pot deosebi adev„rul de incompeten˛„?

Deci, Ón loc s„ Ói alarma˛i, a˛i putea s„ g„si˛i solu˛ii pentru prevenirea situa˛iilor de criz„. Nu mai da˛i vina pe natur„ ∫i pe ne∫ans„ pentru a v„ putea masca incompeten˛a. Da˛i dovad„ de decen˛„ ∫i recunoa∫te˛i c„ sunte˛i mereu dep„∫i˛i de situa˛ie. Nu vreau s„ cred c„ doamna Elena Udrea este singura blond„ de la putere care d„ dovad„ de decen˛„.

M„ adresez ast„zi plenului Camerei Deputa˛ilor pentru a eviden˛ia o dat„ Ón plus modul Ón care Ón˛elege Marian Opri∫an, pre∫edintele pesedist al Consiliului Jude˛ean Vrancea, s„ respecte legea ∫i institu˛iile statului rom‚n.

Astfel, baronul pesedist dore∫te s„ afle cine a f„cut sesiz„rile Ón baza c„rora controlul anual al Cur˛ii de Conturi a fost devansat din luna septembrie ∫i s-a efectuat Ón perioada mai—iulie 2005, adic„ mai devreme dec‚t se a∫tepta baronul ∫i echipa sa. Cu ocazia controlului desf„∫urat Ón perioada mai sus amintit„, inspectorii Cur˛ii de Conturi au descoperit multiple nereguli financiare, care au condus la crearea unui prejudiciu de aproape 23 miliarde de lei bugetului Consiliului Jude˛ean Vrancea. Dup„ efectuarea controlului, reprezentan˛ii Cur˛ii de Conturi au procedat exact a∫a cum le cerea legea, adic„, pentru recuperarea pagubelor, l-au chemat Ón judecat„ pe Marian Opri∫an ∫i pe o parte dintre func˛ionarii din subordinea sa, dar ∫i pe o serie de consilieri jude˛eni ∫i primari P.S.D., implica˛i Ón furtul institu˛ionalizat din banii publici ai contribuabililor vr‚nceni.

Surpriza intervine Óns„ Ón acest punct. Marian Opri∫an solicit„ prin justi˛ie Cur˛ii de Conturi explica˛ii Ón leg„tur„ cu devansarea perioadei de realizare a controlului ∫i prime∫te un r„spuns care nu concord„ absolut deloc cu modul de lucru agreat Ón sistemul mafiot-clientelar pe care l-a Ónfiin˛at Ón s‚nul institu˛iei publice pe care o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 conduce: cineva a Ónc„lcat îlegea t„cerii“ ∫i a sesizat institu˛iile abilitate ale statului.

Este clar c„ Marian Opri∫an a ajuns s„ nu mai respecte nici o lege sau institu˛ie a statului ∫i nici un principiu democratic, el numind pe cei care ∫i-au f„cut datoria de cet„˛eni responsabili îtr„d„tori“. Dac„, Ón viziunea sa, a fi tr„d„tor Ónseamn„ s„ respec˛i legea ∫i interesul public ∫i s„ Óncerci s„ dema∫ti furtul din bugetul consiliului jude˛ean a aproape 23 de miliarde lei, atunci domnul pre∫edinte al P.S.D. Vrancea are dreptate.

Personal consider c„ atitudinea lui Marian Opri∫an este una josnic„ ∫i de profund dispre˛ pentru contribuabili ∫i lege, sco˛‚nd la iveal„ adev„ratul caracter al celui care a ajuns s„ considere Vrancea un domeniu propriu, iar pe to˛i locuitorii ei solda˛i, f„r„ drept de a comenta ordinele îmarelui“ baron P.S.D.

## îNicol„escu, demolatorul farmaciilor“

## Surprizele Ón Alian˛a portocalie se ˛in lan˛.

Mai-marii Rom‚niei nu par deloc speria˛i de nenorocirile care s-au ab„tut Ón acest an peste ˛ar„ ∫i nici de faptul c„ sunt vremelnici la guvernare. Nu-i nelini∫te∫te nimic. Au suficiente ambi˛ii, orgolii, dorin˛e de a duce la cap„t planuri acerbe, neg‚ndite, menite doar s„ provoace haos Ón societate. Probabil din aceast„ structur„ tulbure Ó∫i trag ei seva.

Noul ministru al s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu a luat-o pe urmele predecesorului Cintez„. A Ónceput s„ se r„zboiasc„ cu farmaci∫tii, tocmai acum, c‚nd gripa aviar„ ne p‚nde∫te dup„ col˛. De unde a izvor‚t at‚ta ur„ pentru aceast„ clas„ socio-profesional„, nu ∫tim Ónc„. Pentru a-∫i feri guvernul din care face parte ∫i incapacitatea acestuia de a face fa˛„ oric„rei situa˛ii, Nicol„escu Ói g„se∫te vinova˛i pe farmaci∫ti de faptul c„ lipsesc de pe pia˛„ vaccinurile antigripale. Nu vorbe∫te nimic de sistem, de gaura Ón care a ajuns acesta Ón ultimul an de guvernare... Nu spune nimic de experien˛ele lui Cintez„ pe t„r‚mul s„n„t„˛ii. Vrea Nicol„escu s„ demoleze lan˛urile de farmacii, s„ le Ómpu˛ineze. I se pare c„ farmaci∫tii sunt boga˛i ∫i prea dau, atunci c‚nd au ocazia, de p„m‚nt cu puterea.

Porne∫te ministrul acest scandal acum, c‚nd at‚tea molime s-au ab„tut peste Rom‚nia. A Óncerca s„ agi˛i Ón aceste momente un domeniu vital pentru s„n„tatea na˛iei denot„ iresponsabilitate. Un bun politician, un bun ministru i-ar fi chemat pe farmaci∫ti la o mas„ a negocierilor, a colabor„rilor, dar, se vede treaba, nu are cine.

## îZiua Na˛iunilor Unite“

Œncep‚nd din anul 1945, la data de 24 octombrie se s„rb„tore∫te la nivel mondial Ziua Na˛iunilor Unite, moment care trebuie marcat de fiecare dat„, at‚t datorit„ simbolisticii lui, c‚t ∫i datorit„ activit„˛ii concrete sus˛inute de Organiza˛ia Na˛iunilor Unite de-a lungul a 60 de ani de istorie global„.

Œn Óncercarea de a construi un instrument care s„ se poat„ opune flagelului r„zboiului, la 25 aprilie 1945, la San Francisco, s-au deschis lucr„rile Conferin˛ei Na˛iunilor Unite, cu scopul principal de a elabora Carta O.N.U. ∫i de a constitui o organiza˛ie mondial„ care, prin intermediul colabor„rii permanente Óntre state care

subscriu acelora∫i principii ∫i valori, s„ poat„ preveni declan∫area unui nou conflict mondial. La 26 iunie 1945, Carta O.N.U. a fost semnat„ de reprezentan˛ii celor 50 de state participante, organiza˛ia Ónfiin˛‚ndu-se oficial la data de 24 octombrie, prin ratificarea cartei de c„tre China, Fran˛a, Marea Britanie, S.U.A., U.R.S.S., precum ∫i de c„tre majoritatea semnatarilor.

Œnt‚mpl„tor sau nu, data de 24 octombrie marcheaz„ ∫i Ónceputul s„pt„m‚nii dezarm„rii, 24—30 octombrie, cele dou„ evenimente put‚ndu-se constitui Óntr-un corolar al credin˛ei Ón drepturile fundamentale ale omului, Ón demnitatea ∫i valoarea persoanei umane, Ón egalitatea de gen, precum ∫i Ón egalitatea Óntre na˛iuni.

Œn planul ac˛iunii concrete, activitatea O.N.U. la nivel mondial se traduce prin sute de programe de dezvoltare durabil„, de securitate — dezarmare, combaterea terorismului, misiuni concrete de men˛inere a p„cii —, de protejare a mediului Ónconjur„tor, de promovare a drepturilor omului.

Rom‚nia a fost primit„ Ón familia O.N.U. la data de 14 decembrie 1995, av‚nd de mai multe ori statutul de membru nepermanent Ón Consiliul de Securitate — Ón prezent de˛in‚nd chiar pre∫edin˛ia — ∫i Ón Consiliul Economic ∫i Social, dou„ dintre organismele principale ale organiza˛iei. De-a lungul timpului a participat la diverse opera˛iuni de men˛inere a p„cii ∫i a dezvoltat colabor„ri cu mai multe organisme specializate din cadrul O.N.U. — Programul Na˛iunilor Unite pentru Dezvoltare, Fondul Na˛iunilor Unite pentru Popula˛ie, Fondul Na˛iunilor Unite pentru Copii, Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii —, exprim‚ndu-∫i prin toate aceste ac˛iuni Óncrederea Ón dezideratele fundamentale ale Organiza˛iei Na˛iunilor Unite — dezvoltare, securitate, respect pentru drepturile omului —, precum ∫i sus˛inerea pentru transpunerea lor Ón ac˛iuni concrete, Ón vederea favoriz„rii progresului social ∫i a asigur„rii unor condi˛ii de via˛„ mai bune.

## Stima˛i colegi,

Iat„ c„ gripa aviar„ creeaz„ Ón continuare probleme autorit„˛ilor. ™i nu at‚t din perspectiva existen˛ei posibilit„˛ii de declan∫are a unei epidemii, ci mai mult din pricina faptului c„ popula˛ia intr„ Ón panic„ ∫i de cele mai multe ori f„r„ motiv.

™tirea c„ Ón jude˛ul Vaslui a ap„rut un caz de grip„ aviar„ a creat ∫i Ón jude˛ul Suceava o adev„rat„ isterie. Direc˛ia Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor este asaltat„ de persoane care informeaz„ inspectorii veterinari despre mortalit„˛i Ón r‚ndul p„s„rilor domestice ∫i s„lbatice, cer‚nd cu disperare ajutorul autorit„˛ilor. Trebuie ∫tiut c„, a∫a cum a declarat ∫i directorul executiv al D.V.S.A. Suceava, nu orice mortalitate Ón r‚ndul p„s„rilor trebuie pus„ pe seama gripei aviare. Este normal„ ∫i fireasc„ temerea popula˛iei, Óns„ aceasta trebuie foarte bine informat„ pentru a se evita fenomenul de panic„ general„.

Œn aceast„ perioad„ a anului apar la zbur„toare tot felul de boli bacteriene care nu au Óns„ nici o leg„tur„ cu virusul gripei aviare. Locuitorii jude˛ului nu trebuie s„ fie Óngrijora˛i sau s„-∫i fac„ probleme. Situa˛ia se afl„ sub control, inspectorii veterinari fiind zi ∫i noapte pe teren, efectu‚nd verific„ri Ón zona cursurilor de ap„, acolo unde poposesc p„s„rile migratoare.

Œn jude˛ul Suceava nu a fost descoperit nici un caz de grip„ aviar„, iar Ón jude˛ul Vaslui nici nu poate fi vorba

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 de un nou focar. Astfel, asigur„m la r‚ndul nostru popula˛ia c„ Guvernul, Ómpreun„ cu autorit„˛ile din jude˛, Ó∫i face treaba ∫i c„ nu exist„ motive de Óngrijorare peste m„sur„. Totodat„, popula˛ia nu trebuie s„ ia cu asalt farmaciile pentru a-∫i procura medicamentul Tamiflu. Acesta trebuie administrat doar Ón caz de Ómboln„vire ∫i numai sub stricta supraveghere a medicului.

Œn aceast„ situa˛ie, recomand„m popula˛iei pruden˛„, vigilen˛„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, mai mult calm. V„ mul˛umesc.

îProdusele cu O.M.G.-uri pot pune Ón pericol procesul de aderare“

Stima˛i colegi,

Œn calitate de membru al comisiei de specialitate a Parlamentului, m„ simt obligat s„ v„ cer sprijinul Ón vederea solu˛ion„rii problemelor cu care Ministerul Agriculturii s-a confruntat zilele acestea. Sunt probleme care ne privesc pe noi to˛i, ca cet„˛eni ai statului rom‚n ∫i ca oameni, pentru c„ se refer„ la s„n„tatea noastr„, la procesul de aderare la Uniunea European„ ∫i la rela˛iile noastre comerciale.

Ministerul agriculturii a fost recent aten˛ionat de c„tre organiza˛ia ecologist„ interna˛ional„ îGreenpeace“, prin reprezentan˛ii s„i, c„ Rom‚nia de˛ine cea mai mare suprafa˛„ de culturi modificate genetic din Europa. Conform raportului emis, soia modificat„ genetic se cultiv„ pe scar„ larg„ Ón cel pu˛in 10 jude˛e, dar aceste culturi nu pot fi urm„rite, pentru c„ ˛ara noastr„ nu de˛ine Ónc„ sistemele de control ∫i monitorizare necesare. Dintre acestea, majoritatea sunt culturi de soia, adic„ 140.000 ha, din care numai jum„tate sunt Ónregistrate oficial ca fiind modificate genetic, adic„ de dou„ ori mai mult dec‚t Ón 2004. O alt„ problem„ pe care o ridic„ soia M.G. este comer˛ul la negru cu semin˛e, care se v‚nd ca semin˛e de consum, dar sunt folosite la Ónfiin˛area de culturi. Prin urmare, situa˛ia este sc„pat„ de sub control.

Pentru c„ Rom‚nia a devenit un produc„tor important de soia, provenien˛a semin˛elor, eviden˛a ∫i supravegherea culturilor, destina˛ia produc˛iei ∫i controlul produselor cu O.M.G. trebuie f„cute Ón Rom‚nia la fel ca Ón ˛„rile Uniunii Europene. Este datoria noastr„ s„ reglement„m, Ómpreun„ cu puterea executiv„, aceast„ problem„ delicat„ care vizeaz„ produc˛ia intern„, s„n„tatea popula˛iei ∫i integrarea Ón Uniunea European„. Œn plus, este ∫i o problem„ de etic„, deoarece consumatorul are dreptul s„ ∫tie ce consum„, pentru a putea alege Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.

Armonizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti Ón acest domeniu cu legisla˛ia european„ este obligatorie, pentru a face posibil„ aderarea, Ón caz contrar exist‚nd pericolul ca exporturile s„ fie interzise, ceea ce ar fi o lovitur„ prea puternic„ pentru economia na˛ional„, mai ales dup„ sistarea exporturilor de carne de pas„re ∫i produse derivate. Parlamentul European a adoptat din 2003 cele mai stricte ∫i complete legi de trasabilitate ∫i etichetare a O.M.G. Legea comunitar„ specific„ faptul c„ toate alimentele pentru om sau animal care con˛in sau deriv„ din O.M.G. vor avea men˛ionat„ pe etichet„ cantitatea de O.M.G. Ón procente, iar aceasta nu va dep„∫i 0,9%.

îRom‚nia — coda∫a Europei Ón lupta Ómpotriva corup˛iei“ Œn decembrie 2004, la preluarea puterii de c„tre actuala coali˛ie de guvern„m‚nt, cadrul legal Ón ceea ce prive∫te sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie era complet. Astfel, Guvernul Adrian N„stase adoptase Legea nr. 503/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, Legea nr. 301/2004 privind transparen˛a Ón exercitarea demnit„˛ilor ∫i a func˛iilor publice, c‚t ∫i Legea nr. 301/2004 privind Codul penal.

Lupta Ómpotriva corup˛iei a r„mas pentru actualul Executiv la nivelul declara˛iilor din campania electoral„. Œn raportul anual al Asocia˛iei îTransparency International“ Rom‚nia este plasat„ Ón r‚ndul ˛„rilor cu corup˛ie generalizat„, actuala putere fiind for˛at„ s„ recunoasc„ c„ nu a f„cut nimic Ón acest domeniu.

Guvernul Rom‚niei trebuie s„ dovedeasc„ voin˛a politic„ de eradicare a corup˛iei prin punerea Ón aplicarea a legisla˛iei existente.

Mai este valabil„ lozinca electoral„: îS„ tr„i˛i bine“? Pentru anul bugetar urm„tor, care se anun˛„ foarte dificil pentru ˛ara noastr„, av‚nd Ón vedere c„ cele 7 valuri de inunda˛ii din 2005 au lovit crunt Rom‚nia, Partidul Social Democrat propune un salariu minim pe economie de 430 RON, 4,3 milioane de lei vechi. S-a ajuns la aceast„ sum„ Ón urma calculelor f„cute de speciali∫tii no∫tri Ómpreun„ cu reprezentan˛ii principalelor confedera˛ii sindicale din ˛ar„.

Œn aceast„ perioad„, salariul minim net pe economie se ridic„ undeva Ón jurul a 310 RON, Ón condi˛iile Ón care co∫ul zilnic calculat valoreaz„ 85,7 RON. Œn prag de iarn„, popula˛ia trebuie s„ ∫tie ce preg„te∫te Guvernul T„riceanu la data de 1 noiembrie: scumpirea agentului termic ∫i a apei calde cu 20%! Œn aceste condi˛ii, sumele pl„tite pentru Ónc„lzirea locuin˛elor vor fi urm„toarele: apartament de 4 camere, 270 RON; apartament de 3 camere, 210 RON; apartament de dou„ camere, 160 RON; ∫i garsonier„, 110 RON.

Œn urm„ cu aproape un an, c‚nd Alian˛a D.A. a preluat guvernarea, iat„ ce se promitea printre altele: îReconstruc˛ia bun„st„rii Ón Rom‚nia este imposibil„ f„r„ stimularea liberei ini˛iative. Vom reduce impozitul pe profit de la 25% la 16%, iar pentru persoanele fizice vom aplica o cot„ unic„ de impozitare de 16%. Rom‚nii cu venituri mici nu vor fi afecta˛i, deoarece vom men˛ine sau vom cre∫te deducerile actuale. Mai mult, prin relaxarea politicii fiscale vor fi create locuri de munc„ mai multe ∫i mai bine pl„tite. Din 2006, vom reduce gradual contribu˛iile sociale, astfel Ónc‚t Ón 2008 s„ fie de 39,5%“.

