Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 septembrie 2005
Senatul · MO 116/2005 · 2005-09-20
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Prezentarea, dezbaterea ∫i respingerea mo˛iunii simple îAlian˛a D.A. — Dezastrul Agriculturii“, ini˛iat„ de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ∫i semnat„ de 40 de senatori
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene care modific„ Acordurile anuale de finan˛are 2000, 2001, 2002, 2003 ∫i Acordul multianual de finan˛are, semnat la Bruxelles ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 24 decembrie 2004; — Lege pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Japoniei pentru Cooperare Interna˛ional„, privind Proiectul de reducere a polu„rii la Termocentrala Turceni, semnat la Bucure∫ti la 31 martie 2005; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2005 privind unele m„suri care trebuie luate pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2005 privind unele m„suri pentru atragerea de investitori Ón vederea rezolv„rii situa˛iei specifice de la Societatea Comercial„ îDaewoo Automobile Rom‚nia“ — S.A.; — Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2005 pentru modificarea art. 15 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara;
· procedural · adoptat
10 discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 13 septembrie.
Œn conducerea lucr„rilor voi fi ajutat de cei doi colegi secretari, domnul senator Antonie Iorgovan ∫i domnul senator Valentin Zoltán Puskás.
Ave˛i Ón fa˛a dumneavoastr„ ordinea de zi.
V„ rog, dac„ sunt obiec˛ii la ordinea de zi? Nu sunt obiec˛ii.
Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ ordinea de zi.
V„ rog s„ vota˛i.
Invit colegii senatori Ón sal„.
V„ mai consult o dat„.
Sunt obiec˛iuni la ordinea de zi?
Da, domnul Funar. Microfonul 2, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Afl‚ndu-ne Óntr-o situa˛ie inedit„ ∫i dup„ ce au trecut mai bine de dou„ sferturi academice fa˛„ de ora anun˛at„ pentru Ónceperea ∫edin˛ei Ón plen, grupul nostru parlamentar v„ propune s„ accepta˛i ca unul dintre colaboratorii de marc„ care se afl„ Ón st‚nga ∫i dreapta dumneavoastr„ s„ citeasc„ catalogul, s„ vedem c‚˛i suntem Ón sal„ Ón mod real ∫i s„ trecem la treab„.
## Am Ón˛eles.
Mai Ónt‚i s„-mi da˛i voie s„ mai supun o dat„ la vot ordinea de zi.
Da, domnul senator Solcanu, v„ ascult„m. Microfonul 3, v„ rog.
Ion Solcanu
#4308## Domnule pre∫edinte,
Constat‚nd c„ nu avem cvorum de lucru, dumneavoastr„ pute˛i dispune s„ lucr„m pe comisii ∫i cu prima ∫edin˛„ de plen s„ abord„m ordinea de zi de ast„zi. Altminteri, pierdem timpul Ón sal„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
- 3 voturi Ómpotriv„, nici o ab˛inere.
Legat de programul de lucru, dac„ sunt obiec˛ii?
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi, primul punct pe ordinea de zi este mo˛iunea cu tema îAlian˛a D.A. — Dezastrul Agriculturii“, semnat„ de 40 de senatori.
Consult colegii senatori dac„ vreunul dintre d‚n∫ii care au semnat mo˛iunea doresc s„-∫i retrag„ semn„tura. Nu.
Pe cale de consecin˛„, stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ v„ informez c„ Biroul permanent, ast„zi, la ora 8,30, a stabilit urm„torii timpi:
Pentru Guvern, un total de 60 minute, pentru prezentare ∫i r„spuns final.
Pentru grupurile parlamentare:
- Alian˛a P.N.L.-P.D. — 33 minute;
- Grupul parlamentar social-democrat — 31 minute;
- Grupul parlamentar al P.R.M. — 15 minute;
- Grupul parlamentar al P.C. — 7 minute;
- Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 7 minute;
- independen˛i — 3 minute.
Invit pe domnul senator Iorga Nicolae, din partea Grupului parlamentar P.R.M., pentru a da citire mo˛iunii. Pofti˛i la tribun„.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Nicolae Iorga
#5877## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
V„ rog s„-mi permite˛i s„ sus˛in ast„zi Ón fa˛a Domniilor voastre mo˛iunea simpl„ av‚nd ca titlu îAlian˛a D.A. — Dezastrul agriculturii“.
Œn campania electoral„ de la sf‚r∫itul anului 2004, o maree portocalie, D.A., inunda satele, comunele ∫i ora∫ele Rom‚niei, cu un Program de guvernare Ón care la capitolul IX trona impozant titlul îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“.
Rom‚nii au ie∫it pe la por˛i ∫i au constatat c„ purt„torii acestui mesaj Ói salutau Óntr-un mod cu totul neobi∫nuit, nu cu îBun„ ziua!“, nu cu îBun„ seara!“, nu îL„udat fie Iisus!“, ci cu ispititorul salut: îS„ tr„i˛i bine!“
Rom‚nii au primit cu bun„voin˛„ acest Óndemn, Óns„ ce se ascundea Ón spatele acestei draperii atr„g„toare? O guvernare incoerent„, incompetent„, lipsit„ de strategii valabile, cu m„suri legislative care se obstruc˛ioneaz„ unele pe altele, ∫i, mai simplu spus, o guvernare foarte departe de nevoile rom‚nului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 S„n„tatea este Ón colaps, neexist‚nd, practic, medicamente compensate, Óntr-un sistem subfinan˛at.
Pensiile, dup„ ce au fost compensate ∫i, chipurile, au fost majorate, au devenit tot mai mici, datorit„ cotei unice, care i-a Ómbog„˛it pe cei boga˛i.
Pre˛urile au luat-o razna Ón Rom‚nia, ajung‚nd la nivelul ˛„rilor din UE, Ón timp ce salariile au stagnat.
Plata gazului metan, a curentului electric, a apei ∫i a altor resurse ∫i servicii de strict„ necesitate a devenit pentru rom‚ni un adev„rat co∫mar.
Economia este Ón pragul falimentului din cauza unei politici fiscale care a dinamitat exportul, componenta real„ ∫i determinant„ Ón acest domeniu.
