Stenogramă plen

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Permite˛i-mi s„ inaugur„m ∫edin˛a de ast„zi condus„ de subsemnatul, asistat de domnii secretari, senator Ion Predescu ∫i senator Mihai Ungheanu.

Œn ce prive∫te prezen˛a afi∫at„ — vede˛i? —, 101 senatori prezen˛i ∫i pleca˛i...

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

S„ facem apelul!

Da, imediat, o s„ ˛in cont de propunerea dumneavoastr„, sunte˛i extrem de amabil, mai ales la Ónceput.

Anun˛ absen˛ii motivat: 6 pleca˛i Ón misiune Ón str„in„tate.

A˛i primit la timp ordinea de zi. Dac„ sunte˛i de acord? Dac„ sunt propuneri? Dac„ nu, v„ propun s„ vot„m ordinea de zi. Pofti˛i, v„ rog!

Ordinea de zi a fost adoptat„ cu 63 de voturi...

Nu este cvorum!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Nu este... Nu este o problem„.

Trecem la declara˛ii politice ∫i revenim Ón partea a doua, atunci c‚nd intr„m Ón fondul problemelor.

Pentru Ónceput, domnul senator Toma Constantin...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Domnule pre∫edinte,

A∫ avea o interven˛ie la ordinea de zi.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da, pofti˛i, v„ rog!

Domnul senator, l„sa˛i dup„ declara˛ii politice, despre care a fost vorba c„ le ˛inem indiferent de faptul c„ este sau nu cvorum.

Pofti˛i, v„ rog!

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

## **Domnul Constantin Toma:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ are ca titlu îStrategiile economice locale — cheia prosperit„˛ii viitoare!“

Suntem Ón plin„ campanie electoral„ ∫i toate partidele anun˛„ c„ au reu∫it s„-i g„seasc„ pe cei mai buni gospodari din Rom‚nia pentru a candida ca primari sau consilieri locali. De 14 ani alegem Óntotdeauna pe cei mai buni gospodari ∫i nu avem nici cur„˛enia a∫teptat„, dar nici prosperitatea economic„ dorit„. Avem prea multe localit„˛i Ón Rom‚nia care sunt la limita falimentului, ca s„ nu ne Óntreb„m: ce este de f„cut? Este suficient ca ale∫ii no∫tri s„ fie numai gospodari, adic„ s„ asigure utilit„˛ile ∫i s„ men˛in„ cur„˛enia sau trebuie, Ón sf‚r∫it, altceva?

Avem destule localit„˛i Ón care activitatea economic„ este aproape de zero, singurii salaria˛i fiind primarul, poli˛istul, Ónv„˛„torul ∫i preotul, oamenii ap˛i de munc„ fiind Ón ∫omaj sau pleca˛i Ón alte localit„˛i din ˛ar„ sau str„in„tate. Oamenii sau firmele se pot muta dintr-un loc Ón altul, dac„ mediul economic este ostil, dar localit„˛ile niciodat„. De fapt, toate localit„˛ile din Rom‚nia ar trebui s„ se pun„ Ón stare de competi˛ie cu orice localitate din Uniunea European„, at‚t Ón atragerea de fonduri pentru a-∫i Ómbun„t„˛i starea precar„ a utilit„˛ilor, c‚t mai ales Ón a atrage investitori.

Dezvoltarea economic„ trebuie s„ fie prima prioritate a ale∫ilor locali, Ón frunte cu primarii. Cred c„ partidele ar trebui s„-∫i concentreze aten˛ia, Ón primul r‚nd, pe dezvoltarea economic„ local„, m„sur‚nd valoarea echipei c‚∫tig„toare numai prin fapte, iar faptele ar trebui s„ fie m„surabile prin indicatori economici, gen produs intern brut local, valoare export, valoare import, valoarea investi˛iilor, num„r de ∫omeri sau num„r de angaja˛i, num„rul de case construite, num„rul de autoturisme, valoarea veniturilor pe cap de locuitor etc.

Ce frumos ar fi ca la sf‚r∫itul fiec„rui mandat s„ se fac„ un raport, prin care s„ se vad„ clar de toat„ lumea dac„ primarul ∫i echipa sa au fost, Óntr-adev„r, eficien˛i din punct de vedere economic. Sunt sume imense, care

V„ mul˛umim, domnule senator.

Œn continuare invit la microfon pe domnul senator Liviu-Doru Bindea.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

## **Domnul Liviu-Doru Bindea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn toat„ ˛ara, presa ∫i partidele politice aflate Ón opozi˛ie eviden˛iaz„ multe cazuri Ón care partidul de

guvern„m‚nt este sus˛inut, Ón diferite modalit„˛i, de c„tre institu˛iile statului. Œntre acestea, justi˛ia joac„ un rol primordial, prin atributele de arbitru politico-electoral pe care i le confer„ legea.

Perioada de depunere a candidaturilor a eviden˛iat Ón jude˛ul Maramure∫, dar ∫i Ón restul ˛„rii, o complicitate inexplicabil„ a justi˛iei cu Partidul Social Democrat. Œn mai multe localit„˛i s-au depus, de c„tre partidul de guvern„m‚nt, candidaturi care Ónc„lcau art. 41 pct. 3 din Legea nr. 167/2004, prin aceea c„ erau Ónscrise alte nume ∫i prenume dec‚t cele din buletinul de identitate.

La contesta˛iile pe care partidele din opozi˛ie le-au f„cut s-a r„spuns prin hot„r‚ri de respingere, at‚t de c„tre judec„torii, c‚t ∫i de c„tre tribunale. Motivarea hot„r‚rilor este Ón afara legii ∫i, pe alocuri, ilar„. Dau c‚teva exemple din motivarea celor ce se refereau la contesta˛iile depuse Ón jude˛ul Maramure∫: se motiva, de fapt, c„ este vorba de porecl„; ba c„ este vorba de acela∫i nume, care nu a fost contestat Ón 2000, deci, este nejustificat„ contestarea Ón 2004; ba c„ instan˛ele trebuiau s„ fac„ o interpretare pozitiv„ a legii.

Da, nu sunt glume, sunt citate din hot„r‚ri judec„tore∫ti date de c„tre justi˛ia rom‚n„. Este evident, Óns„, c„ textul legii nu confer„ vreo posibilitate de a fi interpretat, pentru c„ este restrictiv ∫i riguros. Citez din lege: îListele de candidaturi trebuie s„ cuprind„ numele, prenumele, locul ∫i data na∫terii, domiciliul, conform actului de identitate“. Simplu ∫i clar pentru toat„ lumea, mai pu˛in pentru cei care doresc s„ se transforme din arbitri Ón juc„tori. Ulterior, Óns„, cu ocazia tip„ririi buletinelor de vot, Ón conformitate cu prevederile Legii electorale, se vor Ónscrie doar numele ∫i prenumele din buletinul de identitate.

Care va fi situa˛ia atunci? Nu va fi, oare, o Ónc„lcare a hot„r‚rilor judec„tore∫ti, pronun˛ate cu ocazia contest„rii modului Ón care s-au depus candidaturile? F„r„ Óndoial„ c„ da, Óns„ se pare c„ justi˛ia este dispus„ s„ Óncalce nu numai legea, ci ∫i propriile sale hot„r‚ri, c‚nd este vorba de Partidul Social Democrat.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul Radu F. Alexandru. Pofti˛i, domnule senator!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Edi˛ia de duminica trecut„ a prestigiosului cotidian britanic îThe Times“ a publicat un amplu articol Ón care sub titlul: îTrafican˛ii de copii tr„deaz„ Rom‚nia“, le sunt dezv„luite cititorilor dedesubturile adop˛iilor interna˛ionale din Rom‚nia. Pentru edificare este prezentat„ r„pirea C„t„linei, povestea sf‚∫ietoare a unei feti˛e de 3 ani abandonat„, care a fost smuls„ din via˛a fericit„ pe care o tr„ia Ón Rom‚nia, Óntr-o familie de asisten˛i maternali ∫i aruncat„ f„r„ mil„ Ón bra˛ele unei familii Ónst„rite Ón Spania. Azi, noteaz„ ziarul londonez, C„t„lina are pantofi noi, str„lucitori, o biciclet„, o colec˛ie de p„pu∫i ∫i o rochie frumoas„ pentru duminici. Are tot ceea ce ∫i-ar putea dori din punct de vedere material ∫i, pentru un observator obi∫nuit, pare s„ fie unul dintre miile de copii abandona˛i despre care, se zice, c„ ∫i-au g„sit singura ∫ans„ pentru o via˛„ decent„, printr-o adop˛ie interna˛ional„, Óns„ povestea îsalv„rii“ ei dintr-o ˛ar„, unde nim„nui nu-i pas„, este o fic˛iune. Articolul evoc„ o suit„ de date din biografiile C„t„linei ∫i a mamei ei minor„, nem„ritat„, care ∫i-a abandonat copilul la na∫tere ∫i care la data adop˛iei, ne∫tiind s„ scrie, ∫i-a pus doar degetul pe documente ∫i continu„ cu o serie de afirma˛ii ∫ocante la adresa autorit„˛ilor din Rom‚nia. Am luat leg„tura cu doamna Gabriela Coman, pre∫edinta Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ii, ca s„ aflu dac„ singura institu˛ie abilitat„ Ón domeniu poate confirma îcazul C„t„lina“ ∫i c‚t adev„r cuprinde articolul din edi˛ia duminical„ a lui îThe Times“.

Cazul, nu numai c„ este cunoscut, dar este reluat a nu ∫tiu c‚ta oar„, chiar dac„ din documenta˛ia extrem de am„nun˛it„ a Autorit„˛ii reiese limpede c„ nu se poate vorbi de nici o Ónc„lcare a procedurilor, c„ nu a existat nici o familie Ón ˛ar„ care ar fi vrut s„ Ónfieze feti˛a, c„ nu exist„ nici un motiv pentru ca, cel pu˛in Ón situa˛ia Ón spe˛„, s„ se re˛in„ acuza de corup˛ie Ómpotriva func˛ionarilor statului. Se re˛ine Óns„, dincolo de orice Óndoial„, reaua - credin˛„ flagrant„, pe care o probeaz„, altfel, prestigiosul cotidian fa˛„ de unul din subiectele cele mai sensibile cu care se confrunt„ Rom‚nia ast„zi — adop˛iile interna˛ionale. Afirma˛iile-bomb„ din îSunday

V„ mul˛umesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Pete ™tefan. V„ rog, domnule senator!

## **Domnul Pete ™tefan:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la unele aspecte din sistemul sanitar. Œn ultima perioad„, accesul cet„˛enilor ˛„rii la asisten˛„ medical„ a devenit din ce Ón ce mai complicat„. Œn unele localit„˛i, mai ales Ón sate, au fost desfiin˛ate dispensarele medicale ∫i punctele sanitare, lipsesc medicii, asistentele medicale ∫i, mai ales, surorile de ocrotire. La unit„˛ile sanitare fostele policlinici, Ón prezent organizate dup„ diferitele modele, mai ales ambulatorii dependente de spitale, bolnavii ajung numai dup„ ce ob˛in diferite acte care se ob˛in de la medici de familie ∫i din alt„ parte, acte de trimitere de la medicul de familie, act doveditor al calit„˛ii de asigurat. Majoritatea serviciilor din aceast„ categorie au lips„ de personal ∫i mari lipsuri privind dotarea, ∫i m„ refer la aparatur„, la reactivi ∫i alte dot„ri, motiv pentru care medicii sunt nevoi˛i s„ interneze mul˛i bolnavi, care, de fapt, ar putea beneficia de rezolvare Ón ambulatoriu. Drept urmare, aceast„ anomalie cre∫te foarte mult cheltuielile cu care o anumit„ boal„ sau afec˛iune se poate solu˛iona. Astfel, este absolut necesar„ verificarea complexit„˛ii investiga˛iilor ∫i a tratamentelor aplicabile la ambulatoriu sau la domiciliul bolnavilor. Se ∫tie foarte clar faptul c„ multe intern„ri se fac din motive socio-medicale ∫i anume datorit„ faptului c„ la domiciliul bolnavului nu sunt asigurabile nici cele mai simple proceduri de tratament ∫i Óngrijire. Costul asisten˛ei medicale cre∫te ∫i datorit„ faptului c„ nu este pus la punct sistemul informa˛ional privind starea de s„n„tate al asiguratului. Practic, nimeni nu mai are eviden˛a clar„ privind certificatele medicale ∫i datele ob˛inute cu ocazia examin„rilor preventive. Din acest motiv, multe persoane ajung Ón tratament cu diferite afec˛iuni anterior cunoscute Ón faze avansate sau chiar dep„∫ite. Aceast„ situa˛ie ar fi Ómbun„t„˛it„ dac„ fiecare asigurat ar avea fi∫a medical„ ∫i carnet de s„n„tate Ón care, cel pu˛in anual, medicul de familie ar trece bilan˛ul st„rii de s„n„tate, concluzion‚nd toate datele clinice ∫i paraclinice privind individul. Acest sistem ar elimina foarte mult anumite examin„ri ∫i analize efectuate inutil. Reorganizarea spitalelor ∫i ambulatoriilor de specialitate ar trebui s„ aib„ Ón vedere necesitatea real„ ∫i anume, orice centru de s„n„tate sau spital or„∫enesc, Ón mod obligatoriu ar trebui s„ aib„ asisten˛„ cel pu˛in de radiologie, laborator clinic, pediatrie, interne, ginecologie, chirurgie, iar la nivel de spital nu se poate concepe asisten˛„ f„r„ compartiment de terapie intensiv„. Ministerul S„n„t„˛ii ar avea obliga˛ia ca aceste servicii, sec˛ii minimale, s„ fie asigurate peste tot unde unit„˛ile sanitare deservesc cel pu˛in 20.000 de persoane. Specializarea medicilor fiind foarte deficitar„, Ón momentul

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œn continuare, Ón numele Grupului P.S.D.. _. (Aplauze la Grupul P.S.D.)..._ va vorbi domnul senator Matei Vintil„. Pofti˛i, v„ rog, la microfon!

V„ rog!

## **Domnul Vintil„ Matei:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea de azi se refer„ la Ziua Mondial„ a Telecomunica˛iilor.

Graham...

## **Domnul Vintil„ Matei:**

...care, Ón anul 1876, construia primul aparat cu utilitate practic„.

Primele experimente Ónregistrate Ón ˛ara noastr„ cu aparate telefonice s-au Ónregistrat Ón anul 1877.

La Ia∫i, Ón anul 1888 s-au Ónlocuit unele aparate Morse de la sec˛iile de poli˛ie cu aparate telefonice... a∫a...

...re˛eaua

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 telefonic„ s-a extins Ón anul 1887 ∫i s-a introdus telefonia public„ Ón anul 1897, telefonia automat„ Ón 1936. Œn anul 1883 s-a instalat ∫i prima central„ manual„ cu 5 numere. Primele comunica˛ii interurbane s-au f„cut pe traseele Bucure∫ti—Sinaia ∫i Bucure∫ti—Br„ila—Gala˛i.

Œn anul 1896 a fost instaurat„ prima central„ automat„ cu 20 de numere, Óns„, practic, automatizarea s-a instalat Ón 1897 cu o central„ automat„ cu 300 de numere.

Inventarea telegrafului, telefonului, radioului ∫i calculatorului au f„cut posibil„ apari˛ia unui mediu cu multiple facilit„˛i integrate de comunicare, Internetul. Ast„zi, Internetul este o cale de transmitere a datelor la nivel mondial, un mecanism de r„sp‚ndire a informa˛iilor...

Domnule senator Rus, lua˛i loc, v„ rog. M„ scuza˛i! Lua˛i loc, c„ obosi˛i, domnule senator Rus. Lua˛i loc! V„ mul˛umim.

Pofti˛i, v„ rog!

... un mecanism de r„sp‚ndire a informa˛iilor ∫i un mediu de interac˛iune Óntre oameni ∫i calculatoarele lor, f„c‚nd abstrac˛ie de pozi˛ia geografic„.

Drumul care a dus la Internet a pornit Ón anul 1959 ∫i a ap„rut din nevoia Armatei S.U.A. de a comunica Ón cazul unui r„zboi. Armata avea nevoie de o re˛ea flexibil„ pentru cazul Ón care leg„turile ar fi fost Óntrerupte Óntr-un punct, informa˛ia s„ poat„ fi direc˛ionat„ c„tre destina˛ia ini˛ial„.

Œn primii 10 ani, precursorul Internetului a fost folosit doar Ón mediile academice, universitare ∫i militare f„r„ s„ dispun„ de reguli tehnice prea clare. Acestea apar Ón 1969. Din 1980 Internetul, influen˛at ∫i de dezvoltarea puternic„ a tehnicii de calcul, dep„∫e∫te grani˛ele unde s-a n„scut, moment favorizat de faptul c„ din ce Ón ce mai multe corpora˛ii au Ónceput s„ se implice Ón dezvoltarea ∫i utilizarea acestui nou mod de comunicare ∫i acces la informa˛ii.