Domnilor guvernan˛i,

Spectacolul ieftin pe care-l produce˛i nu-∫i mai are rostul! Trebuie s„ v„ apuca˛i serios de treab„, pentru c„ ne a∫teapt„ pe to˛i o iarn„ grea! Din cauza inunda˛iilor agricultura a avut serios de suferit ∫i efectele majore vor fi resim˛ite mai ales Ón 2006. Din cauza incapacit„˛ii de care da˛i dovad„, sistemul sanitar este blocat. Rom‚nii a∫teapt„ de la dumneavoastr„ Óndeplinirea m„car a unei singure promisiuni, pe care le-a˛i oferit-o la c‚∫tigarea alegerilor: îS„ tr„i˛i bine!“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

## îMitologie politic„“

C‚nd a compus îAria Matelo˛ilor“ din opereta îV‚nt de libertate“, Dunaevski nu b„nuia c„ dup„ mai bine de jum„tate de veac apele D‚mbovi˛ei vor fi despicate de b„rcu˛ele de h‚rtie ale lui Traian B„sescu, dup„ ce a sc„pat de vapoarele adev„rate, avioanele, ∫inele ∫i vagoanele de cale ferat„, de bijuteriile lui Brigitte Bardot, venit„ special la Bucure∫ti pentru a mai salva din m‚inile killerilor municipali c‚inii comunitari ai Capitalei, ∫i, cu regrete eterne ∫i ad‚nci suspine, de Elena Udrea.

Voca˛ia de îTerminator“ l-a propulsat pe marinarul de curs„ lung„ Ón fruntea Partidei Demolatorilor — P.D., printr-o lovitur„ dat„ la mir liderului na˛ional Ón fluide, Petre Roman, care Ó∫i pierduse capul din pricina sindromului de grandoare care Ói Óntunecase min˛ile ∫i Ól transferase din lumea real„ Ón cea imaginar„. Compresele pe care i le-a pus Traian B„sescu l-au adus la pozi˛ia ini˛ial„ de profesor universitar Ón fluide, este drept, cu ceva avere dob‚ndit„ Ón perioada Ón care era cel mai frumos ∫i mai iubit de fetele de la APACA. Tot a∫a a sc„pat ∫i de Theodor Stolojan, pe care l-a plimbat prin ˛ar„ Ón ritm infernal Ón campania electoral„, p‚n„ c‚nd omul a c„zut epuizat sub mas„ ∫i i-a luat locul.

Fenomenul se repet„ Ón variante apropiate ∫i la alte partide, c„ci pozi˛ia temporar„ pe care o ocup„ liderii le asigur„ o vizibilitate relativ„ pe termen scurt, dup„ care dispar Ón anonimat sau Ón lumea afacerilor. Cei c„zu˛i Ón dizgra˛ie nu mai au capacitatea s„ recupereze acest handicap. Cine a mai auzit de fo∫tii lideri ai unor partide, ca Victor Surdu, Theodor Mele∫canu, Valeriu Stoica, Nicolae Manolescu, Radu C‚mpeanu, Victor Ciorbea, Emil Constantinescu, Dinu Patriciu — cu excep˛ia prezen˛ei lui la Parchet —, Radu Vasile, Vasile Lupu, Mircea Ciumara, care s-au Óncumetat s„-∫i fac„ partide ori aripi dizidente, Ón care sperau s„-∫i tr„iasc„ ve∫nicia politic„, urm‚nd s„ fie ridica˛i pe vreun soclu Ón postumitate ∫i planta˛i Óntr-un sens giratoriu, spre aducere aminte. Din p„cate ori din fericire, Ón afar„ de Coposu, ceilal˛i nu vor mai avea ∫ansa s„ li se ridice statui, c„ci rom‚nii ∫i le demoleaz„ pe ale lor pentru a face loc monumentelor de habsburgi, honvezi ori al˛i r„t„citori pe p„m‚nturile str„bune.

îMi se pare cel pu˛in deplasat ca o parte dintre euroobservatorii rom‚ni, Ón special reprezentan˛i ai P.N.L. ∫i P.D., care Ón mod evident formeaz„ o armat„ de fraieri, fanfaroni ∫i filfizoni care b‚ntuie coridoarele Parlamentului European, s„ se gr„beasc„ Ón fiecare s„pt„m‚n„ aici spre a anun˛a ce fac social-democra˛ii sau ce face grupul socialist“.

Acest citat Ói apar˛ine domnului deputat Adrian Severin, unul dintre euroobservatorii Partidului Social Democrat. Oare ce l-a determinat pe domnul Severin s„ aib„ aceast„ ie∫ire pigmentat„ cu expresii specifice unui cartier bucure∫tean mai r„u famat, pe care, dup„ c‚te ∫tiu, nu numai c„ nu-l frecventeaz„, dar nici m„car nu-l cunoa∫te?

R„spunsul este unul foarte simplu. Domnia sa a reac˛ionat ca un resort — nu ∫tiu dac„ la comanda vreunui superior, din partid, fire∫te, sau din proprie ini˛iativ„ — Ón urma unor dezv„luiri f„cute presei de c„tre colegul nostru, senatorul P.N.L. Nicolae Vlad Popa. Dezv„luiri care Ól vizau pe social-democratul austriac Herbert Bosch, acesta inten˛ion‚nd s„ propun„ Ón plenul Parlamentului European o serie de amput„ri din bugetul de preaderare alocat Rom‚niei Ón 2006 ∫i din cel de aderare din 2007.

S„ nu crede˛i c„ domnul Severin este avocatul parlamentarului austriac. Œn nici un caz. Domnul Severin este Óns„ avocatul declara˛iilor tr‚mbi˛ate pe toate drumurile de c„tre mai-marii s„i din P.S.D., declara˛ii despre lobby-ul pro integrare pe care P.S.D. l-ar face la Parlamentul European printre colegii lor din grupul socialist. Ei bine, iat„! Colegii no∫tri au observat rezultatele acestui lobby ∫i l-au f„cut public. ™i evident, pentru P.S.D. sunt deranjante aceste exemple privind comportamentul unor sociali∫ti europeni. Fie este vorba de ac˛iuni de lobby inconsistente sau st‚ngaci f„cute, fie Traian B„sescu a avut mult„ dreptate atunci c‚nd a afirmat c„ P.S.D. ne bag„ str‚mbe la Parlamentul European. ™i tare Ómi este team„ c„ pre∫edintele nu a gre∫it aici.

P.S. Tot domnul Severin a mai spus c„ euroobservatorii P.N.L. ∫i P.D. se uit„ la Parlamentul European ca badea C‚r˛an la Columna lui Traian. De∫i este vorba de o b„∫c„lie marca P.S.D., noi, cei viza˛i, nu suntem deranja˛i. Din contr„: badea C‚r˛an a fost un simbol al rom‚nilor care a traversat Europa ∫i s-a dus la Roma cu un scop nobil. Al˛ii, poate chiar ∫i p„rin˛i ai unor colegi din P.S.D., mergeau Ónainte Ón Europa la ∫edin˛ele Cominternului. A∫a cum ar mai merge unii ∫i ast„zi dac„ el ar mai exista.

Vreau s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ ∫i a forurilor competente situa˛ia firmei S.C. îKronospan“ Sebe∫, membr„ a Grupului austriac îKronospan“, cel mai mare produc„tor de pl„ci aglomerate de lemn — PAL ∫i PFL.

Aceast„ firm„, pe l‚ng„ antecendentele Ón Ónc„lcarea legii, c‚nd Ón urm„ cu mai bine de un an a fost reclamat„ de c„tre principalii produc„tori autohtoni de mobil„ la Consiliul Concuren˛ei pentru îpozi˛ia de monopol“ instaurat„ pe pia˛„ prin majorarea nejustificat„ a pre˛ului la PAL, Ón prezent ne îdelecteaz„“ cu non∫alan˛a cu care ignor„ semnalele de avertizare venite din proximitate, legate de poluarea zonei. Aceast„ firm„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 cere emiterea autoriza˛iei de mediu pentru producerea formaldehidei, substan˛„ clasificat„ de c„tre O.M.S. ca fiind un produs posibil cancerigen, cu ajutorul ei firma inten˛ion‚nd s„ produc„ adezivi ureo-formaldehidici necesari Ón procesul de fabrica˛ie.

Semnalul de alarm„ care trebuie tras vine pe fondul observa˛iilor pertinente f„cute de c„tre medici ∫i de c„tre membri ai Asocia˛iei pentru Protec˛ia Consumatorilor Ón leg„tur„ cu nocivitatea pentru organism a mobilierului cu emisie de formaldehid„, Ón special a celui care con˛ine adezivi f„cu˛i din r„∫ini formaldehidice cu uree, exact ceea ce produce îKronospan“.

De∫i Rom‚nia a Ónchis capitolul de negociere cu U.E. referitor la mediu f„r„ nici o clauz„ de salvgardare, acest lucru nu Ónseamn„ c„ putem privi relaxa˛i spre viitorul nostru Ón Uniune f„r„ a mai avea ceva de f„cut, ci, din contr„, avem de recuperat Ónt‚rzieri istorice care ne separ„ de selectul club european. De pe urma acestor Ónt‚rzieri au profitat firme precum îKronospan“ care ∫i-au mutat fabricile Ón ˛„rile est-europene, unde legisla˛ia este mai pu˛in aspr„ ∫i unde dezvoltarea unor asemenea proiecte a fost posibil„ pe vremea vechii guvern„ri f„r„ prea multe ∫i aprofundate studii de impact asupra mediului.

Dovad„ st„ faptul c„, Ón urma unor pl‚ngeri ale localnicilor, acum un an, o delega˛ie a Ministerului Mediului, Ón frunte cu ministrul de atunci Speran˛a Ianculescu, a verificat activitatea firmei nedescoperind nimic Ón neregul„, Óns„ nici rezultatul controlului nu a fost dat publicit„˛ii. Faptul c„ acolo se polueaz„ nu e o simpl„ n„scocire, m„rturie st‚nd accidentul din luna mai a acestui an, c‚nd ora∫ul Sebe∫ a fost acoperit de o pulbere fin„ de rumegu∫, precum ∫i declara˛iile localnicilor din zonele limitrofe, care se pl‚ng c„ Ón ultimii ani pomii se usuc„, iar aerul este irespirabil.

îArmonie multicultural„ Ón Sol major“

Œnainte de a citi c„r˛ile reputatului profesor de la Universitatea de Vest din Timi∫oara, Victor Neumann, specialist Ón multiculturalism, am exersat Ón Banat practica convie˛uirii Ón armonie cu multiple etnii.

™i, pentru a nu fi subiectiv Ón abordarea multiculturalismului Ón care am tr„it Ón Banat, am s„ prezint c‚teva fraze consemnate de reputatul profesor, referitoare la modalitatea de convie˛uire a multiplelor etnii dincolo de ocean. Timp de un an, profesorul Victor Neumann a predat studen˛ilor de la o prestigioas„ universitate american„.

îColegii mei americani erau Óncredin˛a˛i c„ nici nu se poate tr„i altfel dec‚t Óntr-o pluritate de culturi ∫i religii, esen˛ial„ r„m‚n‚nd puntea ce leag„ enorma palet„ de expresii sau tradi˛ii.

Acest multiculturalism are ∫i alte semnifica˛ii dec‚t acela al spa˛iului Europei Centrale ∫i de Est. Œn Statele Unite exist„ o varietate cultural-comunitar„ rar Ónt‚lnit„ Ón alte ˛„ri de pe glob, f„r„ ca aceasta s„ presupun„ amestecul valorilor care guverneaz„ ˛ara. Nici una nu este creatoare de orient„ri politice paralele ori concurente cu ale statului construit pe filozofia anglo-saxon„. Dovada cea mai bun„ este c„ multitudinea de tradi˛ii ∫i culturi continu„ s„ r„m‚n„ subordonat„ aspira˛iilor unei singure na˛iuni.

O precizare ar trebui s„ Óncheie aceast„ parantez„: pentru americani, etnicitatea r„m‚ne mai degrab„ simbolic„, ea nemaifiind purt„toarea Ónc„rc„turilor mitico-politice din spa˛iile de ob‚r∫ie ale individului sau ale comunit„˛ii din care provine.

Prin urmare, Ón caz c„ vorbe∫te limba rom‚n„ sau limba francez„ Ón propria cas„, nu poate afecta mersul treburilor publice; aceasta nu presupune acordarea unor drepturi politice potrivit c„rora entitatea statal„ trimite la o identitate multina˛ional„. Presupune, Ón schimb, politica recunoa∫terii diversit„˛ii culturale ∫i religioase. Cet„˛enia multicultural„ nu atrage dup„ sine Ónchiderea Ón carcasa etnicismului ∫i, cu at‚t mai pu˛in, definirea acestuia cu no˛iunea de na˛ional. Nimeni nu face asemenea confuzii la nivelul guvernan˛ilor, academicienilor, institu˛iilor publice sau private.

Œntre multicultural ∫i multina˛ional este o mare diferen˛„, motiv pentru care cred c„ definirea termenilor nu este de neglijat Ón orice luare de cuv‚nt responsabil„.“

Un subiect foarte mediatizat Ón ultima perioad„ este cel al proiectului Legii spitalelor. Ca Ón mai toate domeniile de interes general, ∫i medicina este un domeniu Ón care toate persoanele consider„ c„ se pricep ∫i, mai mult dec‚t at‚t, c„ pot acorda sfaturi gratuite.

F„r„ a pretinde c„ sunt un specialist Ón acest domeniu, consider c„ noul proiect trebuie s„ vizeze Ónainte de toate aceste dezbateri privind aspectele legate de asisten˛a medical„ primar„. De asemenea, trebuie avute Ón vedere m„surile prin care s„ se acopere necesarul de cadre medicale Ón mediul rural, unde Óntr-adev„r sunt caren˛e deosebite. Œn acela∫i timp, metodele de profilaxie din medicina general„ vor trebui s„ fie promovate prin campanii puternice, pentru c„ numai Ón acest mod s-ar reduce cu mult eforturile din cadrul spitalelor.

Exist„ Ón acest moment o polemic„ Ón ceea ce prive∫te modul Ón care urmeaz„ s„ fie administrate unit„˛ile spitalice∫ti, evit‚ndu-se Óns„ discu˛ii legate de competitivitatea Óntre medici, despre profesionalismul ∫i capacit„˛ile acestora profesionale, dar ∫i despre resursele umane.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Constat, a∫adar, c„ este foarte u∫or de comb„tut un proiect greu, cum este cel al Legii spitalelor, dar se dovede∫te a fi mult mai dificil s„ oferi solu˛ii Ón acela∫i domeniu Ón care ne-am confruntat Ón permanen˛„ cu probleme legate de fonduri, dar ∫i de resurse.

Declara˛ie politic„ privitoare la necesitatea Ómbun„t„˛irii cadrului legislativ privitor la protec˛ia fizic„ ∫i informa˛ional„ a obiectivelor de importan˛„ strategic„, a facilit„˛ilor de infrastructur„ ∫i a agen˛ilor economici care desf„∫oar„ activit„˛i Ón domenii strategice.

Amenin˛„rile asimetrice se manifest„ at‚t Óntr-un trend ascendent din punct de vedere organiza˛ional, reu∫ind s„ ajung„ la structuri capabile s„ penetreze structurile statale, dar ∫i la noi metode de ac˛iune Ón plan opera˛ional. Grup„rile teroriste ∫i cele de crim„ organizat„ identific„ noi mijloace de finan˛are, de recrutare ∫i, Ón mod special, de concretizare a obiectivelor lor.

Avertiz„rile recente privind posibilele atacuri asupra obiectivelor strategice ale unor ˛„ri ∫i asupra facilit„˛ilor de infrastructur„ sunt din ce Ón ce mai dese, at‚t la nivelul Uniunii Europene, c‚t ∫i al Óntregii comunit„˛i euro-atlantice.

Œn acest context, consider c„ actualul cadru legislativ referitor la paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ∫i protec˛ia persoanelor poate fi Ómbun„t„˛it, iar, pe de alt„ parte, se impune corelarea acestor prevederi legislative cu cele referitoare la Sistemul Na˛ional de Management al Situa˛iilor de Urgen˛„, Ón sensul instituirii unui sistem de avertizare care s„ permit„ ca, Ón cazul unui atac terorist asupra unei componente strategice, atac concretizat fie la nivel fizic, fie informa˛ional, s„ fie activate sisteme de maximizare a protec˛iei la nivelul Óntregii ˛„ri.

Avertiz„rile emise la nivel european arat„ c„ noile zone de manifestare a terorismului se vor concretiza prin atacuri asupra infrastructurii informatice, Ón special asupra celei de sus˛inere a unor sisteme vitale. Nu trebuie s„ ignor„m nici avertiz„rile din trecut, c‚nd, prin penetrarea sistemelor informatice ale Ministerului de Finan˛e din Rom‚nia, au fost schimbate ratele oficiale de curs valutar ∫i au fost introduse taxe fictive. Acest tip de atacuri pot prejudicia grav activit„˛ile economice din Rom‚nia, dar ∫i Óncrederea cet„˛enilor Ón capacitatea statului de a-i proteja. Scenarii mai pesimiste pot include atacuri concomitente la nivel fizic ∫i informa˛ional care vor viza sisteme de naviga˛ie, manevrarea frauduloas„ a informa˛iilor privitoare la datele cu caracter personal, atacuri asupra unor sisteme computerizate de sus˛inere a vie˛ii, atacuri asupra sistemelor informatice ∫i bancare, dar ∫i opera˛iuni tip PSYOPS, menite s„ induc„ popula˛iei st„ri de panic„ ∫i teroare.

Ziua de 25 octombrie reprezint„ un simbol al Ómplinirii na˛ionale, fiind ziua Ón care Armata Rom‚n„ a reu∫it s„ duc„ la Óndeplinire misiunea fundamental„ a eliber„rii teritoriului na˛ional.

Pentru promovarea ∫i ap„rarea intereselor na˛ionale, armata ac˛ioneaz„ prin mijloace proprii, militare ∫i nonmilitare, Ón vederea men˛inerii integrit„˛ii, independen˛ei statului, afirm„rii identit„˛ii na˛ionale ∫i promov„rii acesteia ca parte a comunit„˛ii de valori democratice.

Armata reprezint„ cea mai important„ institu˛ie din sectorul de securitate. Reforma Ón domeniul militar a urm„rit revizuirea fundamental„ a structurii de for˛e, pentru a r„spunde cerin˛elor noului mediu de securitate, statutului de membru NATO ∫i de candidat pentru integrarea Ón Uniunea European„. Calitatea de membru NATO, recent c‚∫tigat„, ne ofer„ nu doar garan˛ia securit„˛ii, ci ∫i recunoa∫terea noastr„ ca stat democratic ∫i ca partener viabil. Este o realizare pe care nimeni nu o poate nega, dar, totodat„, este ∫i o responsabilitate pe care ne-am asumat-o ∫i pe care trebuie s„ o onor„m: aceea de a fi nu doar dispu∫i s„ ne implic„m Ón ap„rarea unei cauze drepte, ci, mai ales, de a fi capabili s„ o facem.