™i toate acestea, Óntr-un moment al istoriei Ón care Europa democrat„ ∫i productiv„ a Óntredeschis u∫a Ónspre Rom‚nia. Oare ce se vede prin aceast„ u∫„? Oameni s„raci, oameni care lupt„ singuri cu calamit„˛ile naturale, oameni care a∫teapt„ inutil, sub cerul liber, sprijin real din partea guvernan˛ilor.
La nivelul unei ˛„ri, orice eroare, orice impostur„ Ón oricare dintre domeniile de activitate executiv„ Ónseamn„ e∫ec politic ∫i, mai grav, noi probleme ∫i greut„˛i Ón via˛a societ„˛ii.
Œn situa˛ia Ón care peste 40% din popula˛ia ˛„rii este ocupat„ Ón agricultur„, e∫ecul politicii din acest domeniu afecteaz„ grav economia ˛„rii noastre.
Lipsesc strategiile coerente, bazate at‚t pe regulile de mult ∫tiute de ˛„ranul rom‚n, c‚t ∫i pe modernitatea standardelor impuse de UE. Restul Ól avem ca dar de la Bunul Dumnezeu!
Este evident c„ Ón Rom‚nia exist„ toate condi˛iile ca p‚inea s„ se g„seasc„ pe masa tuturor. Aceast„ concluzie este fundamentat„ pe toate datele care reflect„ specificul poten˛ialului agricol rom‚nesc.
Atunci ce ne lipse∫te? Este o Óntrebare care fr„m‚nt„ de mai mult timp min˛ile rom‚nilor. R„spunsul este simplu: un executiv care s„ Ón˛eleag„ nevoile ˛„rii ∫i s„ aib„ competen˛a de a propune solu˛ii moderne, eficiente ∫i bine fundamentate.
Ce au f„cut Óns„ Guvernul T„riceanu ∫i Ministerul Agriculturii, Silviculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, condus de Gheorghe Flutur, prin îProgramul de guvernare“ promis Ón campania electoral„?
Œn primul r‚nd numita îalocare eficient„ a resurselor bugetare pentru sprijinirea produc„torilor agricoli“ a fost transformat„ Óntr-o cuponiad„ ilogic„, incoerent„ ∫i prin urmare, ineficient„. Primele semnale c„ acest mod de subven˛ionare nu este cel mai potrivit pentru agricultura rom‚neasc„ au fost f„cute de c„tre senatorii opozi˛iei care au stras aten˛ia Senatului Rom‚niei prin declara˛iile pe care le-au sus˛inut Ón luna martie 2005, acelea∫i critici fiind f„cute ∫i de c„tre P.S.D. Ón cadrul unei mo˛iuni simple. S-a eviden˛iat faptul c„ solu˛ia îcuponiadei Flutur“ a produs o gaur„ neagr„ Ón bugetul ˛„rii, de circa 100 miliarde lei vechi, generat„ de tip„rirea ∫i distribuirea cupoanelor. Cu ace∫ti bani se puteau finan˛a programe cu adev„rat utile agriculturii rom‚ne∫ti.
Ca dovad„ a incapacit„˛ii sale, Guvernul a eliminat de la subven˛ii porumbul, ov„zul ∫i plantele furajere. Consecin˛a? Evident, prejudicierea produc„torilor agricoli din zonele de deal ∫i de munte, cele mai s„race zone agricole, care cultiv„ preponderent porumb, ov„z ∫i plante furajere.
Œn schimb, un proiect de lege ini˛iat de mai mul˛i senatori P.R.M., care prevedea subven˛ionarea acestor
culturi, a fost obstruc˛ionat Ón mod deliberat de putere, astfel Ónc‚t nici azi nu a ajuns s„ fie dezb„tut Ón Parlament.
Guvernul ∫i ministrul agriculturii nu au Ón˛eles Óns„ nimic din ineficien˛a solu˛iei cupoanelor ∫i nici faptul c„, de la fenicieni ∫i p‚n„ azi, doar banul este instrumentul universal de ob˛inere a unor bunuri ∫i servicii. Chiar ∫i Ón domeniul agriculturii, mai ales Ón condi˛iile Ón care îcupoanele Flutur“ au devenit obiect de specul„ ∫i risip„ a banului public.
Œn pofida argumentelor existente, Guvernul a adoptat Ón aceast„ var„ o ordonan˛„ de urgen˛„ prin care din nou apeleaz„ la solu˛ia subven˛ion„rii culturilor de toamn„ prin cupoane. Alte afaceri de sute de miliarde lei, pentru tip„rirea ∫i distribuirea lor, de fapt alte h‚rtii, cum le spun ˛„ranii, Ón loc de bani adev„ra˛i care s„ constituie un ajutor real pentru agricultur„. ™i toate acestea prin respingerea constant„ a propunerilor constructive ale opozi˛iei.
Trebuie subliniat c„ subven˛ia culturilor de toamn„ propus„ prin aceast„ ordonan˛„ este de numai 175 lei noi/hectar fa˛„ de 250 lei noi/hectar Ón anul trecut, cu justificarea c„ avem gr‚u suficient, chiar ∫i pentru export. Prima consecin˛„, vizibil„ deja, este c„ Ón ˛ar„ s-a arat foarte pu˛in p‚n„ acum, exist‚nd pericolul real de a nu se Óns„m‚n˛a nici m„car jum„tate din suprafa˛a de anul trecut.
O alt„ caren˛„ inexplicabil„ a ordonan˛ei este aceea c„ nu prevede subven˛ionarea semin˛ei de gr‚u.
Astfel, produc„torii de s„m‚n˛„ au selectat produc˛ia ∫i au pus-o Ón saci, Óns„ nu a fost tratat„, ∫tiind c„ s„m‚n˛a de gr‚u nu este subven˛ionat„. Apoi, stupoare! Œn urm„ cu circa 3 s„pt„m‚ni s-a acordat subven˛ie la s„m‚n˛a de gr‚u. Ce s„ fac„ acum ˛„ranul? S„-∫i scoat„ recolta de gr‚u din depozit, s„ o reselec˛ioneze ∫i s„ o trateze pentru a beneficia de subven˛ia la s„m‚n˛„? Cu greu se pot imagina o harababur„, o ineficien˛„ ∫i o incompeten˛„ mai mari.