Din 1990, Internetul dep„∫e∫te aria academic„, oamenii obi∫nui˛i, publicul larg, au Ónceput s„ foloseasc„ Internetul pentru orice se baza pe un suport de comunicare de la mesaje personale la tranzac˛ii comerciale, de la scopuri informa˛ionale p‚n„ la cump„r„turi. Din 2000 aproape toat„ lumea — vorbind Ón termeni geografici, tehnologici, sociologici, economici — are acces la Internet.

Aceast„ masiv„ infrastructur„ de re˛ele schimb„ modul Ón care lumea abordeaz„ educa˛ia, afacerile ∫i alte activit„˛i. Internetul este deja propriul s„u st„p‚n, cu propria sa economie ∫i propria sa moned„, el modific„ modul Ón care economia mondial„ func˛ioneaz„.

Œn ˛ara noastr„, Ón ultimii ani, Internetul a devenit un mijloc tot mai frecvent utilizat de popula˛ie Ón diferite scopuri. Acest lucru este Óncurajator ∫i Ómbucur„tor, ˛in‚nd seama de rapiditatea Ón care lumea comunic„ prin intermediul s„u. O ˛ar„ care beneficiaz„ de o infrastructur„ de comunicare modern„ este capabil„ s„ fac„ fa˛„ provoc„rilor mereu mai complicate ale lumii contemporane.

Pornind de la acest fapt, Ón Rom‚nia s-a pus un puternic accent pe extinderea ∫i consolidarea infrastructurii de comunica˛ii ∫i pe atragerea de investi˛ii Ón acest domeniu.

La ora actual„, Ón ˛ara noastr„ nu mai exist„ limite Ón dezvoltarea afacerilor din sectorul comunica˛iilor. Astfel, - realizat„ Ón conformitate cu ultimele prevederi ale _acquis_ ului comunitar, liberalizarea pie˛ei comunica˛iilor din Rom‚nia se dovede∫te a fi cu fiecare zi care trece o poveste de succes la nivelul Óntregii Europe.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œmi da˛i voie ca Ón continuare s„ invit la microfon pe domnul senator Constantin G„ucan.

## **Domnul Constantin G„ucan:**

## Domnule pre∫edinte,

Domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de azi se nume∫te: îDe ce nu intr„ Rom‚nia Ón Uniunea European„?“

R„spunsul este tulbur„tor. Nu cum a˛i crede, din cauza neÓncheierii celor mai grele capitole pe care trebuie s„ le Óncheie Rom‚nia cu Uniunea European„ — ∫i m„ voi referi la justi˛ie, la interne, la administra˛ie, la agricultur„ ∫i corup˛ie — ci din cauza Colegiului Medicilor Denti∫tilor.

S„ m„ explic un pic. Sunt secretarul Comisiei de integrare interparlamentar„ Rom‚nia-Uniunea European„ ∫i Ón ultimul an am descoperit ∫i eu cum se transmit de la Uniunea European„ ni∫te recomand„ri ∫i ∫tiu cum sunt preluate sau traduse, mai precis, de c„tre ai no∫tri, ∫i, invers, cum lucruri de la noi, din Parlamentul Rom‚niei, se transmit Ón mod eronat la Uniunea European„.

Am avut ocazia, acum dou„ s„pt„m‚ni, s„ spun un lucru pe care l-am tr„it personal, Ón sensul c„ la Ónt‚lnirea mixt„ a Parlamentului rom‚no-european de la Bra∫ov eu am f„cut o anumit„ declara˛ie Ón leg„tur„ cu libertatea presei, iar Ón documentele de la Bruxelles, acum dou„ s„pt„m‚ni c‚nd le-am v„zut, c‚nd a fost la Bruxelles Ónt‚lnirea cu comisia mixt„, am g„sit c„ senatorul G„ucan a vorbit nu despre libertatea presei ∫i a televiziunii, ci despre probleme de s„n„tate ∫i sociale. Deci, iat„ c„ informa˛iile se transmit Óntr-o anumit„ direc˛ie cu totul altfel.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 La fel, dinspre Uniunea European„ spre noi anumite recomand„ri — care sunt recomand„ri ∫i am descifrat ∫i eu Ón acest an ce Ónseamn„ o recomandare ∫i cum trebuie preluat„ de o ˛ar„. O recomandare nu Ónseamn„ impunere. O recomandare Ónseamn„ s„ ˛ii cont de o p„rere, cum ˛i-ar fi mai bine, dar aceast„ recomandare aplicat„ la condi˛iile socioeconomice, psihosociale ale ˛„rii respective.

Œn acest context, nou„ ni se transmite Óntotdeauna ca imperative recomand„rile Comunit„˛ii Europene, ca imperative de aplicat, ba ∫i supralicit„m, numai la o indica˛ie general„ deja facem mai mult, mult mai mult, dec‚t ni se cere, evident, nu Óntotdeauna Ón favoarea Rom‚niei.

Domnule senator, a∫ dori un pic de aten˛ie.

Voiam s„ spun c„ pentru medicul rom‚n nu Ónseamn„ libertatea de circula˛ie, care este Ónv„luit„ a∫a de frumos Ón impunerea acestei structuri, care nu este necesar„ la ora asta. Se uit„ faptul c„ noi ne ducem Ón Europa, dar posibilitatea de a deschide noi un cabinet medical acolo este limitat„ de asocia˛iile profesionale, care spun c„ da, ai voie s„ circuli, ai voie s„ vii, dar vei sta pe o list„ de a∫teptare 6—7 ani de zile, p‚n„ c‚nd se face un loc liber.

Deci aceast„ promisiune frumoas„ f„cut„ medicilor stomatologi — îHaide˛i s„ facem repede structura, c„ ve˛i intra Ón Europa ∫i ve˛i face cabinete ∫i ve˛i c‚∫tiga!“ — este, de fapt, inexact„, nerealist„ ∫i ascunde Ón spatele ei alte inten˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la microfon pe domnul senator Szabó Károly Ferenc.

Pofti˛i, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Voi relata pe scurt dou„ chestiuni. Mai Ónt‚i, una legat„ de o satisfac˛ie pe care am Óncercat-o Ón urma unei declara˛ii politice pronun˛ate de la acest microfon, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 care autorit„˛ile vizate s-au sesizat ∫i mi-au r„spuns Ón scris. Iat„, a∫adar, c„ se poate. Œncurajat fiind de acest succes, ca s„ spun a∫a, vin Ón fa˛a Domniilor voastre ast„zi cu o chestiune care — cred c„ agrea˛i ideea — este de strict„ actualitate ∫i nu numai.

Œn leg„tur„ cu Óntocmirea ∫i, mai apoi, afi∫area listelor de aleg„tori Ón campania electoral„, a∫a cum prev„d graficele care au fost stabilite urmare a Legii privind organizarea ∫i desf„∫urarea alegerilor locale, aceast„ chestiune a listelor electorale a devenit de actualitate nu numai datorit„, hai s„ le spunem, unor mici dificult„˛i pe care cele dou„ autorit„˛i — primarul ∫i, respectiv, Serviciul de Eviden˛„ a Persoanei — le au Ón aceast„ direc˛ie ∫i la omisiunile cu care ne putem confrunta Ón leg„tur„ cu inexactit„˛ile con˛inute de aceste liste.

A∫ vrea s„ reflectez Óntruc‚tva, dincolo de problema legat„ de urgen˛a chestiunii Ón leg„tur„ cu un anumit grafic de desf„∫urare a alegerilor, ∫i anume faptul c„, Ón genere, institu˛ia aceasta a eviden˛ei persoanei — acte de identitate, pa∫apoarte, tot ceea ce Óntr-o vreme se afla Ón aria de responsabilitate a Ministerului de Interne ∫i care Ón urma unor modific„ri legislative c„rora le-am dat girul aici, Ón acest Parlament, au trebuit s„ fie transferate Óntr-un cadru civil, la alte autorit„˛i —, a∫ vrea s„ spun c„ acest subiect nu func˛ioneaz„ deloc. Mai precis, Ón diverse jude˛e avem de-a face cu diferite stadii de implementare — iat„ noile produse ale limbajului de lemn! —, de implementare a prevederilor legale legate de schimb„rile institu˛ionale Ón aceast„ spe˛„.

Situa˛ia este, cel pu˛in la Satu-Mare, a∫ spune, inacceptabil„, dac„ nu chiar dezastruoas„ ∫i, Ón mod curios, dup„ ce Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Ministerul de Interne au fuzionat, situa˛ia nu s-a Ómbun„t„˛it deloc, cu toate c„ ar fi crezut oricine c„ aceast„ reorganizare a aparatului Guvernului la nivel central, dar cu ramifica˛ii la nivel local, ar fi trebuit s„ Ónsemne un progres Ón aceast„ chestiune.

V„ mul˛umim ∫i noi, domnule senator.

Invit Ón continuare la microfon pe domnul senator Adrian P„unescu.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Exist„, domnilor colegi, domnule pre∫edinte, o at‚t de mare diferen˛„ Óntre lucrurile pe care le spunem noi, o diferen˛„ de la om la om, de la senator la senator, Ónc‚t poate c„ polifonia vie˛ii sociale ∫i politice din Rom‚nia se poate reg„si Óntreag„ Ón unghiurile diferite de abordare a problemelor momentului. ™i poate c„ fiec„ruia i se pare c„ mai important este mesajul s„u.

Sigur, a∫ putea consacra o Óntreag„ declara˛ie Ómprejur„rii c„, ast„zi, unul dintre poe˛ii n„scu˛i pentru a ilustra tinere˛ea ∫i resurec˛ia sufletului t‚n„r, Geo Dumitrescu, Ómpline∫te 84 de ani. Este aproape incredibil c„ un om care toat„ via˛a a fost bolnav a ajuns la 84 de ani ∫i este Ón plin„ putere de crea˛ie ∫i de expresie. De fapt, incredibil este numai pentru cei care iau via˛a Óntr-un mod globalist. Iat„ c„ globalizarea nici Ón aceast„ privin˛„ nu rezolv„ toate lucrurile.

Sunt oameni care fac Ón fiecare an crize de moarte ∫i mor t‚rziu, cu o vioar„ adormit„ l‚ng„ frunte, cum ar fi Bacovia. Sunt oameni perfect s„n„to∫i, care laud„ s„n„tatea ∫i mor tineri. Probabil c„ suferin˛a este o ∫coal„ a longevit„˛ii. Probabil c„ este cota pe care trebuie s-o dea omul pentru a putea supravie˛ui propriilor sale Óncerc„ri de ie∫ire din via˛„.

Geo Dumitrescu, la 84 de ani, Ónseamn„ ceva extraordinar. Suntem contemporani cu unul dintre cei mai mari poe˛i pe care i-a dat limba rom‚n„ ∫i unul dintre cei mai influen˛i asupra limbii ∫i culturii rom‚ne. Este...

Eu am lipsit Ón prima parte a ∫edin˛ei. Œl v„d pe domnul Aurel Pan„ printre pesedi∫ti. Domnul Pan„ a trecut la noi? Da? E at‚ta ritm Ón via˛a politic„ Ónc‚t, c‚nd vin aici, Óntreb prudent: îEu la ce grup oi mai fi?“

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

## A˛i r„mas Ón pan„, deocamdat„!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## Nu s„ri˛i la undi˛„!

Spuneam c„ este un poet influent, pentru c„ el a determinat, prin marea sa poezie, un fel anume de a se scutura de robie ∫i de lan˛uri genera˛ia t‚n„r„ de la un anumit moment al culturii rom‚ne Óncoace. A∫a c„ m-a∫ putea m„rgini s„ spun îLa mul˛i ani, Geo Dumitrescu!“, ∫tiind c„ spun îLa mul˛i ani!“ poeziei rom‚ne.

Nici la senectute el n-a fost lipsit de evenimentele care ˛in treaz„ o con∫tiin˛„ ∫i mobilizeaz„ toate energiile unui om c„ruia nu i se fac favoruri.

Ast„zi, Geo Dumitrescu Ómpline∫te 84 de ani. Din p„cate, prea pu˛ini dintre noi ∫tiu asta, ziarele au alte treburi, fire∫te, actuale, dar aceast„ inactualitate genial„, care se nume∫te Geo Dumitrescu, ar trebui b„gat„ Ón seam„. A∫a cred eu. A∫a ar fi de bun-sim˛.

A avea 84 de ani ∫i a r„m‚ne autorul celor mai teribile impreca˛ii la adresa vremurilor negre din toate ceasurile, nu numai din perioada stalinist„, ci ∫i din alte perioade, Ónseamn„ a te numi Geo Dumitrescu. Vreau s„ v„ spun trei versuri scrise de el, ca s„ ∫ti˛i totu∫i care e marca lui Geo Dumitrescu. Scria c‚ndva Geo Dumitrescu: îV‚nturile care au Óndoit copacii/Vor tot ele s„-i pun„ la loc/Oamenii-cangur au ap„rut/Œn buzunarul de la spate al lumii.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 De aici, de la tribuna Senatului, Ói adresez unuia dintre marii mei Ónv„˛„tori cele mai bune g‚nduri ∫i f„g„duin˛a c„ nu vom uita, mai ales, exemplul s„u de vitalitate Ón lupt„ cu vitregiile. Probabil, vitregiile ˛in nestins focul vie˛ii.

Dar sunt ∫i alte lucruri pe care se cuvine s„ le spunem, ∫i actualitatea lor nu este nici ea lipsit„ de substan˛„.

Ne atr„gea aten˛ia premierul Adrian N„stase, acum o s„pt„m‚n„, asupra unui articol din Constitu˛ie care vorbe∫te despre Ómprejurarea c„ îcet„˛enii str„ini ∫i apatrizii pot dob‚ndi dreptul de proprietate privat„ asupra terenurilor numai Ón condi˛iile rezultate din aderarea Rom‚niei la Uniunea European„“.

Deocamdat„, faptul acesta nu s-a produs, dar, Ón schimb, ceea ce e foarte grav, îterenurile...“, zice Adrian N„stase, î...se v‚nd acum aproape pe nimic. Sunt zone Ón care un hectar se vinde cu o sut„ de euro sau chiar mai pu˛in. Nu vorbesc de terenurile foarte bune. Trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„, dac„ nu ne trezim acum ∫i dac„ nu Ón˛elegem s„ punem noi p„m‚ntul Ón exploata˛ii rentabile, acesta se va vinde Ón forme deghizate la tot felul de str„ini care ∫tiu care este valoarea p„m‚ntului. Ne vom trezi dup„ 2007 c„ p„m‚ntul pe care vrem s„-l organiz„m inteligent, de fapt, nu mai este al nostru.“

™i stabile, exact, ∫i cresc„toare...

Vorbeam de ma∫ini... îP„i, fi-˛i-ar ma∫inile ale dracului, nu v„ mai lua˛i dup„ prostii. Ma∫ina azi o iei ∫i m‚ine Ói scade pre˛ul...“

Lucrurile acestea nu sunt simple, dar eu cred c„, la r‚ndul nostru, ca parlamentari, trebuie s„-i Óntoarcem premierului N„stase cuv‚ntul ∫i s„-i spunem c„ a∫tept„m propuneri de reglement„ri sau chiar reglement„ri ale Guvernului care s„ blocheze aceast„ nenorocire ∫i s„ o blocheze Ón toat„ ˛ara, dar cu deosebire acolo unde ea, aceast„ Ónstr„inare de p„m‚nturi, are ∫i caracter na˛ional. Nu este o simpl„ schimbare de titlu de proprietate, ci se schimb„ titlul de proprietate ∫i al ˛„rii c„reia Ói apar˛in acele p„m‚nturi... A∫a c„ e ∫i a∫a destul de t‚rziu ∫i cred c„ trebuie trecut la fapte.

Vreau s„ v„ spun un lucru care, m„ rog, a∫ crede eu c„ trebuie, din c‚nd Ón c‚nd, spus pentru c„ insisten˛a Ón aceast„ privin˛„ e la fel de mare... Œntr-un interviu acordat Agen˛iei ungare MTI, pre∫edintele U.D.M.R., domnul Markó Béla, colegul nostru senator, apreciaz„ c„ pentru maghiarii din diaspora va fi necesar„ o autonomie cultural„ cu caracter personal, iar pentru cei care tr„iesc Ón grupuri compacte, un fel de autonomie teritorial„. Aceasta din urm„ nu poate fi Óns„ una izolat„, un fel de stat na˛ional Óntr-un stat na˛ional. M„car e bine c„ lucrul acesta este precizat...

