Declara˛ia mea politic„ se refer„ la unele aspecte din sistemul sanitar. Œn ultima perioad„, accesul cet„˛enilor ˛„rii la asisten˛„ medical„ a devenit din ce Ón ce mai complicat„. Œn unele localit„˛i, mai ales Ón sate, au fost desfiin˛ate dispensarele medicale ∫i punctele sanitare, lipsesc medicii, asistentele medicale ∫i, mai ales, surorile de ocrotire. La unit„˛ile sanitare fostele policlinici, Ón prezent organizate dup„ diferitele modele, mai ales ambulatorii dependente de spitale, bolnavii ajung numai dup„ ce ob˛in diferite acte care se ob˛in de la medici de familie ∫i din alt„ parte, acte de trimitere de la medicul de familie, act doveditor al calit„˛ii de asigurat. Majoritatea serviciilor din aceast„ categorie au lips„ de personal ∫i mari lipsuri privind dotarea, ∫i m„ refer la aparatur„, la reactivi ∫i alte dot„ri, motiv pentru care medicii sunt nevoi˛i s„ interneze mul˛i bolnavi, care, de fapt, ar putea beneficia de rezolvare Ón ambulatoriu. Drept urmare, aceast„ anomalie cre∫te foarte mult cheltuielile cu care o anumit„ boal„ sau afec˛iune se poate solu˛iona. Astfel, este absolut necesar„ verificarea complexit„˛ii investiga˛iilor ∫i a tratamentelor aplicabile la ambulatoriu sau la domiciliul bolnavilor. Se ∫tie foarte clar faptul c„ multe intern„ri se fac din motive socio-medicale ∫i anume datorit„ faptului c„ la domiciliul bolnavului nu sunt asigurabile nici cele mai simple proceduri de tratament ∫i Óngrijire. Costul asisten˛ei medicale cre∫te ∫i datorit„ faptului c„ nu este pus la punct sistemul informa˛ional privind starea de s„n„tate al asiguratului. Practic, nimeni nu mai are eviden˛a clar„ privind certificatele medicale ∫i datele ob˛inute cu ocazia examin„rilor preventive. Din acest motiv, multe persoane ajung Ón tratament cu diferite afec˛iuni anterior cunoscute Ón faze avansate sau chiar dep„∫ite. Aceast„ situa˛ie ar fi Ómbun„t„˛it„ dac„ fiecare asigurat ar avea fi∫a medical„ ∫i carnet de s„n„tate Ón care, cel pu˛in anual, medicul de familie ar trece bilan˛ul st„rii de s„n„tate, concluzion‚nd toate datele clinice ∫i paraclinice privind individul. Acest sistem ar elimina foarte mult anumite examin„ri ∫i analize efectuate inutil. Reorganizarea spitalelor ∫i ambulatoriilor de specialitate ar trebui s„ aib„ Ón vedere necesitatea real„ ∫i anume, orice centru de s„n„tate sau spital or„∫enesc, Ón mod obligatoriu ar trebui s„ aib„ asisten˛„ cel pu˛in de radiologie, laborator clinic, pediatrie, interne, ginecologie, chirurgie, iar la nivel de spital nu se poate concepe asisten˛„ f„r„ compartiment de terapie intensiv„. Ministerul S„n„t„˛ii ar avea obliga˛ia ca aceste servicii, sec˛ii minimale, s„ fie asigurate peste tot unde unit„˛ile sanitare deservesc cel pu˛in 20.000 de persoane. Specializarea medicilor fiind foarte deficitar„, Ón momentul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004
de fa˛„, acest minim de servicii nu este asigurat, mai ales din lips„ de cadre cu competen˛„ adecvat„.
La acest capitol situa˛ia din Rom‚nia se prezint„ ca acum 20-30 de ani. Œn aceast„ ˛ar„, specializarea medicilor este at‚t de centralizat„ ∫i greoaie, Ónc‚t Ministerul S„n„t„˛ii ar trebui s„ revad„ acest sistem Ón timp c‚t se poate de scurt ∫i s„ prezinte o situa˛ie, o analiz„ privind necesarul de speciali∫ti Ón spitale ∫i ambulatoriile de specialitate, respectiv s„ prezinte solu˛ii pentru rezolvarea acestei probleme.
Prin urmare, nu este de mirare c„ Ón ultimii 2-3 ani pentru posturile vacante de medici — ∫i m„ refer la medici speciali∫ti — au fost adu∫i mai mul˛i medici din alt„ parte, chiar din str„in„tate, care mult mai u∫or ob˛in sau au reu∫it s„ ob˛in„ dec‚t tinerii no∫tri acea specializare.
Aceast„ centralizare privind organizarea unit„˛ilor sanitare Ónseamn„ ∫i scoaterea la concurs a posturilor din spitale prin examene, procurarea aparaturii, dot„ri, ∫i a∫a mai departe.