Œn fine, Ón ceea ce prive∫te subven˛ionarea pentru Ónfiin˛area culturilor de toamn„, printre posibilii beneficiari se num„r„ ∫i proprietarii arendatori, dar nicidecum arenda∫ii, adic„ aceia care lucreaz„ efectiv p„m‚ntul. Prin aceast„ gre∫it„ manier„ de subven˛ionare se poate ajunge la desfiin˛area exploata˛iilor agricole existente, pe care domnul Gheorghe Flutur afirm„, declarativ, desigur, c„ le iube∫te de mult.
Apoi se cuvine s„ Óntreb„m Guvernul: cum Ó∫i Ónchipuie c„ un fermier Ó∫i poate Óntocmi un buget de venituri ∫i cheltuieli, dac„ din ianuarie ∫i p‚n„ Ón martie pre˛urile la Óngr„∫„mintele chimice s-au dublat fa˛„ de anul trecut, iar la carburan˛i au crescut cu peste 40%? Este foarte concludent c„ dup„ ce pre˛ul la motorin„ a fost subven˛ionat cu 5.000 lei/litru, la scurt timp pre˛ul carburantului a crescut cu aceea∫i sum„.
Ce mai spune Óns„ capitolul IX referitor la îPolitica agricol„ ∫i de dezvoltare rural„“ din îProgramul de guvernare“ al politicienilor iubitori, dup„ cum pretind ei, de dreptate ∫i de adev„r?
Afirm„, de pild„, c„ va fi sprijinit„ valorificarea produc˛iei agricole prin m„suri de pia˛„.
Cum s-a tradus Ón realitate aceast„ promisiune este cel pu˛in interesant. Domnul ministru Flutur a transmis, prin mijloacele de informare Ón mas„, c„ avem cea mai mare produc˛ie de gr‚u de slab„ calitate din istoria Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 Prima consecin˛„: pre˛ul gr‚ului a sc„zut la 2.500-3.000 lei/kg. Apoi, ca urmare a lipsei unei strategii a ministerului privind stabilirea pre˛ului minim garantat la produsele de baz„, strategie ce trebuia s„ prevad„ ∫i condi˛iile de calitate, s-a ajuns ca procesatorii s„ preia gr‚ul Ón condi˛ii defavorabile pentru produc„tori (umiditate maxim 13%, gluten minim 22%).
Mai mult, ace∫tia au stabilit calitatea gr‚ului Ón func˛ie de îgradul de c„dere“, un indicator nou pentru to˛i produc„torii din Rom‚nia, care m„soar„ procesele biochimice din bobul de gr‚u, dar cu un aparat foarte rar pe pia˛a rom‚neasc„. Oare Ón restul Europei nu a plouat? Oare fenomenul de Óncol˛ire a gr‚ului nu se produce ∫i Ón celelalte ˛„ri ale continentului nostru? Œn loc ca ministerul s„ caute solu˛ii (amelioratori de cre∫tere), prefer„ s„ importe gr‚u ∫i s„ lase produc„torii rom‚ni Ón voia sor˛ii. Ce vom face Ón aceast„ situa˛ie cu produc˛ia autohton„? S„ nu cunoasc„ oare domnul Gheorghe Flutur c„ pentru un hectar de gr‚u care produce 6.000 kg se cheltuiesc 18.000.000 lei de c„tre cei care au utilaje ∫i 22.000.000 lei de c„tre cei care nu au utilaje proprii? Œn acest an, c‚nd produc˛ia de gr‚u a fost de doar 2.700 kg/hectar, pierderile sunt de circa 2—12 milioane lei vechi/hectar, ∫i asta doar Ón cazul Ón care gr‚ul va fi v‚ndut.
Œn jude˛ele mari produc„toare de gr‚u Ói po˛i num„ra pe degetele unei m‚ini pe agricultorii care nu au suferit pierderi.
Trebuie subliniat ∫i faptul c„ Ón perioada recolt„rii gr‚ului, domnul ministru se ocupa deja de produc˛ia de floarea-soarelui pe care, de asemenea, o prognoza drept cea mai mare din istoria Rom‚niei. Œn realitate, din cauza precipita˛iilor, gradul de Ómburuienare este foarte mare, iar produc˛ia va fi modest„, chiar foarte mic„. Domnul ministru Flutur, care nu este de meserie agronom, a prins din zbor niscaiva idei de specialitate pe care le transform„ Ón declara˛ii politice pe c‚t de g„unoase, pe at‚t de d„un„toare produc„torilor agricoli.
Oare crede domnul ministru c„ acel ˛„ran la ale c„rui sfaturi apeleaz„ (probabil bun agricultor Ón gospod„ria lui) poate s„ ˛in„ locul Ónaltului specialist Ón agronomie? Este mult diletantism Ón preten˛ia ministrului agriculturii.
O alt„ mare problem„ a agriculturii rom‚ne∫ti rezid„ Ón lipsa de preocupare a ministerului pentru stimularea proprietarilor Ón vederea cultiv„rii Ón Óntregime a terenurilor arabile.
Œn Rom‚nia nu se ∫tie exact c‚t teren arabil este luat pentru cultur„. Se declar„, cu mare u∫urin˛„, c„ ob˛inem 7.000.000 tone de gr‚u, 8.000.000 de porumb, dar nu se ∫tie dac„ acestea intr„ Ón consumul propriu al agricultorului, Ón procesul de furajare al animalelor sau sunt destinate exportului. Concluzia simpl„ ∫i nefundamentat„ a ministerului este invariabil„: se afl„ la produc„tor Ón pod.
Pe de alt„ parte, s-a dovedit c„ suprafa˛a cultivat„ nu este reflectat„ Ón num„rul cupoanelor date ca subven˛ii. Este deja de notorietate c„ exist„ localit„˛i, dar ∫i jude˛e Óntregi, unde se cultiv„ doar circa 40% din suprafa˛a arabil„ existent„, ∫i ca un fenomen de o mare gravitate se constat„ cre∫terea anual„ a suprafe˛elor de teren arabil necultivat.