Domnul Markó Béla, preciz‚nd c„ este vorba despre un proces Óndelungat, ale c„rui anumite elemente s-au ∫i realizat Ón Rom‚nia, exemplific‚nd cu faptul, ∫i aici vine o chestiune pe care noi am spus-o atunci c‚nd se discutau reglement„rile legale de rigoare, ∫i dumnealor o negau, iat„ ce spune: îSecuii ∫i-au primit Ónapoi p„durile comunitare, Ón administra˛ie a fost introdus bilingvismul, iar Ón ˛ar„ este Ón desf„∫urare o descentralizare general„.“

Deci asta era! Autonomie! Noi nu ∫tiam. Tot ziceam, domnule, nu cumva vre˛i?! Nu, nu vrem. Nu? Iat„ c„ se recunoa∫te c„ s-au f„cut pa∫i Ón aceast„ privin˛„ f„r„ ca...

Sunt fericit c„ asist cu urechea dreapt„ la o transmisie Ón direct din sal„. Domnul Szabó vorbe∫te vehement la telefon.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Cu una v„ ascult pe dumneavoastr„, fi˛i sigur!

Asta e schimb de urechi Óntre noi doi. Nu ∫tiu care le are mai mari...

Da. A∫adar, c‚nd noi ziceam îDomnule, dragi colegi, dar ce vre˛i, autonomie?“, îNu, nu. Astea sunt drepturi fire∫ti.“, iat„ recunoa∫terea, dup„ foarte scurt timp, a faptului c„ au fost elemente ale autonomiei care s-au implementat Ón speran˛a c„ se va pune ∫i mo˛ acestei autonomii.

Eu aceast„ speran˛„ o resping. Autonomia de acest fel, autonomie teritorial„, nu are loc ∫i nu va avea loc Ón Rom‚nia, dup„ credin˛a mea. Ea este un element de separatism, nu e un element de dezvoltare. Autonomia de tip european este cea care dezvolt„. Autonomia de tip separatist este cea care ofile∫te, care distruge, cea care Ói pune pe oameni Ón pozi˛ie de r„zboi, nu Ón pozi˛ie de cooperare ∫i de conlucrare.

Iat„ c„ afl„m un lucru Ómbucur„tor. Diaspora rom‚n„ din Statele Unite ale Americii a protestat fa˛„ de campania purtat„ de c‚teva s„pt„m‚ni de postul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 televiziune CNN, Ón cadrul c„rei campanii au fost prezentate reportaje cu caracter tenden˛ios, menite s„ deterioreze imaginea Rom‚niei. Referindu-se la problema adop˛iilor interna˛ionale, semnatarii protestului subliniaz„ c„ este dreptul Rom‚niei de a decide cu privire la pozi˛ia privind aceast„ problem„ ∫i Guvernul Rom‚niei are datoria moral„ de a rezista Ón fa˛a oric„ror presiuni externe.

Este semn bun c„ diaspora rom‚n„ se treze∫te ∫i reac˛ioneaz„ cu at‚ta demnitate ∫i cu at‚ta solidaritate fa˛„ de interesul na˛ional.

Cea mai important„ problem„ pe care voiam s„ o ridic ∫i cu care Ónchei este cea privitoare la via˛a scriitorilor ∫i lupt„torilor rom‚ni din Basarabia, ∫i pornesc de la exemplul celui mai semnificativ dintre ei la aceast„ or„, marele poet Nicolae Dabija. El a publicat Ón îLiteratura ∫i arta“, care e o mare publica˛ie na˛ional„. Din p„cate, la Bucure∫ti ea nu ajunge, a∫a cum ar trebui, Ón mod normal, Óntr-un schimb fr„˛esc, f„r„ s„ ne exploat„m unii pe al˛ii, cum nici publica˛iile rom‚ne∫ti nu ajung la Chi∫in„u, publica˛iile, vreau s„ spun, de la Bucure∫ti, nu ajung la Chi∫in„u...

El a publicat Ón îLiteratura ∫i arta“ un articol numit îRusoaicele - 2“. Care era esen˛a acestui articol? El semnala faptul c„, prin c„s„toriile mixte, de-a lungul ocupa˛iei sovietice Ón Moldova, Ón Basarabia, s-a Óncercat dezna˛ionalizarea poporului rom‚n din Basarabia. Aducea exemple, aducea Ón sprijin criterii... Vreau s„ v„ spun c„... Iat„ declara˛ia din îFlac„ra lui Adrian P„unescu“ a lui Dabija, alalt„ieri.

De vin„ e Iliescu!

Pofti˛i?

De vin„ este Iliescu!

Nu am Ón˛eles!

Nu vorbesc cu dumneavoastr„!

Nu pute˛i vorbi cu altcineva c‚nd are cuv‚ntul un coleg al dumneavoastr„. Z„u, ∫i „sta este un tip de teroare, un tip de teroare populist„. Ce leg„tur„ are Iliescu aici?

Dac„ nu era el, era a noastr„!

Œn general, oamenii trebuie s„ Ónceteze s„ se mai serveasc„ din bor∫ul existent pe pia˛„, trebuie s„-∫i fac„ propria lor b„utur„ care le convine. Ce face˛i dumneavoastr„ este un bor∫ ordinar! Eu vorbesc de o situa˛ie de via˛„ ∫i de moarte de la Chi∫in„u ∫i, din p„cate, dumneavoastr„ lua˛i lucrurile Ón u∫or. ™i min˛i˛i!

Ca ∫i de Sovata!

™i de...?

Sovata!

Nu Ón˛eleg ce spune! Am un auz r„gu∫it.

Foarte grav dac„ nu ∫ti˛i!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Iart„-l, Doamne, c„ nu ∫tie ce face!

Vreau s„ m„ Óntorc la chestiunea pentru care am venit la microfon.

Eu cred c„ trebuie s„ Óncet„m a mai accepta obi∫nuin˛a cu r„ul.

Sunt ˛„ri Ón jurul nostru care protesteaz„ fa˛„ de faptul c„ un ziarist al lor, care a asmu˛it oamenii Ómpotriva altora, Ónl„untrul altei ˛„ri, nu poate intra Ón ˛ara respectiv„ c‚nd vor ei s„ mai asmut„. Ei bine, noi nici m„car pentru aceste lucruri care sunt evidente nu trebuie s„ reac˛ion„m, nu trebuie s„ ne punem noi gaj pentru ai no∫tri? Risc„m s„ avem din ce Ón ce mai pu˛ini oameni ai no∫tri, dac„ nu vom avea puterea de a-i ap„ra atunci c‚nd au nevoie.

Nicolae Dabija a fost zilele trecute Ón Bucure∫ti. Este h„ituit, este disperat ∫i este Ón modul cel mai grav tulburat Ón ideea lui despre Europa.

Cum, domnule, se poate lua un parlamentar european dup„ clica lui Voronin ∫i dup„ toate minciunile pe care le spun membrii acestui, m„ rog, pumn de bol∫evici? Iat„ c„ se poate lua ∫i exist„ pericolul ca Nicolae Dabija s„ fie Ón continuare lipsit de ap„rare, lucru pe care-l subliniez ∫i-l demasc de aici, de la tribuna Senatului.

Œnc„ o dat„ vreau s„ v„ spun cine este Nicolae Dabija. El este autorul celor mai frumoase dou„ versuri pe care le-am citit Ón limba rom‚n„ despre nevoia celor desp„r˛i˛i de ˛ar„, de ˛ara lor, dou„ versuri absolut geniale, care sunt ale lui ∫i m„car pentru ele ar trebui s„ fim sensibili la cauza Dabija ∫i la cauza unioni∫tilor Ónstr„ina˛i ∫i p„r„si˛i de la Chi∫in„u.

Iat„ versurile: îDoru ni-i de dumneavoastr„/Ca unui zid de-o fereastr„.“

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umim, domnule senator.

Œmi da˛i voie, numai pentru dou„ minute, Ón continuare.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu am s„ m„ refer, pe parcursul a numai dou„ minute, la un eveniment recent care a avut loc la Ia∫i, care a fost Ón str‚ns„ leg„tur„ cu Senatul Rom‚niei.

Este vorba de faptul c„ Ón acest an Senatul are motive serioase de s„rb„toare: se Ómplinesc 140 de ani de la constituirea Senatului. Œn urma unei decizii, prin statutul cunoscut, dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza Ón iulie 1864, la 6 decembrie 1864 ∫i-a inaugurat lucr„rile Senatul Rom‚niei, a fost cea dint‚i ∫edin˛„ a Senatului, îcorpul ponderator“, cum i-a spus domnitorul atunci, care venea s„ se adauge Adun„rii Legislative, deci Camerei Deputa˛ilor a Rom‚niei.

Cu acest prilej, Senatul Rom‚niei a avut ini˛iativa unui ∫ir de manifesta˛ii, a avut ini˛iativa de a edita diverse lucr„ri, de a face o expozi˛ie, iar Ón context, de a organiza mai multe sesiuni ∫tiin˛ifice. Prima sesiune ∫tiin˛ific„ a avut loc la Ia∫i, Ón ziua de 14 mai, urmeaz„ o alta la Cluj Ón luna viitoare, apoi o sesiune ∫tiin˛ific„ care va Óncununa eforturile noastre aici la Senat.

Cu acela∫i prilej, Senatul Rom‚niei, cum am spus, a preg„tit o expozi˛ie, mai multe lucr„ri, micromonografii, sinteze Ón limba rom‚n„ ∫i Ón limbi str„ine, dar, mai cu seam„, a preg„tit o lucrare monumental„ care se afl„ sub tipar, o istorie a Senatului Rom‚niei, Ón circa 950 de pagini. Lucrarea va ap„rea peste aproximativ dou„, trei s„pt„m‚ni. Este vorba despre o istorie complet„ a Senatului. Œn mod concret fiecare dintre noi vom intra Ón acea istorie, pentru c„ se vor da ∫i detalii Ón final, se vor comunica ∫i listele tuturor senatorilor Rom‚niei pe parcursul celor aproape 100 de ani, c‚t a func˛ionat Senatul, respectiv anii 1864—1940, 1990—2004.

Sesiunea de la Ia∫i s-a bucurat de o participare important„, au fost prezen˛i mai to˛i senatorii ∫i deputa˛ii din nord-estul Rom‚niei, s-au prezentat comunic„ri de c„tre speciali∫ti, de c„tre istorici de la Universitatea din Ia∫i, de c„tre senatori.

O lucrare, o comunicare datorat„ academicianului Dan Berindei, privea evolu˛ia istoric„ a Senatului de la Ónceputuri, din 1864 p‚n„ Ón jur de 1900, alte dou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 comunic„ri priveau istoria Senatului Ón timpul Primului R„zboi Mondial, atunci c‚nd Senatul ∫i-a desf„∫urat lucr„rile la fel ca ∫i Camera Deputa˛ilor, chiar Ón ora∫ul Ia∫i, Ón timpul retragerii din 1916—1918. Apoi domnul senator Ion Solcanu a insistat asupra momentului 1990—1992 din istoria Senatului, iar domnul secretar general al Senatului, Constantin Sava, s-a ocupat ∫i ne-a comunicat date despre administra˛ia Senatului ast„zi, specificitate ∫i competen˛e. Diver∫i colaboratori, exper˛i ai Senatului s-au ocupat de reforma constitu˛ional„ din 2003, doamna profesor Constan˛a C„linoiu, domnul Constantin Monac, despre Senat, expresie a suveranit„˛ii ∫i securit„˛ii Rom‚niei, domnul Ilie Manole despre institu˛iile preparlamentare.

## **Domnul Ioan Aurel Rus:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ dou„ guvern„ri neocomuniste, dup„ o guvernare ˛„r„neasc„ Ón principii ∫i moravuri, anul 2004 Ól situeaz„ Ón cea mai favorabil„ pozi˛ie electoral„ dup„ 1989. Partidul Rom‚nia Mare, cel mai puternic partid de opozi˛ie de dup„ revolu˛ie, partid care nu a f„cut compromisuri nici Ón principiile are au animat aceast„ organiza˛ie, dar nici Ón a accede la putere pe c„i ocolite, s-a Ónt„rit Ón ultimii ani.

De∫i atacurile adversarilor politici au dep„∫it cu mult normele democra˛iei, partidul a func˛ionat potrivit principiului: îCeea ce nu te distruge, te Ónt„re∫te ∫i mai mult.“

Anul 2004 ne g„se∫te Óntr-o stare electoral„ deosebit de favorabil„. Num„rul membrilor partidului a crescut Ón ultimii ani foarte mult, cu mult a crescut ∫i num„rul simpatizan˛ilor partidului care abia a∫teapt„ debarcarea Guvernului P.S.D. pentru a-∫i aduce contribu˛ia la orientarea politic„ a Rom‚niei c„tre democra˛ia autentic„ a valorilor cre∫tine ∫i na˛ionale.

Num„rul mare al membrilor partidului nostru mai este dublat ∫i de calitatea celor care au ales s„ fac„ parte din r‚ndurile Partidului Rom‚nia Mare. Œn ultimul an, mai ales, r‚ndurile noastre s-au Óngro∫at cu mul˛i intelectuali care au Ón˛eles c„ democra˛ia ∫i economia de pia˛„ nu trebuie s„ fie ceva str„in de valorile na˛ionale.

Œn partidul nostru s-au Ónscris foarte multe femei, mame care au v„zut Ón Partidul Rom‚nia Mare for˛a politic„ orientat„ c„tre familie ∫i valorile cre∫tine care stau la baza familiei, iar spre Partidul Rom‚nia Mare ∫i-au Óndreptat pa∫ii tinerii, acei tineri pe care poate 1989 i-a prins Ón clasele mici ale ∫colii, dar care au sim˛it c„ Partidul Rom‚nia Mare este partidul care-i vrea acas„, l‚ng„ familiile lor.

Din num„rul mare al membrilor partidului nostru vor fi ale∫i oamenii cei mai destoinici pentru a conduce destinele rom‚nilor Ón administra˛ia public„ local„.

De teama de a nu pierde alegerile locale s-a Ónfiin˛at îAutoritatea P.S.D.-ist Electoral„“, care s„ dijmuiasc„ procentele la alegerile locale, care se doresc fraudate mai tare ca referendumul pentru Constitu˛ie. ™i parc„ nu era de ajuns at‚t. Au fost trimi∫i Ón lupt„ chiar organizatorii alegerilor. Ministrul Rus, Ón loc s„ coordoneze, s„ supravegheze ∫i s„ aplice legile electorale, s-a trezit suspendat ∫i trimis ca mielul spre Ónjunghiere Ón ora∫ul ce niciodat„ nu se va numi Kolosvar. Cel ce trebuia s„ asigure contabilizarea voturilor de afar„, ministrul Geoan„, a fost Ómpins din spate de ∫eful s„u direct Ón lupta pentru Prim„ria Capitalei.

Mul˛umim, domnule senator.

Cu aceasta programul de declara˛ii politice s-a Óncheiat.

V„ rog s„-mi da˛i voie s„ revenim la ceea ce am r„mas la Ónceputul ∫edin˛ei noastre, ∫i anume s„ adopt„m programul zilei de ast„zi.

Fiecare dintre dumneavoastr„ a˛i primit acest program. Dac„ sunt probleme?

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator Constantinescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Sunt Óntr-o situa˛ie Ón care Ómi e greu s„ Ón˛eleg ce se Ónt‚mpl„. Am primit la ora 12,30, am g„sit Ón caset„ o ordine de zi pentru ∫edin˛a de ast„zi ∫i m-am preg„tit, normal, dup„ acea ordine de zi. Totodat„, am g„sit un program pentru s„pt„m‚na Ón care am intrat, Ón care zilele de joi, vineri, s‚mb„t„ ∫i duminic„ sunt consacrate activit„˛ilor Ón teritoriu. Am discutat pe aceste documente Ón ∫edin˛a grupului parlamentar, iar la sosirea Ón sala de ∫edin˛e am g„sit Ón caset„ o alt„ ordine de zi, care este mai scurt„ cu un punct — punctul 19 din ordinea de zi ini˛ial„ a fost eliminat —, ∫i am g„sit un alt program pentru s„pt„m‚na care urmeaz„, Ón care ziua de joi nu mai este consacrat„ activit„˛ii Ón teritoriu, ci este consacrat„ unei ∫edin˛e plenare care are un subiect, m„ rog, s„-i spunem festivist, nu derizoriu.

Ce putem s„ Ón˛elegem dintr-o asemenea manier„ de lucru a Biroului permanent al Senatului? Ce vom vota acum: ordinea de zi pe care am primit-o ∫i programul de lucru pe care l-am primit Ón termen sau ordinea de zi ∫i programul de lucru care au intervenit dup„ ∫edin˛a de grup parlamentar? Este o manier„ care pur ∫i simplu nu mai poate fi Ón˛eleas„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da, v„ mul˛umesc. Alte puncte de vedere? Pofti˛i, domnule senator Dinescu. Vre˛i s„ interveni˛i?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Nu!

