Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule ministru, Domnilor secretari de stat, Doamnelor ∫i domnilor,
S-a pus Ón dezbatere o mo˛iune simpl„, abord‚ndu-se o mic„ parte din problematica unui domeniu complex, complicat, dificil, cu o importan˛„ deosebit„ pentru economia ∫i via˛a social„ a ˛„rii: agricultura.
Acest eveniment politic aflat pe ordinea de zi Ón Senatul Rom‚niei confirm„, din nefericire, previziunile Ónceputului de an, c‚nd, folosind acela∫i instrument democratic, atunci senatorii P.S.D. atr„geau aten˛ia asupra unor gre∫eli de politic„ agricol„ care vor afecta via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii.
Ca om care ∫i-a dedicat via˛a acestui domeniu, sincer doream s„ nu se adevereasc„ ceea ce spuneam atunci, dar, din fericire, sim˛ul practic, judecata simpl„, logica lucrurilor, exerci˛iul meseriei, nu m-au l„sat s„ gre∫esc. Dup„ un an agricol bun, 2003—2004, ˛ara avea nevoie ∫i Ón anul 2005 de un rezultat pe m„sura eforturilor f„cute ∫i a condi˛iilor climatice, Ón a∫a fel Ónc‚t produc„torii agricoli s„-∫i poat„ reveni dup„ doi ani de secet„. Œn vederea atingerii acestor rezultate s-a lucrat ani la r‚nd pentru preg„tirea produc˛iei vegetale care reprezint„ practic Ónceputul Óntregului proces agricol ∫i alimentar, de ea leg‚ndu-se at‚t succesul, ca ∫i e∫ecul Ón agricultur„ Ón general.
Œn anul 2004 au fost numeroase evenimente politice: alegerile locale ∫i generale. Cu toate acestea, lucr„rile Ón agricultur„ s-au desf„∫urat la timp ∫i Ón bune condi˛iuni, datorit„ faptului c„ Ón acest domeniu s-a practicat o politic„ coerent„ ∫i stabil„, iar produc„torii agricoli au beneficiat de mecanisme de sprijin simple ∫i eficiente. Acestea au f„cut posibil„ Óns„m‚n˛area Ón toamna anului trecut a peste 2,7 milioane hectare rapi˛„, orz, orzoaic„ ∫i gr‚u.
Datele statistice arat„ c„ pentru prima dat„ dup„ anul 1989 ar„turile de toamn„ s-au executat pe o suprafa˛„ de peste 60% de cea programat„ a se cultiva Ón prim„vara anului 2005.
Iat„ deci c„ anul agricol 2004—2005 a debutat bine. Dovada c„ lucrurile au stat a∫a au fost c‚mpurile Rom‚niei care au putut fi privite, Ón˛eleg‚ndu-se de fiecare om cu un minim interes ∫i preg„tire Ón domeniu c„ starea de vegeta˛ie a culturilor la ie∫irea din iarn„ d„dea speran˛„ unor produc˛ii bune de gr‚u, orz, orzoaic„ ∫i rapi˛„. Aceasta era posibil dac„ actuala guvernare, conducerea ministerului continua lucrurile bine f„cute p‚n„ Ón acel moment. Din nefericire, diletantismul,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
lipsa de cunoa∫tere, i-a Ómpins Ón zona experimentului, a improviza˛iei, cu toate c„ au fost multiple aten˛ion„ri c„ agricultura anului 2005 nu mai poate fi un poligon de Óncercare al acestora.
F„r„ a neglija condi˛iile naturale, importan˛a acestora pentru produc˛ia agricol„, Óng„dui˛i-mi ca Ón acest moment Ón plenul Senatului s„ m„ refer doar la c‚teva din gre∫elile de politic„ agricol„ pe care, din nefericire, actuala putere le-a f„cut ∫i pe care le putea evita dac„ avea deschidere spre dialog ∫i Ón˛elegere.