Evident, este ∫i efectul unei m„suri legislative care indic„ fie o abordare neglijent„ a problemei, fie
necunoa∫terea unor realit„˛i existente Ón agricultura rom‚neasc„. Acestea ar putea fi eviden˛iate dup„ cum urmeaz„:
— subven˛ia acordat„ Ón agricultura noastr„ reprezint„ doar 20% fa˛„ de cea din ˛„rile Uniunii Europene;
— pre˛urile la carburan˛i, Óngr„∫„minte chimice, erbicide ∫i substan˛e pentru combaterea bolilor ∫i d„un„torilor sunt la nivelul celor din Uniunea European„, iar pre˛urile de v‚nzare sunt doar la 30% din cele practicate Ón Uniunea European„;
— acordarea subven˛iei la arendare c„tre proprietari, ∫i nu c„tre cel care lucreaz„ efectiv p„m‚ntul, a determinat de asemenea o eficien˛„ nesemnificativ„ a acestei subven˛ii:
— speciali∫tii care ar dori s„ Ónfiin˛eze exploata˛ii agricole sunt demobiliza˛i din pricina aloc„rilor financiare minime Ón domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare (7—8% din fondurile alocate anterior anului 1990).
O alt„ cauz„ pentru care proprietarii nu sunt stimula˛i s„ cultive Ón Óntregime terenurile arabile este importul nejustificat de produse agricole.
Œn situa˛ia Ón care, Ón loc ca Ministerul Agriculturii s„ subven˛ioneze substan˛ial produc˛ia proprie, recurge la importuri, este evident c„ nu se va putea construi baza legal„ de dezvoltare a agriculturii autohtone. Cel mai concludent exemplu este importul de fructe, neglij‚ndu-se cultivarea modern„ a livezilor din ˛ar„, Ón condi˛iile Ón care Ón Uniunea European„ Ónfiin˛area livezilor este subven˛ionat„ Ón Óntregime. Exist„ statistici care arat„ c„ Ón Rom‚nia se import„ nejustificat unele produse agricole Ón procent de 70%.
Desigur, erorile Ón politica agricol„ a Guvernului, pe care le-am descris mai sus, lipsa de aten˛ie pentru preg„tirea integr„rii la acest capitol nu sunt singurele. Ar fi necesar Óns„ un capital de timp imens pentru a le prezenta exhaustiv.
Preciz„m, spre exemplu, c„ nu ne-am propus abordarea unor sectoare, de asemenea, foarte importante, cum ar fi zootehnia ∫i viticultura, care pot constitui fiecare Ón parte subiecte de mo˛iune.
Nu putem Óns„ Óncheia f„r„ a eviden˛ia efectul profund negativ al instabilit„˛ii legislative Ón domeniul agricol.
Pachetul de legi al propriet„˛ii adoptat prin asumarea r„spunderii Guvernului va crea o situa˛ie contradictorie ∫i va genera zeci ∫i sute de mii de procese, ca urmare a nelimit„rii retroced„rilor. Legea impune retrocedarea Óntregului teren arabil care a mai r„mas la Administra˛ia Domeniilor Statului, iar statul va r„m‚ne Ón continuare dator fo∫tilor mari proprietari ∫i grofi. Astfel se pune firesc Óntrebarea: de unde se vor constitui resursele financiare pentru subven˛ionarea Ón viitor a agriculturii, dac„ bugetul va fi Ómpov„rat de asemenea crean˛e pe termen mediu ∫i lung? Oare chiar crede ministrul agriculturii c„ putem miza exclusiv pe fonduri externe?
Ca urmare a aplic„rii acestor legi ale propriet„˛ii vor suferi ∫i investitorii care au dob‚ndit utilaje Ón leasing ∫i care trebuie s„-∫i achite crean˛ele fa˛„ de b„nci, dar ∫i cu consecin˛a faliment„rii multor exploata˛ii agricole mari. Ca s„ nu mai amintim de retrocedarea unor propriet„˛i, cum sunt sedii de ocoale silvice, cabane de v‚n„toare, sedii de ferme, sedii de sta˛iuni de cercet„ri, drumuri, amenaj„ri ∫i a∫a mai departe, care nu au leg„tur„ cu fostul drept de proprietate asupra terenurilor ∫i care Ón prezent constituie bunuri publice.
Efectele neprofesionale ale acestui pachet de legi se v„d deja prin apari˛ia a sute de mii de noi procese Óntre
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 proprietarii de terenuri, cre‚ndu-se prin neconcordan˛„ legislativ„ o confuzie major„, care poate conduce spre un haos generalizat Ón domeniul propriet„˛ii agricole.
De∫i, teoretic, mai avem 1 an ∫i 8 luni p‚n„ la aderarea la Uniunea European„, produc„torilor agricoli nu li s-au prezentat condi˛iile de integrare ∫i, Ón consecin˛„, nu sunt preg„ti˛i s„ contracareze efectele negative ale ader„rii.
Micilor proprietari nu le vine Ónc„ s„ cread„ c„ nu li se va permite Óntr-un termen foarte apropiat s„ aib„ sectoare zootehnice dec‚t Ón afara localit„˛ilor, Ón ferme amenajate ∫i igienizate la standarde pe care nu ∫i le pot permite ∫i la care ei nu Óndr„znesc nici s„ viseze.
Av‚nd Ón vedere cele expuse mai sus, subsemna˛ii senatori, ini˛iatori ai prezentei mo˛iuni, solicit„m celorlal˛i colegi s„ adopte prin votul lor prezenta mo˛iune simpl„.
Solicit„m totodat„ Guvernului Rom‚niei, premierului C„lin Popescu-T„riceanu s„ ia urm„toarele m„suri a c„ror necesitate decurge din mo˛iunea de mai sus:
1. Demiterea ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur, pentru gestionarea necorespunz„toare a problemelor din agricultura rom‚neasc„ ∫i pentru aprecieri eronate privind cantitatea ∫i calitatea produc˛iei de cereale de toamn„, cu consecin˛e negative asupra pre˛ului de valorificare al cerealelor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#216942. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale va stabili Ón termen de 15 zile condi˛iile minime de prelucrare a gr‚ului de panifica˛ie din punct de vedere calitativ (umiditate, gluten, indice de c„dere) ∫i o strategie la nivel na˛ional Ón vederea prelu„rii ∫i folosirii gr‚ului din recolta acestui an.
· other
1 discurs
<chair narration>
#220113. Renun˛area la sistemul de acordare a subven˛iilor, const‚nd Ón cupoane ∫i reintroducerea subven˛ion„rii b„ne∫ti a produc„torilor agricoli.