Nu. Mi s-a p„rut c„ a˛i ridicat m‚na. Trebuie s„ men˛ionez c„ ast„zi la ora 13,30 Biroul permanent s-a Óntrunit ∫i a stabilit aceast„ ordine de zi, ∫i Ón programul s„pt„m‚nal a fost introdus„ ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor de joi, 20 mai, ora 9,30 pentru c„ este vorba de senatorii care, fiind Ón Bucure∫ti, vor avea posibilitatea s„ participe la acea ∫edin˛„. Œn rest, r„m‚ne... Oricum va decide Senatul asupra acestui program. Varianta ultim„ este cea care se aplic„ ∫i eu la aceast„ variant„ fac Óndemnul s„ o vot„m.

Iar Ón ceea ce prive∫te ordinea de zi, au fost eliminate dou„ puncte, 19 ∫i 21, urm‚nd ca proiectele de lege respective s„ se discute s„pt„m‚na viitoare. ™i, deci, documentele pe care le-a˛i primit la intrarea Ón ∫edin˛„, acelea sunt valabile, acelea sunt supuse aten˛iei dumneavoastr„.

Pofti˛i, domnule senator Quintus!

Eu nu am s„ m„ refer la ordinea de zi. V„ mul˛umesc c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul. Probabil c„ Biroul nostru permanent nu a ∫tiut c„ joi, la aceea∫i or„, 9,30, la Palatul Patriarhiei exist„ o alt„ ∫edin˛„ solemn„...

Aceasta este!

E la Palatul Patriarhiei. E aceea∫i?

Aceasta este!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Bun. C„ nu ∫tiam cum s„ m„ Ómpart.

Joi, la aceea∫i or„, este ∫i depunerea de coroane, dar asta este alt„ problem„.

Da. Pofti˛i, v„ rog, domnule senator P„curariu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

S-a anun˛at c„ Ón campania electoral„ lucr„m trei zile pe s„pt„m‚n„. Ordinea de zi prevedea joia activitate Ón teritoriu. Avem Ónt‚lniri stabilite joi. E clar c„ nu putem s„ fim prezen˛i la aceast„ festivitate. E clar.

Am spus c„ nu e nici o problem„. Dac„ sunte˛i Ón Bucure∫ti, participa˛i la Palatul Patriarhiei la ∫edin˛a festiv„.

V„ propun s„ vot„m ordinea de zi de ast„zi Ón varianta pe care am men˛ionat-o.

Pofti˛i, v„ rog s„ vota˛i.

Ordinea de zi a fost aprobat„ cu 72 voturi pentru, 29 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Programul de lucru s„pt„m‚nal, dac„ dori˛i, v„ propun

- s„-l vota˛i Ón varianta pe care am men˛ionat-o. Pofti˛i, v„ rog s„ vota˛i.

S-a aprobat cu 74 voturi pentru, 30 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

De asemenea, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere c„ Ón ceea ce prive∫te programul de lucru de ast„zi a fost pu˛in modificat: Ón loc de orele 15,00—16,30, 15,00—17,00 ∫i la 17,30 intr„m Ón programul legislativ propriu-zis.

Trecem la urm„torul punct al ordinii de zi, Nota pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

S-au depus la secretarul general al Senatului urm„toarele legi, Ón privin˛a c„rora pute˛i face sesizarea Cur˛ii Constitu˛ionale:

— Lege privind unele m„suri pentru asigurarea protec˛iei victimelor infrac˛iunilor;

— Lege privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„;

— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea actului adi˛ional la contractul de v‚nzare-cump„rare de ac˛iuni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 nr. 1.479/1997 ∫i pentru solu˛ionarea amiabil„ a litigiului arbitral ini˛iat de Pol Am Pack — S.A. Polonia Ón fa˛a Cur˛ii Permanente de Arbitraj de la Haga;

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect de Lege privind institu˛ia prefectului, dup„ p„rerea mea, nu se justific„ solicitarea de a fi adoptat Ón procedur„ de urgen˛„ Ón conformitate cu art. 102 ∫i 103 din Regulamentul Senatului. Acest proiect de lege care eman„ de la Guvernul Rom‚niei este unul care, dup„ p„rerea noastr„, trebuie discutat at‚t la comisii, c‚t ∫i Ón plen foarte serios, pentru c„ este un

proiect de lege care, dup„ p„rerea mea, Ónfr‚nge multe dintre elementele democra˛iei.

V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ Ón chiar expunerea de motive se arat„, surprinz„tor, argumente pe care opozi˛ia le poate aduce acestui proiect de lege. Un prim element al acestui proiect vizeaz„ deconcentrarea puterii la nivel teritorial Ón favoarea reprezentantului Guvernului.

Un alt alineat spune ∫i mai limpede ceea ce dore∫te Guvernul prin acest proiect de lege: îLa elaborarea proiectului de lege s-a avut Ón vedere sporirea puterii prefectului.“ Or, dac„ se vor observa articolele acestui proiect de lege, este lesne de Ón˛eles faptul c„ multe din atribu˛iunile consiliilor jude˛ene, ale consiliilor locale, trec Ón favoarea prefectului, ceea ce este inacceptabil. Consiliile jude˛ene sunt acelea care reprezint„, prin votul cet„˛enilor, puterea administra˛iei unui jude˛. Se ajunge la situa˛ia Ón care se spune Ón art. 6 c„ îPrefectul poate contracta credite“? P„i, credite nu pot contracta dec‚t reprezentan˛ii celor ale∫i, care sunt consilierii jude˛eni, consiliul local, consiliile locale. De c‚nd un reprezentant al Guvernului numit poate s„ angajeze credite care vor fi pl„tite prin impozitele cet„˛enilor din jude˛ul respectiv?

Nu mai enum„r alte prevederi. Sunt foarte multe prevederi discutabile ∫i de aceea eu cred c„ se impune ca acest proiect de lege s„ fie dezb„tut Óntr-o procedur„ normal„, ∫i nu Ón procedur„ de urgen˛„. De aceea, v„ rog s„ supune˛i la vot propunerea mea. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Aici avem nota care, potrivit regulamentului, trebuie supus„ votului. Ea se adopt„ cu votul majorit„˛ii senatorilor prezen˛i, potrivit art. 102 alin. (2) din Regulamentul Senatului.

Deci, pentru Ónceput,

Domnule pre∫edinte, procedural. Nota aceasta cuprinde toate cele trei legi. Observa˛ia mea se refer„ la una din cele trei legi. V„ rog s„ supune˛i la vot...

Bine. O s„ supunem la vot, a∫a cum a˛i cerut dumneavoastr„, propunerea dumneavoastr„. Cine este de acord cu propunerea...

Mai sunt comentarii!

Mai sunt comentarii. Pofti˛i, doamna senator.

Domnule pre∫edinte, noi v„ solicit„m s„ supune˛i la vot fiecare proiect Ón parte. Avem acela∫i punct de vedere cu privire la proiectul de Lege privind institu˛ia prefectului. Nu cred c„ trebuie s„ ne Óndep„rt„m de adev„ratele reglement„ri europene ∫i adev„ratul spirit

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 european al descentraliz„rii, strecur‚nd Óntr-o lege, Ón procedur„ de urgen˛„, Ón perioad„ de campanie electoral„, prevederi care sunt departe de a fi europene.

Œn al doilea r‚nd, v„ solicit„m acela∫i lucru pentru cel de-al doilea proiect, proiectul Legii de consolidare a pie˛ei de capital. Este o lege redactat„ de un an de zile. De un an de zile, Guvernul trebuia s„ vin„ cu ea Ón Parlament ∫i s„ provoace o dezbatere corect„, o dezbatere la care s„ se implice to˛i parlamentarii, pentru c„ este necesar s„ punem Ón acord cu prevederile europene cu privire la pia˛a de capital. Noi v„ solicit„m s„ supune˛i votului fiecare proiect de lege.

Da, doamna senator, este clar. Am consultat prezidiul, suntem de acord.

Pofti˛i, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Sus˛inem punctul de vedere al doamnei senator Norica Nicolai. Pe de alt„ parte, referindu-m„ doar la ultimul subpunct, institu˛ia prefectului, nu vedem nici o justificare, ˛in‚nd cont de calendarul din anul 2004. Prefec˛ii r„m‚n cei care sunt. Nu cred c„ vom avea o modificare institu˛ional„ dec‚t dup„ alegerile parlamentare din anul 2004, iar la o asemenea lege s„ evit„m dezbaterea parlamentar„ mi se pare pur ∫i simplu inten˛ia majorit„˛ii de a strecura nev„zut acest proiect de lege. O dezbatere pe o asemenea problem„ care, Ón definitiv, dac„ ne intereseaz„ buna func˛ionare a administra˛iei locale... Poate Ómi d„ cineva un exemplu, dintre colegii majoritari, o singur„ situa˛ie Ón care prefectul a atacat o hot„r‚re de buget a unui consiliu jude˛ean condus de majoritate, timp de 4 ani de zile. Nici o scuz„ nu este, nici o motiva˛ie serioas„ nu este s„ nu avem aceast„ dezbatere pe procedur„ normal„.

Da, domnule senator. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Dinescu, parc„ tot dumneavoastr„ dorea˛i... Pofti˛i la microfon!

## Domnule pre∫edinte,

Voiam s„ fac un apel la colegii no∫tri de la P.S.D. Ón virtutea faptului c„, probabil, o parte dintre dumnealor vor conduce consilii jude˛ene, vor fi consilieri locali sau primari ∫i s„-i rog s„ nu treac„ superficial, s„ nu treac„ ma∫ina de vot, s„ citeasc„ aceast„ lege, pentru c„ este, dac„ dori˛i, dinamita care arunc„ Óntreaga administra˛ie public„ local„ Ón aer. I se acord„ prefectului, prin aceast„ lege, ni∫te prerogative, inclusiv cea de a autoriza Óntruniri, mitinguri, deci nu mai autorizeaz„ primarul, sunt c‚teva chestiuni... ∫i subscriu celor spuse de colegii no∫tri. S„ o l„s„m s„ urmeze cursul unei dezbateri, pentru c„ procedura de urgen˛„ realmente nu se justific„. Nu moare lumea dac„ noi, poim‚ine, nu vot„m aceast„ lege. S„ d„m dovad„ de Ón˛elepciune.

Tocmai de aceea ve˛i vota ∫i dumneavoastr„. V-am Ón˛eles. ™i s-o discut„m, repet, nu sub presiunea timpului ∫i nu sub inciden˛a ma∫inii de vot.

Eu v„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc.

Deci vom supune la vot, a∫a cum s-a sugerat ∫i cum...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

A˛i citit-o?

Da, am citit-o.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

L„sa˛i, nu este cazul unor dispute.

Pentru Ónceput,

Nu, admis„.

Admis„ — pardon, m„ scuza˛i! — cu 78 de voturi pentru, 20 voturi Ómpotriv„ ∫i 11 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

A doua — proiectul Legii privind consolidarea pie˛ei de capital. Pofti˛i, v„ rog.

- Cu 59 de voturi pentru, 46 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab˛ineri, aceast„ propunere a fost admis„. Proiectul de Lege privind institu˛ia prefectului. Pofti˛i, v„ rog.

- Cu 56 de voturi pentru, 51 voturi Ómpotriv„ ∫i

- o ab˛inere.

- V„ mul˛umesc.

La punctul urm„tor de pe ordinea de zi...

List„!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Se solicit„ liste?

## **Doamna Norica Nicolai**

**:**

Da.

List„ pentru toate proiectele.

Constituirea unor comisii de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la urm„toarele proiecte de lege: proiectul de Lege privind unele m„suri

Tocmai de aceea...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei. O comisie compus„ din 7 senatori.

P.S.D., 3 propuneri. Pofti˛i, v„ rog.

Domnul senator Aristide Roibu, domnul senator Ion Predescu ∫i domnul senator Antonie Iorgovan.

P.R.M., dou„ propuneri.

Domnul senator Aron Bela∫cu ∫i domnul senator Dumitru Petru Pop.

Mul˛umesc. Partidul Na˛ional Liberal, o propunere.

Nicolae-Vlad Popa.

Domnul senator Dan Avram.

Mul˛umesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Trebuie s„ vot„m. Pofti˛i, v„ rog.

Comisia a fost aprobat„ cu 79 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind pensiile ocupa˛ionale.

P.S.D., 3 propuneri.

Doamna senator Rodica ™elaru, domnul senator Emilian Prichici ∫i domnul senator Alin Cioc‚rlie.

Mul˛umesc. U.D.M.R., de asemenea, o propunere.

Mul˛umesc.

P.R.M., dou„ propuneri.

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Trebuie s„ vot„m.

Pofti˛i, v„ rog.

Comisia a fost aprobat„ cu 77 de voturi pentru, 11 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 ∫i art. 139 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate.

P.S.D. are 3 propuneri.

Domnul senator Corneliu Bichine˛ ∫i domnul senator Liviu Doru Bindea.

Mul˛umesc. Partidul Na˛ional Liberal, o propunere.

Domnul senator Paul P„curaru.

Mul˛umesc.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Németh Csaba.

V„ rog, domnule senator.

Domnul senator Avram Cr„ciun, domnul senator Ion H‚r∫u ∫i domnul senator Constantin Toma.

Mul˛umesc. P.R.M., dou„ propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.

Mul˛umesc.

Partidul Na˛ional Liberal, o propunere.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Propun s„ vot„m.

™i aceast„ comisie a fost aprobat„. A Óntrunit 90 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Trecem la urm„torul punct, al ∫aselea de pe ordinea de zi de ast„zi, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.

Dac„ este cineva care s„ prezinte raportul Ón numele comisiei?

Alin. 2, text comun. Este cazul s„-l vot„m. Pofti˛i, v„ rog.

Text adoptat cu 84 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Alin. 3 este text Camera Deputa˛ilor.

- V„ rog s„ vota˛i.

- Adoptat cu 80 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab˛ineri.

- Punctul 2, text Camera Deputa˛ilor.

Pofti˛i, v„ rog.

- Text adoptat cu 77 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„

- ∫i 6 ab˛ineri.

- Punctele 3, 4 ∫i 5, texte ale Camerei Deputa˛ilor,

- punctele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 — Camera Deputa˛ilor. Punctele 3—9.

Pofti˛i, v„ rog.

Texte adoptate cu 72 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Œn continuare, avem un text comun. Pofti˛i, v„ rog, pentru punctul 10.

Adoptate textele cu 68 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Textele de la numerele curente 11, 12, 13, 14, 15 ∫i 16, propuneri adoptate Ón unanimitate de Camera Deputa˛ilor. Le supun la vot.

Pofti˛i, v„ rog.

- Adoptate cu 76 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab˛ineri.

- V„ propun s„ vot„m raportul Ón ansamblu.

- Raportul a fost adoptat cu 83 de voturi pentru,

- 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Urm„torul raport este al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim interna˛ional.

Ave˛i, desigur, raportul Ón fa˛„. Punctele curente 1, 2, 3 au fost avansate ∫i adoptate Ón unanimitate Ón forma Camerei Deputa˛ilor.

Pofti˛i, v„ rog.

- Adoptate cu 74 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 5 ab˛ineri.

La punctul 4, art. 1 alin. 1, text Camera Deputa˛ilor, ∫i alin. 2, text comun.

Pofti˛i, v„ rog.

- Adoptat cu 66 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i

Pofti˛i, v„ rog.

- Text adoptat cu 69 de voturi pentru, 8 voturi contra ∫i

- 6 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Numerele curente 28, 29, 30, 31, 32, 33 ∫i 34 — texte Camera Deputa˛ilor.

V„ rog s„ vot„m.

Texte adoptate cu 78 de voturi pentru, 10 voturi contra ∫i 6 ab˛ineri.

- Raportul Ón ansamblu, v„ rog.

Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru,

- 5 voturi contra ∫i 10 ab˛ineri. Mul˛umesc.

Raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de psiholog, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Colegiului Psihologilor din Rom‚nia.

- Avem textele adoptate Ón redact„ri diferite, pe care v„

- propun s„ le discut„m.

Numerele curente 1—10, adoptate, ∫i, Ón continuare...

Deci, textele de la num„rul curent 1 p‚n„ la num„rul curent 28 reprezint„ propuneri ale Camerei Deputa˛ilor, adoptate Ón unanimitate.

Pofti˛i, v„ rog.

- Texte adoptate cu 74 de voturi pentru, 5 voturi contra

- ∫i 7 ab˛ineri.

La num„rul curent 29 avem texte ale Camerei Deputa˛ilor, trei alineate. V„ rog s„ le vot„m.

- Adoptate cu 76 de voturi pentru, 7 voturi contra ∫i

- 5 ab˛ineri.

De asemenea, la num„rul curent 29 avem un text comun, punctul b).

Pofti˛i, v„ rog.