Œn aceste condi˛ii, dac„ totul se rezolv„ de la centru, Ónseamn„ c„ la nivel jude˛ean, Direc˛iile sanitare publice nu-∫i mai au rostul la acest nivel, ar putea s„ se p„streze doar Poli˛ia Sanitar„, cu rol adecvat sau s„ se Ónfiin˛eze un serviciu competent la nivelul consiliului jude˛ean, respectiv o structur„ adecvat„ Ón cadrul prefecturii, care s„ rezolve aceste probleme locale Ón care deciziile la nivel jude˛ean, Ón contextul politicii sanitare na˛ionale, ar presupune chiar folosirea tuturor fondurilor existente, pe baza deciziilor luate Ón cadrul consiliilor jude˛ene ∫i consiliilor locale, acolo unde unitatea sanitar„ este Ón proprietatea lor.
Prin urmare, ar trebui rev„zut acest sistem ∫i pus mult mai eficient pe rol, iar anomaliile care persist„ Ón diferitele acte normative ar trebui eliminate.
™i, Ón Óncheiere, un caz concret a∫ vrea s„ v„ dau, cel referitor la expertizarea personalului din siguran˛a circula˛iei, ∫i anume, aici, conform ordinului M.L.P.T.L. nr.447/2003 îbaremul medical Ón cazul conduc„torilor auto pentru transport interna˛ional de persoane ∫i marf„ sunt mult mai pu˛in exigente dec‚t Ón cazul conduc„torilor auto transport persoane marf„ la intern“.
Deci, Capitolul îAfec˛iune ORL“, Ón aceste cazuri, face o discriminare absolut gre∫it„ Óntre persoanele sub ∫i peste 45 de ani, adic„ permite o deficien˛„ mai mare la persoanele peste 45 de ani dec‚t la cele care sunt sub aceast„ v‚rst„.
Prin urmare, cu aplicarea consecvent„ a criteriilor de barem, un conduc„tor auto cu aceea∫i deficien˛„, cu o lun„ Ónainte de 45 de ani este inapt ∫i la o lun„ dup„ 45 de ani este apt pentru acest serviciu. Cred c„ aceast„ anomalie ar trebui corectat„.
Mileniul al III-lea st„ sub semnul comunica˛iilor ∫i al comunic„rii. Nu putem s„ ne imagin„m via˛a de zi cu zi f„r„ s„ folosim cele mai diverse mijloace de comunicare de la deja banalul telefon p‚n„ la complexele comunica˛ii prin satelit. Tr„im cu to˛ii un timp al comunic„rii ∫i al comunica˛iilor Ón care distan˛ele sunt anulate, informa˛ia este imediat diseminat„, afacerile se deruleaz„ cu o vitez„ de neb„nuit acum c‚˛iva ani, iar banii circul„ tot mai mult prin mijloace electronice.
De la inventarea telegrafiei, care se poate spune c„ dateaz„ de la descoperirea telescopului de c„tre Galileo Galilei, la 1609, evolu˛ia comunic„rii Óntre oamenii afla˛i la distan˛e mari a Ónceput s„ cunoasc„ o curb„ ascendent„.
Œn anul 1690, Amontons a construit un telegraf cu ocheane, dar cel mai r„sp‚ndit a fost telegraful francezului Claude Chappe, la 1791, atunci s-a introdus termenul de _telegraf_ , derivat de la grecescul _teledistan˛„_ ∫i _graphos_ — _scriere_ .
Telegraful lui Chappe era alc„tuit dintr-un sistem de semafoare cu bra˛e, transmiterea mesajelor f„c‚ndu-se Óntr-un cod de 172 de semne. Electricitatea a dat posibilitatea omului s„ fac„ un salt calitativ Ón tehnica mijloacelor de comunicare. Prima Óncercare de a folosi electricitatea static„ a telegrafului a fost f„cut„ de elve˛ianul George Lesage Ón anul 1774. A urmat apoi Schämmerring, Ón 1809, cu telegraful electrochimic, ∫i Schilling Ón 1830, care a construit telegraful electromagnetic.
Cel care a construit un telegraf simplu, u∫or de manipulat, care s-a r„sp‚ndit Ón Óntreaga lume, a fost Samuel Morse, Ón 1838. Telegraful s„u folosea un cod alc„tuit din linii ∫i puncte, cunoscut sub numele de alfabetul Morse. Telegraful s-a r„sp‚ndit foarte repede ∫i o re˛ea de s‚rme s-a Óntins Ón Óntreaga lume.
Œn ˛ara noastr„, primele linii de sistem Morse au fost construite Ón 1853 pe traseul Viena—Timi∫oara—Sibiu, iar Ón 1854 a Ónceput s„ func˛ioneze leg„tura telegrafic„ Bucure∫ti—Giurgiu—Rusciuk, iar un an mai t‚rziu se construie∫te linia Ia∫i—Cern„u˛i. Prin aceast„ linie Ia∫ul a fost legat de Viena ∫i Paris.
Inventarea telefonului marcheaz„ o etap„ capital„ Ón istoria telecomunica˛iilor, acesta fiind primul aparat capabil s„ transmit„ sunetul Ón toat„ complexitatea sa: Ón„l˛ime, intensitate ∫i timbru.
La Ónceput, telefonia a folosit liniile telegrafice care cu timpul au fost Ónlocuite de altele mai performante, capabile s„ suporte un trafic mult mai mare. Dar telefonul Ól dator„m americanului Gram Bell...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.