· other · respins
306 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la microfon pe domnul ministru Gheorghe Flutur pentru a prezenta r„spunsul la mo˛iunea pe care a˛i audiat-o. Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Flutur —** _ministrul agriculturii,_
_p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale_ **:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi senatori, Domnule senator Nicolae V„c„roiu, Stima˛i invita˛i,
Doamnelor ∫i domnilor,
Vreau s„ v„ spun din capul locului c„ mo˛iunea P.R.M.-P.S.D. este o form„ de a trage de timp Ón chestiunea schimb„rii pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului. P.S.D.-ul este obosit ∫i fragmenteaz„ jocul parlamentar, dar aceast„ tactic„ nu va avea succes.
Œn˛eleg, domnule V„c„roiu, c„ noul slogan al P.S.D. este, îS„pt„m‚na ∫i mo˛iunea!“, dar v„ asigur c„ ve˛i sf‚r∫i cu mo˛iunea respins„ ∫i cu func˛ia pierdut„.
Domnilor senatori P.R.M., sper s„ nu v„ face˛i s‚nge r„u dac„ voi vorbi mai mult despre colegii dumneavoastr„ de opozi˛ie, adic„ de P.S.D. ( _Comentarii, discu˛ii, vocifer„ri.)_ Œn fond...
Domnule ministru..., domnule ministru, v„ rog s„ re˛ine˛i...
Œn fond...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule ministru, v„ rog, v„ Óntrerup microfonul...
Domnule ministru, v„ rog s„ m„ asculta˛i. V„ rog s„ citi˛i regulamentul ∫i Constitu˛ia. Suntem la mo˛iune ∫i dumneavoastr„ trebuie s„ da˛i r„spuns numai la acuzele care vi se aduc prin mo˛iune.
## **Domnul Gheorghe Flutur:**
Dau r„spunsul punctual, domnule pre∫edinte.
Œn fond, ei au fost la putere 4 ani de zile, iar num„rul mare de semn„turi pesediste puse pe mo˛iune reprezint„ o invita˛ie la folosirea memoriei Ón leg„tur„ cu acei ani. Observ Óns„ c„ aceast„ mo˛iune nu a fost semnat„ de fostul pre∫edinte al Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, de actualul pre∫edinte P.S.D., Mircea Geoan„, de actualul pre∫edinte al Senatului, domnul Nicolae V„c„roiou ∫i nici de fo∫tii mini∫tri ai agriculturii, Ilie S‚rbu ∫i Petre Daea. Œn˛eleg aici c„ pe frontul de lupt„ al P.S.D. ofi˛erimea nu merge Ón r‚nd cu trupa ∫i se mul˛ume∫te s„ priveasc„ de pe margini b„t„lia parlamentar„. Dac„ a∫ fi Ón locul dumneavoastr„, domnilor senatori P.S.D. care a˛i semnat mo˛iunea, a∫ fi pu˛in jenat de acest noncombat al
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 liderilor. Probabil Óns„ c„ sloganul îAproape de oameni, Ómpreun„ cu ei“ nu mai e valabil nici m„car pentru colegii de partid.
Domnilor reprezentan˛i ai P.S.D.,
Œ˛i trebuie un dram de incon∫tien˛„ ∫i o c„ru˛„ de tupeu s„ semnezi Ón 5 luni de zile 3 mo˛iuni Ómpotriva Ministerului Agriculturii — dou„ simple ∫i una de cenzur„ — dup„ ce ai gestionat printre ho˛ii mari ∫i mici, cu incompeten˛„ ∫i ineficien˛„ treburile agriculturii timp de 4 ani de zile.
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea!
## **Domnul Gheorghe Flutur:**
La Ónceputul acestui an, c‚nd am ajuns la Ministerul Agriculturii, am g„sit aproape o treime din proprietate disputat„ Ón justi˛ie, un sfert din terenurile statului administrate de baronii locali ai P.S.D., unit„˛i subordonate corupte ∫i politizate p‚n„-n din˛i. Œn locul a ceea ce trebuia s„ fie, de exemplu Agen˛ia de Pl„˛i a Agriculturii, similar„ SAPARD-ului, am g„sit o pl„cu˛„ pe u∫a din minister ∫i c‚˛iva func˛ionari f„r„ atribu˛ii. Œn locul unui sistem de Ónregistrare computerizat„ a parcelelor agricole am g„sit c‚teva filme foto care z„ceau nedevelopate ∫i neprelucrate Ón subsolurile Ministerului Ap„r„rii, acoperind doar 15% din suprafa˛a agricol„ a Rom‚niei. La preluarea Ministerului Agriculturii am g„sit sectorul piscicol Ómp„r˛it Óntre mai multe institu˛ii f„r„ o politic„ coordonat„ de dezvoltare, iar Delta Dun„rii donat„ clientelei P.S.D. Am g„sit consultan˛a agricol„ sp„rg‚nd normele de produc˛ie de afi∫e ∫i materiale electorale, departe de fermierul pe care trebuia s„-l sf„tuiasc„.
De asemenea, am g„sit o Regie Na˛ional„ a P„durilor care putea la fel de bine s„ se numeasc„ îRegia Na˛ional„ a Protocolului“, profilat„ pe construc˛ii de cabane ∫i restaurante, Ón timp ce corpul silvic era îÓnt„rit“ cu buc„tari ∫i l„utari, probabil pentru a ajuta la Ómp„duriri.
Am v„zut Óns„ c„ mai mult s-a defri∫at dec‚t s-a Ómp„durit Ón Valea Trotu∫ului. E cea mai trist„ m„rturie a t„ierilor ilegale de p„duri.
Am g„sit, de asemenea, o situa˛ie foarte grav„ la Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„, cu licita˛ii dubioase, cu activitatea de identificare a animalelor blocat„, cu mari Ónt‚rzieri legislative ∫i opera˛ionale, total nepreg„tit„ pentru exercitarea controlului veterinar ∫i alimentar la standarde europene.
Am g„sit restan˛e mari la absorb˛ia fondurilor SAPARD Ón ceea ce prive∫te m„surile cruciale de creare a fermelor ∫i de modernizare a fabricilor de procesare. Œn acela∫i timp, fondurile deja absorbite fuseser„ consumate dispropor˛ionat, iar, uneori, incorect, motiv pentru care Uniunea European„ cere ast„zi returnarea unor bani.
Iat„ ce a f„cut P.S.D. Ón 4 ani de gestionare a agriculturii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Trecem la dezbateri pe marginea mo˛iunii ∫i a r„spunsului la mo˛iune prezentat de domnul ministru Flutur.