- Adoptat cu 78 de voturi pentru, 8 voturi contra ∫i

- 3 ab˛ineri.

Punctele curente 31—32 — varianta Camerei Deputa˛ilor.

Pofti˛i, v„ rog.

- Texte adoptate cu 70 de voturi pentru, 6 voturi contra

- ∫i 10 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Num„rul curent 33, practic, art. 23 alin. 1, este text comun.

Pofti˛i, v„ rog.

Adoptat cu 68 de voturi pentru, 4 voturi contra ∫i 9 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 Restul alineatelor sunt varianta Camerei Deputa˛ilor. V„ rog s„ vot„m.

Adoptate cu 79 de voturi pentru, 4 voturi contra ∫i 7 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Textele de la num„rul curent 34 la punctul curent 66 sunt varianta Camerei Deputa˛ilor.

V„ rog.

- Adoptate cu 77 de voturi pentru, 3 voturi contra ∫i

- 8 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Textul de la num„rul curent 67, alin. b) este text comun, adoptat Ón unanimitate.

V„ rog s„ vot„m.

- Text adoptat cu 73 de voturi pentru, 3 voturi contra ∫i

- 8 ab˛ineri.

- Iar alte dou„ alineate sunt Ón varianta Camerei

- Deputa˛ilor.

V„ rog s„ vot„m.

Adoptate cu 79 de voturi pentru, 4 voturi contra ∫i 6 ab˛ineri.

Textele de la numerele curente 68—69 — varianta Camerei Deputa˛ilor.

Pofti˛i, v„ rog.

- Adoptate cu 75 de voturi pentru, 4 voturi contra ∫i

- 4 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Num„rul curent 70 — text comun.

Pofti˛i, v„ rog.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, 6 voturi contra ∫i dou„ ab˛ineri.

Restul textelor de la punctul 68 la punctul curent 92 sunt varianta Camerei Deputa˛ilor.

Pofti˛i, v„ rog.

Texte adoptate cu 76 de voturi pentru, 5 voturi contra

- ∫i 3 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc.

Raportul Ón ansamblu trebuie, de asemenea, votat. Pofti˛i, v„ rog.

- Adoptat cu 88 de voturi pentru, 5 voturi contra ∫i

- 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Œn continuare, un raport al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64 din 2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

Ave˛i textele, raportul care cuprinde, Ón cele 9 puncte, numai varianta Camerei Deputa˛ilor.

Pofti˛i, v„ rog.

Adoptate cu 62 de voturi pentru ∫i 21 de voturi contra.

Ba da, este aici.

Pofti˛i, v„ rog, doamna senator. Pofti˛i, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domule secretar de stat.

## **Domnul Mircea Alexandru —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin proiectul de lege Ón discu˛ie se propune ratificarea Acordului privind cooperarea dintre Rom‚nia ∫i Oficiul European de Poli˛ie, semnat la Bucure∫ti la 25 noiembrie 2003.

Prin acordul supus, ast„zi, dezbaterii, au fost stabilite domeniile infrac˛ionalit„˛ii c„rora li se aplic„ prevederile acordului, domeniile de cooperare, autorit„˛ile competente din Rom‚nia, respectiv, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, Ministerul Finan˛elor Publice, Serviciul Rom‚n de Informa˛ii ∫i Ministerul Public. Ca punct na˛ional focal de contact Óntre EUROPOL ∫i autorit„˛ile competente din Rom‚nia a fost desemnat punctul na˛ional focal din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor; se mai stabilesc modalit„˛ile concrete de furnizare, respectiv, de protec˛ie a datelor personale ∫i a celorlalte informa˛ii, precum ∫i cele de p„strare ∫i radiere a acestora; atribu˛iile concrete ale ofi˛erilor de leg„tur„ ∫i a∫a mai departe.

Œn conformitate cu prevederile legisla˛iei rom‚ne Ón materie, pentru a intra Ón vigoare, acest acord trebuie s„ fie ratificat de Parlament prin lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 Av‚nd Ón vedere raportul favorabil, Óntocmit de comisia de specialitate a Senatului, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„, adoptat ∫i de Camera Deputa˛ilor, la 27 aprilie anul curent. V„ mul˛umesc.

Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

™i Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ sus˛ine adoptarea acestui acord privind cooperarea dintre Rom‚nia ∫i EUROPOL. Este absolut necesar, este Ón conformitate cu punerea Ón aplicare a prevederilor Capitolului 24 — îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, stabile∫te Ón detaliu modul operativ de colaborare Óntre Autoritatea Rom‚n„ de Poli˛ie ∫i Autoritatea European„ ∫i era urgent necesar a fi ratificat.

Œl sus˛inem, f„r„ amendamente. Este lege ordinar„.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Comisia a recomandat Ón unanimitate adoptarea proiectului de lege. Sunt dezbateri generale? Nu. Atunci e cazul s„ vot„m raportul ∫i Ón acela∫i timp proiectul de lege.

## Pofti˛i, v„ rog.

Raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate cu 84 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Un nou proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Macedonia privind readmisia propriilor cet„˛eni ∫i a str„inilor, semnat la Bucure∫ti la 12 noiembrie 2003.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Acordul supus ratific„rii stabile∫te modalit„˛ile concrete de cooperare Óntre cele dou„ p„r˛i contractante Ón ceea ce prive∫te readmisia persoanelor ∫i transportul bunurilor legal dob‚ndite de acestea, protec˛ia datelor personale, decontarea cheltuielilor ocazionate de aplicarea prevederilor acordului ∫i dispozi˛iile legate de aplicarea Ón timp, respectiv de suspendarea aplic„rii, modificarea, completarea sau denun˛area acestui acord. Œn conformitate cu prevederile legisla˛iei Ón materie, pentru a intra Ón vigoare, ∫i acest acord trebuie ratificat de c„tre Parlament. Av‚nd Ón vedere raportul favorabil, Ón unanimitate Óntocmit de comisia de specialitate a Senatului, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„, adoptat„ de Camera Deputa˛ilor la 27 aprilie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator Predescu, v„ rog.

Ca ∫i cele asem„n„toare, Acordul Óncheiat Óntre Rom‚nia ∫i Macedonia Óndepline∫te toate condi˛iile. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este de admitere ∫i f„r„ amendamente, cu precizarea c„ Senatul este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale? Nu este cazul. V„ propun s„ vot„m raportul ∫i proiectul de lege Ón acela∫i timp. V„ rog.

Raportul ∫i proiectul de lege au fost adoptate cu 90 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului Rom‚niei, intonarea Imnului na˛ional ∫i folosirea sigiliilor cu stema Rom‚niei de c„tre autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice.

Domnule secretar de stat... Dac„ este un reprezentant

al...

**Domnul Metin Cerghez —** _deputat_ **:**

Ini˛iatorul sunt...

Ini˛iatorul, pofti˛i. Domnule deputat, ave˛i aici loc. V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i proiectul de lege.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn anul 2000 am introdus din nou pe ordinea de zi acest proiect de lege. Atunci a fost respins pe motivul c„ atunci c‚nd se va schimba Constitu˛ia Rom‚niei, sigur, drapelul nostru na˛ional nu va fi identic cu al Ciadului. S-a schimbat Constitu˛ia, ∫i — nu vreau s„ cred c„ a fost o omisiune — drapelul Rom‚niei a r„mas identic cu al Ciadului. Œn anul 1877, culmea, generalul Cerchez lua de la conduc„torul trupelor turce∫ti un steag cu o stem„, cu stema Rom‚niei, ∫i statul rom‚n devenea indivizibil, unitar, iar Mihail Kog„lniceanu spunea c„ îsuntem na˛iune de sine st„t„toare“. Eu m„ numesc tot Cerchez, sunt turc, de data asta e invers, dar sunt cet„˛ean rom‚n ∫imi pare r„u c„ mul˛i dintre noi pot face ceea ce este normal s„ fac„ un rom‚n, ∫i dumneavoastr„ sunte˛i cei Ón m„sur„ s„ face˛i ca niciodat„ drapelul Rom‚niei s„ nu se mai identifice cu al altui stat, nu neap„rat c„ este identic cu al Ciadului. A fost respins de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, mi s-a spus s„ cer un punct de vedere al Cur˛ii Constitu˛ionale, l-am cerut, ∫i mi s-a spus c„ atunci c‚nd un proiect de lege Ónc„ nu este adoptat, Curtea Constitu˛ional„ nu poate face nimic.

Nu pot s„ cred c„ Ón patru ani, dac„ se dorea cu adev„rat, nu se f„cea ceea ce zic eu c„ este bine s„ fac„ un parlamentar rom‚n: aceea de a avea acel simbol, care este la Organiza˛ia Na˛iunilor Unite, altfel dec‚t al unui stat din lumea a treia. V„ propun, pentru c„ ∫ti˛i c„ este un principiu Ón termeni juridici: îCe este omis, este permis“, Ón art. 12 din Constitu˛ie se spune doar c„ drapelul Rom‚niei este tricolor, culorile sunt a∫ezate vertical Ón ordinea urm„toare Óncep‚nd de la lance: albastru, galben ∫i ro∫u. Nimeni, absolut nimeni nu vrea s„ schimbe culorile drapelului na˛ional. Un singur lucru: stema Rom‚niei care este ∫i acolo, Ón fa˛„, pe pupitru, dar, mai ales sus, s„ fie a∫ezat„ pe culoarea galben„. Acest lucru eu cred c„ se poate.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004

V„ mul˛umesc ∫i v„ felicit pentru prezentare, domnule deputat.

Domnule senator Predescu, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Propunerea legislativ„ are ca obiect ca pe culoarea galben„ a drapelului Rom‚niei s„ se aplice stema. Problema nu se discut„ pentru prima dat„, dup„ cum a recunoscut ∫i ini˛iatorul. Aceast„ propunere s-a apreciat de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ca nefiind corespunz„toare prevederilor art. 12 alin. 1 ∫i, mai ales, pentru faptul c„ la textul constitu˛ional nu se poate ad„uga. Acela∫i punct de vedere l-au exprimat Consiliul Legislativ — aviz negativ; Guvernul — aviz negativ; Academia Rom‚n„ — aviz negativ. Din acest punct de vedere privim lucrurile ∫i, Ón concordan˛„ cu prevederile art. 12 alin. (4), potrivit c„rora urmeaz„ s„ constat„m c„ legea este ordinar„, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este de respingere.

V„ mul˛umesc. Discu˛ii generale. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Eu nu doresc s„ mai dezvolt acest subiect, pentru c„ am f„cut-o acum trei s„pt„m‚ni la o declara˛ie politic„ pe aceast„ chestiune. Desigur, printre numeroasele amendamente la revizuirea Constitu˛iei, ale Partidului Rom‚nia Mare, a fost ∫i aceast„ chestiune: reintroducerea stemei Rom‚niei pe drapelul na˛ional. Din p„cate a fost respins. A fost respins ∫i ∫tim noi de ce a fost respins, … protocolul ∫i alte chestiuni. S-a ivit ∫i incidentul diplomatic cu statul Ciad. Toate argumentele noastre au fost constructive ∫i de net„g„duit. Din p„cate nu s-a vrut ca aceast„ stem„ s„-∫i reia locul pe drapelul na˛ional. Nu avem ce face. Œntr-adev„r, despre stem„ ∫i sigiliu, Ón Constitu˛ie se spune c„ se stabilesc prin legi organice, drapelul este o problem„ de Constitu˛ie ∫i nu avem ce face. I-am Óntrebat Ón declara˛ia politic„ pe cei de la P.S.D.: îDac„ atunci n-a˛i f„cut-o, ce ve˛i face, cum ve˛i rezolva aceast„ problem„, acum, c‚nd nu incident, c„ p‚n„ la urm„ va fi un conflict Óntre statul rom‚n ∫i statul Ciad, iar legile interna˛ionale interzic drapele similare Ón dou„ ˛„ri. Din p„cate, P.S.D.-ul ∫i Guvernul au fost foarte aten˛i la Ónsemnele na˛ionale ∫i simbolurile altor state, dar nu au fost aten˛i atunci c‚nd a fost vorba de drapelul nostru na˛ional. Prin urmare, grupul nostru parlamentar n-are ce face, se va ab˛ine, pentru c„ a vota îpentru“ Ónseamn„ s„ ne descalific„m din punct de vedere juridic, profesional, pentru c„, Óntr-adev„r, legea nu prevede la drapel s„ putem s„ intervenim acum, dec‚t prin Constitu˛ie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dac„ este un alt punct de vedere? Atunci

## Domnule pre∫edinte,

O prim„ observa˛ie legat„ de faptul c„ nu sunte˛i asistat pentru moment de nici un secretar, dar nu voi face uz de aceast„ chestiune...

Sunt aici!

Nu poate face am‚ndou„ lucrurile deodat„! Asta e clar, chiar dac„-i capabil, dar nu poate!

S-a f„cut aici o afirma˛ie de c„tre onoratul nostru coleg deputat, ini˛iatorul legii, care nu poate r„m‚ne neobservat„, a∫ spune chiar nesanc˛ionat„. Nu este nici juridic, dar nici logic s„ afirmi c„ îceea ce este omis, este permis“. Unde am ajunge dac„ am accepta acest principiu?

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule senator P„unescu.

Nu ∫tiu ce am face dac„ situa˛ia pe care o discut„m acum ar avea caracter de urgen˛„. Dac„ ne-am l„sa Ón voia valurilor ∫i am a∫tepta s„ rezolve alt parlament o problem„ care e real„ ∫i care nu trebuie s„ devin„ acut„, nu trebuie s„ devin„ antagonist„, nu trebuie s„ devin„ conflictual„, ca s„ ne smulg„ pu˛in aten˛ia.

Œntr-adev„r, domnul deputat turc Cerchez a sesizat un lucru de care noi, rom‚nii, avem nevoie, ∫i anume de restabilirea echilibrului pe drapelul na˛ional ∫i de restabilirea adev„rului. Sigur c„ e de discutat dac„ Ón actuala stem„ sunt cuprinse, Ón simbolistica lor recunoscut„, Ónt‚i de ele Ónsele, toate ˛„rile rom‚ne∫ti. Dac„ lucrurile stau a∫a, Ónseamn„ c„ trebuie s„ ne sesiz„m cu privire la caracterul grav ∫i serios al problemei, s„ nu d„m dovad„ de superficialitate Ón analizarea acestei situa˛ii ∫i s„ facem eforturile care depind de noi pentru a da drapelului na˛ional inviolabilitatea de care are nevoie ∫i Ón raporturile politice. Chestiunea asta cu Ciadul noi o lu„m Ón glum„. Dac„ era Suedia, dac„ era Germania, imediat eram aten˛i chiar vibram: îCe bine e s„ rezolv„m repede aceast„ situa˛ie!“ Or, problema este de adev„r. Am mai spus o dat„ ∫i este, dup„ p„rerea mea, cea mai frumoas„ defini˛ie a unei atitudini impar˛iale fa˛„ de situa˛iile date ∫i a unei atitudini corecte fa˛„ de adev„r: arbitrul cinstit este cel care fluier„ eroarea ∫i dup„ aceea vede cine a f„cut-o ∫i unde a f„cut-o.

Œn cazul nostru trebuie s„ observ„m c„ e nevoie de aceast„ reglementare. E nevoie de aceast„ reglementare chiar dac„ ea nu este la ora de fa˛„ Ón textul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 constitu˛ional. Ceea ce a vrut s„ spun„, probabil, domnul deputat Cerchez nu e c„ îtot ce e omis, este permis“, ci doar c„ lucrul care nu e interzis, e..., Ón orice caz e de discutat dac„ s„ fie sau nu permis.

Eu cred c„ e un pretext serios pentru a deveni o cauz„ serioas„ ∫i c„ trebuie s„ ne aplec„m asupra ei, pentru c„ ne prive∫te. Nu e vorba numai de Ciad, e vorba ∫i de Andora, ∫i e vorba, Ón primul r‚nd, de demnitatea noastr„: s„ nu a∫tept„m s„ ni se fac„ observa˛ii interna˛ionale pentru a sim˛i cauza na˛ional„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, pot s„ revin pentru o clip„?

O clip„! Œnt‚i domnul senator Dinescu ∫i o s„ ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Pofti˛i, domnule senator Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

## Domnule pre∫edinte,

Eu Ómi amintesc c„ atunci c‚nd grupul nostru parlamentar a Ónaintat Comisiei de revizuire a Constitu˛iei pachetul de amendamente la cel referitor la punerea stemei pe tricolor, ni s-a r„spuns c„ acest lucru va fi reglementat prin lege. Nu vreau s„ reiau lucrurile care s-au spus aici. V„ Óntreb Óns„ cum ne vom mai uita Ón ochii oamenilor, noi, oamenii responsabili din acest Parlament, dac„ vom supune unui arbitraj interna˛ional ∫i dac„ drapelul nostru na˛ional nu va mai fi tricolorul? Haide˛i s„ c„ut„m! Poate c„ nu trebuie s„ lu„m o decizie acum, dar haide˛i s„ c„ut„m toate solu˛iile posibile, toate solu˛iile legale, pentru c„ este clar, ori noi, ori Ciadul va trebui s„ renun˛e la drapel. ™i Ciadul, nu.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Œmpotriva proiectului Constitu˛iei.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Nu. Œmpotriva Constitu˛iei din 1991, ca ministru al justi˛iei am votat Ómpotriva...