De aceea, este foarte important s„ ne concentr„m asupra pasului urm„tor, asupra realiz„rii obliga˛iilor pe care ni le-am asumat. Seriozitatea cu care vom continua restructurarea for˛elor armate Ón direc˛ia profesionaliz„rii armatei, a Ómbun„t„˛irii capacit„˛ilor de ap„rare, a Ónt„ririi interoperabilit„˛ii ∫i a capacit„˛ii de dislocare a for˛elor ∫i, Ón general, modul Ón care vom reu∫i s„ ne respect„m angajamentele asumate ca stat membru NATO sunt deosebit de importante, pentru c„ ele vor da m„sura seriozit„˛ii noastre. Prin armat„, Rom‚nia Ó∫i poate aduce contribu˛ia la l„rgirea ariei de securitate, particip‚nd la eliminarea amenin˛„rilor la adresa securit„˛ii interna˛ionale Ón Balcani ∫i la r„zboiul antiterorist.

Stabilirea bugetului Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale la pragul de 1,85% din P.I.B. reprezint„ un procent considerat suficient pentru Óndeplinirea obliga˛iilor asumate de Rom‚nia fa˛„ de NATO, mai ales c„ armata va primi cu 400 de milioane de dolari mai mult dec‚t Ón 2005. Cu toate acestea, cred c„ alocarea unui procent de cel pu˛in 2% din P.I.B. ar reprezenta at‚t un prag psihologic motivant pentru factorii de decizie din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, c‚t ∫i un atu Ón promovarea unei imagini credibile a Rom‚niei Ón exterior, semn c„ ˛ara noastr„ este hot„r‚t„ s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile asumate prin statutul de promotor de stabilitate Ón sud-estul Europei.

Doresc s„ fac o declara˛ie politic„ prin care voi expune un proiect personal la care ˛in foarte mult ∫i pe care v„ rog s„ Ól sus˛ine˛i, indiferent de culoarea politic„ pe care o ave˛i, indiferent de orgoliile de moment, deoarece este un proiect care va aduce bun„stare unei zone extrem de productive a ˛„rii noastre, este vorba de zona municipiului Cluj-Napoca ∫i a localit„˛ilor din jurul lui.

Felul Ón care a evoluat administra˛ia public„ a municipiului Cluj-Napoca are o caracteristic„ proprie datorat„ unei serii de probleme specifice, ceea ce a condus la necesitatea cre„rii unui act normativ special care s„ reglementeze administra˛ia public„ a acestei zone. Propunerea legislativ„ pe care am depus-o ∫i pentru care v„ solicit sprijinul se intituleaz„ îZona metropolitan„ Cluj“ ∫i este o form„ legislativ„ care recunoa∫te _de iure_ o situa˛ie _de facto_ , adic„ faptul c„ localit„˛ile din zona limitrof„ a municipiului, ∫i anume Chinteni, Apahida, Flore∫ti, Baciu ∫i Feleacu, au Ón prezent o dezvoltare str‚ns legat„ de tot ceea ce Ónsemn„ municipiul Cluj-Napoca.

Extinderea Clujului c„tre zonele care se afl„ pe teritoriul comunelor mai sus amintite a dat na∫tere la o nou„ realitate socio-economic„, realitate care nu mai poate fi trecut„ cu vederea ∫i care face necesar„ crearea unei zone metropolitane care s„ cuprind„ cele 5 unit„˛i administrativ-teritoriale. Modelul de organizare a localit„˛ilor pe zone metropolitane nu este nou pentru administra˛ia public„ local„, fiind utilizat cu succes at‚t Ón Uniunea European„, c‚t ∫i Ón Statele Unite ale Americii.

Principalul obiectiv al acestui proiect de lege este acela de a rezolva o problem„ care se manifest„ Ón momentul actual prin aceea c„ municipiul Cluj-Napoca ∫i comunele Chinteni, Apahida, Flore∫ti, Baciu ∫i Feleacu reprezint„ un conglomerat care se dezvolt„ Ón mod haotic. Œn sus˛inerea acestei teze, voi enumera doar c‚teva aspecte, care sunt de altfel extrem de elocvente. Astfel:

— Óntre municipiul Cluj-Napoca ∫i cele 5 unit„˛i administrativ teritoriale nu exist„ o delimitare clar„ din punct de vedere al infrastructurii ∫i serviciilor publice;

— delimitarea teritorial„ este una pur formal„, Ón condi˛iile Ón care cea mai mare parte din popula˛ia activ„ din cele 5 comune limitrofe are locuri de munc„ Ón municipiul Cluj-Napoca;

Declara˛ie politic„ privind corup˛ia generalizat„, respectarea drepturilor omului Ón Rom‚nia, gradul de libertate a presei Ón Rom‚nia.

Œn ultimele dou„ s„pt„m‚ni, dou„ reputate agen˛ii interna˛ionale pentru transparen˛„ au dat publicit„˛ii rapoarte privind corup˛ia Ón majoritatea statelor de pe glob.

Œn Raportul privind indicele de percep˛ie a corup˛iei Ón anul 2005 dat publicit„˛ii de îTransparency International“, se arat„ c„ Ón cazul Rom‚niei fenomenul de corup˛ie a ajuns la pragul psihologic de îcorup˛ie generalizat„“. Œn condi˛iile Ón care ˛„rile nou intrate Ón U.E. au Ónregistrat un indice de corup˛ie mai bun ca Rom‚nia cu cel pu˛in un punct, se pune serios Óntrebarea dac„ vom putea face fa˛„ cerin˛elor comunitare Ón acest domeniu la data ader„rii. Studiul amintit este realizat pe baza a 16 sondaje diferite, elaborate la nivelul mediului de afaceri ∫i al celui academic, al Ónal˛ilor func˛ionari din administra˛ia public„. Totodat„, este foarte important de men˛ionat faptul c„ punctele de vedere ale reziden˛ilor din Rom‚nia corespund cu cele ale exper˛ilor str„ini.

Aceste fapte arat„ c„, Ón ciuda mult tr‚mbi˛atei reforme a sistemului juridic, fenomenul sus amintit a ajuns la stadiul de generalizare, ceea ce dovede∫te c„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Ón 10 luni de îv‚n„toare de vr„jitoare“, de discursuri politicianiste, de lips„ complet„ de fairplay Ón conduita politic„, actuala putere nu a reu∫it dec‚t s„ ne situeze ∫i mai conving„tor Ón r‚ndul statelor problem„.

Nu ne putem preface c„ nu vedem usc„turile din p„durea proprie, ci doar pe acelea ale altor ˛„ri. Nu putem afirma la nesf‚r∫it c„ Rom‚nia e mai bine preg„tit„ dec‚t Bulgaria pentru aderare, ignor‚nd problemele reale care ar putea activa clauza de salvgardare. Interesul rom‚nesc este de a adera la U.E., nu de a ne bucura c„ Bulgaria Ónt‚mpin„ probleme mai grave dec‚t cele ale Rom‚niei. Iat„ c„, Ón raportul amintit mai sus, Bulgaria se situeaz„ Óntr-o pozi˛ie mult mai bun„ dec‚t cea a Rom‚niei, asigur‚ndu-∫i argumente mai puternice pentru momentul 1 ianuarie 2007.

Voi mai face referire ∫i la un alt raport, acela al organiza˛iei îAmnesty International“, care se refer„ la respectarea drepturilor omului Ón Bulgaria, Rom‚nia ∫i Slovacia, raport care a fost denun˛at de importan˛i actori de pe scena politic„ rom‚neasc„. Aceast„ cercetare este concentrat„ Ón special pe situa˛ia spitalelor de boli nervoase din Rom‚nia, pe situa˛iile de abuzuri ale for˛elor de poli˛ie, de discriminare a popula˛iei de etnie rom„. Reprezentan˛ii acestei organiza˛ii au solicitat Uniunii Europene men˛inerea presiunilor asupra Rom‚niei Ón privin˛a respect„rii drepturilor omului.

îVirusul gripei din administra˛ie... H5IO BN“

De la s„n„tate, virusul gripei s-a transmis direct Ón administra˛ie. Nu a fost nevoie s„ trimitem probele la laboratorul din Londra, pentru c„ virusul are r„d„cini autohtone — H5IO din Bistri˛a-N„s„ud.

Din p„cate, boala Ón ∫i pe administra˛ie se transmite de la om la om, pentru c„ ∫i colegii s„i de partid, din Alian˛„ sau Coali˛ie au ajuns s„ Ómp„rt„∫easc„ propunerile sale legislative de modificare ∫i completare a Legii nr. 215/2001. Insisten˛a sa absurd„ de a schimba pre∫edin˛ii, vicepre∫edin˛ii de consilii jude˛ene ∫i viceprimarii a ajuns deja prioritate na˛ional„, contrar opiniilor mai-marilor s„i Ón partid. P‚n„ acum le-am avut pe toate, dar mai avem o Óntrebare: la gripa asta ucig„toare mai avem cumva... imunitate?

R„d„cinile virusului H5IO BN au fost descoperite de ceva vreme, sunt de domeniul istoriei, Óns„ au existat ∫i perioade de stagnare, c‚nd acesta a fost preocupat de acumularea unor averi substan˛iale. Virusul a cucerit teritorii noi Ón preajma Capitalei, s-a instalat Ón c‚teva apartamente, ba s-a extins ∫i Ón zona îsirenelor“. El a fost reactivat Ón 2004, odat„ cu debutul campaniei electorale, prin mesajele de ideologie fasciste, continuate cu politica: îradem tot ∫i-i propuls„m pe-ai no∫tri“, chiar dac„ sunt incompeten˛i, ∫i cu at‚t mai bine dac„ ne sunt nepo˛i, cumetri, fini, n„na∫i sau sponsori! Constat„m c„ tare bine Ói prie∫te virusului pe aceste meleaguri. El a continuat s„ se manifeste dup„ ce s-a instalat Ón scaunul de la Parlament, at‚t Ón zona de provenien˛„, c‚t ∫i la nivel central, f„c‚nd un focar de infec˛ie Ón toate locurile cu care a intrat Ón contact.

Dureros este faptul c„ nu a fost Ónc„ g„sit antidotul rom‚nesc, pentru c„ pe alte meleaguri exist„, iar vaccinul este numit simplu Constitu˛ie. Foarte probabil, dac„ ac˛iunea virusului cu pricina nu se potole∫te, chiar speciali∫tii Uniunii Europene vor fabrica unul pe care-l vor trimite autorit„˛ilor de la Bucure∫ti. La noi, virusul H5IO BN nu face reac˛ie nici la urechelile venite de la Palatul Cotroceni, nici la cele de la Palatul Victoria. El s-a transmis ∫i la cioc„nitoarea îboc-boc“, de unde mai are sus˛inere, cine ∫tie pentru c‚t„ vreme.

C‚teva considera˛ii privind noua Lege a spitalelor. Un nou pachet legislativ important vine s„ reglementeze activitatea Óntr-un domeniu pe c‚t de important, pe at‚t de pu˛in reglementat ∫i eficient: s„n„tatea popula˛iei.

Nemul˛umirile sunt de ambele p„r˛i: guvernan˛ii sunt sub permanenta presiune datorat„ subfinan˛„rii constante de ani de zile, ceea ce a dus la colapsul unor unit„˛i medicale ∫i sanitare; cadrele medicale demotivate de condi˛iile de practicare a meseriei ∫i de nivelul de remunerare; pacien˛ii care reclam„ calitatea sc„zut„ a serviciilor ∫i faptul c„, de∫i pl„tesc Ón mod constant contribu˛ii la fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate, costurile serviciilor medicale nu sunt nici pe departe acoperite; autorit„˛ile locale care se afl„ Ón imposibilitatea de a asigura servicii medicale optime din cauza unor bugete reduse la jum„tate etc.

Fiecare guvernare, fiecare platform„ politic„ con˛ine Ón mod obligatoriu elementele de baz„ ale unei noi organiz„ri medicale ∫i sanitare ∫i fiecare promite c„ situa˛ia Ón domeniul sanitar se va schimba, dar orice proiect ajuns la nivel de implementare se opre∫te din acelea∫i considerente: lipsa fondurilor. Cercul vicios trebuia rupt. ™i aici consider c„ intervine alternativa salutar„ propus„ de actualul cabinet: nu se promite alocarea unor fonduri suplimentare substan˛iale, pentru c„ realitatea economic„ a Rom‚niei nu recomand„ acest lucru, ci ofer„ un pachet de legi care s„ ne permit„ s„ abord„m domeniul sanitar ca pe o afacere, Ón care concuren˛a s„ duc„ la calitate, iar banii s„ produc„ bani.

Din acest punct de vedere, consider deosebit de important„ noua lege a spitalelor din dou„ puncte de vedere.

1. Va reglementa cel mai important nivel de adresabilitate al popula˛iei: spitalul. Ideali∫tii vor replica aici c„ primul nivel de adresabilitate este medicul de familie, fapt perfect adev„rat, dar nu Ón Rom‚nia, unde gradul de Óncredere Ón medicul de familie este Ónc„ sc„zut, cazuistica este restr‚ns„ la acest nivel ∫i exist„ Ón mod cert o tendin˛„ de a abuza de servicii de specialitate complexe ∫i scumpe, care se reg„sesc doar la nivelul spitalelor.

2. Va for˛a spitalele s„ devin„ rentabile ∫i s„-∫i managerizeze resursele dup„ criterii economice, fiind conduse nu de cel mai bun internist sau de cel mai bun chirurg, ci de cel mai bun manager. Œn condi˛iile Ón care statul rom‚n cheltuie∫te sume colosale pentru a-∫i preg„ti un specialist Ón domeniul medical, este absolut anacronic s„-l reg„sim pe acesta, la apogeul carierei sale medicale, organiz‚nd licita˛ii pentru produse sanitare sau complet‚nd schema de personal, aprob‚nd deconturi,

Constitu˛ia Rom‚niei garanteaz„ fiec„rui cet„˛ean dreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii. Acest drept impune asigurarea accesului la servicii medicale ∫i farmaceutice.

Inexisten˛a cadrului legislativ specific func˛ion„rii farmaciei, precum ∫i faptul c„ Ón toate ˛„rile europene exist„ legi specifice acestui tip de activitate au condus la elaborarea Legii farmaciei. La elaborarea ei s-au avut Ón vedere reglement„ri similare din ˛„ri ale Uniunii Europene, Ón special legea german„, italian„ ∫i francez„.

Œn prezent, Ón absen˛a unei legi specifice, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea farmaciilor se fac potrivit legii comerciale, Ón baza unui ordin al ministrului s„n„t„˛ii. Caracterul special al farmaciei Ón raport cu alte unit„˛i comerciale rezid„ Ón faptul c„ at‚t medicamentul, c‚t ∫i persoana calificat„ pentru exercitarea activit„˛ii cu medicamente, farmacistul, sunt reglementate prin legi speciale. Tocmai din aceast„ cauz„ ∫i Legea nr. 650 din 2002 privind comercializarea produselor ∫i serviciilor de pia˛„ excepteaz„ activitatea cu medicamente din categoria activit„˛ilor comerciale.

Grupul farmaceutic al Comunit„˛ii Europene enun˛„ Ón Carta Farmaciei Europene principiul conform c„ruia îfarmacistul trebuie s„ fie proprietarul farmaciei pentru ca interese str„ine de s„n„tatea public„ s„ nu interfereze cu eliberarea de medicamente“.

Legea farmaciei a fost conceput„ astfel pentru ca farmacia s„ reprezint„ locul Ón care farmacistul, absolvent cu studii universitare de farmacie, s„-∫i poat„ exercita Ón regim independent, liberal profesiunea de farmacist. Legea farmaciei vine s„ acopere cu reglement„ri clare un sector important al sistemului de s„n„tate.

1. Reglementeaz„ autorizarea ∫i func˛ionarea farmaciilor:

— criteriu profesional: autoriza˛ia se acord„ farmacistului; farmacia nu func˛ioneaz„ Ón absen˛a farmacistului;

— criteriu demografic: o farmacie la 3.000 de locuitori;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 - criteriu geografic: o farmacie la 250 de metri.

2. Stimuleaz„ concuren˛a profesional„:

- sprijin„ activitatea profesional„ a farmacistului

4. Cre∫te accesibilitatea popula˛iei la servicii

farmaceutice:

- prin deschidere de sucursale Ón localit„˛i f„r„

- farmacii;

- prin deschidere de oficine locale.

îEduca˛ie Ón perspectiva ader„rii“

Œn toate ˛„rile investi˛iile Ón domeniul educa˛iei ocup„ un loc principal Ón bugetul public; este firesc acest lucru, deoarece viitorul oric„rei societ„˛i depinde Ón mare m„sur„ de gradul de instruire, respectiv de competen˛a cet„˛enilor care o compun.

Dac„ apreciem interesul public pentru educa˛ie prin procentul din P.I.B. alocat acestui domeniu, se poate observa cu u∫urin˛„ c„ acest interes variaz„ considerabil de la o ˛ar„ la alta. Œn majoritatea ˛„rilor Uniunii Europene, investi˛iile pentru educa˛ie ∫i formare constituie primul nivel de priorit„˛i, a∫a-numitele investi˛ii pentru viitor, ∫i ocup„ un loc important la cheltuielile de la bugetul public.

Cu un procent de 3,95% Ón 2006, Rom‚nia, ˛ar„ implicat„ activ Ón procesul de aderare la Uniunea European„, Ónregistreaz„ Ón compara˛ie cu viitorii parteneri cele mai reduse cheltuieli din P.I.B. pentru educa˛ie. Œn aceste condi˛ii, este pu˛in probabil angajamentul asumat prin lege, ca Ón 2007, anul ader„rii Rom‚niei, procentul din P.I.B. alocat pentru educa˛ie s„ fie de 6%, deoarece diferen˛a dintre cele dou„ cifre, de∫i pare minor„, Ónseamn„ Ón fapt, Óntr-un singur an, o cre∫tere cu 50% a bugetului pentru educa˛ie, fapt f„r„ precedent Ón istoria recent„. O solu˛ie care s„ genereze Óncredere Ón viitor ar fi ca Ón acest an bugetul pentru educa˛ie s„ fie de 5% din P.I.B.

Avem speran˛„ c„ Ministerul Finan˛elor Publice va identifica sursele necesare acestei cre∫teri.

O prim„ posibilitate ar fi redimensionarea bugetului pentru centrala nuclear„ electric„ de la Cernavod„, surs„ de energie cu grad mare de risc ∫i care nu poate fi asociat„ cu o investi˛ie pentru viitor.

Alt„ posibilitate ar fi limitarea bugetelor celor dou„ Camere ale Parlamentului la nivelul anului 2005. Oricum nu este recomandabil ca aceste bugete s„ creasc„, Ón situa˛ia Ón care educa˛ia beneficiaz„ de resurse financiare mai mici dec‚t Ón anul precedent.