V„ rog foarte mult s„ p„stra˛i lini∫tea.
Trecem la dezbateri pe marginea mo˛iunii.
Da, domnule Iorga. Procedur„ sau ce....?
Nicolae Iorga
#40165Procedur„.
Da, v„ rog.
Nicolae Iorga
#40253## **Domnul Nicolae Iorga:**
Nu ∫tiu dac„...
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ m„ ierta˛i. Dac„ dumneavoastr„ nu reac˛iona˛i la jignirea cumplit„ care v-a fost adus„ de c„tre domnul ministru Gheorghe Flutur, care este ∫i coleg cu noi, senator, eu nu Ón˛eleg s„ accept s„ fiu calificat drept tupeist. Adic„ avem tupeu cu carul pentru c„ am depus — ce curaj pe noi! — o mo˛iune simpl„?! P„i, nu face parte din mijloacele parlamentare? Œn afar„ de declara˛ii politice, Óntreb„ri, interpel„ri, ini˛iative legislative, mo˛iuni simple ∫i mo˛iuni de cenzur„, prin ce s„ lupt„m?
Ave˛i o problem„, domnule coleg? Sau face˛i conversa˛ie cu mine? Vede˛i c„ v-a pomenit domnul Flutur, domnule Popa. La dumneavoastr„ s-a referit c‚nd vorbea de cei vechi ∫i cei noi.
Deci, domnule pre∫edinte, Ól rog pe domnul Flutur, colegul nostru din Senat, s„ cear„ scuze sau s„ retrag„ ce a spus.
Domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
Din sal„
#41226Ce este aici, domnule pre∫edinte?
Pe procedur„.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Sper c„ nu ave˛i insolen˛a s„ m„ opri˛i s„ vorbesc Ón Senat. V„ rog, opri˛i-v„, v„ rog, opri˛i-v„ la timp dac„ nu vre˛i s„ degenereze ∫edin˛ele Senatului Rom‚niei. Merge˛i acolo unde vi se permite s„ face˛i circul acesta.
Domnule ministru Flutur, dumneavoastr„ a˛i f„cut un pamflet aici. Dumneavoastr„ sunte˛i sub demnitatea statutului de ministru al Guvernului Rom‚niei. A˛i vorbit de votc„, aici. Ce leg„tur„ avea votca cu agricultura? Ce leg„tur„ are comunismul cu ce se Ónt‚mpl„, la ora actual„, Ón agricultur„?
P„i, v„ spun eu care e treaba cu dumneavoastr„, domnule Flutur.
Dumneavoastr„ a˛i vorbit, Ón principiu, bine despre ce ar trebui agriculturii rom‚ne∫ti, dar toate acestea le Ómp„r˛i˛i Óntre voi. Sunte˛i o clic„ de profitori. Cele 192.000 de hectare de p„dure din Bucovina, revendicate de Arhiepiscopia R„d„u˛ilor...
sunt pentru dumneavoastr„, domnule Flutur. V-a˛i f„cut o funda˛ie, Ómpreun„ cu ni∫te clerici ∫i silvicultori, ∫i v„ trage˛i toate p„durile Bucovinei...
Domnule pre∫edinte...
Asta s„ spune˛i dumneavoastr„ aici, nu s„ m„ acuza˛i pe mine de comunism.
Domnule pre∫edinte...
Este mai greu... Domnul pre∫edinte Ion Iliescu.
## **Domnul Ion Iliescu:**
O simpl„ replic„, pentru c„ eu sunt de acord pe fond cu ceea ce a spus antevorbitorul.
Este lips„ de decen˛„, domnule Flutur. A fost o mo˛iune cu agricultura care v„ vizeaz„ direct, pe dumneavoastr„, ministerul, guvernarea dumneavoastr„. Ce rost are aceast„ referire lipsit„ de respect fa˛„ de al˛i parlamentari, fa˛„ de al˛i senatori?
Fi˛i capabili ∫i pleda˛i-v„ cauza, prezenta˛i-v„ g‚ndirea, dar nu jigni˛i, domnule! Putem s„ avem lupt„ politic„, s„ ne confrunt„m pe fond de idei, de programe, de viziuni, dar nu cu jigniri reciproce. La ce sluje∫te a∫a ceva? Ce v„ sluje∫te dumneavoastr„? Ce ne sluje∫te nou„ tuturor?
Eu dezavuez maniera Ón care aborda˛i dumneavoastr„ lucrurile.
Eu nu am fost comunist, domnule! Am fost na˛ionalist ∫i sunt na˛ionalist Ón continuare.
Domnule pre∫edinte...
V-a fost team„ de tragere de timp. P„i, prin luarea dumneavoastr„ de cuv‚nt, o s-o ducem 3 zile a∫a, domnule Flutur.
Domnule pre∫edinte...
Eu zic c„ ave˛i tot timpul, dac„ e s„ vorbim Ón termeni pamfletari, s„ v„ lua˛i votul de acolo de unde a˛i venit.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor, v„ dau cuv‚ntul la dezbateri! Dac„ ave˛i toate problemele, le pute˛i spune acolo.
Intr„m pe dezbateri, stimate colege ∫i stima˛i colegi. Invit la microfon pe domnul senator Ha∫otti Puiu, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule senator Ha∫otti, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi.
A∫ vrea s„ Óncep printr-o critic„ la adresa domnului ministru Gheorghe Flutur. Nu a fost suficient de obiectiv la aprecierile pe care aceast„ mo˛iune le face, nu a fost suficient de critic la opozi˛ia care, ast„zi, se manifest„ Óntr-o manier„, c‚teodat„, indecent„.
Iat„ de ce, domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„ v„ rog ca dumneavoastr„ s„ conduce˛i obiectiv, de aici Óncolo, lucr„rile Senatului, pentru c„ s-au cerut 3 interven˛ii pe procedur„ ∫i nu a fost procedur„.
Œn fond, Ón Parlamentul Rom‚niei, nimeni nu cere nim„nui ∫i nu poate impune nim„nui s„ vorbeasc„ Óntr-un fel sau s„ formuleze r„spunsul la o mo˛iune Óntr-o anumit„ manier„. Fiecare — ∫i ministrul, ∫i vorbitorii, ∫i mo˛iunea — spune ceea ce pofte∫te.
™i acum s„ vorbesc despre mo˛iune.