## **Domnul Frunda György**

**:**

Proiectului...

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

...proiectului. Exact! Dar nu m-am ab„tut nici cu o iot„ de la prevederile ei, pentru c„ este legea noastr„ suprem„. Oric‚t ar fi de nepl„cut„ Ónt‚mplarea aceasta c„ ne a∫ez„m acela∫i drapel cu un stat — m„ rog, african, dar e un stat —, trebuie s„ Ón˛elegem c„ Ón momentul de fa˛„, dac„ am accepta ceea ce mie Ómi place, este la sufletul meu — ∫i am stat mult cu drapelul acesta Ón fa˛„ —, Ónc„lc„m Constitu˛ia, ceea ce este un lucru foarte grav. Un corp parlamentar s„ voteze un proiect de lege, o ini˛iativ„ legislativ„ neconstitu˛ional„... Œnc‚t am auzit — ∫i m-a impresionat ceea ce a spus colegul nostru, domnul Adrian P„unescu — suntem ∫i scriitori, trebuie s„ fim ∫i juri∫ti ∫i, Ónainte de toate, suntem corp legislativ ∫i nu putem adopta, dup„ p„rerea mea ∫i spre regretul meu, o ini˛iativ„ care Óncalc„ flagrant Constitu˛ia.

## **Din sal„**

**:**

Nu o Óncalc„... Nu o Óncalc„...

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Frunda.

V„ rog.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Quintus.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate ∫i stima˛i colegi,

Domnule coleg din Camera Deputa˛ilor,

Vreau s„ spun c„ Ón comisia care a propus Legea de revizuire a Constitu˛iei am sus˛inut ceea ce propune˛i dumneavoastr„ ast„zi, ca pe drapelul nostru, pe culoarea galben„, s„ se a∫eze stema ˛„rii. Au fost dezbateri ample, aproape nimeni nu a fost Ómpotriv„ ∫i atunci am socotit c„ era de datoria comisiei s„ Óntreb„m Academia Rom‚n„, ∫i speciali∫tii din Academia Rom‚n„ — m„ bucur c„ conduce aceast„ ∫edin˛„ un ilustru profesor de istorie — ne-au r„spuns clar c„ îdrapelul Rom‚niei este ro∫u, galben ∫i albastru sau albastru, galben, ro∫u, f„r„ nici un fel de a∫ezare pe culoarea galben„“.

A∫ mai vrea s„ v„ spun c„ eu am votat Ón 1991 Ómpotriva Constitu˛iei, dar nu am Ónc„lcat-o nici un moment.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din punct de vedere al dreptului constitu˛ional, nu poate fi ad„ugat nimic. Textul constitu˛ional este imperativ ∫i nu se poate trece peste acest text constitu˛ional. Nu pentru aceasta am cerut cuv‚ntul, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ci pentru unele aprecieri cum c„ steagul nostru — av‚nd Ón compozi˛ie de culori cu steagul statului Ciad — ar fi alt„ nuan˛„, ar fi jignitor pentru noi. _(Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri._ )

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

## Cine a spus asta?!

## **Domnul Frunda György:**

Eu nu cred c„ pot fi state care pot fi jignitoare la adresa altor state.

## **Din sal„**

**:**

Nu are leg„tur„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004

## **Domnul Frunda György:**

Ciadul este un stat la fel de demn ca ∫i Rom‚nia, tot a∫a cum Rom‚nia este la fel de demn„ ca, de exemplu, Fran˛a, Germania, Ungaria, Regatul Unit ∫i a∫a mai departe. Este esen˛a Dreptului interna˛ional. Cu to˛ii suntem egali, cu to˛ii ˛inem la culorile noastre na˛ionale. Cei care ˛in, Óntr-adev„r, la ele ˛in Ón suflet ∫i Ón anumite ocazii speciale. Cei care fac tapaj de na˛ionalismul lor le folosesc zilnic de la co∫ul de gunoi p‚n„ la b„nci ∫i, prin asta, nu fac altceva dec‚t s„ umileasc„ simbolurile na˛ionale.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Nu are leg„tur„? Ce leg„tur„ are...?

V„ rog, v„ rog! Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Frunda György:**

Identitatea unui stat nu se exprim„ doar prin steag, este unul dintre elementele de identificare, tot a∫a cum este ∫i stema ˛„rii ∫i imnul na˛ional, ∫i cele 3 simboluri Ómpreun„ definesc un steag. Cred c„ a∫a trebuie s„ privim ∫i noi lucrurile.

S„ fim m‚ndri de tot ceea ce poate fi pozitiv, dar s„ nu Óncerc„m s„ fim prea intoleran˛i fa˛„ de al˛ii. Ro∫u, galben, albastru au nu numai rom‚nii ∫i cei din Ciad, au ∫i belgienii, de exemplu. Tot a∫a cum ro∫u, alb, albastru au ∫i francezii, ∫i olandezii. Tot a∫a cum ro∫u, alb, verde au ungurii, bulgarii, mexicanii, italienii ∫i mul˛i al˛ii.

Haide˛i s„ ne iubim steagurile ∫i simbolurile na˛ionale, fiecare cu ceea ce are Ón suflet, ∫i s„ l„s„m loc ∫i celorlal˛i s„-∫i iubeasc„ propriile simboluri!

V„ mul˛umesc, ∫i nu le mai folosi˛i la co∫uri de gunoi...

V„ mul˛umesc. Domnul senator Pruteanu.

G„sesc interven˛ia domnului senator György Frunda cu totul nepotrivit„, ∫i trimiterile sale la primarul Funar absolut nelalocul lor. S-a spus Ón aceast„ sal„ c„ este jignitor pentru noi s„ fim Ón postura — ∫i a spus-o foarte bine senatorul P„unescu — de a ni se atrage aten˛ia de c„tre organisme interna˛ionale c„ al nostru steag coincide cu un altul. Aceasta este chestiunea jignitoare pentru noi, nu pentru faptul c„ am avea acelea∫i culori ca statul Ciad sau statul Andora, sau statul Belgia, sau oricare altul.

O asemenea interven˛ie veninoas„ ∫i cu trimiteri cu totul nelalocul lor, cu totul acre ∫i Ónc„rcate cu un complex, de fapt, de inferioritate nu fac dec‚t s„ tulbure atmosfera creat„ aici Ón urma unei interven˛ii, unei propuneri legislative pe care ∫i eu o sus˛in. D„m din col˛ Ón col˛ Ón fa˛a unei situa˛ii care trebuie remediat„ ∫i de aceea avem aici eminen˛i juri∫ti, de aceea suntem corp legiuitor, pentru a g„si solu˛ia pentru a trece peste piedicile formale ∫i s„ ie∫im din acest clenci — folosesc un termen sportiv — Ón care risc„m s„ fim caraghio∫ii

lumii, s„ nu lu„m act de faptul c„ steagul nostru a c„p„tat aceste culori ulterior statului Ciad, care are, deci, dreptul la prioritate.

Ciadul, dup„ noi! ( _Discu˛ii, rumoare, vocifer„ri.)_

A∫adar, fac ∫i eu apel la conclavul Ón care suntem... Nu. Noi am venit dup„ ei Ón 1989.

Nu, domnule!

## **Domnul George Mihail Pruteanu:**

Œnainte aveam stem„. Ciadul Ól are din 1957. Noi aveam stema, dar Ón 1989 am renun˛at la ea, deci am creat un stindard, un steag, similar cu al Ciadului, ulterior lor. A∫adar, ei au prioritate.

Apelul este ca noi, legiuitorii, s„ g„sim o solu˛ie, s„ d„m curs acestei ini˛iative care este, de fapt, bine venit„. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Metin Cerchez:**

Vreau s„ fiu clar, c„ la asta m-am g‚ndit c‚nd am f„cut aceast„ ini˛iativ„. Repet, Ónainte de schimbarea Constitu˛iei. Deci nimeni nu ne absolv„ de, s„ zicem, omisiune, pentru c„ s-a schimbat Constitu˛ia ∫i noi tot nu am rezolvat aceast„ problem„.

Œn 1989 erau 3 state, nu numai Ciadul. Era vorba de Andora, Ciad ∫i Rom‚nia, care aveau steaguri, drapele, identice. Œn 1989 drapelul Rom‚niei nu era identic cu al Ciadului. Aveam acea stem„. Chiar dac„ ar fi r„mas cu gaur„ tot nu era identic cu al Ciadului, dar mai era ∫i Andora. Ei, acel stat mic, Andora, pentru a nu intra Ón conflict cu Ciadul ∫i Rom‚nia, a luat hot„r‚rea ∫i a pus o stem„ pe culoarea galben„. R„m„seser„ Ciadul ∫i Rom‚nia. Ambasada Ciadului de la Moscova, Ón urm„ cu c‚teva luni, ne-a reclamat la O.N.U., O.N.U. a spus c„ aceast„ problem„ s„ se rezolve pe cale amiabil„, diplomatic„, dar exist„ acest pericol ca, mai devreme sau mai t‚rziu, O.N.U. s„ ne interzic„ dreptul de a arbora drapelul la O.N.U.

A∫a este... Da...

## **Domnul Metin Cerchez:**

Aceasta este problema de fond. Noi putem s„ o rezolv„m acum sau putem s„ nu o rezolv„m acum, pentru c„, Óntr-adev„r, este greu s„ schimb„m Constitu˛ia, dar nimeni nu schimb„ culorile drapelului Rom‚niei, acestea r„m‚n identice, a∫a cum sunt stipulate la art. 12. Nu se poate da ordonan˛„ de urgen˛„. Poate s-ar fi dat ∫i se rezolva problema.

Este Ón puterea dumneavoastr„ s„ repar„m ceva ce poate nu s-a dorit sau s-a uitat cu bun„-∫tiin˛„ la adoptarea Constitu˛iei, pentru ca s„ adopt„m o nou„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 Constitu˛ie, chit c„ nu se poate, iar Ón 2007 va fi Constitu˛ia Uniunii Europene. ™i cum ne vom prezenta Ón fa˛a ˛„rilor din Uniunea European„?

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul senator Constantinescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ clarific„m un lucru. La adoptarea noii Constitu˛ii — la revizuirea Constitu˛iei — nu a fost nici un fel de omisiune, nu a fost nici un fel de sc„pare. Aceea a fost voin˛a majorit„˛ii care a adoptat Constitu˛ia. Pentru c„, personal, am avut un amendament care prevedea exact acest lucru, propunem modificarea acelui articol cu aceast„ prevedere. Aveam Ón vedere toate argumentele pe care le-a˛i adus dumneavoastr„ aici ∫i aveam Ón vedere un argument care ˛inea ∫i de istoria Rom‚niei, care crease tricolorul cu stema pe culoarea galben„.

Nu este vorba de nici un fel de omisiune, este vorba de o voin˛„ a majorit„˛ii care acum nu poate s„ fac„ Ón nici un fel fa˛„ unei cerin˛e interna˛ionale. Vom vedea care va fi solu˛ia. Vom veni cu propunerea de modificare a Constitu˛iei pentru ca s„ putem ie∫i din Óncurc„tur„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim.

Eu propun s„ oprim dezbaterile.

Eu v„ solicit cuv‚ntul.

Pofti˛i, domnule senator.

V„ mul˛umesc.

Eu Ómi amintesc de tabloul care evoc„ Ónt‚lnirea de la 1848 de la Islaz. Care v„ mai aminti˛i?

To˛i!

## **Domnul Ion Predescu:**

Œn mijlocul ei, c„tre partea st‚ng„, sus, este drapelul tricolor. Mare. Deci nu este din 1989, domnule coleg deputat.

Era de la 1848. A∫a c„ nu lua˛i dumneavoastr„ Ón considerare raportul Rom‚nia-Ciad altfel dec‚t este el atestat de istorie.

Apoi, citi˛i, v„ rog. Crede˛i c„ noi am fost chiar at‚t de ignoran˛i ∫i nep„s„tori? Academia Rom‚n„ Ón r„spunsul s„u a dat o documentare incontestabil„, de neÓnl„turat, pe care a trebuit s„ o lu„m Ón seam„.

A doua observa˛ie. Dori˛i, prin calea legii, s„ transgresa˛i revizuirea Constitu˛iei, pentru c„ asta Ónseamn„, ceea ce nu s-a acceptat de Parlament ca amendament la revizuirea Constitu˛iei dori˛i s„ se accepte ast„zi pentru o lege ordinar„. Nu a promovat prin lege

constitu˛ional„, dori˛i s„ fie promovat prin lege ordinar„. Este de neacceptat lucrul acesta! Observa˛ia de esen˛„ a domnului senator Frunda aceasta este ∫i a∫a trebuie re˛inut„, ca atare, pentru aceste considerente.

Al treilea considerent. Textul Constitu˛iei nu suport„ ad„ugare la el c‚nd spune c„ îdrapelul Rom‚niei este ro∫u, galben ∫i albastru“, nu spune c„ este ∫i cu stem„, pe cutare culoare sau pe cealalt„, sau c„ este f„r„ stem„ sau c„ este nu ∫tiu cum.

Cine s„-∫i permit„ s„ adauge la textul constitu˛ional printr-o lege ordinar„... dec‚t o fantezie?! Da˛i-mi voie s„ m„ exprim astfel. Nu se poate. Nu putem accepta un asemenea punct de vedere, motiv pentru care, din punct de vedere subiectiv, un coleg a fost Ómpotriv„ deoarece a avut alt punct de vedere, referindu-se la amendamentul de revizuire a Constitu˛iei, dar nu la obiectul de lege care a f„cut obiectul dezbaterii.

V„ mul˛umesc.

Cu stim„, domnule pre∫edinte, Ón 1877. Eu m-am referit la drapelul Rom‚niei din 1887, dup„ R„zboiul de Independen˛„, nu la 1848.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da. Nu este cazul s„ intr„m Ón discu˛ii.

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**

**:**

S„ vot„m odat„!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Dar da˛i-mi voie s„ propun de aici.

Am propus adineauri sistarea discu˛iilor, a fost un ultim cuv‚nt al domnului senator Predescu ∫i propun s„ ne oprim aici, cu rug„mintea mea, Ón calitate de pre∫edinte, pentru c„ trebuie avansat„ o propunere concret„. Am ascultat puncte de vedere foarte interesante, care trebuie avute Ón vedere. Propunerea mea concret„ este ca aceast„ chestiune s„ r„m‚n„ Ón aten˛ia noastr„ ∫i singurul mod de a r„m‚ne este s„ avans„m aceast„ propunere... proiectul de lege s„ fie retrimis la comisie.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Nu pute˛i s„ o face˛i.

Este o propunere a mea. Pofti˛i?

Ierta˛i-m„! Din punct de vedere procedural...

Trebuia s„ v„ dau cuv‚ntul.

Nu. C„ nu sunt eu formalist. Pre∫edintele de ∫edin˛„ nu poate s„ propun„ trimiterea la comisie a unui proiect de lege. Aceasta o poate cere ini˛iatorul sau grupurile parlamentare. Œntruc‚t nimeni nu ∫i-a exercitat acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 drept, singura dumneavoastr„ posibilitate este s„ supune˛i votului raportul comisiei ∫i pe urm„ proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da. Œn aceast„ situa˛ie, domnule senator, v„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule senator Constantinescu, dac„ ave˛i numai o propunere.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu:**

V„ rog s„-mi permite˛i s„ fac eu propunerea de retrimitere la comisie.

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu sunte˛i lider. Nu ave˛i calitate. Nu exist„. Badea e vicelider... nu e lider de grup.

**Din sal„**

**:**

Nu sunte˛i lider...

Deci s-a f„cut o propunere, Ón mod formal... Œn aceast„ situa˛ie, propun aten˛iei dumneavoastr„, deci votului, raportul pe care l-a˛i audiat.

V„ rog s„ vota˛i.

Deci raportul a fost adoptat cu 67 de voturi pentru, 17 Ómpotriv„ ∫i 13 ab˛ineri.

V„ mul˛umesc.

Textul de lege nu mai este cazul s„-l vot„m.

## **Domnul Ion Predescu:**

P„i, a˛i omis! A˛i supus doar raportul. V„ rog s„ completa˛i, domnule pre∫edinte, ∫i cu proiectul de lege Ón acest caz.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Da.

## **Doamna Fevronia Stoica**

**:**

La raportul de respingere… ce proiect de lege?!