O alt„ surs„ de bani ar fi redistribuirea îintern„“ a bugetului M.E.C. Óntre cele dou„ componente, Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare, Ón sensul ca o parte din bugetul alocat cercet„rii s„ fie transferat c„tre educa˛ie.

Œn situa˛ia actual„ este urgent ∫i necesar, Ón primul r‚nd, ca toate resursele posibile s„ fie mobilizate Ón vederea realiz„rii unui obiectiv de interes prioritar. Œn al doilea r‚nd, este evident c„ Guvernul nu poate ignora importan˛a educa˛iei, at‚t Ón perspectiv„ na˛ional„, c‚t ∫i Ón direc˛ia integr„rii europene.

îCorup˛ie ∫i intoleran˛„ — cursul rom‚nesc de schimb pentru un euro comunitar?“

S„pt„m‚na trecut„, Rom‚nia a mai primit o palm„ pe obrazul de ˛ar„ candidat„ la integrarea Ón Uniunea European„ — am fost declara˛i cei mai corup˛i dintre toate ˛„rile comunit„˛ii europene, incluz‚ndu-se Ón ecua˛ie ∫i ˛„rile candidate. îTransparency International“ a studiat indicele de percep˛ie a corup˛iei ∫i, pe o scar„ de la 0 la 10, unde 10 ar corespunde unei ˛„ri lipsite de corup˛ie, nu am primit dec‚t 3 puncte. Œn peisajul mondial, performan˛„: suntem Ón top 100! Pe locul 85.

Departe de mine g‚ndul de a trivializa acest rezultat. Dimpotriv„, rezultatul este Óngrijor„tor ∫i trebuie luat Ón seam„. E drept, am crescut cu un punct fa˛„ de anul trecut, progres remarcabil pentru o ˛ar„ proasp„t eliberat„ din cle∫tii corup˛i ai fostei puteri. Dar rezultatul este cu at‚t mai Óngrijor„tor cu c‚t suntem Ón a∫teptarea raportului de ˛ar„. Ca oameni politici, este de datoria noastr„ s„ sprijinim reformele anticorup˛ie prin toate mijloacele posibile. Avem toate p‚rghiile pentru a o face, dar, cu toate astea, implementarea acestor politici r„m‚ne, de cele mai multe ori, la un stadiu declarativ.

îTransparency International“ cere de la noi c‚teva lucruri simple: cre∫terea voin˛ei politice ∫i sporirea resurselor pentru lupta anticorup˛ie, precum ∫i cre∫terea accesului la informa˛iile ce ˛in de bugete, venituri, cheltuieli. Transparen˛a este cuv‚ntul cheie, dar se pare c„ adev„ratul sens nu l-am Ón˛eles p‚n„ acum.

Un alt raport Óngrijor„tor pentru na˛iunea rom‚n„ este cel emis de îAmnesty International“, care trage un semnal de alarm„ cu privire la respectarea drepturilor omului Ón Rom‚nia. Din nou suntem la cote Óngrijor„toare. Nu ne respect„m semenii, suntem intoleran˛i ∫i, Ón concluzie, prea pu˛in ne pas„ de cei din jur.

Clasa politic„ are, desigur, c„derea moral„ de a stimula, prin mijloace specifice, implementarea legilor care privesc drepturile omului, dar societatea civil„ are datoria de a le respecta. Un exemplu minor Ómi vine Ón minte c‚nd m„ g‚ndesc la ce Ónseamn„ pentru mul˛i din semenii no∫tri, aplicarea legilor: iat„, de pild„, cum arat„ majoritatea rampelor pentru persoanele cu dizabilit„˛i, rampe obligatoriu de instalat la intrarea Ón institu˛iile publice. De cele mai multe ori, ele sunt Ónguste, abrupte, f„cute Ón batjocur„, doar pentru a putea bifa aplicarea legii. Nu e suficient s„ facem ∫i s„ aplic„m legi. Trebuie s„ le ∫i respect„m, iar prin îrespect“ m„ refer la sensul de baz„ al cuv‚ntului.

îPres„ Ónc„tu∫at„ — na˛iune subjugat„“

S„pt„m‚na trecut„, Rom‚nia a luat o serie de note proaste din partea unor institu˛ii de monitorizare de prestigiu.

Printre ele, raportul Asocia˛iei îReporteri f„r„ frontiere“ plaseaz„ Rom‚nia pe un ru∫inos loc 70 Ón lume la libertatea presei. Aceste confirm„ri sunt de ordin tehnic, pentru a ne putea raporta la celelalte ˛„ri ale lumii Ón func˛ie de anumite criterii.

Dar orice rom‚n de bun-sim˛ poate observa, studiind presa ∫i canalele audio-video, c„, Ón spatele mult clamatei agende publice, se afl„ interese economice diferite ∫i, mai r„u, diverse culori politice. Este aproape un truism s„ spui c„ astfel de constat„ri sunt extrem de grave pentru o ˛ar„ care se afl„ Ón pragul ader„rii la Uniunea European„, un organism Ón care presa, cu mai multe sau mai pu˛ine alunec„ri de la o ˛ar„ la alta, este recunoscut„ ca fiind liber„.

Unii dintre mai-marii lumii consider„ c„ dezvoltarea economic„ este o condi˛ie necesar„ pentru o pres„ liber„. Constat„rile celor de la îReporteri f„r„ frontiere“ contrazic Óns„ aceast„ ipotez„: ˛„ri ca Mongolia ∫i Nigeria, care se afl„ pe locurile 53, respectiv 57 la libertatea presei Ón lume, nu stau, dup„ cum ∫tim, prea bine cu economia. Œn privin˛a libert„˛ii presei, noi ne afl„m pe acela∫i loc cu Paraguay, Congo ∫i Guineea-Bissau.

Œn Rom‚nia, presa a crescut considerabil Ón ultimii ani. Din p„cate Óns„, pluralismul punctelor de vedere este asigurat de elementele care se afl„ Ón spatele redac˛iilor emitente de opinii.

Raportul despre situa˛ia televiziunilor din Rom‚nia emis de îE.U. Monitoring Advocacy Program“ ∫i îNetwork Media Program“ confirm„ faptul c„ televiziunile rom‚ne∫ti sunt folosite pentru exercitarea influen˛ei ∫i mai pu˛in pentru informare. Se observ„ totodat„ un fenomen de tabloidizare ∫i trivializare a programelor de ∫tiri, lucru semnalat ∫i de exper˛i. Institu˛iile care au realizat acest raport au f„cut mai multe recomand„ri pentru eliberarea presei din chingile influen˛elor politice ∫i economice. Printre acestea, o recomandare este Óndreptat„ c„tre Parlamentul Rom‚niei: amendarea Legii nr. 187/1999, prin care televiziunile s„ fac„ publice numele angaja˛ilor care au colaborat cu fosta Securitate. Ar fi bine s„ aloc„m timp acestei chestiuni extrem de importante pentru o societate mediatic„ s„n„toas„ ∫i pentru mai mult„ transparen˛„.

Da. Mul˛umesc.

Este ora 9,30, au trecut cele 50 de minute privind declara˛iile. Rog liderii de grupuri s„-∫i invite colegii Ón sal„. La ora 9,45 Óncepem partea a doua a ∫edin˛ei noastre.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 281, sunt absen˛i 50, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare nu num„r de 10 deputa˛i.

A∫a cum cunoa∫te˛i...

V„ rog, un pic de lini∫te Ón sal„! Ieri dup„-amiaz„ am terminat, a∫a cum foarte bine ∫ti˛i, dezbaterile privind regulamentul pe articole, ast„zi, Ón aceast„ diminea˛„, urmeaz„ s„ d„m votul.

Œntreb sala dac„ exist„ propuneri privind sistemul de vot pe care grupurile parlamentare vor s„ le fac„. Eu propun ca votul plenului s„ fie vot nominal.

- Dac„ mai exist„ alte propuneri?

Dac„ nu, supun propunerea votului dumneavoastr„. Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

- Dac„ exist„ voturi Ómpotriv„? Nu sunt.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Domnule secretar, v„ rog citi˛i lista.

V„ reamintesc, la votul nominal exist„ dou„ posibilit„˛i: pentru sau contra. Nu exist„ ab˛ineri. Rog fiecare deputat, Ón momentul Ón care este strigat, s„ spun„ modul Ón care voteaz„.

Domnule secretar, v„ rog, citi˛i lista prezen˛ei.

Adomnic„i Mirela Elena...

V„ rog, domnule secretar, anun˛a˛i ∫i dumneavoastr„ modul Ón care a votat parlamentarul, ca s„ not„m.

|Adomnic„i Mirela Elena<br>Adomni˛ei Cristian Mihai<br>Albu Gheorghe|contra<br>absent<br>pentru| |---|---| |Alm„janu Marin<br>Alm„∫an Liviu<br>Amarie Constantin|pentru<br>pentru<br>contra| |Amet Aledin<br>Anastase Roberta Alma<br>Andea Petru<br>Andon Sergiu<br>Andronescu Ecaterina|pentru<br>pentru<br>absent<br>absent<br>absent„| |Andreica Romic„<br>Antal Árpád András|pentru<br>pentru| |Antal István|absent| |Antonescu George Crin Lauren˛iu|pentru| |Apostolache Mihai Cristian|contra| |Ardelean Cornelia|absent„|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 |Asztalos Ferenc|pentru|Dragomir Dumitru|absent| |---|---|---|---| |Avram Dumitru|absent|Dragomir Gheorghe|pentru| |Baban ™tefan|pentru|Dr„gu∫ Radu C„t„lin|pentru| |Bara Nicolae|pentru|Dre˛canu Doina Mic∫unica|absent„| |Barbu Gheorghe|absent|Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Bardan Cornel ™tefan|pentru|Dumitrescu Liana|pentru| |B„d„l„u Nicolae|absent|Dumitrescu Zamfir|contra| |B„e∫u George|contra|Dumitriu Drago∫ Petre|absent| |B„nicioiu Nicolae|absent|Dumitriu Mihai|contra| |B„rbule˛iu Tiberiu|pentru|Dumitru Ion|contra| |Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán|pentru|Du∫a Mircea|contra| |Bec∫enescu Dumitru|absent|Du˛u Stelian|pentru| |Bejinariu Eugen|absent|Erdei-Dolóczki István|pentru| |Bentu Dumitru|contra|Eserghep Gelil|pentru| |Bivolaru Ioan|contra|Faina Constantin|pentru| |BÓrsan Iulian Gabriel|pentru|F‚r∫irotu Vladimir Mircea|pentru| |Boagiu Anca Daniela|absent„|Fenechiu Relu|absent| |Bobeanu R„zvan Petric„|absent|Firczak Gheorghe|pentru| |Boeriu Valeriu Victor|pentru|Florea Damian|absent| |Bolca∫ Lucian Augustin|absent|Fotopolos Sotiris|absent| |Bonis Istvan|pentru|Fr‚ncu Emilian Valentin|absent| |Borbély László|absent|Furo Iuliu Ioan|pentru| |Boureanu Cristian Alexandru|absent|Gabor Gheorghe|pentru| |Br‚nz„ William Gabriel|pentru|Gan˛ Ovidiu Victor|absent| |BrÓnzan Ovidiu|absent|G„leteanu Monalisa|contra| |Bruchental-Pop Ionela|pentru|Georgescu Filip|contra| |Buciu Angela|pentru|Gerea Andrei Dominic|pentru| |Buciuta ™tefan|pentru|Gheorghe Valeriu|pentru| |Buda Daniel|pentru|Gheorghiof Titu Nicolae|pentru| |Buda Ioan|absent|Ghiorghioni Ionesie|absent| |Buh„ianu Obuf C„t„lin Ovidiu|contra|Ghi∫e Ioan|pentru| |Buruian„ Aprodu Daniela|absent„|Giurescu Ion|contra| |Bu∫oi Cristian Silviu|pentru|Giurgiu Mircia|pentru| |Buzatu Dan Hora˛iu|pentru|Gl„van ™tefan|absent| |Buzea Cristian Valeriu|pentru|Godja Petru|contra| |Calimente Mih„i˛„|pentru|Gon˛ea Ion|pentru| |Canacheu Costic„|pentru|Grigore Dan|absent| |Cantaragiu Bogdan|pentru|Grosaru Mircea|pentru| |Cazan Romeo Gheorghe Leonard|contra|Gubandru Aurel|contra| |C„lian Petru|pentru|Gu∫„ Cozmin Horea|absent| |C„lin Ion|contra|Gvozdenovici Slavomir|pentru| |C‚mpanu Liviu|pentru|Hanganu Romeo Octavian|pentru| |Chiper Gheorghe|contra|Hellvig Eduard Raul|pentru| |Chi∫ Filona∫|contra|Hoban Ioan|pentru| |Cindrea Ioan|contra|Hogea Vlad Gabriel|absent| |Cioc‚lteu Alexandru|pentru|Hoinaru Marian|absent| |Ciontu Corneliu|absent|Hrebenciuc Viorel|contra| |Ciopraga Mircea|pentru|Iacob Ridzi Monica Maria|pentru| |Ciuc„ Liviu Bogdan|absent|Iancu Iulian|absent| |Cliveti Minodora|contra|Ibram Iusein|pentru| |Cocrea Olgu˛a|pentru|Ifrim Mircea|absent| |CodÓrl„ Liviu|absent|Iga∫ Traian Constantin|pentru| |Constantinescu Anca|pentru|Ignat Miron|pentru| |Constantinescu Viorel|contra|Iliescu Valentin Adrian|pentru| |Corl„˛ean Titus|absent|Ionescu Daniel|contra| |Co∫ea Dumitru Gheorghe Mircea|pentru|Iordache Florin|contra| |Cr„ciunescu Grigore|pentru|Iordache Gra˛iela Denisa|pentru| |Cre˛u Gabriela|absent„|Iriza Marius|pentru| |Cutean Vasile Emilian|contra|Iustian Mircea Teodor|pentru| |Dan Iosif|contra|Jipa Florina Ruxandra|pentru| |Diaconescu Marin|contra|Kelemen Attila Béla Ladislau|absent| |Diaconescu Renic„|absent|Kelemen Hunor|pentru| |Dida Corneliu Ioan|contra|Kerekes Károly|pentru| |Dobre Traian|absent|Király Andrei Gheorghe|pentru| |Dorneanu Valer|contra|Kónya-Hamar Sándor|absent|

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

I-a˛i citit Ónc„ o dat„ pe absen˛i? Stima˛i colegi,

Rezultatul votului este urm„torul: voturi pentru 181;

voturi contra 94.

Deci proiectul Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului a trecut. Domnul MÓnzÓn„, explica˛ia votului.

## **Domnul Ion MÓnzÓn„:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Reprezentan˛ii Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare au votat pentru acest proiect al Hot„r‚rii privind modificarea Regulamentului Camerei Deputa˛ilor din cel pu˛in 3 motive:

— unul ar fi acela c„ noi consider„m acest regulament ca fiind mai bun dec‚t precedentul;

— al doilea motiv este legat de faptul c„ celebrul art. 25 va putea fi contestat la Curtea Constitu˛ional„ de c„tre cei care doresc acest lucru ∫i c„ Ón urma negocierilor s-a ob˛inut acest fapt, datorit„ Ón˛elegerii Grupurilor P.S.D., P.R.M., Alian˛a D.A., U.D.M.R.;

— un al treilea motiv, ∫i poate cel mai important, este acela c„ am vrut s„ salv„m Alian˛a D.A. de ∫antajul iresponsabil al U.D.M.R.-ului.

Œntre o pozi˛ie efemer„ ∫i situa˛ia rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna, noi vom vota tot timpul pentru ap„rarea drepturilor rom‚nilor din Ardeal, lucru pe care dorim s„-l face˛i ∫i dumneavoastr„ Ón viitor.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul Valer Dorneanu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Iat„-ne la cap„tul unui travaliu care a Ónsemnat un consum de energie de o sesiune ∫i jum„tate, Ón care s-au consumat energii, Ón care s-au consumat discursuri, unele retorice, s-a utilizat tot ansamblul de proceduri.

S„ vedem dac„ am f„cut bine sau am realizat ceva despre care o s„ ne par„ r„u. Œmi st„ruie Ón minte o interven˛ie a distinsului nostru deputat Stanciu, care spunea c„: îO s„ ne par„ r„u c„ am f„cut un lucru foarte prost“.

Eu n-am s„ repet acest lucru, pentru c„ nu sunt nihilist, dar mi-amintesc, Ón primul r‚nd, c„ am f„cut un lucru r„u Ón felul cum l-am g‚ndit, mai exact, nu l-am g‚ndit: modificarea, modernizarea regulamentului, lucru cu care ∫i noi am fost de acord, trebuia elaborat„ — elaborat„ Ón sensul ∫tiin˛ific al cuv‚ntului —, nu Óncropit„. Dumneavoastr„ a˛i Óncropit ni∫te texte pentru c„ a˛i avut Ón g‚nd un singur lucru. Nu v-a preocupat s„ g„si˛i acele solu˛ii care s„ duc„ la cre∫terea activit„˛ii parlamentare, la cre∫terea randamentului, a calit„˛ii ei; v-a preocupat s„ g„si˛i dou„ texte prin care s„ pute˛i s„ v„ pune˛i Ón practic„ sensul legislaturii dumneavoastr„ de ast„zi, mai

exact sensul legislaturii de acum: Ónl„turarea de la conducerea Camerei a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor. Stima˛i colegi,

Atitudinea P.S.D.-ului n-a fost dictat„ de interesul de a ap„ra scaunul pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor. Œnt‚mpl„tor, cel care-l ocup„ nu are nevoie de un scaun pentru a se Ón„l˛a Ón ierarhia social„ ∫i pentru a se impune. Dimpotriv„, a dat str„lucire scaunelor pe care s-a a∫ezat p‚n„ acum ∫i vedea-v-a∫ pe jil˛uri mult mai importante, care s„ v„ Ónal˛e ∫i pe dumneavoastr„!

Ceea ce ne-a determinat pe noi s„ avem pozi˛ia pe care am avut-o a fost ap„rarea unor principii. Pentru c„ nu de ap„rarea scaunului pre∫edintelui era vorba, ci de ap„rarea democra˛iei.

Pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor are un rol constitu˛ional, are un statut constitu˛ional. El asigur„ continuitatea activit„˛ii parlamentare, Ói d„ sens ∫i-i d„ valoare; sigur, dac„ o are. ™i, Ónt‚mpl„tor — sau nu Ónt‚mpl„tor — cel care-l de˛ine are foarte mult„ ca s„ v„ dea ∫i dumneavoastr„.

Domnul deputat Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia a votat pentru aceast„ modificare. A votat pentru deoarece am avut mai multe amendamente depuse la aceast„ modificare, foarte multe dintre ele aprobate de plenul Camerei Deputa˛ilor.

Suntem convin∫i c„ prin aceasta prezentul regulament este mai bun dec‚t cel actual, de∫i nu este perfect. Aceste dezbateri ne-au demonstrat c‚t de mare este puterea persoanei care prezideaz„ o ∫edin˛„, fie ea a plenului, a Birourilor sau a comisiei. Din p„cate, acest nou regulament nu rezolv„ aceast„ problem„. Sunt ∫i alte probleme care ar fi trebuit ∫i trebuie s„ le rezolv„m. Cu toate acestea, acest proiect este mult mai bun.

Referitor la mult discutatul art. 25, grupul nostru parlamentar s-a apucat s„ modifice acest regulament nu numai din cauza art. 25, ci din cauza acestei necesit„˛i de modificare a Óntregului sistem. Cu toate acestea, credem, suntem convin∫i c„ art. 25, Ón forma Ón care l-am avut Ón regulament, a fost considerat neconstitu˛ional de c„tre Curtea Constitu˛ional„, Ón forma actual„ este constitu˛ional. Evident, Curtea va avea posibilitatea de decizie ∫i noi ne vom conforma acestei decizii a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Totu∫i, Ón mod evident, Ón aceast„ prevedere se vorbe∫te despre o majoritate ∫i modificarea unei majorit„˛i. V„ spunem sincer, Ón momentul actual nu ∫tim Ón Parlamentul Rom‚niei ce majorit„˛i mai avem, despre ce majorit„˛i putem vorbi ∫i la ce majorit„˛i ne mai putem a∫tepta. Evident, acea majoritate care va exista, atunci

c‚nd cineva va dori s„ aplice acest articol, va fi decizional„. V„ spun Ónc„ o dat„: eu Ónc„ nu cunosc care este aceast„ majoritate.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat ™tirbe˛.

## **Domnul Cornel ™tirbe˛:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd, doresc s„ v„ mul˛umesc pentru votul acordat prevederilor regulamentului, pentru c„ majoritatea dintre dumneavoastr„ a˛i votat pentru modificarea acestui regulament.

Œn al doilea r‚nd, v„ mul˛umesc sincer ∫i f„r„ ironie pentru c„ a˛i cooperat to˛i la ie∫irea dintr-o situa˛ie penibil„ a plenului Camerei Deputa˛ilor, aceea Ón care, de∫i conform art. 61 din Constitu˛ia Rom‚niei: îParlamentul Rom‚niei“ — respectiv ∫i Camera Deputa˛ilor — îeste organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n ∫i unica autoritate legiuitoare a ˛„rii“, Ón discu˛iile despre modificarea regulamentului s-au dovedit unele neputin˛e. Adic„: Parlamentul poate schimba pre∫edintele Rom‚niei sau poate declan∫a procedurile de suspendare, poate declan∫a alegeri anticipate, deci poate schimba Parlamentul Rom‚niei, poate schimba Guvernul, evident printr-o mo˛iune de cenzur„ foarte simpl„, dar se dovede∫te c„ nu poate schimba pre∫edintele Camerei ∫i nu poate schimba regulamentul propriu. Cred c„ acesta a fost penibilul Ón care ne-am aflat ∫i pe care l-am dep„∫it. ™i nu era vorba de penibilul individual, relativ la ceea ce se spunea la acest microfon, mai mult sau mai pu˛in coerent ∫i mai mult sau mai pu˛in logic.

Cred c„ acest regulament este mai bun, este constitu˛ional Ón toate prevederile sale, ∫i m„ voi referi aici, evident, ∫i la art. 25. Œn m„sura Ón care vom continua discu˛ia despre constitu˛ionalitatea sau neconstitu˛ionalitatea art. 25, sunt sigur c„ ne vom afla Ón aceea∫i situa˛ie penibil„. Eu cred c„ trebuie s„ ne raport„m la art. 25 la normalitate, ∫i nu la constitu˛ionalitate.

Cred c„ oamenii care compun Curtea Constitu˛ional„ sunt oameni normali, sunt oameni deosebi˛i, m„ refer aici la domnii Predescu, Cochinescu, Ninosu, Gaspar, St„noiu, care sunt sigur c„ vor vota pentru neconstitu˛ionalitatea art. 25. Este normal s„ fie a∫a, domnilor! Dac„ ace∫ti domni judec„tori, care judec„ Ón ultim„ instan˛„ potrivit propriilor convingeri ∫i potrivit propriilor con∫tiin˛e, nu au cum s„ voteze altfel, nu se poate s„ dea o solu˛ie anormal„.

Din acest motiv, stima˛i colegi, v„ cer un singur lucru, ca s„ ie∫i˛i din penibil. L„sa˛i Parlamentul Rom‚niei s„ Ó∫i voteze propriul regulament, organul reprezentativ suprem al poporului rom‚n s„ aib„ aceast„ autoritate, s„-∫i poat„ vota m„car propriul regulament, s„ nu fie controlat ∫i cenzurat de altcineva…, care este normal. Nu este o situa˛ie pe care trebuie s„ o l„s„m la Óndem‚na altcuiva!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 ## **Domnul Marius Iriza**

**:**

Falsificatorule!

Domnule deputat, o secund„, s„ v„ asigur lini∫tea Ón sal„!

Un pic de lini∫te, v„ rog!

## **Domnul Cornel ™tirbe˛:**

Œn acest mod, putem dovedi c„ Parlamentul Rom‚niei are valoare ∫i este Óntr-o situa˛ie care merit„ s„ fie apreciat„, ∫i nu Ón situa˛ia de acum, Ón care imaginea este cea care este.

V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc succes.

Colegii de la putere, v„ rog, lua˛i loc Ón banc„ ∫i v„ asculta˛i liderii de grup! Domnul R„dulescu.

## Stima˛i colegi,

## Domnule pre∫edinte,

Mai devreme, dup„ ce a fost anun˛at rezultatul votului, am auzit unele aplauze, c‚˛iva dintre colegi s-au felicitat.

Nu cred c„ este nici un fel de victorie din partea nim„nui ∫i cred c„ nu a c‚∫tigat nimeni. Œn orice caz, Ón ultimele dou„ luni cred c„ Parlamentul, Ón ansamblul lui, nu a c‚∫tigat absolut nimic, ci Ón fa˛a aleg„torilor a avut doar de pierdut.

S-ar putea ca perioada ultimelor dou„ luni s„ r„m‚n„ Ón istorie ∫i Ón memoria noastr„, a celor care am traversat-o, doar ca o perioad„ de trist„ amintire; o perioad„ Ón care am v„zut cum se pot pierde ore, zile, s„pt„m‚ni ∫i luni pe un articol de regulament ∫i pe o interpretare aberant„, am v„zut cum un singur om Ó∫i poate impune voin˛a Ón fa˛a a 300 de al˛i colegi de-ai lui.

Lucrurile astea au trecut ∫i eu a∫ zice c„ singurul c‚∫tig al zilei de azi, Ón care am votat regulamentul, este acela c„ Parlamentul, de acum Ónainte, pe baza noului regulament, se va putea dedica lucrurilor care Óntr-adev„r conteaz„ pentru popula˛ie ∫i vom putea, la cap„tul a 4 ani de zile, al unui mandat de 4 ani de zile, s„ spunem c„ am f„cut lumea s„ tr„iasc„ pu˛in mai bine. √sta ar putea fi singurul nostru c‚∫tig din ziua de azi. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul deputat Bogdan Ciuc„.

Bogdan Pascu.

Domnul Bogdan Pascu.

Iart„-m„, domnule Bogdan! Sunt Ónc„ sub impresia unui speech memorabil Ón Camer„ ∫i Ómi cer scuze.

Nici o problem„, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Conservator consider„ c„ efortul pe care l-au f„cut to˛i deputa˛ii pentru dezbaterea Ón primul r‚nd a acestui regulament, dar ∫i pentru a avea ast„zi un regulament mai bun dec‚t precedentul, reprezint„ Ón fapt o chintesen˛„ a muncii noastre aici.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator a votat pentru acest regulament, consider‚nd c„ mare parte dintre modific„rile aduse acestuia sunt benefice pentru Parlamentul Rom‚niei.

Sigur c„ nu avem un regulament perfect. Suntem con∫tien˛i de acest lucru. Probabil c„ noi sau cei care vor urma dup„ noi vor aduce Ómbun„t„˛iri substan˛iale Ón continuare regulamentului, dar este important faptul c„ ne preocup„ s„ Ómbun„t„˛im activitatea Ón Camer„, ne preocup„ s„ facem legi mai bune pentru electorat, pentru poporul care ne-a ales ∫i cred c„, Ón acest mod, noi am demonstrat ast„zi, printr-o decizie politic„ corect„ ∫i matur„, c„ avem nevoie de un Parlament func˛ional.

Este normal ca celelalte institu˛ii legitime ale statului s„ se pronun˛e Ón privin˛a regulamentului nostru. Este important ca s„ respect„m cu to˛ii Biblia legilor, ∫i anume Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i este important ca acest regulament s„ fie pus Ón practic„ a∫a cum noi ne-am angajat prin votul pe care l-am dat ast„zi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule Bogdan Pascu, ∫i cer Ónc„ o dat„ scuze.

Stima˛i colegi, cu aceast„ luare de pozi˛ie...

A, mai avem pe domnul deputat Stanciu, sigur, care dore∫te s„-∫i prezinte punctul de vedere. Nu ne putem opune.

Domnule deputat, ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat prezidiu,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni deputa˛i, Domnilor mini∫tri,

Iaca! S-a sf‚r∫it ∫i orice sf‚r∫it este ∫i un Ónceput. Va fi un Ónceput bun, va fi un Ónceput r„u? Exist„ speran˛e ∫i de o parte, ∫i de alta. ™i este ∫i normal.

Am Óncercat to˛i, dup„ puterile ∫i ∫tiin˛a noastr„ a fiec„ruia, s„ vorbim frumos, a∫a cum se obi∫nuie∫te, de lucrurile pe care nu le ∫tim. Am Óncercat s„ conserv„m un anumit spirit ∫i am reu∫it.

Majoritatea v-a˛i referit la art. 25. Nu cred c„ l-am rezolvat, dup„ p„rerea mea, Ón mod corespunz„tor. Pentru c„ nu ne-am hot„r‚t ∫i nu ∫tim ce vrem. Vrem un pre∫edinte îarbitru“? Vrem un pre∫edinte îjuc„tor“? Vrem ceva intermediar? Nu ∫tim. Ne-am canalizat pe o singur„ idee: schimbarea. Iat„ c„ din ’90 tot facem schimbare ∫i tr„im îmai bine“, probabil.

Am Óncercat dup„ puterile mele, Ón circa 82 de amendamente din care, dup„ ultima socoteal„, circa 7 s-au aprobat, s„ fac un lucru pe care to˛i Ól dori˛i:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 reformarea clasei politice rom‚ne∫ti. Sunt diferite metode: unii doresc votul nominal, al˛ii doresc Parlament unicameral. Eu am dorit s„ reform„m clasa politic„ Óncep‚nd cu finalul, adic„ cu noi Ón∫ine, ∫i s„ d„m fiec„ruia dintre noi puterea pe care i-a dat-o electoratul. Dumneavoastr„ a˛i consim˛it prin acest regulament s„ o da˛i Ón totalitate grupului parlamentar. Este o op˛iune; dac„ este bun„ sau rea, o s„ vede˛i Ón continuare.

P„rerea mea final„ — ∫i aici m„ opresc, spre a nu v„ plictisi Óndeajuns, deoarece urmeaz„ amendamentele la buget — este c„ s-a gre∫it. S-a gre∫it, refuz‚nd s„ fi˛i liberi Ón con∫tiin˛„; s-a gre∫it, refuz‚nd s„ fi˛i ceea ce v„ d„ Constitu˛ia — purt„torii unui mandat reprezentativ. Regulamentul acesta, de la un cap la altul, este mai slab, din acest punct de vedere, dec‚t cel„lalt: impune mandatul imperativ, care de drept este nul. Poate c„ vorbesc abstract, dar este o realitate.

S-a f„cut totu∫i un pas: se men˛ioneaz„ Ón acel regulament ∫i despre independen˛i. E drept, li s-au dat cu zg‚rcenie 20 de secunde. Nu comentez! Este un pas mic, dar un pas mare pentru democra˛ie.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi: proiectul Hot„r‚rii privind bugetul Camerei Deputa˛ilor pe anul 2006.

Domnule pre∫edinte al Comisiei de buget, finan˛e ∫i b„nci, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ v„ informez c„ Biroul permanent a aprobat ieri ∫i programul de lucru al nostru. Tot ieri, Biroul permanent a aprobat ∫i proiectul Hot„r‚rii privind bugetul Camerei Deputa˛ilor. Vreau s„ v„ informez c„ Comisia de buget, finan˛e ∫i b„nci nu s-a Óntrunit pentru a putea discuta aceast„ hot„r‚re a Biroului permanent. Deci nu exist„ un raport care s„-l Ónlocuiasc„ pe cel precedent, vizavi de aceast„ propunere.

Ast„zi, la ora 15,00, c‚nd comisia se va Óntruni, va lua Ón discu˛ie ∫i hot„r‚rea Biroului permanent pentru modificarea bugetului Camerei Deputa˛ilor pentru anul 2006.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

f n‚nd seama de faptul c„ avem o situa˛ie special„ — Comisia de buget, finan˛e ∫i b„nci nu ne poate prezenta un raport, pentru c„ nu s-au Ónt‚lnit — trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi.

Num„rul curent 5: proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie. Lege organic„.

Rog Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„-∫i ocupe locul.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Conform prevederilor art. 110, art. 111 ∫i art. 112 din regulament, urmeaz„ s„ aprob„m timpul afectat lu„rilor de cuv‚nt pe articole, c‚t ∫i durata de timp afectat„ dezbaterilor acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei s„ fac„ propuneri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerile comisiei sunt dou„ minute pe articol ∫i 15 minute Ón totalitate.

V„ mul˛umesc.

15 cu dou„. Œmi Ónsu∫esc aceste propuneri, pe care le fac plenului: 15 minute pe total, dou„ minute pe articol. Dac„ exist„ alte propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Nu avem. Timpii au fost adopta˛i. Reprezentantul ini˛iatorului?

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _**—** secretar de stat Ón Ministeul Justi˛iei_ **:**

Kibedi Katalin, secretar de stat la Ministerul Justi˛iei. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene din octombrie 2004 nu a avut cuvinte de laud„ la adresa activit„˛ii Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, dimpotriv„. Probabil c„ acesta ar trebui s„ fie un argument suficient pentru a revedea dac„ este corect cadrul juridic de reglementare a acestei institu˛ii, care ar fi solu˛iile pentru ca activitatea acesteia s„ fie ∫i s„ devin„ mul˛umitoare.

Œn afar„ de aceasta, anul acesta Curtea Constitu˛ional„ a adoptat o decizie care se refer„ la competen˛a material„ a acestei institu˛ii. Or, pentru a putea corecta, prin cadrul juridic creat, ceea ce Curtea Constitu˛ional„ a declarat neconstitu˛ional, era necesar„ din nou o modificare a acestei ordonan˛e de urgen˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Œn afar„ de aceasta, sigur c„ s-a g„sit necesar ca ∫i Ón cadrul structural s„ se prevad„ articole care s„ eficientizeze activitatea Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie.

Ministerul Justi˛iei v„ adreseaz„ o respectuoas„ rug„minte. Ve˛i reg„si Ón raportul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i dou„ amendamente care sunt modific„ri pe fond, ∫i nu m„ refer la cele care sunt de tehnic„ legislativ„ sau de acurate˛e Ón exprimare. ™i anume: articolele care sunt vizate sunt cele care se refer„ la modalitatea Ón care procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie coordoneaz„ activitatea a ceea ce Ón ordonan˛a de urgen˛„ se nume∫te Departamentul… — ∫i nu îParchetul“ — Na˛ional Anticorup˛ie, ∫i care trebuie realizat„ prin intermediul procurorului-∫ef al acestui departament. Dac„ nu vom r„m‚ne la textul ini˛ial, va Ónsemna s„ ne Ónc„lc„m obliga˛ia asumat„ Ón crearea acelui organism autonom, care s„ Ónsemne lupta Ómpotriva corup˛iei. Rug„mintea este s„ revizui˛i amendamentul ∫i textul ini˛ial, s„ vede˛i c„ Ón acest sens vom putea asigura aceast„ autonomie distinct„ — dac„ r„m‚nem la textul ini˛ial.

Grupurile parlamentare, dac„ au interven˛ii la dezbaterile generale? Œn˛eleg c„ nu avem. Comisia?

avizele favorabile ale Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Dezbaterea Ón comisie s-a soldat cu o serie de amendamente admise ∫i unele respinse, cuprinse ca atare Ón anexa ata∫at„ raportului nostru, raport care este de sus˛inere a adopt„rii proiectului de lege ini˛iat de aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„.

Din punct de vedere al categoriei, proiectul de lege se situeaz„ Ón categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Intr„m la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Adoptat Ón unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune textul pe care-l g„sim la num„rul curent 1 din raport.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 2. Comisia ne propune textul nemodificat.

Dac„ exist„ observa˛ii, interven˛ii? Nu.

Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 3, art. 1. Comisia propune text nemodificat.

Exist„ interven˛ii? Nu.

Text adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 5 ∫i num„rul curent 6. Comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii, observa˛ii? Nu.

Texte adoptate Ón unanimitate.

Num„rul curent 7. Comisia ne propune reformularea. Observa˛ii?

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Obiectul reglement„rii este cel anun˛at de ini˛iator. A∫ insista pe ideea c„ necesitatea acestei modific„ri, sub aspectul punerii Ón concordan˛„ a statutului legal al P.N.A. cu prevederile constitu˛ionale, este chiar mai accentuat„ dec‚t nevoia de a respecta punctul de vedere al Cur˛ii Constitu˛ionale exprimat Ón leg„tur„ cu posibilitatea anchet„rii parlamentarilor.

Este vorba, consider„m noi, Ón primul r‚nd de faptul c„ P.N.A., ca institu˛ie absolut aparte, nu corespundea structurii autorit„˛ii judec„tore∫ti, a∫a cum este reglementat Ón Constitu˛ie. A∫adar, am vrut s„ accentu„m — ∫i o fac Ón numele comisiei — c„ aceast„ modificare este necesar„ Ón primul r‚nd pentru punerea Ón concordan˛„ a structurii ∫i Óncadr„rii P.N.A. Ón ansamblul autorit„˛ilor judiciare, conform sistemului autorit„˛ii judec„tore∫ti, astfel cum este reglementat din Constitu˛ie.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a beneficiat, Ón dezbaterile pe care le-a avut asupra proiectului, de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ∫i de

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Am pl„cutul prilej de a recunoa∫te c„ am gre∫it atunci c‚nd am formulat acest amendament. Am analizat cu aten˛ie mai apoi — av‚nd mai mult timp dec‚t Ónainte de a propune — oportunitatea acestui amendament ∫i am constatat c„ am gre∫it. De aceea, eu nu-l mai sus˛in. Ca de altfel..., m„ fac ∫i mesagerul domnului ™tirbe˛, care de asemenea nu-l sus˛ine.