Domnule pre∫edinte, a∫ vrea s„ nu fiu Óntrerupt! V„ rog mult de tot ∫i mai ales de prietenul meu de-acolo...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
A˛i vorbit destul...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog...
V„ dau cuv‚ntul la microfon...
Domnule senator Vadim Tudor, v„ dau cuv‚ntul la dezbateri, v„ rog foarte mult.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ha∫otti.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Nu se poate a∫a ceva...
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Eu nu v„ voi face nici comuni∫ti, nici be˛ivi. Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Avem Ón fa˛„ o mo˛iune, lung„ c‚t o zi de post ∫i lipsit„ de temei precum apa sfin˛it„.
Œi spuneam, acum vreo dou„ luni, unui pre∫edinte al unui partid parlamentar, aici de fa˛„...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Markó Béla...
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
...∫i era de acord cu mine, vorbeam dintr-un eseist francez, c„ tot ceea ce este exagerat, este nesemnificativ. A∫a este ∫i aceast„ mo˛iune, ∫i partidul Domniei sale...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Nu este eseist francez, este Talleyrand, domnule profesor universitar...
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Dar vorbeam, cumva, cu dumneavoastr„, acum dou„ luni?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Vadim Tudor, v„ rog eu, v„ dau cuv‚ntul...
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Aritmetic vorbind, principalul autor al mo˛iunii pe care o dezbatem ast„zi este Partidul Social Democrat, ajutat Óns„, cu patriotic entuziasm, de P.R.M., vechiul ∫i statornicul lor prieten.
Num„rul semn„turilor, 21 la 19 Ón favoarea P.S.D., arat„ clar cine este st„p‚nul, cine c‚nt„ ∫i cine joac„, cine comand„ ∫i cine execut„.
Dup„ ce a c„l„rit, pe de∫elate, agricultura rom‚neasc„, Partidul Social Democrat revine senin, printr-o alt„ mo˛iune referitoare la agricultur„, ∫i ne spune c„ noi suntem vinova˛i pentru ceea ce d‚n∫ii au f„cut timp de 4 ani de zile.
Observ„m c„ din lista semnatarilor mo˛iunii, lipsesc senatorii Ilie S‚rbu ∫i Petre Daea. îPrietenii ∫tiu de ce…“.
Observ„m, de asemenea, c„ motivele semn„rii unei noi mo˛iuni referitoare la agricultur„ de c„tre reprezentan˛ii P.S.D. trebuie c„utate ∫i Ón alte zone.
Statistici oficiale ale Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale arat„ c„, Ón primele 6 luni ale anului 2005, s-a importat de 6 ori mai pu˛in gr‚u ∫i de 10 ori mai pu˛in porumb dec‚t Ón perioada similar„ a anului trecut.
Œn aceste condi˛ii, nu cumva unii importatori de gr‚u ∫i porumb, apropia˛i ai fo∫tilor guvernan˛i, le-au dirijat acestora stilourile ∫i i-au determinat s„ fie co-semnatarii mo˛iunii, nemul˛umi˛i c„ nu-∫i pot face jocurile pe pia˛a cerealelor?
Œn mod sigur, sc„derea importurilor de gr‚u ∫i porumb nemul˛ume∫te clientela P.S.D.
V„ nemul˛ume∫te ∫i pe dumneavoastr„, domnilor co-semnatari ai mo˛iunii?
Din 2001 p‚n„ Ón 2005 a r„mas Ón urma dumneavoastr„ doar produc˛ia de gr‚u a anului trecut, ∫i aceasta datorat„, Ón primul r‚nd, vremii bune, de care am avut parte Ón 2004. Œn rest, am v„zut doar aloc„ri ineficiente de resurse, trageri de timp, gestionare clientelar„ ∫i strategii socialiste, refolosite.
A˛i dat bani pentru priorit„˛i electorale, ∫i nu pentru priorit„˛i de dezvoltare.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
A˛i tras de timp Ón ceea ce prive∫te clarificarea statutului propriet„˛ii agricole ∫i forestiere, men˛in‚nd un grad intolerabil de incertitudine Ón sistem.
A˛i dat subven˛ii pe cumetrii politice, cel mai emblematic caz fiind Culi˛„ T„r‚˛„ ∫i Insula Mare a Br„ilei.
A˛i avut Ón minte drept o singur„ strategie produc˛ia c‚t mai mare de cereale, uit‚nd complet de pia˛„ ∫i de performan˛„, dar ∫i de zootehnie sau dezvoltare rural„.
S-au spus despre ministrul agriculturii tot felul de abera˛ii: c„ pre˛ul gr‚ului a sc„zut fiindc„ ministrul a anun˛at produc˛ia estimat„ a acestui an; c„ pre˛ul gr‚ului a sc„zut pentru c„ ministrul agriculturii a anun˛at c„ o parte din produc˛ia de gr‚u a acestui an nu este de calitate; c„ se fac importuri de gr‚u Ón ˛ar„ fiindc„ ministrul agriculturii a anun˛at c„ avem suprafe˛e de culturi calamitate ∫i a∫a mai departe.
Œn realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Œn Rom‚nia, la ora actual„, mecanismele de pia˛„ nu prea sunt func˛ionale, produc„torii agricoli nu sunt cei care, Ón mod normal, ar trebui s„ fixeze pre˛ul gr‚ului, iar consiliile de produs sunt, la fel, Ón faz„ de pionierat.
Toate aceste disfunc˛ii, care au Ónceput a fi remediate de Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ∫i de c„tre ministru, de actuala guvernare, se datoreaz„ Partidului Social Democrat. Da, exist„ lucruri bune care s-au f„cut Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pe care, Óns„, domnii senatori din opozi˛ie doresc s„ nu le vad„ sau nu sunt capabili s„ le vad„.
Cel mai important este, bineÓn˛eles, retrocedarea terenurilor agricole ∫i a p„durilor. S-a dat Legea nr. 247/2005 ∫i regulamentul de func˛ionare a acesteia; prin aceast„ lege se restituie tot ce a mai r„mas de restituit, Ón Rom‚nia, Ón materie de proprietate funciar„; s-au Ómbun„t„˛it condi˛iile de circula˛ie juridic„ a terenurilor; s-a modificat Legea cadastrului ∫i a publicit„˛ii mobiliare; s-a anulat taxa pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol; s-a dat scutirea de la plata taxelor de autentificare a actelor juridice ∫i translative a dreptului de proprietate; pentru coagularea suprafe˛elor mici Ón exploata˛ii viabile, s-a dat Legea rentei viagere ∫i s-a creat cadrul A.D.S., Oficiul de rent„ viager„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v-am rugat foarte mult...