Sta˛i o clip„! Da. E suficient. M„ scuza˛i! E suficient. Mul˛umesc.

Urm„torul proiect de lege prive∫te modificarea ∫i completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea institu˛iei Avocatul Poporului.

Pofti˛i, v„ rog!

## **Din sal„:**

Punctul 14 de ce nu Ól lua˛i?

Da. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.

Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul, pentru a prezenta expunerea de motive.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ v„ recomanda˛i. Sunte˛i foarte cunoscut, dar e bine ca ∫i colegii no∫tri s„ v„ cunoasc„ Ón aceast„ calitate, de pre∫edinte al Cur˛ii Constitu˛ionale.

## **Domnul Nicolae Popa —** _pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt invitat la dezbaterea legii. Sunt pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale, Nicolae Popa.

Pofti˛i, v„ rog, domnule pre∫edinte.

Cum dori˛i... Prezint„ domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, v„ rog.

## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i, av‚nd Ón vedere c„ au fost Ónsu∫ite toate observa˛iile ∫i propunerile Guvernului, v„ rug„m s„ aproba˛i at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege Ón forma prezentat„. V„ mul˛umim.

Domnule senator Predescu, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta raportul.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, sesizat„ cu completarea ∫i modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, fa˛„ de forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, a g„sit de cuviin˛„ ∫i a adus amendamente la punctul 11 al formei adoptate de Camera Deputa˛ilor, alin. 3 al art. 11, Ón sensul: îŒn exercitarea atribu˛iilor de conducere administrativ„, pre∫edintele emite ordine...“, pentru c„ altfel textul putea duce ∫i la alt„ interpretare.

Al doilea amendament Ónscris Ón raport la punctul 17, alin. 1 al art. 18: îŒn cazul sesiz„rii Cur˛ii Constitu˛ionale de unul dintre pre∫edin˛ii celor dou„ Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Pre∫edintelui Rom‚niei sesizarea primit„, Ón ziua Ónregistr„rii“.

Ca o consecin˛„ a modific„rilor operate la punctul 20 — alin. 3 al art. 20[5] , s-a propus ∫i s-a adoptat eliminarea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 Cu aceste trei amendamente, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri propune plenului Senatului s„ fie de acord cu raportul de admitere adoptat, precizez, amendamentele fiind formulate la forma adoptat„ de Camera Deputa˛ilor.

De regul„, modific„rile ∫i complet„rile au fost propuse ∫i operate ca urmare a revizuirii Constitu˛iei, ca urmare a Ónscrierii unor noi competen˛e pentru Curtea Constitu˛ional„, a unor noi atribu˛ii Ón competen˛a Cur˛ii Constitu˛ionale, a adopt„rii unor prevederi de completare ∫i de adaptare la prevederile legii organice a Cur˛ii, datorit„ acelora∫i modific„ri, prin revizuirea Constitu˛iei. Cu aceste sumare observa˛ii, v„ rog s„ fi˛i de acord cu raportul comisiei, formulat astfel cum l-am prezentat Ón sintez„ ∫i cum este motivat Ón forma scris„ pe care am adoptat-o.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Discu˛ii generale. Doamna senator Norica Nicolai, pofti˛i.

Este o chestiune de procedur„ pe care doresc s-o ridic, pentru c„, Ón numele Grupului parlamentar liberal, solicit„m retrimiterea la comisie ∫i completarea raportului.

Am de f„cut dou„ observa˛ii. Acestea ˛in de prevederile unui nou articol introdus, 46[2] , care prevede modul de calcul al pensiei pentru judec„torii Cur˛ii Constitu˛ionale, care vor beneficia de pensie de serviciu egal„ cu indemniza˛ia lor brut„, pensie stabilit„, care se va actualiza Ón raport cu indemniza˛iile judec„torilor Cur˛ii Constitu˛ionale afla˛i Ón activitate, pensie care, sigur, se impoziteaz„.

Œmi permit s„ v„ Ónvederez un principiu constitu˛ional, ∫i anume al egalit„˛ii de tratament Óntre cet„˛enii ˛„rii. Sistemul magistraturii, care are cel mai mare coeficient, de 80%, dup„ aceea poli˛ia... Deci poli˛ia ∫i justi˛ia au coeficien˛i peste cet„˛eanul de r‚nd, care are un coeficient de maximum 45%.

Eu cred c„ facem un deserviciu de vizibilitate public„ unei institu˛ii foarte importante, introduc‚nd pentru prima oar„ Ón Rom‚nia o pensie de serviciu care s„ fie 100% din aceast„ indemniza˛ie. Aceasta este o chestiune.

Al doilea argument pentru care noi v„ solicit„m retrimiterea este statutul dreptului la pa∫aport diplomatic. Nu mai devreme de c‚teva luni, la sugestia pre∫edintelui Iliescu, interziceam tuturor categoriilor de demnitari ca, dup„ expirarea perioadei mandatului de demnitate public„, s„ aib„ acest drept.

Deci eu fac un apel la consecven˛„. Ori avem acela∫i regim pentru func˛iile de demnitate public„, ori cre„m privilegii, a∫a cum s-a mai Óncercat acest lucru.

A treia este o chestiune care ˛ine de bugetul acestei institu˛ii. Sigur, noi, Ón principiu, suntem de acord ca bugetul s„ fie aprobat de plenul Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i s„ fie Ónaintat Guvernului, dar credem c„ era necesar un aviz din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru c„ singurele institu˛ii care au aceast„ abilitate de a-∫i redacta bugetul sunt cele dou„ Camere.

Deci cred c„ pe acest palier al institu˛iilor statului trebuie s„ avem un tratament egal ∫i s„ nu Óncerc„m s„

privilegiem anumite institu˛ii, f„c‚ndu-le un deserviciu major Ón ceea ce prive∫te vizibilitatea public„ ∫i Óncrederea cet„˛eanului.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

Da˛i-mi voie s„-l invit pe domnul pre∫edinte al Cur˛ii Constitu˛ionale s„ se pronun˛e asupra unor probleme abordate aici sau Ón raport.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, a∫a cum s-a sesizat aici, exist„ dou„ alineate noi la art. 46[2] din proiectul de lege. El prive∫te acest drept la pensie. Plenul Cur˛ii, care a ini˛iat o prim„ variant„ ∫i apoi a fost preluat„ de ini˛iatori, a studiat o asemenea practic„ la celelalte Cur˛i Constitu˛ionale din Europa ∫i dup„ a∫a ceva s-a inspirat atunci c‚nd s-a trecut Ón acest alineat prevederea amintit„.

Desigur, dumneavoastr„ urmeaz„ s„ aprecia˛i dac„ acest alineat va r„m‚ne Ón proiectul ∫i apoi Ón legea ce va fi adoptat„ de c„tre Senat, Ón calitate de Camer„ decizional„, Ón acest sens. El a trecut Ón discu˛ia de la Camera Deputa˛ilor.

Œn leg„tur„ cu p„strarea dreptului la pa∫aport diplomatic, este vorba de o chestiune care s-a discutat Ónainte de a se aborda de c„tre pre∫edintele statului chestiunea legat„ de dreptul fo∫tilor parlamentari Ón aceast„ materie. De aceea, urmeaz„ ca dumneavoastr„ s„ men˛ine˛i sau nu textul, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„ cei 9 judec„tori care formeaz„ Curtea Constitu˛ional„ ∫i care, din trei Ón trei ani, se reÓmprosp„teaz„ cu o treime din membrii s„i, au sau nu acest drept Ón continuare, av‚nd Ón vedere ∫i cele Ónvederate de c„tre reprezentantul Grupului Partidului Na˛ional Liberal din Senat.

Œn leg„tur„ cu bugetul, acest lucru nu este nou. ™i Ón reglementarea actual„ se prevede c„ institu˛ia, autoritatea de jurisdic˛ie constitu˛ional„ are un buget propriu, care este parte component„ din bugetul na˛ional. Nu este nici o noutate Ón aceast„ privin˛„. Este vorba de p„strarea unei dispozi˛ii existente. Aceasta este situa˛ia ∫i la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Acestea ar fi r„spunsurile.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnul senator Frunda, pofti˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œl salut cu mult„ pl„cere ∫i mult respect pe domnul pre∫edinte al Cur˛ii Constitu˛ionale.

Sus˛in ideea doamnei senator Norica Nicolai, de a retrimite proiectul de lege la comisie, pentru urm„toarele argumente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 Ceea ce ne spune domnul pre∫edinte este perfect valabil. Œn unele ˛„ri membre ale Uniunii Europene judec„torii Cur˛ilor Constitu˛ionale, acolo unde exist„, sunt avansa˛i Ón grad la ultimul termen, Ón ultimul mandat, ca s„ primeasc„ un salariu mai mare, ∫i aceea s„ fie pensia pe care o au, dar acest regim se aplic„ Ón general judec„torilor, deci puterii judec„tore∫ti, se aplic„ func˛ionarilor publici, celor care lucreaz„ Ón puterea executiv„ ∫i, la fel, parlamentarilor. Deci este un sistem de pensionare diferit de cel din Rom‚nia.

Nu ∫tiu dac„ sistemul rom‚nesc este preg„tit pentru acest lucru, pentru c„, dac„ noi vom accepta acest lucru, normal va fi ca, fie dintr-o dat„, facem o lege uniform„ pentru to˛i, ca ultimul salariu brut s„ fie pensia tuturor sau, dac„ nu, aceea∫i lege trebuie s„ fie pentru to˛i Ón modul de calcul al pensiilor.

Œn ceea ce prive∫te pa∫apoartele diplomatice, eu cred cu t„rie c„ noi vom deveni membri ai Uniunii Europene Ón 2007 ∫i nu vor mai avea pa∫apoarte diplomatice dec‚t cei care sunt Ón Executiv ∫i au nevoie de acest lucru sau pentru drumuri Ón afara Uniunii Europene. Œn rest, vom avea un pa∫aport pe care va scrie îRom‚nia“ ∫i îUniunea European„“, a∫a cum se practic„ Ón lumea civilizat„ a Uniunii Europene, ∫i cred c„ aceste deprinderi legate de pa∫apoartele diplomatice, fie c„ le cerem noi, parlamentarii, ca s„ le avem dup„ ce nu mai suntem Ón aceast„ func˛ie, fie le cer al˛ii, nu Ó∫i mai au rostul.

Œn ceea ce prive∫te bugetul, domnul pre∫edinte are perfect„ dreptate, este o felie a bugetului na˛ional, asupra c„reia trebuie s„ se pronun˛e d‚n∫ii. Este normal, pentru c„, pe urm„, oricum, Parlamentul hot„r„∫te asupra bugetelor anuale, dar, ˛in‚nd cont de aceste divergen˛e care s-au iscat deja Ón discu˛iile preliminare, cred c„ solu˛ia Ón˛eleapt„ este retrimiterea acestui raport la comisia de specialitate.

Ca s„ nu fie probleme, s„ nu cad din nou Ón culp„, Ól chestionez pe domnul senator Predescu dac„ este de acord cu retrimiterea.

Am v„zut c„ dore∫te s„ ia cuv‚ntul domnul pre∫edinte Quintus.

Da, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vreau s„ v„ re˛in foarte pu˛in. Cred c„ are dreptate domnul pre∫edinte al Cur˛ii Constitu˛ionale, c„ prevederile pe care le dezbatem acum exist„ ∫i se aplic„ Ón foarte multe Cur˛i Constitu˛ionale din Europa.

Eu Ómi amintesc Óns„, ca s„ vede˛i c‚t„ for˛„ are aceast„ existen˛„ Ón alte p„r˛i, c„, fiind pre∫edinte al Senatului, am f„cut o vizit„ oficial„ Ón Fran˛a, m-am Ónt‚lnit cu pre∫edintele Senatului francez, domnul Christian Poncelet, ∫i acesta m-a Óntrebat, a∫a, mai aproape unul de altul, ce indemniza˛ie am eu, ca pre∫edinte al Senatului. ™i pe vremea aceea era Ón jur de 500 dolari. Mie mi-a fost pu˛in jen„ s„ spun 500. Am

min˛it ∫i am spus 800 dolari, la care d‚nsul mi-a zis: î800 sau 8.000?“... pentru c„ d‚nsul avea 20.000 dolari, Ón Europa noastr„, Ón care o s„ ajungem ∫i noi Ón cur‚nd.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

R„m‚nem Ón continuare Ón acest domeniu.

Domnule senator Predescu, sunte˛i de acord?... Mai ales c„ ne apropiem de expirarea timpului de lucru...

Domnule pre∫edinte, am Ón˛eles.

Dat„ fiind numirea mea de cur‚nd de c„tre Senat, m„ g„sesc Óntr-o situa˛ie delicat„ ∫i cred c„ aici a˛i vizat, nu?!... Nu fac proces de inten˛ie, dar b„taia se vede... Eu v„ r„spund procedural ∫i aici nu cred c„ ave˛i replic„.

Ceea ce sus˛ine doamna senator are caracter de amendament. Poate s„-l aduc„ direct Ón plen? Nu poate.

Textul a fost re˛inut ∫i adoptat de Camera Deputa˛ilor pe baza propunerii legislative. Este propunerea legislativ„ a trei Ónal˛i parlamentari, ca func˛ii, Ón Parlamentul Rom‚niei.

Camera Deputa˛ilor nu a formulat obiec˛iuni ∫i deputa˛ii nu au formulat amendamente. Noi nu am dezb„tut ∫i nu am adoptat Ón prima ∫edin˛„, ci Ón a treia. Nimeni nu a formulat vreun amendament Ón aceste privin˛e. Amendamentele pe care le-am adoptat noi au fost ale comisiei.

Grupul parlamentar a avut reprezentant activ Ón comisie ∫i nu a formulat amendamente. Œn ce m„ prive∫te, sus˛inerea are caracter de amendament de fond ∫i nu poate fi formulat„ direct Ón plenul Senatului. Ca atare, nu este de primit. Nu poate fundamenta restituirea un amendament care nu poate fi formulat direct Ón plen. Aceasta este problema de rezolvat. ™i sus˛inerea, teza, ea este pus„ cu o eludare... Parc„ noi ne pricepem la a∫a ceva... Este pus„ cu o eludare a prevederilor regulamentului, dar eu doresc s„ ar„t c„ nu poate fi fundament pentru cerere de restituire la comisie ∫i, mai ales, pentru solu˛ia plenului, de restituire.

Dac„ altele ar fi elementele, iar nu un amendament pe o rezolvare de fond, alta ar fi situa˛ia.

V„ mul˛umim.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul. Pofti˛i!

Eu ∫tiam c„ se Óncheie dezbaterile c‚nd se d„ cuv‚ntul reprezentantului comisiei.

Domnule pre∫edinte,

Eu nu am re˛inut din cuv‚ntul Ón plen al domnului pre∫edinte Popa, pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale, c„ d‚nsul accept„ ideea c„ solu˛ia cu pa∫apoartele a fost pus„ Ónainte ca pre∫edintele Iliescu s„ solicite ca numai demnitarii Ón func˛ie s„ posede pa∫apoarte diplomatice.

Deci din aceast„ cauz„ cred c„ este un motiv pentru retrimiterea la comisie a respectivei legi. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004

V„ mul˛umesc.

Pofti˛i, domnule senator, dorea˛i s„ interveni˛i!

## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„:**

Doresc numai la referirea domnului senator Frunda s„ spun c„ p‚n„ Ón 2007 mai sunt c‚˛iva ani... c‚nd va curge lapte ∫i miere... ∫i este o promisiune... iar mandatul membrilor Cur˛ii Constitu˛ionale expir„ Óntr-un viitor apropiat, a∫a c„ s„ ne mai uit„m pe raportul comisiei...

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Propunerea care vine din partea prezidiului ∫i a mea, personal, este s„ oprim discu˛iile aici.

Suntem la ora 18,30. Vom continua Ón ∫edin˛a urm„toare, mai ales c„ avem ∫i un amendament respins.

Domnule pre∫edinte,

A fost o solicitare de supunere la vot, v„ rog foarte mult, procedural trebuie s„ supune˛i votului.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Deci este o nou„ propunere.

Dac„ sunte˛i de acord cu retrimiterea la comisie?

V„ rog frumos s„ vota˛i.

Propunerea a fost acceptat„ cu 92 de voturi pentru,

- 7 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

- V„ mul˛umesc.

Domnilor colegi,

Trecem la urm„torul punct din ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Domnule senator Radu F. Alexandru, ave˛i o interpelare.

Pofti˛i, v„ rog, domnule senator!

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea mea este adresat„ domnului R„zvan Theodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor.

