Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·7 iunie 2001
procedural · respins
Pãun-Ion Otiman
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Discurs
## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,
Problema pe care o supun atenþiei Domniilor voastre, precum ºi opiniei publice interesate de acest domeniu priveºte situaþia actualã ºi tendinþele, evoluþiile europene cu referire la exploataþiile agricole, cooperaþia în agriculturã, precum ºi noua filozofie a dezvoltãrii rurale în Uniunea Europeanã.
Þin sã fac aceastã precizare a realitãþilor europene pentru cã, pe lângã dorinþa noastrã declaratã de aderare la Uniunea Europeanã, este necesar sã acþionãm practic, mai înainte de toate, la realizarea unor structuri comparabile
ºi compatibile cu cele din Comunitate. Aceastã chestiune este cu atât mai necesarã dacã ne referim ºi la faptul cã domnul Preºedinte Ion Iliescu, de curând, spunea, citez: ”Proprietatea este un moft ºi toatã agricultura europeanã s-a bazat pe cooperaþie, în Europa fiind ideea asocierii ºi a cooperativelorÒ. De asemenea, Domnia sa justificã acest punct de vedere al politicii agrare recomandate inclusiv pe un argument al Partidului Naþional Þãrãnesc, respectiv al fruntaºului þãrãnist Ion Mihalache, de dupã anii Õ20, dar care de multã vreme este cãzut în desuetudine.
Iatã, doamnelor ºi domnilor senatori, cu privire la aceastã problemã, ce cuprinde Carta Europeanã a Spaþiului Rural, adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei, prin Recomandarea 1296 din 1996, document pe care, din pãcate, deºi dorim sã aderãm la programele SAPARD, noi încã nu l-am ratificat.
Citez: ”Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, rolul agriculturii în societate a suferit mutaþii profunde în þãrile europene Ñ orientarea 6, art. 2.
Agricultorul, ca întreprinzãtor, trebuie sã-ºi poatã exercita autoritatea cât mai liber. Proprietatea privatã sã fie protejatã ºi garantatã, iar în ceea ce priveºte forma juridicã a exploataþiilor agricole, pãrþile, adicã þãrile europene membre ºi candidate la Uniunea Europeanã, trebuie sã-ºi manifeste preferinþa pentru exploataþii de drept privat. Alte structuri cooperatiste pot însã coexista, împreunã cu exploataþia familialãÒ.
ªi încã o precizare importantã: ”Pãrþile trebuie sã promoveze exploataþii agricole de dimensiuni umane, permiþând menþinerea în spaþiul rural, în condiþii economice viabile, a familiei þãrãneºtiÒ.
Acelaºi document, referindu-se la funcþia economicã a spaþiului rural, precizeazã în titlul doi, art. 4, citez: ”Fiecare parte se angajeazã sã acþioneze în aºa fel încât sã asigure agricultorilor ºi familiilor lor un nivel de venituri corespunzãtor, comparabil cu cel al altor profesiuni liberaleÒ.
Prin urmare, aceastã Cartã Europeanã trateazã agricultorul ºi agricultura ca pe o profesiune liberalã ºi nu una de tip cooperatist.
Privitor la cooperaþia agricolã este necesar sã precizãm cã, în toatã Europa, întâlnim cooperative în domeniile aprovizionãrii materiale, al prelucrãrii materiilor prime agricole, mai cu seamã, în prelucrarea laptelui ºi în vinificaþie, al comercializãrii produselor agroalimentare, în domeniul creditului, dar nu vom întâlni cooperative în producþia agricolã propriu-zisã. Am drept argument Ñ pe care vi-l pot oferi imediat ce voi pleca de la acest microfon Ñ Legea cooperaþiei agricole din Franþa, Codul rural, pagina 969.