Am considerat c„ Ón forma dat„ de amendament textul nu garanteaz„ autonomia decizional„, financiar„ sau func˛ional„ a noului departament. Spun eu — ∫i cred cu adev„rat Ón ceea ce spun acum — c„, Óntr-adev„r, o coordonare doar prin intermediul procurorului-∫ef este mai eficient„. ™i ar fi o disipare, dac„ vre˛i, a acestui concept de coordonare dac„ ar fi f„cut nu doar prin intermediul procurorului-∫ef al D.N.A., ci s-ar da un con˛inut mai plenar al acestui concept de coordonare. S-ar ajunge la situa˛ia, aproape de neconceput, ca procurorul general s„ aib„ posibilitatea ca s„ intervin„ oric‚nd ∫i oriunde Ón orice dosar, s„ discute cu orice procuror din subordinea procurorului-∫ef al D.N.A.

V„ mul˛umesc. Domnul Iordache.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Obiectul proiectului de lege pe care-l discut„m ast„zi este tocmai transformarea P.N.A. Ón departament Ón cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte.

Œn momentul Ón care comisia a acceptat acest amendament, noi am considerat c„ actul de justi˛ie trebuie coordonat de procurorul general al Rom‚niei, pentru c„, Ón momentul Ón care adopt„m acest proiect de lege, P.N.A. se transform„ Óntr-un departament Ón cadrul acestei instan˛e. Deci procurorul general este cel care trebuie s„ coordoneze toate departamentele din cadrul Parchetului General.

De aceea, eu v„ rog s„ vota˛i pentru acest amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii nu avem.

La articolul de la num„rul curent 7, alin. 3[1] al art. 1, comisia a admis un amendament.

La num„rul curent 8 ∫i num„rul curent 9. Comisia propune textul ini˛iatorului.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 10. Comisia propune un amendament, text nou. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Votat Ón unanimitate.

Num„rul curent 11 ∫i num„rul curent 12. La num„rul curent 11, textul ini˛iatorului. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 12. Comisia propune modific„ri de text, a∫a cum apare Ón raport.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Din p„cate se repet„ momentul de satisfac˛ie: de a recunoa∫te c„ ∫i acum se pare c„ am gre∫it c‚nd am propus acest amendament.

Motivez prin graba cu care s-au f„cut aceste amendamente. Materialele pe care le-am avut atunci Ón m‚n„ nu s-au bucurat de timp suficient de analiz„ ∫i, de aceea, cred c„ textul ini˛ial este cel corect, mai cu seam„ c„ el prevede o alternativ„ Ón ceea ce prive∫te Óndeplinirea func˛iei de purt„tor de cuv‚nt, ∫i anume se d„ alternativ„ Óntre procuror desemnat de procurorul-∫ef al Departamentului Na˛ional de Corup˛ie sau un jurnalist Óncadrat ca specialist, numit pe baz„ de concurs sau de examen.

De aceea, nu sus˛in nici acest amendament ∫i v-a∫ ruga s„ vota˛i textul ini˛ial propus.

V„ mul˛umesc.

Comisia. P„stra˛i punctul de vedere?

## Domnule pre∫edinte,

Biroul comisiei se poate pronun˛a doar cu majoritate de voturi. Nu am ajuns la un punct de vedere unanim, dar acea majoritate este, de data aceasta, Ón favoarea p„str„rii amendamentului comisiei.

Adic„ dezicerea colegului nostru care a f„cut propunerea am Ón˛eles-o ∫i am sus˛inut-o, cu excep˛ia domnului vicepre∫edinte Iordache, la articolul anterior. Acolo era vorba de a p„stra Ón cadrul Parchetului General autonomia P.N.A., care este un c‚∫tig Ón reforma justi˛iei Ón Rom‚nia, un c‚∫tig important. Aici, restr‚ngerea la ideea de îjurnalist“ a no˛iunii mult mai cuprinz„toare ∫i mai substan˛ial„ de îspecialist“, care poate s„ includ„ ∫i pe jurnali∫ti, nu vedem de ce ar sluji reformei Ón justi˛ie. Este o chestiune, a∫a, inexplicabil„ pentru noi ∫i pentru seriozitatea institu˛iei P.N.A.

Ca departament, credem c„ este bine ca legea s„-i lase deschis„ posibilitatea ca s„ angajeze orice specialist Ón comunicare ∫i, Ón primul r‚nd, prin lege s„ cad„ accentul pe necesitatea de a avea un specialist Ón comunicare, care poate fi ∫i jurnalist. Nu vedem de ce am restr‚nge.

Deci biroul, Ón majoritate, este pentru men˛inerea amendamentului comisiei.

Domnul Tudose.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Eu cred c„ ar trebui s„ fim foarte aten˛i ∫i s„ consemn„m cu litere de aur reforma Ón justi˛ie propus„ de ini˛iatori, c‚nd se solicit„ ca reforma Ón justi˛ie s„ fie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 f„cut„ cu presa, ∫i s„ l„s„m presa s„-∫i ocupe rolul Ón actul de justi˛ie.

Este un adev„r spus pe care-l respect„m ca atare. Dac„ am ajuns s„ cerem Ónlocuirea unor procurori cu presa, cu tot respectul pentru jurnali∫ti, cred c„ deja s-a spus totul aici despre aceast„ reform„ Ón justi˛ie a actualului Guvern.

V„ mul˛umesc. Domnul Bivolaru.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu o problem„ de procedur„.

Asist„m Ón ultima vreme la retrageri de amendamente f„cute de c„tre ini˛iatori Ón cadrul comisiilor. Domnule pre∫edinte, este o procedur„ antiregulamentar„.

Odat„ un amendament acceptat de c„tre comisie, nu exist„ institu˛ia retragerii dec‚t, conform regulamentului, p‚n„ Ón momentul intr„rii proiectului pe ordinea de zi. Acest lucru nu Ónseamn„ o retragere a amendamentului de c„tre ini˛iator, dec‚t un amendament de fond. ™i, Ón consecin˛„, comisia trebuie s„ procedeze ca atare. Nici nu putem accepta ideea. Comisia se Ómparte Ón dou„ Ón fa˛a noastr„: unii voteaz„ pentru retragere, al˛ii sunt Ómpotriva retragerii. Este o procedur„, repet, neconform„ chiar cu vechiul regulament.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Domnule deputat,

N-am acceptat niciodat„ retrageri de amendamente Ón plen. Este vorba de retragerea sprijinului fa˛„ de amendament, dac„ am Ón˛eles corect...

Deci au fost colegi parlamentari care au propus s„ nu mai vot„m amendamente. E treaba d‚n∫ilor cum voteaz„. Nu accept retragerea ∫i nu am acceptat niciodat„ retragerea unui amendament.

Retragerea sprijinului..., este dreptul d‚n∫ilor s„ voteze cum vor.

Domnul C„lian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Fac parte din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a Camerei Deputa˛ilor.

Œn special Ón acest domeniu putem discuta despre un limbaj de specialitate Ón cea mai mare parte, fapt pentru care nu cred c„ ar trebui neap„rat ca un ziarist s„ fie purt„tor de cuv‚nt. Avem nevoie de speciali∫ti Ón domeniu, fapt pentru care credem noi c„ amendamentul care s-a votat, dac„ bine-mi amintesc, Ón unanimitate Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i trebuie p„strat. Noi vom sus˛ine Ón continuare acest amendament. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai exist„ interven˛ii, ∫i nu mai exist„,

Cu 3 ab˛ineri, 66 Ómpotriv„ ∫i 54 pentru, amendamentul a c„zut. Textul ini˛iatorului. Voturi pentru? 67. Voturi Ómpotriv„? 54. Ab˛ineri? Cu 67 voturi pentru ∫i 54 Ómpotriv„, amendamentul a fost admis.

Num„rul curent 13. Comisia ne propune un amendament.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu o ab˛inere, amendamentul comisiei a fost acceptat. La num„rul curent 14, comisia ne propune o reformulare.

Dac„ exist„ observa˛ii sau interven˛ii? Nu. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Admis Ón unanimitate.

La num„rul curent 15, comisia ne propune o reformulare.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Admis Ón unanimitate.

La num„rul curent 16, comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ sunt obsrva˛ii? Nu. Admis Ón unanimitate.

La num„rul curent 17, comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Text admis Ón unanimitate.

La num„rul curent 18, comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu.

Text admis Ón unanimitate.

La num„rul curent 19, comisia ne propune o reformulare.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

Text adoptat Ón unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 La num„rul curent 20, comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 21 din raport, comisia ne propune textul nemodificat al ini˛iatorului.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt.

Text adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 22, comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„.

Text adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 23, comisia ne propune textul ini˛iatorului.

Propunerile comisie sunt un minut pe articole ∫i 10 minute Ón totalitate.

Nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ ast„zi cu sistemul acustic. Nu v-am auzit!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Aplicarea Legii nr. 567 din 2004 deja a Ónregistrat Ón practic„ mai multe neajunsuri, ∫i aceast„ propunere legislativ„ de fapt urm„re∫te corectarea acestor neajunsuri. Ele vizeaz„ buna delimitare a categoriilor de personal care deservesc instan˛ele ∫i parchetele, îauxiliar“ neÓnsemn‚nd ceva mult secundar, ci ceva care este absolut necesar desf„∫ur„rii activit„˛ii instan˛elor ∫i parchetelor.

De asemenea, tot aceast„ lege dore∫te s„ r„spund„ ∫i unor obliga˛ii asumate de statul rom‚n fa˛„ de Uniunea European„ cu privire la statutul managerilor economici ∫i o elaborare de lege de salarizare care s„ r„spund„ cerin˛elor, atribu˛iilor pe care trebuie s„ le aib„ ace∫ti manageri economici.

De asemenea, s-au Ónregistrat numeroase neajunsuri Ón ce prive∫te interpretarea gre∫it„ a denumirii. ™tiu c„ s-au mai modificat denumirile personalului auxiliar ∫i c„ ace∫tia nu se mai reg„seau Ón calculul vechimii Ón munc„, ceea ce a avut repercusiuni deosebite la pensionarea acestor persoane, pentru c„ pierdeau ani munci˛i nu u∫or Ón acest sistem.

Œn aceste condi˛ii, noi v„ rug„m s„ aprecia˛i c„ aceste corecturi sunt absolut necesare ∫i s„ da˛i votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamna secretar de stat. Grupurile parlamentare, la dezbaterile generale dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Domnule pre∫edinte, Comisia juridic„.

Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i confirm„ obiectul de reglementare ∫i necesitatea lui.

Œn dezbaterea ∫i Ón analizarea proiectului de lege am beneficiat de avizul favorabil al Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„. Proiectul a fost avizat la timpul s„u de Consiliul Legislativ, face parte din categoria legilor organice, iar Ón ∫edin˛a sa din 13 octombrie 2005 Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a hot„r‚t Ón unanimitate s„ propun„ plenului adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele admise. Mai exist„ ∫i un amendament respins. Œmpreun„ sunt anexate raportului nostru.

Mul˛umesc.

Propunerile comisiei sunt un minut pentru fiecare articol ∫i 10 minute Ón totalitate.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. 10 cu unu. V„ propun ace∫ti timpi. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Ini˛iatorul?

™i eu v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Suntem la dezbaterea legii pe articole. La titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Art. 1 al legii, num„rul curent 2 din raport. Comisia propune adoptarea textului ini˛iatorului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 3, comisia propune reformularea. Dac„ sunt observa˛ii? Nu.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

Voturi pentru propunerea comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 4, comisia ne propune textul ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 5, comisia ne propune textul ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 6, comisia ne propune modificarea textului, conform raportului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La numerele curente 7, 8, 9, 10, 11 ∫i 12, comisia propune textele ini˛iatorului. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Texte adoptate Ón unanimitate. La num„rul curent 13, comisia propune admiterea unui amendament. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La numerele curente 14, 15, 16 ∫i 17 din raport, comisia propune textele ini˛iatorului. Exist„ observa˛ii? Nu. Adoptate Ón unanimitate. La num„rul curent 18, comisia propune admiterea unui amendament. Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 19, comisia propune textul ini˛iatorului. Dac„ exist„ interven˛ii, observa˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 20, comisia propune un text nou. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. La numerele curente 21, 22, 23, comisia propune textele ini˛iatorului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptate Ón unanimitate. La num„rul curent 24 din raport, comisia propune un amendament.

Domnule pre∫edinte, pentru articolul unic comisia propune dou„ minute, iar pentru dezbateri generale 5 Ón totalitate.

5 cu unu ne propune comisia. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ exist„ alte puncte de vedere? Nu. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? S-a adoptat timpul Ón unanimitate. Ini˛iatorul?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Consiliul de mini∫tri reunit Ón 1994 la Viena a constatat o deficien˛„ Ón ceea ce Ónseamn„ regimul juridic al asisten˛ei judiciare. ™i anume, sigur c„ fiecare stat este preocupat s„ elaboreze o legisla˛ie care s„ garanteze dreptul la asisten˛„ judiciar„, dar, atunci c‚nd te afli pe teritoriul altui stat, aceast„ garan˛ie nu mai subzist„, pentru c„ e∫ti cet„˛eanul unui stat str„in.

Aceast„ conven˛ie de fapt a dorit s„ Ónl„ture ∫i s„ garanteze ∫i pentru cet„˛eanul rom‚n asisten˛„ judiciar„ c‚nd se afl„ Ón alt stat, dar ∫i cet„˛enii str„ini veni˛i Ón Rom‚nia s„ beneficieze de acest drept. Acesta este rostul acestui act normativ.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Grupurile parlamentare? Dac„ exist„ interven˛ii? Domnule Iordache de la Grupul P.S.D., ave˛i microfonul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pentru dou„ motive am vrut s„ iau cuv‚ntul ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„. Ast„zi este Ziua Interna˛ional„ a Por˛ilor Deschise Ón sistemul judiciar. De aceea, consider c„ tot ceea ce Óntreprindem noi trebuie s„ facem pentru o mai mare transparen˛„ ∫i pentru o mai mare deschidere vizavi de tot ceea ce Ónseamn„ justi˛ia.

™i al doilea, P.S.D.-ul, consecvent — a∫a cum am declarat Ón fa˛a dumneavoastr„ — Ón tot ceea ce Ónseamn„ legi care privesc integrarea, vom vota aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 legi ∫i a∫ vrea s„ fac o singur„ precizare, c„ Acordul european cu privire la transmiterea cererilor a fost semnat de Rom‚nia Ónc„ din anul 2001.

V„ mul˛umesc.

Alte grupuri parlamentare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Comisia propune adoptarea formulei ini˛iatorului.

Sunt observa˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia propune textul ini˛iatorului.

Exist„ observa˛ii? Nu.

Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de lege a fost adoptat pe articole. Lege cu caracter ordinar. Din p„cate, nu avem nici m„car cvorumul pentru acest tip de lege. Trimit proiectul de lege la votul final pe care Ól organiz„m la ora 12,00.

Fac apel la liderii de grupuri ca la ora 12,00 s„ aib„ Ón sal„ colegii pentru votul final. Grupul Partidului Conservator Ómi arat„ c„ d‚n∫ii sunt aproape jum„tate, ceea ce este oricum un record pentru ce este ast„zi Ón sal„.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi, punctul 8: proiectul Legii privind ratificarea Conven˛iei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptate la Paris la 17 octombrie 2003.

Ini˛iatorul?

## **Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu —** _secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Venind Ón completarea altor acorduri, recomand„ri ∫i rezolu˛ii interna˛ionale privind patrimoniul cultural ∫i natural ∫i lu‚nd Ón considerare c„ la data adopt„rii nu exista un instrument cu caracter obligatoriu pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial, Conferin˛a general„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite pentru educa˛ie, ∫tiin˛„ ∫i cultur„, Óntrunit„ Ón cea de-a 32-a sesiune a sa, a adoptat la Paris, pe 17 octombrie 2003, Conven˛ia pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

Conven˛ia are ca obiectiv asigurarea respect„rii patrimoniului cultural imaterial la nivelul comunit„˛ilor, grupurilor ∫i persoanelor din care acestea se compun, con∫tientizarea importan˛ei patrimoniului cultural imaterial, cooperarea ∫i asisten˛a interna˛ional„ Ón domeniu.

Conven˛ia prevede instituirea unor organisme la nivel interna˛ional cu atribu˛ii Ón salvgardarea patrimoniului, c‚t ∫i la nivelul statelor p„r˛i. Cuprinde, de asemenea, reglement„ri privind cooperarea ∫i asisten˛a interna˛ional„ Ón domeniu, precum ∫i instituirea fondului patrimoniului cultural imaterial, precum ∫i elaborarea listei reprezentative a patrimoniului cultural imaterial al

Pre∫edintele comisiei, doamna Turcan, ave˛i microfonul.

## Mul˛umesc.

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege.

P‚n„ la data Óntocmirii raportului comisia a primit avize favorabile din partea Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Œn redactarea raportului comisia a ˛inut cont de avizul Consiliului Legislativ.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, legea face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„.

Proiectul a fost dezb„tut Ón ∫edin˛ele din 29 septembrie ∫i 6 octombrie. Au participat la dezbateri reprezentan˛i ai Ministerului Culturii ∫i Cultelor, reprezentan˛i ai Ministerului Afacerilor Externe ∫i raportul comisiei a fost aprobat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul vot„rii.

Camera decizional„ este Senatul.

™i, Ón concluzie, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea proiectului Legii privind ratificarea Conven˛iei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptate la Paris la 17 octombrie 2003, cu amendamente. Un amendament presupune modificarea titlului ∫i, de asemenea, modificarea unui cuv‚nt Ón articolul unic prin care se accept„ Conven˛ia pentru salvgardarea patrimoniului imaterial.

Mul˛umesc, doamna deputat.

Dac„ exist„ din partea grupurilor parlamentare lu„ri la cuv‚nt.

La dezbateri generale, domnul Tudor, Partidul Conservator. Ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn urm„ cu exact 10 zile, Ómpreun„ cu o coleg„ de la P.S.D. am participat la o reuniune interparlamentar„ la UNESCO, unde au fost prezen˛i parlamentari din 76 de ˛„ri, ∫i acolo ne-am angajat, Ón numele Parlamentului Rom‚niei, al Camerei Deputa˛ilor, c„ vom sus˛ine acceptarea acestei conven˛ii de c„tre Rom‚nia, mai ales pentru faptul c„ noi rom‚nii avem o parte valoroas„ Ón ceea ce prive∫te patrimoniul imaterial. ™i m„ refer aici Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 mod deosebit la tradi˛ii, la etnografie ∫i la ceea ce se manifest„ Ón fiecare col˛ al acestei ˛„ri ca folclor.

De aceea, Ón numele Grupului Partidului Conservator, dar ∫i al colegilor no∫tri cu care am fost Ón aceast„ delega˛ie, vom sus˛ine ∫i v„ rug„m s„ vot„m ast„zi acceptarea acestei conven˛ii.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat,

V„ mul˛umesc. Oricum, am senza˛ia c„ nu risc„m s„ vot„m Ómpotriv„, din c‚te v„d eu atmosfera. Deci ceea ce a˛i promis vom face.

Dac„ exist„ ∫i alte grupuri?

Doamna Musc„. Ave˛i microfonul, doamna deputat.

Mul˛umesc frumos.

A∫ vrea doar un lucru s„ punctez: c‚t de important„ este pentru Rom‚nia adoptarea acestei conven˛ii ∫i acceptarea ei.

Œn primul r‚nd c„ patrimoniul cultural na˛ional, care este format din patrimoniul cultural mobil, imobil ∫i din patrimoniul cultural imaterial, este p‚n„ la urm„ mo∫tenirea noastr„, a Rom‚niei, identitatea noastr„ cultural„, identitate cu care intr„m Ón Uniunea European„.

Dac„ pentru patrimoniul cultural mobil ∫i imobil exist„ la ora actual„ legisla˛ie complet„ ∫i modificat„ Ón ultimul moment dup„ legisla˛ia european„, pe problema patrimoniului na˛ional imaterial exist„ doar eforturi f„cute Ón afara unei legisla˛ii foarte bine Ónchegate ∫i, sigur, ∫i Ón afara unor fonduri, pe care Óns„ aceast„ conven˛ie le pune la dispozi˛ia ˛„rilor care intr„ Ón consiliul acela care se ocup„ de patrimoniul cultural imaterial.

Patrimoniul cultural imaterial poate va fi una dintre cele mai importante contribu˛ii pe care Rom‚nia le aduce diversit„˛ii culturale din Uniunea European„. Drept urmare, de acum Ónainte nu mai vorbim numai de patrimoniul cultural na˛ional, vorbim ∫i de patrimoniul cultural european. ™i, ca atare, avem ni∫te obliga˛ii foarte mari, pe care prin aceast„ conven˛ie le putem duce p‚n„ la cap„t.

Drept urmare, nu pot dec‚t s„ salut ceea ce a f„cut Comisia de cultur„ ∫i s„ sper„m c„ nu va fi doar o conven˛ie aprobat„ prin vot, ci va fi una care va pune Ón practic„ identitatea noastr„ cultural„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ o l„s„m mo∫tenire copiilor ∫i nepo˛ilor no∫tri ca un bun cultural al Rom‚niei ∫i al Europei.

Mul˛umesc frumos.

Mul˛umesc, doamna deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Domnule Dumitrescu, ave˛i microfonul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Evident, Grupul parlamentar al P.S.D. va vota Ón favoarea aprob„rii acestei conven˛ii. Este elementar s„ ne respect„m valorile culturale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, dac„ mai exist„ alte interven˛ii? Nu.

Are dreptate doamna pre∫edinte. Am un raport. Rog secretariatul tehnic... De obicei se lucreaz„ pe raport c‚nd exist„ modific„ri. De data aceasta... Se mai gre∫e∫te, nu este o nenorocire, a gre∫i este omene∫te, iar colegii din secretariatul tehnic Ón mod cert lucreaz„ mult, a∫a c„ putem trece cu vederea. ™i dumneavoastr„ mie, c„ nu m-am uitat Ón toate documentele.

Titlul legii. Comisia propune modificarea.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu sunt.

Cine este de acord cu modificarea? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune o reformulare.

Dac„ exist„ observa˛ii? Nu exist„. Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul de lege este adoptat pe articole.

Caracter ordinar. Din p„cate, nu avem cvorum s„-l supunem la vot, Ól trimitem la ora 12,00 la sesiunea de voturi finale.

De fapt, Ón acest moment am s„ m„ opresc pentru 5 minute pauz„, ca s„ poat„ colegii no∫tri lideri de grupuri parlamentare s„-∫i aduc„ colegii Ón sal„.

Ora 12,00, sesiune de voturi finale.

## _Pauz„ Óntre ora 12,00—12,06._

Stima˛i colegi,

Pentru sec˛iunea de voturi finale, avem un num„r de 5 proiecte de lege. Œn fapt 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Primul este doar o constatare, ∫i anume propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, lege cu caracter organic. Camera Deputa˛ilor, fiind prima Camer„ sesizat„, are termenul pentru dezbatere ∫i vot final dep„∫it, deci, propunerea legislativ„ se consider„ adoptat„ prin acord tacit.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie.

Are caracter organic; prima Camer„ sesizat„, Camera Deputa˛ilor.

Voturi pentru, v„ rog?

Num„ra˛i voturile!

Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Dou„ voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 6 ab˛ineri.

Cu dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, legea a fost adoptat„.

V„ informez c„ cei doi secretari au num„rat plenul ∫i avem 218 deputa˛i Ón sal„ Ón acest moment.

Num„rul 3 pe ordinea de zi a voturilor finale: proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar al instan˛elor judec„tore∫ti ∫i al parchetelor de pe l‚ng„ acestea.

Caracter organic; Camera Deputa˛ilor, prima Camer„ sesizat„.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Cu 218 de voturi pentru, legea a fost adoptat„.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului european asupra transmiterii cererilor de asisten˛„ judiciar„, adoptat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Adoptat Ón unanimitate.

Proiectul Legii privind ratificarea Conven˛iei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptate la Paris la 17 octombrie 2003.

Prim„ Camer„ sesizat„; caracter ordinar.

Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

Comisia pentru administra˛ie public„ a fost sesizat„ Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali.

La Óntocmirea raportului, s-a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i avizul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport nr. 29/12.10.2005. Propunerea legislativ„ a fost analizat„ Ón fond Ón ∫edin˛a din 19 octombrie 2005. Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, iar raportul comisiei a fost adoptat cu 15 voturi pentru ∫i dou„ ab˛ineri.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri a propunerii legislative.

## Mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Domnul Du∫a, P.S.D.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acest proiect de lege vine s„ limiteze migra˛ia politic„. De altfel, se refer„ la statutul ale∫ilor locali ∫i la faptul c„ Ón momentul c‚nd un consilier local sau jude˛ean p„r„se∫te partidul sau trece la alt partid Ó∫i pierde ∫i mandatul pe care l-a ob˛inut de la electorat. Sigur c„, Ón principiu, este o chestiune bun„ ∫i Ón comisie am apreciat acest lucru, Óns„ apare ∫i cea de a doua problem„, care este legat„ de excluderea din partid. ™i, ∫i Ón acest caz, proiectul de lege prevede c„ acel consilier Ó∫i pierde mandatul de consilier.

Eu cred c„ putem fi de acord ∫i am fost la comisie de acord cu prima propunere: atunci c‚nd un consilier pleac„ la un alt partid sau p„r„se∫te partidul este un act de voin˛„ al d‚nsului ∫i s„-∫i piard„ ∫i mandatul de consilier. Dar prevederea legat„ de excluderea din partid cred c„ deschide cutia Pandorei. ™i, mai ales, noi ∫tim foarte bine c„ Ón localit„˛ile mici, Ón comune, de regul„ primarul sau viceprimarul este ∫i pre∫edintele organiza˛iei de partid de acolo. Dac„ un consilier i se Ómpotrive∫te de dou„ sau de 3 ori, legat de problemele cet„˛ene∫ti, de problemele urbei, ∫i intr„ Ón sufletul primarului, are la Óndem‚n„ un instrument foarte u∫or: Ól exclude din partid — sigur, cu prevederile statutare ale fiec„rui partid — ∫i, Ón acest caz, Ó∫i pierde ∫i mandatul.

Deci, legat de acest subiect, p„rerea mea este c„ prima m„sur„ este bun„, dar cea de a doua va crea anumite disensiuni la nivelul consiliilor locale ∫i al organiza˛iilor de partid. De aceea, cred c„ noi vom insista ∫i Ón dezbaterea pe articole la acest proiect de lege s„ elimin„m acea prevedere legat„ de excluderea din partid.

™i atunci, sigur c„ vom vota ∫i pentru proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ini˛iativa legislativ„ este un Ónceput.

Eu Ón Comisia pentru administra˛ie public„ am votat Ómpotriv„, pentru c„ ideea era, de fapt, s„ stop„m migra˛ia politic„. Migra˛ia politic„ e mai pu˛in important„ c‚nd ne g‚ndim la un consilier dintr-o comun„ foarte Óndep„rtat„, important„ pentru primari, viceprimari ∫i consilieri jude˛eni.

Ast„zi Partidul Conservator o s„ sus˛in„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, dar nu este complet„, ∫i, dac„ vre˛i s„ stop„m migra˛ia politic„ ∫i s„ avem o clas„ politic„ pur„ — ∫i bine conservat„...—, ar trebui s„ g‚ndim un alt proiect de lege, Ón a∫a fel Ónc‚t acel consilier local, primar, viceprimar, consilier jude˛ean ∫i chiar parlamentar, atunci c‚nd p„r„se∫te partea care l-a adus la putere, s„ p„r„seasc„ ∫i locul de consilier local, consilier jude˛ean, viceprimar, primar, ∫i chiar deputat ∫i senator.

Cred c„ ar trebui s„ g‚ndim un alt proiect de lege. Dar, dac„ a∫a a venit ini˛iativa, probabil c„ o s„ mai avem de lucru Ón acest mandat s„ g‚ndim o lege Ón a∫a fel Ónc‚t s„ avem o clas„ politic„ dinamic„, constructiv„ ∫i s„ nu ne trezim din 4 Ón 4 ani c„ anumi˛i colegi de ai no∫tri trec Ón barca puterii sau, Ón preajma alegerilor, Ón barca opozi˛iei.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, v„ mul˛umesc.

Problema cu îrasa pur„“ mi-a fost mai greu s„ o Ón˛eleg..., aia era cu Legea calului cred, dar n-am ajuns la ea..., era Ón leg„tur„ cu Legea calului.

V„ rog, P.R.M. Doamn„ Vasilescu, ave˛i cuv‚ntul.

Doamnele Ónt‚i, nu v„ sup„ra˛i!

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ anun˛ c„ ∫i noi suntem de acord cu acest proiect de lege care va stopa migra˛ia ale∫ilor locali. P‚n„ vom ajunge ∫i la parlamentari probabil c„ va mai dura ceva timp. De altfel, noi am ∫i depus Ón legislatura trecut„ mai multe proiecte de lege Ón acest sens.

Dar a∫ vrea s„ atrag aten˛ia, a∫a cum a f„cut-o ∫i colegul meu de la P.S.D., domnul Du∫a, c„ este foarte riscant s„-∫i piard„ mandatul un ales local Ón cazul Ón care este exclus din partid. Practic, el Ó∫i va pierde mandatul nu prin voin˛a lui, ci prin voin˛a altora. Este ∫i o chestiune neconstitu˛ional„ aici, poate da na∫tere ∫i foarte multor abuzuri Ón teritoriu. Deja s-a referit domnul Du∫a, nu are rost s„ mai intervin.

Sus˛inem ∫i noi eliminarea acestei lit. k). De altfel, Ón Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, unde ne-a venit ∫i nou„ spre aviz acest proiect de lege, noi am votat Ón unanimitate ca lit. k) s„ fie scoas„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, doamn„ deputat. Domnule deputat Calimente, ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul Partidului Na˛ional Liberal sus˛ine proiectul de lege a∫a cum este. De altfel, Ómpreun„ cu colegii mei sunt unul dintre ini˛iatorii proiectului de lege.

™i credem c„ ∫i Ón varianta excluderii din partid trebuie men˛inut„ Ón lege aceast„ variant„, pentru c„ noi am considerat c„, de foarte multe ori, el nu vrea s„ plece de pe list„ pentru c„ ∫tie c„ exist„ deasupra capului lui posibilitatea, dac„ pleac„, s„ fie exclus. Dar, Ón acela∫i timp, are un mandat din partea partidului care l-a trimis acolo ∫i el nu voteaz„ niciodat„ sau voteaz„ tot ceea ce Ói trece lui prin cap.

De aceea, credem c„ trebuie men˛inut„ ∫i aceast„ variant„ ∫i v„ rug„m s„ vota˛i Ón acest fel.

V„ mul˛umim.

Mul˛umesc.

Grupul parlamentar P.D., domnul Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Evident c„ Grupul parlamentar al Partidului Democrat va sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, consider‚nd c„, pentru prima dat„ de c‚nd s-a a∫ezat la rangul de principii migra˛ia politic„, la nivelul Comisiei pentru administra˛ie public„ se Óntocme∫te un raport pozitiv Ón ceea ce prive∫te interzicerea acestui fenomen.

Sigur c„ este regretabil c„ s-a Ónceput acest demers prin interzicerea migra˛iei politice la nivelul consilierilor locali. Or, ∫tim cu to˛ii c„ nu ace∫tia au constituit ∫i nu ace∫tia constituie un fenomen politic care a destabilizat via˛a politic„ rom‚neasc„. C„ migra˛ia politic„ s-a sim˛it extrem de negativ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„ la nivelul primarilor, al consilierilor jude˛eni, pre∫edin˛ilor de consilii jude˛ene.

De aceea, cred c„ acest demers politic nu trebuie s„ se opreasc„ aici, el trebuie s„ continue, pentru c„ este absolut necesar„ stoparea acestui fenomen. Migra˛ia politic„ din Rom‚nia a cunoscut dimensiuni nemaiÓnt‚lnite Ón alte state europene. Dar e salutar„ aceast„ prim„ Óncercare ∫i sper ca Ón viitorul nu foarte Óndep„rtat alte ini˛iative legislative sau chiar proiecte ale Guvernului s„ vin„ ∫i s„ stopeze acest fenomen, cunosc‚nd faptul c„ opinia public„ din Rom‚nia, societatea civil„, s-a pronun˛at Ón propor˛ie de peste 80% Ómpotriva acestui fenomen.

De aceea, repet, Grupul Partidului Democrat va sus˛ine aceast„ ini˛iativ„, Ón forma Ón care raportul a fost Óntocmit de c„tre comisia de specialitate.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

Mul˛umesc, domnule deputat. Mai exist„ U.D.M.R.-ul. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sigur c„ r„m‚ne de apreciat dac„ modalitatea cea mai bun„ de a stopa migra˛ia politic„ este prin aceast„ reglementare. Eu cred c„ ar trebui s„ analiz„m pu˛in ∫i s„ hot„r‚m asupra cauzelor care determin„ migra˛ia politic„, ∫i nu asupra efectelor acesteia.

Sigur c„ dac„ renun˛area unilateral„ sau ca urmare a hot„r‚rii unilaterale a consilierului de a renun˛a la partidul care l-a propulsat Ón func˛ia de consilier ar fi de acceptat, dup„ p„rerea mea, dezicerea partidului fa˛„ de consilier este o metod„ inacceptabil„. Pentru c„ s-ar putea s„ instaur„m o dictatur„ a partidelor politice, ceea ce ar sem„na foarte mult ∫i cu mandatul imperativ. Sigur c„ — am spus ∫i Ón cadrul ∫edin˛ei de comisie —, de multe ori se poate s„ nu-∫i schimbe convingerile politice consilierul, ci partidul s„-∫i ia o alt„ orientare politic„ dec‚t cea care a fost la Ónceputul mandatului.

O a doua problem„ pe care ar trebui s„ o analiz„m este ∫i impunerea fa˛„ de Executiv sau fa˛„ de consilieri a opiniilor unor lideri politici locali vizavi de hot„r‚rile care trebuie aduse Ón folosul comunit„˛ilor locale.

Œnc„ o dat„ apreciez: nu cred c„ aceasta este metoda cea mai bun„ de a solu˛iona migra˛ia politic„. Cred c„ acest lucru ar trebui s„-l arunc„m din nou Ón sfera luptei politice Ón cadrul partidelor politice, fiecare partid s„-∫i Ómbun„t„˛easc„ modalitatea de selectare a candida˛ilor pentru diferite func˛ii, ca asemenea fenomene s„ nu se mai Ónt‚mple.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat. Grupurile parlamentare au terminat interven˛iile. Trecem la dezbaterea legii pe articole.

Num„rul curent 1. Comisia ne propune titlul legii, nemodificat, varianta ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 2, articolul unic al legii. Comisia ne propune varianta ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 3, Comisia ne propune o reformulare a textului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 4. Comisia ne propune eliminarea art. 3.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Voturi pentru eliminare? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu sunt.

Eliminat Ón unanimitate.

Num„rul curent 5. Comisia ne propune text nou.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate. Num„rul curent 6. Comisia ne propune eliminare. Dac„ sunt interven˛ii? Domnule Du∫a, ave˛i microfonul.

La punctul 6, lit. k).

Pentru acest punct, de care de altfel vorbeam, cerem retrimiterea la comisie a raportului.

Nu v-am putut auzi, se aude foarte prost ast„zi.

Deci, pentru lit. k) de la punctul 6 cerem retrimiterea la comisie a raportului.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Nu Óntreg raportul; am s„ retrimit la comisie num„rul curent 6, pentru rediscutarea acestei probleme, care e adev„rat c„ este delicat„.

Deci se retrimite la comisie num„rul curent 6, pentru rediscutare.

- Num„rul curent 7. Comisia ne propune adoptarea

- solu˛iei ini˛iatorului.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

- Num„rul curent 8. Comisia ne propune eliminarea

- articolului ini˛iatorului.

- Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

- Voturi pentru eliminare? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Eliminat.

Num„rul curent 9. Comisia ne propune eliminarea. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru eliminare? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem. Eliminat.

Num„rul curent 10. Comisia ne propune reformulare. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La 28 septembrie 1999 a fost semnat un Memorandum Óntre Ministerul de Interne al Rom‚niei ∫i Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Franceze privind cooperarea Ón domeniul preg„tirii ofi˛erilor de jandarmi. Ulterior, Ón baza acestei Ón˛elegeri, s-a constituit Ón Rom‚nia o ∫coal„ de aplica˛ie pentru ofi˛eri, numit„ îMihai Viteazul“, a Jandarmeriei rom‚ne.

Continu‚nd bunele rela˛ii cu partea francez„, Ón 2000 a fost semnat„ o Conven˛ie Óntre Ministerul de Interne din Rom‚nia ∫i Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francez„ privind finan˛area lucr„rilor de repara˛ii, amenaj„ri ∫i dot„ri cu mobilier ∫i material didactic. Œn continuare, tot Ón procesul de colaborare, s-a mai semnat o conven˛ie privind condi˛iile de func˛ionare a ∫colii respective ∫i condi˛iile de finan˛are.

Am ajuns Ón anul 2005, la 13 septembrie, c‚nd la Bucure∫ti a fost semnat un Protocol adi˛ional la Conven˛ia dintre Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor din Rom‚nia ∫i Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francez„ privind condi˛iilor de func˛ionare ale cursului interna˛ional al ™colii de Aplica˛ie îMihai Viteazul“, pentru c„ Óntre timp dob‚ndise voca˛ie interna˛ional„ ∫i pentru c„, Ón baza acestor Ón˛elegeri cu partea francez„, aici, la Bucure∫ti, se preg„tesc ∫i 13 stagiari str„ini.

™i amendamentul care s-a introdus prin acest protocol a fost acela c„ Rom‚nia va suporta cheltuiala permiselor de ∫edere. Practic, nu mai pl„tesc taxa pentru permisele de ∫edere, aceasta este esen˛a protocolului adi˛ional.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Comisia, dac„ exist„ interven˛ie? Sunte˛i de acord, sprijini˛i proiectul de lege. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte al comisiei.

La dezbateri generale, dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Comisia ne propune titlul legii conform formulei ini˛iatorului.

Exist„ observa˛ii? Nu exist„. Adoptat Ón unanimitate.

La articolul unic, comisia ne propune varianta ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„. Adoptat Ón unanimitate.

La ordonan˛a de urgen˛„, la titlu sau la articole, dac„ exist„ interven˛ii? Comisia ne propune varianta ini˛iatorului. Nu exist„.

Adoptat Ón unanimitate.

Lege cu caracter ordinar.

Votul final.

Voturi pentru proiectul de lege? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem.

Ab˛ineri? Nu avem.

Proiect de lege adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 11 pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali.

Comisia ne-a f„cut raport de respingere.

Ini˛iatorul, dac„ vrea s„ ia cuv‚ntul? V„ rog, domnule Oltean.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ propunere legislativ„ este, de-a lungul mandatelor 2001—2004 ∫i 2005, Ón curs de desf„∫urare, a treia depus„ de subsemnatul, toate 3 av‚nd un obiectiv foarte precis, acela de a stopa fenomenul migra˛iei politice Ón r‚ndul ale∫ilor locali.

Prin aceast„ propunere, prin care doream modificarea Legii nr. 393/2004 privind statutul ale∫ilor locali, am apreciat c„ atunci c‚nd un ales local — consilier local sau consilier jude˛ean, un primar sau un viceprimar — p„r„se∫te partidul pe lista c„ruia a ajuns s„ ob˛in„ func˛ia respectiv„, din motive imputabile acestuia, trebuie s„ Ónceteze de drept calitatea dob‚ndit„ Ón felul acesta.

Cele dou„ ini˛iative care au fost supuse spre aprobare Comisiei pentru administra˛ie Ón 2003 ∫i 2004 au fost respinse. Din nefericire, aceea∫i soart„ a avut-o ∫i propunerea pe care am depus-o acum, afl‚ndu-m„ la putere, la aceea∫i Comisie pentru administra˛ie public„.

De∫i puterea actual„ de-a lungul anilor s-a pronun˛at Ón mod evident Ómpotriva fenomenului migra˛iei politice pentru stoparea acestui fenomen, r„m‚ne pentru mine surprinz„tor faptul c„ la nivelul comisiei s-a respins aceast„ propunere.

Domnule pre∫edinte ∫i doamnelor ∫i domnilor colegi, Œntruc‚t ∫edin˛a Comisiei pentru administra˛ie public„ care a avut pe ordinea de zi aceast„ propunere legislativ„ s-a desf„∫urat Óntr-o alt„ zi dec‚t Ón ziua Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005 care Comitetul ordinii de zi a planificat ∫edin˛a respectiv„, Óntruc‚t, de∫i sunt membru al Comisiei pentru administra˛ie public„, nu s-a f„cut, Ón aceste condi˛ii, aplicarea prevederilor art. 48 din Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, Ón sensul de a fi convocat la ∫edin˛„ cu 24 de ore Ónainte, solicit plenului Camerei Deputa˛ilor, domnule pre∫edinte, s„ retrimit„ aceast„ propunere la comisia de specialitate pentru o dezbatere pe fond, Ón cadrul unei ∫edin˛e planificate ∫i aprobate de c„tre Comitetul ordinii de zi, pentru a fi Ón m„sur„ s„ sus˛in cu argumente pertinente propunerea, pentru ca ∫i Comisia pentru administra˛ie s„ ia o decizie Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i s„ Óntocmeasc„ un raport adecvat.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Du∫a.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Eu cred c„ Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic este o comisie serioas„, care analizeaz„ cu r„spundere toate proiectele de lege.

Sigur c„ exist„ o anumit„ nemul˛umire a ini˛iatorului legat„ de aceste proiecte de lege. Acum c‚teva minute discutam tot de modific„ri la Legea nr. 393, proiecte de lege ini˛iate de colegii de la P.N.L. ∫i, sigur, acest proiect de lege ini˛iat de domnul Oltean. Dar nu are importan˛„ cine le-a ini˛iat.

Problema esen˛ial„ este aceea c„ ambele proiecte de lege reglementeaz„ acela∫i domeniu de activitate. Prima propunere legislativ„ a ajuns la comisie cu un pas mai repede ∫i a fost luat„ Ón dezbatere. A ajuns ∫i propunerea domnului Oltean ∫i sigur c„ a fost luat„ Ón

dezbaterea comisiei ∫i aceast„ propunere ∫i, consider‚nd c„ domeniul de reglementare ∫i articolele la care se refer„ cele dou„ proiecte de lege sunt acelea∫i, a fost Óntocmit raportul de avizare favorabil„ pentru prima propunere ∫i de respingere a celei a domnului Oltean.

Acum, sigur c„ este o chestiune care apare Ón proiectul de lege al domnului Oltean, c„ aceast„ migra˛ie politic„ s„ fie stopat„ ∫i la nivelul primarilor. Nu cred c„ cineva Ón aceast„ sal„ sau cineva poate s„ interpreteze Constitu˛ia altfel dec‚t ea este adoptat„. Totu∫i, primarul se alege prin vot uninominal. Are Ón spate votul electoratului ∫i nu putem s„ sanc˛ion„m electoratul majoritar dintr-o localitate care l-a ales printr-o decizie a unui grup restr‚ns de persoane, respectiv a unei organiza˛ii de partid.

Cred c„ acest lucru nu este posibil ∫i, de aceea, nu sunt de acord cu propunerea domnului Oltean s„ fie retrimis raportul la comisie.

V„ mul˛umesc.

Domnul C„lianu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ numesc C„lian, nume ardelenesc. Nu este din sud, din p„cate.

Stima˛i colegi,

Nici grupul nostru parlamentar nu este de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, deoarece el, Ón marea lui majoritate, Ó∫i pierde din obiect. Consider„m c„ ar trebui reformulat sau poate chiar ref„cut Ón totalitate acest proiect de lege, el urm‚nd s„ fie ulterior Ónregistrat, pentru c„, a∫a cum spuneau ∫i antevorbitorii mei, o mare parte din prevederile acestui proiect sunt deja rezolvate.

Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ v„ spun c„ ideea referitoare la primar, care s„-∫i piard„ statutul de primar, este nepotrivit„. Aceast„ chestiune este neconstitu˛ional„, deoarece un primar este ales individual, chiar dac„ face parte dintr-un partid politic, este ales individual de c„tre electorat, fapt pentru care nu se justific„ aceast„ propunere ∫i noi, Grupul parlamentar al P.R.M., nu vom fi de acord, indiferent de forma care i se va da Óntr-un eventual alt proiect de lege.

V„ mul˛umim.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Domnule deputat, sunt de acord cu dumneavoastr„ c„ ave˛i un punct de vedere.

C„lianu am spus, poate nu s-a auzit bine.

## **Domnul Petru C„lian**

**:**

C„lian.

C„lian, f„r„ îu“? Œmi cer scuze pentru îu“. Domnul Cr„ciunescu are cuv‚ntul.

Domnule Oltean, la sf‚r∫itul dezbaterilor! Ca ini˛iator, ave˛i dreptul Ónc„ o dat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

De∫i suntem nu prea mul˛i Ón sal„, mie mi se pare acest proiect de lege deosebit de interesant.

Indiferent ce spunem Ón fa˛a microfonului, Ón sinea noastr„ recunoa∫tem c„ nu ne convine atunci c‚nd primarii sunt ale∫i pe o list„ de partid ∫i apoi emigreaz„ la alt partid. S„ nu se supere colegii mei din opozi˛ie, m„ voi referi la 2000, c‚nd P.S.D.-ul a intrat cu 30% primari la sf‚r∫itul alegerilor din acea perioad„ ∫i a terminat mandatul cu 83%. Nu ne-a convenit, ∫i ast„zi noi trebuie s„ decidem dac„ men˛inem acest lucru sau nu-l men˛inem.

Deci la un moment dat clasa politic„ din Rom‚nia trebuie s„ pun„ piciorul Ón prag legat de acest lucru. Dac„ acel primar se consider„ un om deosebit — ∫i poate fi chiar un om deosebit, un bun gospodar —, nu are dec‚t s„ candideze ca independent. ™i atunci, s„ r„m‚n„ independent ∫i s„ accead„ la func˛ia de primar. Œn momentul Ón care candideaz„ pe listele unui partid, are Ón spate platforma acelui partid. Cred c„, din momentul Ón care nu mai respect„ acea conven˛ie cu partidul, nu cred c„ trebuie s„ r„m‚n„ primar.

L„s‚nd de o parte problema constitu˛ional„ ∫i, dac„ vre˛i — nu sunt jurist, nu m„ pricep —, este chestiunea de rela˛ie din interiorul unui partid. Deci noi, o organiza˛ie local„, oferim sprijinul nostru ∫i ne zbatem ca acel primar s„ c‚∫tige alegerile. Aceasta facem to˛i, echipa aceea din comun„, din ora∫, din municipiu, este o echip„ care st„ Ón spatele lui ∫i-l sus˛ine financiar, alearg„ pe teren, face tot ce trebuie ca s„ ias„ primar. ™i ne trezim la un moment dat... ™i de obicei schimbarea din partid se face datorit„ unor interese personale sau dac„ este str‚ns cu u∫a, pentru a evita ni∫te consecin˛e, eu ∫tiu, penale, dosare ∫i alte probleme.

Trebuie s„ Ón˛elegem c„, la un moment dat, trebuie s„ ne oprim din acest t„v„lug care nu este corect. Dac„ nu vom vota acum acest proiect de lege, Ól vom vota mai t‚rziu. Dar la un moment dat va trebui s„ facem acest lucru.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg, domnule Manta...

Da, domnule Ghi∫e, v-am v„zut, v-am observat. M„ ierta˛i. Secretarul din partea mea nu ˛ine cu dumneavoastr„.

™i domnul Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu Ónt‚mpl„tor este a∫a de mult disputat„ aceast„ lege, pentru c„, trebuie s„ recunoa∫tem, cred c„ este cea mai mare racil„ a politicii rom‚ne∫ti aceast„ migra˛ie politic„ din ultimii 15 ani.

Sigur c„, Óntr-adev„r, poate c„ Ón lumea civilizat„ nu sunt reglementate expres aceste sanc˛iuni — pun cuv‚ntul sanc˛iuni politice ∫i juridice Óntre ghilimele — pentru ceea ce vrem s„ reglement„m noi ast„zi, dar

poate c„ acolo exist„ ∫i o alt„ optic„ politic„. Realitatea rom‚neasc„, care ne arat„ acest fenomen, repet, negativ, ne oblig„ totu∫i s„ normativiz„m ∫i sub form„ sanc˛ionatorie, ∫i din punct de vedere politic ∫i juridic aceast„ migra˛ie politic„.

Din acest punct de vedere eu cred c„ pare ra˛ional„ propunerea domnului deputat Oltean de a se retrimite la comisie, mai ales c„, la legea anterioar„, relativ cu acela∫i con˛inut, am hot„r‚t retrimiterea unui articol. Eu cred c„, cu aceast„ ocazie, comisia Ón ansamblul ei va putea s„-∫i spun„ cuv‚ntul ∫i cu privire la ini˛iativa legislativ„ a domnului Oltean ∫i cu privire la punctul pe care l-am trimis din legea care a fost ini˛iat„ de deputatul P.N.L.

Este o problem„ mult prea important„ pentru clasa politic„ rom‚neasc„, dac„ vre˛i, pentru starea societ„˛ii rom‚ne∫ti, ca s„ trecem foarte lapidar peste aceste probleme cu implica˛ii ∫i juridice ∫i politice deosebit de importante.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Œmi pare r„u, domnule Ghi∫e, un deputat de grup. Sunt dezbateri generale, la dezbaterile pe fond v„ dau cuv‚ntul fiec„ruia.

La dezbateri generale, conform regulamentului, P.D.-ul nu a vorbit. Pentru c„ domnul Oltean este ini˛iator, domnul Tab„r„ ∫i U.D.M.R.-ul dac„ mai dore∫te. Restul, pe grupuri, am.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Nu cred c„ putem nega c„ proiectul de lege este de o importan˛„ deosebit„, dac„ dorim s„ clarific„m ∫i s„ m„rim seriozitatea celor care doresc s„ intre Ón arena public„, s„ serveasc„ interese de grup, dar Ón acela∫i timp s„ se pun„ ∫i Ón fruntea unor programe cu care candideaz„, de altfel, partidele politice.

Eu nu cred c„ putem rupe primarul — orice personalitate ar fi el, oric‚t de agreat ar fi el — de comunitate, de ceea ce Ónseamn„ programul unui partid cu care se prezint„ Ón alegeri. Or, pe toat„ durata mandatului s„u, acest program trebuie pus Ón practic„. De altfel, nu persoana, ∫i ar fi o grav„ eroare s„ spunem acest lucru, nu persoana este cea votat„. Este un program de care se ata∫eaz„ o persoan„ ∫i acest program trebuie dus la bun sf‚r∫it. Orice abdicare de la el Ónseamn„ o tr„dare, o ie∫ire din normalitate ∫i eu cred c„ aceast„ chestiune trebuie s-o clarific„m.

De aceea, sus˛in punctul de vedere al ini˛iatorului, ca legea s„ fie retrimis„ la comisie, s„ scoatem o lege bun„ ∫i s„ clarific„m o dat„ pentru totdeauna aceast„ chestiune legat„ de migra˛ie, Ón special cea a primarilor. Mul˛umesc.

Domnul Ghi∫e, procedur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 164/1.XI.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doream s„ pun urm„toarea problem„. Noi suntem Ón situa˛ia dac„ s„ trimitem sau nu la comisie un proiect de lege asupra c„ruia Ónc„ nu s-a intrat Ón dezbaterile pe articole.

Fa˛„ de ceea ce anterior s-a spus aici, doresc s„ semnalez, de principiu, urm„torul aspect. Atunci c‚nd un ales este ales uninominal, este evident c„ principala leg„tur„ este Óntre cet„˛eni ∫i persoana aleas„. C‚nd alegerea se face exclusiv pe list„ de partid, este evident c„ principala rela˛ie este Óntre partid ∫i cel care a primit prin vot, ulterior, demnitatea public„. A∫a c„, de principiu, noi ar trebui s„ ne g‚ndim, Ónainte de a da votul pe articole ∫i pe proiectul de lege, asupra c„rui scop dorim s„ servim prin proiectul de lege. Or, principala rela˛ie care trebuie s„ existe este rela˛ia dintre cet„˛ean sau cet„˛eni ∫i cei ale∫i. Deci rolul demnitarilor este de a servi prin servicii politice beneficiarii sistemului politic, adic„ pe cet„˛eni, ∫i abia Ón subsidiar partidul sau partidele politice. A∫a c„ trebuie s„ g‚ndim Óntr-un mod nuan˛at. Care este prioritatea tipului de rela˛ie? Cet„˛ean ales sau partid ales?

Iar Ón cazul votului uninominal principala rela˛ie Ón Ón˛elegerea mea este cet„˛ean—demnitar ales, Ón cazul votului pe list„ principala rela˛ie este partid—demnitar ales. ™i din aceast„ perspectiv„ trebuie judecate lucrurile, ∫i atunci rog colegii, indiferent de partidul politic, s„ reflecteze asupra subiectului.

Mul˛umesc.

Ini˛iatorul, ave˛i cuv‚ntul, domnul Oltean. Ultimul vorbitor la dezbateri generale Ónainte s„ g„sesc, s„ supun o solu˛ie plenului.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ remarc, de la bun Ónceput, c„ prima mea interven˛ie a avut un caracter procedural. Am apreciat c„ la nivelul comisiei nu s-au respectat prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor ∫i, Ón consecin˛„, Ón opinia mea, se impune cu necesitate retrimiterea la comisie pentru a putea s„ aib„ loc o dezbatere pe fond ∫i a Óntocmi un raport care s„ fie, Óntr-adev„r, pertinent problematicii puse Ón discu˛ie.

Œn acela∫i timp Óns„, dac„ aceast„ propunere se va respinge, de retrimitere la comisie, atunci solicit, domnule pre∫edinte, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor posibilitatea dezbaterii pe articole Ón plen ∫i a lu„rii unei atitudini de c„tre plenul Camerei Deputa˛ilor fa˛„ de propunerea legislativ„ care a f„cut obiectul acestei discu˛ii.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, comisia.

## **Domnul Traian Constantin Iga∫:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ fac aici o remarc„. Orice propunere legislativ„ care vine Ón plenul comisiei este tratat„ cu cea mai mare seriozitate. Al doilea element pe care vreau s„ Ól exprim de aici, de la tribun„: atunci c‚nd un deputat depune un proiect legislativ am rug„mintea s„ vin„ s„ Ól sus˛in„ Ón comisie.

Sunt de acord Ón nume personal, ∫i nu Ón numele comisiei, s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege.

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

Nu a fost propunerea comisiei. A fost Ón nume personal.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Deci comisia nu are aprobare s„ fie de acord.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|065291]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 164/1.XI.2005 con˛ine 64 de pagini.** Pre˛ul: 12,32 lei noi/123.200 lei vechi