Œn raportul prezentat la sf‚r∫itul lunii februarie a.c. de c„tre Institutul Na˛ional al Monumentelor Istorice, institu˛ie public„ aflat„ Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, Óns„rcinat„ cu realizarea eviden˛ei na˛ionale a monumentelor istorice, se arat„, citez:

îDe∫i Legea nr. 422/2001 prevedea Ónceperea activit„˛ii de eviden˛„ a monumentelor istorice, activitatea nu a demarat dec‚t Ón a doua jum„tate a anului 2003, cu o serie de dificult„˛i.

Jude˛elor li s-au trimis instruc˛iuni clare de completare a listei monumentelor istorice, Óns„ nici unul dintre ele nu a trimis exact ceea ce trebuia ∫i Ón intervalul de timp stabilit.

De asemenea, Ónt‚rzierea demar„rii pre˛ului de informatizare a eviden˛ei monumentelor istorice ∫i a cre„rii bazei de date a acestora a Óngreunat elaborarea listei monumentelor istorice.

Astfel, computerele au sosit abia Ón luna decembrie, iar soft-ul nu a fost primit Ónc„.

Un alt impediment major pentru speciali∫tii din sec˛ia eviden˛„ a Institutului Na˛ional al Monumentelor Istorice Ól reprezint„ ∫i insuficien˛a numeric„“.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ art. 60 alin. (1) din Legea nr. 422/2001 precizeaz„, citez: îLista cuprinz‚nd monumentele, ansamblurile ∫i siturile istorice aprobate de Comisia na˛ional„ a monumentelor, ansamblurilor ∫i siturilor istorice Ón anul 1991-1992 r„m‚ne Ón vigoare ∫i produce efecte ca atare timp de maxim 3 ani de la data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi, perioad„ Ón care aceasta va fi actualizat„ potrivit art. 3, 7 ∫i 21“, v„ rog, domnule ministru, s„ ave˛i amabilitatea de a r„spunde urm„toarelor Óntreb„ri:

1. Care este stadiul actualiz„rii listei monumentelor istorice?

2. Va tip„ri Ministerul Culturii ∫i Cultelor Ón îMonitorul Oficial“, la termenul stabilit de lege — iulie 2004 —, lista monumentelor istorice?

3. Œn caz contrar, se va putea sus˛ine ideea c„ Rom‚nia a r„mas f„r„ monumente istorice?

4. Exist„ o statistic„ cu c‚te monumente istorice au disp„rut Ón perioada 1991-2004 Ón Óntreaga ˛ar„?

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnule ministru Opri∫, pute˛i s„ r„spunde˛i direct, de∫i ∫tiu c„ domnul senator dore∫te un r„spuns Ón scris.

## **Domnul Ioan Opri∫ —** _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

O fac cu mare pl„cere, domnule senator. Sigur va sosi ∫i r„spunsul Ón scris.

Domnule secretar de stat, este o pl„cere pe care o Ómp„rt„∫im.

V„ mul˛umesc c„ sunte˛i prezent, dar, a∫a cum s-a spus, solicit ∫i r„spuns Ón scris.

V„ ascult cu toat„ aten˛ia.

## **Domnul Ioan Opri∫:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor senatori,

La eviden˛a monumentelor istorice se lucreaz„ Ón termenii pe care dumneavoastr„ i-a˛i sesizat, cu dificult„˛i foarte mari, este adev„rat.

Sunt 29 de jude˛e unde deja verific„rile au fost f„cute. Chiar Ón cursul acestei zile am avut o reuniune la Institutul Na˛ional al Monumentelor Istorice ∫i suntem Ón situa˛ia s„ spunem, s„ r„spund imediat la a doua Óntrebare, c„ lista monumentelor istorice se va publica Ón îMonitorul Oficial“, pentru c„ este un instrument care trebuie s„ ajung„ la de˛in„torii de monumente, inclusiv la primarii care gestioneaz„, administreaz„ monumentele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 ## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Se va publica la termen...?

## **Domnul Ioan Opri∫:**

Noi facem tot ce este posibil s„ se publice Ón termen. Avem tot interesul. ™i noi Óncheiem un mandat de patru ani, cei care am gestionat Ón acest domeniu coordonarea activit„˛ilor.

Vom face de a∫a manier„ Ónc‚t s„ ajungem Ón termenul respectiv.

Œn lista monumentelor istorice vor fi cuprinse, cu verific„rile din 1992, anul acesta, cele din categoria A — ∫i acest lucru creeaz„ o dificultate de ordin axiologic — ∫i, evident, marea majoritate, cele din categoria B, care se cifreaz„ la circa 20.000 de monumente.

Am avut dificult„˛i, ∫ti˛i foarte bine c„ am avut un acord al B„ncii Mondiale, ne-au venit mai t‚rziu echipamentele, ∫i din aceast„ cauz„ a trebuit s„ facem o Ónt‚rziere, o s„ avem o Ónt‚rziere Ón domeniul respectiv.

Avem o serie de jude˛e, continu„m s„ avem dificult„˛i datorit„ num„rului de personal redus care lucreaz„ pentru monumentele istorice, arhitec˛i specializa˛i.

Este o realitate de care trebuie s„ ˛inem seam„, lucreaz„ direct pentru list„ circa 100 de speciali∫ti, ceea ce v„ d„ ∫i dimensiunea angaj„rii noastre, dar ∫i a efortului pe care Ól facem. Totu∫i este un num„r limitat de speciali∫ti.

Domnule senator, ve˛i avea ∫i r„spunsul Ón scris, punctual, la cele cinci elemente. Rom‚nia nu va r„m‚ne f„r„ monumente istorice, a∫a cum a˛i pus Óntrebarea, nu ne putem permite un asemenea abuz, a∫ spune, fa˛„ de soarta acestor monumente.

Pofti˛i, domnule senator!

Domnule secretar de stat, Ónc„ o dat„ salut cu mare pl„cere prezen˛a dumneavoastr„ aici ∫i apreciez c„ a˛i ajuns chiar Ónaintea r„spunsului Ón scris, sunte˛i o autoritate Ón domeniu ∫i fire∫te a˛i sesizat c„ Óntreb„rile pe care le-am pus fixeaz„ o situa˛ie, Óntr-adev„r, cu totul ∫i cu totul, hai s„ spunem, nefireasc„.

Dumneavoastr„ Ómi da˛i un r„spuns care confirm„ Óntreb„rile, v„ rog mult de tot ca Ón r„spunsul scris pe care Ól detalia˛i s„-mi r„spunde˛i chiar cu m„surile pe care g‚ndi˛i s„ le angaja˛i ∫i, eventual, ra˛iunile pentru care situa˛ia se prezint„ ast„zi a∫a cum se prezint„.

Dac„ putem vorbi, s„ spunem, de o motiva˛ie care ˛ine de finan˛area extern„, la num„rul speciali∫tilor — ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i, poate, printre cei mai bine din ˛ar„, c‚t de importan˛i ∫i c‚t de pu˛ini sunt ace∫ti speciali∫ti —, Ómi Óng„dui s„ spun c„ ministerul trebuie s„-∫i asume o culp„, pentru c„ ace∫ti speciali∫ti, p‚n„ la urm„, trebuiau Óncadra˛i, adu∫i Ón aceste structuri pentru a-∫i putea face treaba ca lumea.

Dar nu vreau s„ insist, ˛ineam Óns„ Ón mod special s„ v„ rog s„ ave˛i amabilitatea ca r„spunsul s„ fie Óntr-adev„r c‚t se poate de clar ca s„ putem continua dialogul cu date noi.

™i eu, domnule senator.

Pofti˛i, domnule secretar de stat!

Promisiunea f„cut„ este clar„, este ∫i Ón interesul nostru s„ facem o desc„rcare argumentat„ a situa˛iei pe care o avem.

Deci ve˛i primi toate aceste detalii, mul˛umindu-v„ pentru interesul fa˛„ de soarta monumentelor istorice.

Mul˛umim foarte mult.

Doamna senator Maria Ciocan, v„ rog. Ave˛i ∫i o Óntrebare ∫i dezvolta˛i ∫i o interpelare. Pofti˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Din ultimele date furnizate de Institutul Na˛ional de Statistic„, ˛ara noastr„ se afl„ pe ultimul loc Ón Europa Ón ceea ce prive∫te gradul de dotare ∫i mecanizare Ón agricultur„.

Paradoxal, din punctul de vedere al Ónzestr„rii popula˛iei cu p„m‚nt, ˛ara noastr„ se afl„ pe locul nou„ Ón grupul statelor cu mare poten˛ial agricol, fiec„rui locuitor revenindu-i 0,41 hectare suprafa˛„ arabil„, fa˛„ de 0,24 hectare/loc, c‚t este media european„.

Dotarea precar„ a agriculturii ˛„rii noastre face ca un singur tractor s„ lucreze peste 60 hectare, Ón timp ce media european„ este, pentru un tractor, 12,7 hectare de p„m‚nt.

Œn jude˛ul Maramure∫ sunt 3.296 de tractoare, din care 30% au norma de casare, ceea ce face ca unui tractor s„-i revin„ pentru lucru peste 50 hectare.

Œntrebare: av‚nd Ón vedere viitoarea integrare european„, ce m„suri preconiza˛i a lua pentru Ómbun„t„˛irea acestei situa˛ii ∫i, dac„ se vor lua, de c‚nd se vor pune Ón aplicare aceste m„suri?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

A∫ vrea s„ dau citire ∫i interpel„rii, care este adresat„ domnului Adrian N„stase, prim-ministru al Guvernului, ∫i domnului Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.

Legea nr. 315/2003 rezolv„, Óntr-adev„r, problema profesorilor universitari, care Óns„ reprezint„ doar 15% din cadrele didactice universitare.

Este o lege bun„, reparatorie ∫i meritat„ de profesorii no∫tri, aceast„ lege creeaz„ Óns„ o uria∫„ discrepan˛„ Óntre salariile profesorilor universitari, care vor avea salarii de la 20 p‚n„ la 33 milioane, ∫i salariile celorlalte cadre didactice, tehnice ∫i administrative, care reprezint„ 85% din acela∫i personal didactic al Ónv„˛„m‚ntului universitar ∫i al c„ror salariu Óncepe de la 2.500.000 lei ∫i nu dep„∫e∫te cu mult salariul mediu pe economie.

Salariile sunt mici ∫i Ón neconcordan˛„ cu munca prestat„ Ón Óntregul sistem din Ónv„˛„m‚nt, la toate nivelurile.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004 Solicit„m s„ ni se comunice dac„ se are Ón vedere elaborarea vreunei legi speciale care s„ rezolve problema Óntregului sistem de Ónv„˛„m‚nt, la toate nivelurile, ∫i s„ reglementeze ∫i s„ coreleze salariile cu munca prestat„ de fiecare categorie de angaja˛i.

V„ mul˛umim, doamna senator. Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat!

## **Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la Óntrebarea doamnei senator Maria Ciocan, v„ comunic„m urm„toarele:

Œntr-adev„r, la finele anului 2003, Ón jude˛ul Maramure∫, unui tractor, fizic, Ói revine o suprafa˛„ medie de 26 hectare teren arabil. Dotarea din jude˛ul Maramure∫ asigur„ o Ónc„rc„tur„ similar„ cu cea prognozat„ la nivel na˛ional Ón perspectiva anilor 2020— 2025.

De∫i o parte din tractoare au durata normal„ de via˛„ dep„∫it„, Ón acest an au fost reparate Ón jude˛ peste 11 tractoare, ceea ce face ca Ón prezent peste 70% din parc s„ fie Ón func˛iune ∫i s„ participe la campaniile agricole.

De asemenea, Ón perioada 2001 — 2003, precum ∫i Ón acest an, s-au acordat sume importante din bugetul de stat pentru sus˛inerea achizi˛ion„rii de tractoare, ma∫ini ∫i echipamente agricole ∫i instala˛ii de irigat.

Aloca˛iile instituite prin ordin al ministrului sau hot„r‚ri de guvern au condus la achizi˛ionarea de c„tre produc„torii agricoli a peste 11.000 de tractoare, peste 380 de combine, peste 6.400 de sem„n„tori, peste 6.300 instala˛ii pentru irigat de diferite tipuri.

Œn anul 2003, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a elaborat ∫i a aprobat, cu prevederea bugetar„ din anul 2004, dou„ hot„r‚ri de Guvern, nr. 801 ∫i nr. 1.399, care prev„d achizi˛ionarea a circa 1.500 instala˛ii de irigat, cu o valoare a subven˛iei de 300 miliarde lei, reprezent‚nd 50% din valoarea de achizi˛ie, inclusiv T.V.A.-ul instala˛iilor de irigat, respectiv achizi˛ionarea a circa 1.250 tractoare ∫i alte echipamente agricole noi, Ón valoare de 600 miliarde lei, reprezent‚nd 45% din valoarea de achizi˛ie a tractoarelor ∫i echivalentelor agricole.

Dotarea pe ˛ar„ cu tractoare asigur„ Ón prezent, Ón v‚rf de campanie, o Ónc„rc„tur„ de 54,2 hectare teren arabil pe tractor. Sus˛inerea produc„torilor agricoli pentru cump„rarea de tehnic„ agricol„ a condus ∫i va conduce la sprijinirea Ónfiin˛„rii ∫i dezvolt„rii activit„˛ilor agricole, cre∫terea num„rului de tractoare, ma∫ini agricole ∫i instala˛ii de irigat, pentru Ómbun„t„˛irea Ónzestr„rii tehnice Ón agricultur„, crearea de noi locuri de munc„ ∫i atragerea tinerilor pentru Ómbr„˛i∫area meseriei de mecanizator agricol, capitalizarea ∫i facilitarea acestuia la credite ale produc˛iei agricole.

V„ mul˛umim.

Doamna senator, sunte˛i mul˛umit„ de r„spuns?

O Óntrebare am: fi˛i amabil, la toate aceste programe pe care le-a˛i enumerat, ∫i e bine s„ fie a∫a, care este cofinan˛area din partea celui care dore∫te s„ ob˛in„ acel tractor? Œn ce sum„, ce procent, ∫i dac„ poate — Ón situa˛ia Ón care nu beneficiaz„ de aceste sume ∫i se Ómprumut„ la banc„ — s„ gireze cu aceste tractoare sau cu acest tractor pe care vrea s„-l cumpere cet„˛eanul respectiv.

Pe m„surile SAPARD, respectiv pe m„sura 3.1, beneficiarul acestor programe are o subven˛ie de 50%. Prin programul aprobat, proiectul respectiv poate s„ acceseze fondul de creditare prin b„nci, spre exemplu acum, mai nou, Banca Mondial„ a acordat un credit prin b„nci, Banca Transilvania ∫i Banca Rom‚neasc„ de Dezvoltare, care sunt fonduri foarte u∫or accesate pentru aceast„ m„sur„ ∫i cet„˛enii pot beneficia de sprijin ca s„ achite rata ini˛ial ∫i apoi s„ recupereze 50% din valoare.

Acest utilaj poate s„ fie garan˛ia?

Nu, proiectul, de fapt.

Proiectul constituie garan˛ia, nu utilajul. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretare de stat.

Ave˛i ∫i un r„spuns ∫i pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 73/26.V.2004

Da, am un r„spuns ∫i pentru domnul senator Dumitru Codreanu. Cu p„rere de r„u, nu este prezent aici ∫i nu am onoarea s„-l prezint ∫i oral, dar Ól vom transmite Ón scris.

Œn stenogram„ s-a consemnat.

Aici, dup„ programarea care a fost Óntocmit„ ∫i mi-a fost prezentat„ de doamna...

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, ave˛i un r„spuns pentru domnul senator Ionel Alexandru. Domnul senator nu este. L„sa˛i r„spunsul Ón scris. S„ se consemneze Ón stenogram„.

Domnul Mircea Alexandru, secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, are, de asemenea, un r„spuns ∫i pentru domnul Ilie Petrescu, care nu este. Œl depune˛i Ón scris.

Dac„ ave˛i ceva de precizat, domnule secretar de stat?

R„spunsurile sunt preg„tite, le voi transmite Ón scris. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umim.

Doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, v„

## **Doamna Rodica Constantinovici —** _secretar de stat_

_Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Voi comunica r„spunsul Ón scris.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Exact.

Œn stenogram„ s-a re˛inut c„ se r„spunde Ón scris la interpelarea domnului senator Ilie Petrescu.

V„ mul˛umim, doamna secretar de stat.

Domnule Gheorghe Acatrinei, ave˛i vreun r„spuns de primit? De f„cut o interpelare? Nu.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei**

**:**

Am fost Ónscris la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Dar aici nu ap„re˛i.

Cu aceasta, ∫edin˛a plenului Senatului de ast„zi s-a Óncheiat.

V„ mul˛umim.

Bun„ seara!

Mul˛umim staff-ului pentru ajutor.

Mul˛umim doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, secretari, subsecretari de stat care au binevoit s„ participe la ∫edin˛a noastr„.

rog.

Ave˛i un r„spuns Ón scris.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 19,00._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 73/26.V.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei