Pãun-Ion Otiman

## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnã ministru, Domnule ministru, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Indiferent care partid ar fi introdus o moþiune cu tema ”Criza actualã a învãþãmântuluiÒ, Partidul Naþional Liberal, ca formaþiune politicã responsabilã, cunoscãtoare a situaþiei dramatice ºi cronice, totodatã, a sistemului de învãþãmânt românesc, considerã cã este necesarã o reformã structuralã profundã, axatã pe conceptele pedagogiei începutului de mileniu III, pe cerinþele compatibilizãrii sistemului nostru de învãþãmânt cu cel european. Conceptul reformei educaþionale de restructurare a învãþãmântului, proiectul reformei educaþionale româneºti în contextul european, este apanajul ºi intrã în responsabilitatea reprezentanþilor poporului, iar obligativitatea punerii în operã revine Guvernului. Aceastã afirmaþie este puternic susþinutã, dacã avem în vedere cã 20% din populaþia þãrii o reprezintã elevii ºi studenþii, lor adãugându-li-se, desigur, aproape jumãtate de milion de persoane care lucreazã în sau pentru învãþãmânt.

Doamnelor ºi domnilor colegi, putem importa oricâtã tehnologie, oricâte produse, funcþie de cât dorim sau câþi bani avem, dar nu putem importa elevi, studenþi, profesori, manageri educaþionali, pãrinþi ºi politici educaþionale adecvate României. Acestea toate trebuie create aici, de noi, în România. Neinvestiþia sau subinvestiþia în educaþie creeazã un cerc vicios al sãrãciei, complãcându-ne în a aloca 3,6%Ð3,7% din PIB de ani de zile, la jumãtatea mediei europene, în timp ce analfabetismul funcþional se apropie de 20%, iar circa 5% din copiii între 7 ºi 14 ani nu mai merg la ºcoalã. Constatãm încã mult conservatorism în curricula ºcolarã ºi în metodica predãrii. Cunoaºterea transmisã în învãþãmântul nostru preuniversitar este prezentatã încã mai mult sub formã de produs. ªcoala oferã produse cognitive finite, prefabricate, stimulând forma facilã de învãþare, adicã exerciþiile ºi capa- citãþile reproductive ale elevilor. Numai circa 10% din exerciþiile cognitive propuse elevilor în toate manualele din învãþãmântul obligatoriu au tangenþã cu viaþa, în condiþiile în care ponderea elevilor cu capacitãþi de abstractizare se considerã de cãtre pedagogii noºtri, ºi nu numai, a fi sub 10%.

Elevii nu sunt învãþaþi sã lucreze la proiecte, sã rezolve probleme concrete pe care le întâlnesc în practicã sau sã descopere ei înºiºi, cum procedeazã adulþii performanþi pentru abordarea ºi rezolvarea problemelor. Sursele de învãþare se reduc încã la manualul ºi caietul de notiþe, iar ideea, de acum recunoscutã de toatã lumea pedagogicã, nu numai cea modernã, a manualelor, a surselor alternative de învãþare, cãutare, comparare ºi decizie formativã este încã departe de a pãtrunde în învãþãmântul românesc, fiind încã o himerã pentru mulþi dascãli ºi decidenþi majori din educaþia româneascã. Manualele alternative introduse printr-un program educaþional finanþat de Banca Mondialã au fost limitate excesiv în acest an. A fost mai simplu pentru Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã reducã numãrul manualelor alternative decât sã intervinã cu fermitate în reglementarea competiþiei editoriale. Situaþia ºcolarizãrii preuniversitare, precum ºi condiþiile de învãþãmânt sunt dramatice. Proporþia ºcolilor mici, cu pânã la 20 de elevi, este de circa 24% din totalul ºcolilor din România. ªcolarizând 1,4% din elevii þãrii în 54% din totalul ºcolilor primare ºi 20% din gimnazii învãþarea este organizatã simultan pentru douã sau patru clase.