Din nefericire, nu a avut ∫i nici nu are, afl‚ndu-se ast„zi Óntr-o situa˛ie f„r„ precedent, c‚nd, Óntr-un an calendaristic se discut„ dou„ mo˛iuni simple pentru acela∫i domeniu. Oare aceast„ situa˛ie f„r„ precedent nu spune nimic? Spune c„ s-au f„cut multe gre∫eli. Œn aceast„ interven˛ie voi prezenta c‚teva dintre ele:
1. Reducerea subven˛iei de la 2,5 milioane la 1,5 milioane la hectar ∫i eliminarea de la sus˛inerea bugetar„ a culturilor de porumb, ov„z, plante furajere, care reprezint„ peste 60% din suprafa˛a ce se cultiv„ Ón fiecare prim„var„ Ón Rom‚nia, afect‚nd astfel circa 3 milioane de produc„tori agricoli;
2. Renun˛area la subven˛ionarea Ón bani, mecanism practicat Ón toate ˛„rile Uniunii Europene, ∫i introducerea cupoanelor, un mecanism ce s-a dovedit p„gubos pentru ˛ar„, birocratic ∫i ineficient, care a determinat scumpirea produselor pentru agricultur„ ∫i a pus pe drumuri agricultorii rom‚ni;
3. Scoaterea de gr‚u sub form„ de Ómprumut de la rezerva de stat, Ón preajma recolt„rii noii produc˛ii, f„r„ ca pia˛a s„ reclame o asemenea interven˛ie. E cunoscut foarte bine faptul c„ la rezerva de stat se apeleaz„ numai Ón situa˛ii deosebite. Decizia de scoatere de gr‚u din rezerva de stat Ón lunile aprilie, mai, iunie nu a fost determinat„ de o situa˛ie deosebit„. Rom‚nia avea gr‚u, iar pre˛ul era stabil. Aceast„ interven˛ie nejustificat„ a determinat sc„derea dramatic„ a pre˛ului la gr‚u de la 4.500—5.000 lei la 2.000—2.500 lei pe kg, faliment‚nd cultivatorii de cereale.
4. Reducerea bugetului Ministerului Agriculturii cu 1.441,3 miliarde lei, afect‚nd grav majoritatea formelor de sprijin, elimin‚nd total sus˛inerea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón agricultur„. Acceptarea reducerii bugetului de c„tre conducerea ministerului a fost explicat„ prin a∫a-zisa îÓnregistrare de economii“.
Nu am v„zut ∫i nu am auzit p‚n„ acum c„ po˛i Ónregistra economii la ce nu faci. S„ Ón˛eleg c„ Ónregistrezi economii c‚nd se realizeaz„ un obiectiv cu bani mai pu˛ini fa˛„ de prevederi, dar dac„ nu-l faci asta nu Ónseamn„ c„ ai economisit, ci pur ∫i simplu ai abandonat proiectul, a∫a cum Guvernul, din p„cate, prin rectificarea bugetar„ a abandonat agricultura.
5. Abandonarea instrumentelor prev„zute Ón Legea pie˛ei, nedeclararea pre˛ului de referin˛„ la gr‚u. Anul trecut, fosta opozi˛ia, actuala putere, critica vehement pre˛ul gr‚ului de 5.500 lei ca fiind mic, la care se ad„uga subven˛ia de 500 lei pe kg. Acum Óns„ pre˛ul este la jum„tate, 2.000—3.000 lei/kg, iar subven˛ia este de 400 lei, Ón condi˛iile Ón care pre˛ul sacului de Óngr„∫„minte a crescut de la 300 la 600.000 lei, ∫i litrul de motorin„ de la 20.000 lei la 34.000 lei, iar actuala putere se ascunde cu explica˛ii dup„ suprafe˛ele Óns„m‚n˛ate de al˛ii anul trecut, afirm‚ndu-se c„ Ón Rom‚nia s-a cultivat prea mult gr‚u ∫i c„ trebuie s„ se reduc„ suprafa˛a undeva la 1,5 milioane hectare.
O asemenea abordare este extrem de periculoas„. Dac„ vre˛i, ∫i nu-i scump cuv‚ntul, este chiar antina˛ional„. Ce s„ cultive Rom‚nia? Nuci de cocos, banane? Sigur, sunt condi˛ii pentru a l„rgi paleta de culturi ∫i se impune, dar nu la nivel de milioane de hectare.
Œn minister exist„ un program de ra˛ionalizare a structurii culturilor, realizat de cei mai valoro∫i speciali∫ti pe care Ói are ˛ara, care au ˛inut seama ∫i de rigorile pie˛ei ∫i ale cre∫terii posibile a randamentelor la unitatea de suprafa˛„ ∫i care a fost prezentat Uniunii Europene Ón procesul de negociere.
Noi trebuie s„ cultiv„m c‚mpurile Rom‚niei Óntr-o clim„ specific„ care creeaz„ condi˛ii foarte bune pentru cereale, iar gr‚ul ocup„ un rol important.
Oamenii de ∫tiin˛„, tradi˛ia, experien˛a Ón domeniu, rezultatele au consacrat o asemenea orientare pentru Rom‚nia. Se ∫tie ∫i se vede ce Ónseamn„ riscurile naturale. Dac„ anul acesta Rom‚nia avea doar 1,5 milioane hectare prin calamitarea celor 300.000 hectare ∫i afectarea celorlalte suprafe˛e, la produc˛ia medie ob˛inut„ de aproape 3.000 kg/hectar rezulta c„ Rom‚nia nu-∫i putea asigura necesarul din produc˛ia proprie cu aproape 1,5 milioane tone, cantitate care trebuia importat„.
Dori˛i, stima˛i guvernan˛i, ca ∫i importul de gr‚u Ón Rom‚nia s„ fie o regul„? S„ ne import„m ∫i p‚inea de zi cu zi? Din nefericire, prin ceea ce spune˛i ∫i face˛i nu suntem departe de o asemenea nefericit„ realitate.
6. Nerealizarea fondului de garantare a certificatelor de depozit cu care se finaliza, practic, construc˛ia mecanismului de preluare-depozitare ∫i valorificare a cerealelor, mecanism la care s-a lucrat timp de 4 ani Ómpreun„ cu exper˛i str„ini cu care se putea rezolva preluarea Óntregii produc˛ii ∫i asigurarea continuit„˛ii activit„˛ii Ón agricultur„.
Conducerea ministerului l-a abandonat din necunoa∫tere, ∫i nu folosesc cuvinte dure, din lips„ de profesionalism ∫i interes pentru problemele de fond ale agriculturii ˛„rii rom‚ne∫ti.
7. Introducerea instabilit„˛ii, a nesiguran˛ei, a incertitudinii Ón r‚ndul produc„torilor agricoli, sc„derea lipsei de predictibilitate pentru agen˛ii economici prin declara˛ii contradictorii, decizii pripite, nefondate, f„r„ valoare de analiz„. Sunt bine cunoscute declara˛iile conducerii ministerului agriculturii privind produc˛ia de gr‚u ∫i calitatea acesteia, Ónainte ca Ón lanul de gr‚u s„ intre combina la recoltat.
8. Bulversarea lumii satelor prin pachetul de legi privind proprietatea, afect‚nd procesul de formare ∫i consolidare a exploata˛iilor agricole.
9. Œnt‚rzieri privind reglementarea ∫i lansarea mecanismelor de subven˛ionare Ón agricultur„. A se vedea ultimul act normativ care reglementeaz„ subven˛ia la s„m‚n˛„. Acesta trebuia s„ apar„ o dat„ cu Ónfiin˛area culturii, ∫i nu dup„ recoltarea acesteia.
Stima˛i colegi, m„sura muncii, calitatea ac˛iunii, valoarea uman„ sunt date de rezultate, ∫i nu de num„rul de apari˛ii la televizor ∫i num„rul de declara˛ii, multe dintre acestea f„r„ acoperire. Rezultatele din agricultur„, din nefericire, sunt slabe. Ele ∫i numai ele ne-au adus ast„zi Ón discu˛ie acest domeniu.
Œn prim„var„ au r„mas necultivate circa 1 milion hectare. Œn acest an s-a putut vedea Ón Rom‚nia ceea ce nu a fost niciodat„. Suprafe˛e imense pe tot cuprinsul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
˛„rii unde culturile au fost abandonate. Este un lucru f„r„ precedent c‚nd ˛„ranul Ónfiin˛eaz„ cultura ∫i o abandoneaz„ pentru c„ nu o poate Óntre˛ine. Este ca ∫i cum ˛i-ai abandona propriul copil. Este cea mai trist„ imagine care d„ dimensiunea efectului produs de gre∫elile din agricultur„, pe care trebuie s„ le recunoa∫tem, c„ altminteri nu putem Ón˛elege nici m„car o f„r‚m„ din acest proces care, spuneam, este complicat, dificil ∫i extrem de important pentru ˛ar„. Este, dac„ vre˛i, cea mai profund„ ran„ produs„ ˛„ranului rom‚n. Din nefericire, gre∫elile nu s-au oprit aici, iar repercusiunile se resimt de c„tre to˛i ∫i peste tot.
Folosesc acum, la Ónceput de an agricol, c‚teva compara˛ii ale zilei, care dau exact dimensiunea regresului Ónregistrat Ón agricultur„ Ón doar 8 luni, care poate pune Ón pericol, re˛ine˛i, f„r„ teama de a gre∫i, p‚inea rom‚nilor.
Anul trecut pe aceea∫i vreme agricultorul rom‚n pentru Ónfiin˛area culturilor cump„ra 1 litru de motorin„ cu 4, 5 kg de gr‚u. Ast„zi Ól cump„r„ cu 11, 12 kg de gr‚u. Se ∫tie c„ ˛„ranul Ónfiin˛eaz„ o cultur„ cu rezultatele pe care le are Ón p„tul, ∫i nu cu promisiuni. Anul trecut se putea cump„ra 1 ton„ de Óngr„∫„minte cu 1 ton„ de gr‚u. Anul acesta, cu 4, 5 tone de gr‚u. Iat„ deci c„ doar Ón 8 luni s-a reu∫it performan˛a de a crea cel mai mare dezechilibru Ónregistrat vreodat„ Óntr-o perioad„ at‚t de scurt„ de timp Óntre pre˛ul principalelor produse pentru agricultur„, inevitabile continuit„˛ii acesteia, ∫i pre˛ul de valorificare a gr‚ului.
Este cel mai devastator ∫oc Ónregistrat de agricultorii ˛„rii dup„ anul 1989, c‚nd s-a mai v„zut pe str„zile Bucure∫tiului c„ se arunc„ gr‚u de c„tre produc„tori ajun∫i Ón zona disper„rii, c‚nd lacrima ∫i sudoarea irig„ culturile p„r„site datorit„ neputin˛ei financiare.
Falimentarea agricultorilor, lipsa de sprijin vor conduce la necultivarea terenurilor ∫i la afectarea grav„ a produc˛iei agricole, cu efecte economice ∫i sociale greu de Óntrez„rit. Ce nu ∫tiu cei ce se ocup„ vremelnic, sporadic de agricultur„ ∫i insistent de imaginea lor este c„ stomacul gol nu poate fi calmat de dorin˛a de a intra Ón Uniunea European„ inject‚ndu-se Ón urechile popula˛iei promisiuni f„r„ acoperire. Acum, c‚nd a Ónceput ultimul an agricol Ónaintea integr„rii Ón Uniunea European„, la jum„tatea lunii septembrie, re˛ine˛i, c‚nd Ón unele zone ale ˛„rii trebuiau Óns„m‚n˛ate culturile de toamn„, buruienile sunt Ón picioare, mergi sute de kilometri ∫i nu vezi o suprafa˛„ lucrat„. Aceasta este imaginea pe care, din nefericire, o are agricultura privind c‚mpurile Rom‚niei.
De aceea, consider„m absolut necesar — absolut necesar! — a se analiza imediat Ón Guvern m„surile care mai pot s„ amelioreze starea de fapt.
V-am spus aceste lucruri, domnule ministru Gheorghe Flutur, iat„ c„ pentru prima dat„ v„ pronun˛ numele, nu pentru a v„ determina ca de ieri s„ c„uta˛i ∫i mai abitir ce am ascuns Ón picioarele scaunelor din minister.
Am dat doar o parte din r„spuns la con∫tiin˛a mea profesional„ ∫i politic„, care m„ Ónso˛e∫te pentru binele agriculturii rom‚ne∫ti, la care, ast„zi, dumneavoastr„ sunte˛i datori s„ da˛i r„spuns.
M„ a∫teptam s„ spune˛i concret ce a˛i f„cut Ón aceast„ perioad„, dar realitatea a demonstrat c„ nu ave˛i ce spune ∫i a˛i r„mas de unde, din nefericire, a˛i plecat, Ón campania electoral„.
P„cat, pentru c„ este nevoie de o abordare temeinic„, c„ci ∫i viitorul, ca ∫i trecutul, are valoarea lui, iar
prezentul Ón agricultur„ este definitoriu. Dac„ ast„zi nu faci, m‚ine nu mai are rost.
La o asemenea stare de fapt nu putem sta pasivi, motiv pentru care considera˛i-l ∫i pe fostul ministru al agriculturii, cu pu˛inele lui cuno∫tin˛e Ón cei 32 de ani de activitate, c„ a venit cu buna-credin˛„ la pupitrul Senatului, pentru a da semnalul nu neputin˛ei, ci lipsei de dialog ∫i de Ón˛elegere. Considera˛i semn„tura lui ∫i a fostului coleg Ilie S‚rbu, ca fiind pe aceast„ mo˛iune cu sufletul ∫i cu Ón˛elegerea fenomenului despre care ast„zi am vorbit ∫i pe care Ól consider ca fiind extrem de important ∫i nu lipsit de temei momentul Ón care colegii de la P.R.M. au ini˛iat o asemenea mo˛iune.
V„ mul˛umesc ∫i ne dorim succes.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.