Domnule senator ™erban Nicolae, v„ dau cuv‚ntul, dac„ e nevoie s„ interveni˛i, de la tribun„. V„ rog foarte mult.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ha∫otti.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫te!
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Ar trebui ca domnul chestor ™erban Nicolae s„-l pofteasc„ afar„ pe domnul senator Nicolae Iorga. Dar, îcorb la corb nu-∫i scoate ochii“.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dreptul la replic„, domnule pre∫edinte.
Domnule senator, v„ rog!
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
A∫ vrea s„ le spun colegilor de la P.R.M. ceea ce...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Nicolae Iorga, v„ rog eu, nu provoca˛i...
Dumneavoastr„ provoca˛i discu˛ii Ón sal„. V„ rog eu s„ v„ referi˛i la mo˛iune.
Domnule senator...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dreptul la replic„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
O s„ v„ dau...
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea!
Colegii de la P.R.M. au un mare confort Ón ceea ce prive∫te mo˛iunea...
V„ rog, domnule senator, s„ continua˛i!
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Au un mare confort Ón sensul c„ Ómpotriva d‚n∫ilor, Ómpotriva vreunui ministru P.S.D. niciodat„ nu se va face vreo mo˛iune, pentru c„ d‚n∫ii niciodat„ nu vor fi la guvernare. Nici m„car vechii ∫i statornicii dumneavoastr„ prieteni, cei de la Partidul Social Democrat, nu v„ vor lua la guvernare. Sunt suficient de inteligen˛i ∫i ∫ire˛i pentru a nu v„ invita vreodat„ la guvernare.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
C‚inele moare de drum lung...
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
A∫adar, Big Brother-ul dumneavoastr„...
Domnule senator, v„ rog s„ continua˛i.
P„i, permite˛i-mi, domnule pre∫edinte!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
P„i, provoca˛i discu˛ii Ón sal„...
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫te!
V„ rog s„ v„ continua˛i discursul legat de mo˛iune.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Eu spun la microfonul Parlamentului Rom‚niei ceea ce cred de cuviin˛„, da? ™i Ónc„ o dat„ spun: P.S.D.-ul este Big Brother-ul Partidului Rom‚nia Mare. Ca s„ fie foarte clar!
V„ rog foarte mult...
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
™i atunci, dac„ tot m„ provoca˛i, pentru c„ d‚n∫ii m„ provoac„, dumneavoastr„ sunte˛i aripa na˛ionalist„, ∫ovin„, antisemit„ ∫i antieuropean„ a Partidului Social Democrat.
E bine a∫a? _(Aplauze)._
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi da˛i dreptul la replic„, acum!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci, stimate coleg...
Domnul senator Corneliu Vadim Tudor... _(Discu˛ii Ón sal„.),_ v„ dau cuv‚ntul la replic„ Ón final, dup„ ce Óncheiem dezbaterile...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, a jignit un partid parlamentar.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ dau cuv‚ntul la replic„, dar Ón final, dup„ ce Óncheiem dezbaterile.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
V„ rog, acum...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog eu, Ón final...
Domnule senator Corneliu Vadim Tudor, v„ rog eu mult de tot!
Invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
O s„ v„ dau cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Otilian Neagoe:**
Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog s„ p„stra˛i lini∫te, pentru... Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog foarte mult! Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Constat‚nd cu regret c„ o problem„ important„, cum este agricultura rom‚neasc„, este politizat„ Ón exces, de fapt, Óntr-un stil propriu actualei puteri, probleme importante sunt duse Ón derizoriu ∫i regret faptul c„ domnul ministru ∫i-a etalat aici mai mult o voca˛ie de politician dec‚t de specialist, asta Ón contextul Ón care vorbim, zi de zi, or„ de or„, de integrare Ón Uniunea European„, vorbim zi de zi de nivelul de via˛„ al rom‚nilor, vorbim zi de zi de faptul c„ trebuie s„ facem pentru dezvoltarea Rom‚niei tot ceea ce este necesar.
Pentru a nu politiza, vreau s„ aduc Ón discu˛ie o problem„, pe care actuala putere a omis-o. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, de fapt, a demonstrat, Ón cele 10 luni de c‚nd se afl„ Ón actuala formul„ de conducere, c„ nu a abordat, Ón nici un fel, problema agriculturii montane.
Problema agriculturii montane este una de importan˛„ deosebit„ pentru Rom‚nia ∫i a∫ vrea s„ spun c„, Ón perioada 2001—2004, Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a avut o serie Óntreag„ de ini˛iative care au adus Ón prim-plan agricultura montan„.
Vreau s„ reamintesc aici c„, Ón 2002, îAnul Interna˛ional al Muntelui“, prin acea ini˛iativ„ a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite, a avut un ecou favorabil ∫i Ón Rom‚nia, prin crearea a peste 28 de forumuri jude˛ene ale muntelui, prin faptul c„, iat„, Óncep‚nd cu 2003—2004, s-au creat Ón Rom‚nia structuri care s„ aib„ Ón centrul preocup„rilor agricultura montan„.
Œn 2004 a ap„rut Legea muntelui ∫i, de asemenea, printr-o hot„r‚re de guvern, tot Ón 2004, s-a adoptat o strategie de dezvoltare durabil„ a zonei montane.
Zona montan„ este o preocupare pentru Europa, este o preocupare pentru ˛„rile Europei, iar pentru Rom‚nia cu deosebire. Suntem considera˛i, la aceast„ or„, cea mai s„rac„ ˛ar„ cu popula˛ie montan„.
Avem, Ón Rom‚nia, jude˛e care au peste 50% din suprafa˛„ ocupat„ de zona montan„. Avem 3.320 de sate care sunt Ón zona montan„. Avem satele montane, localit„˛ile montane care cunosc un fenomen de depopulare accentuat„. Un fenomen de Ómb„tr‚nire, de asemenea, se constat„ Ón zona montan„. Sunt probleme sociale de o gravitate deosebit„. Nu putem pune Ón valoare resurse de o deosebit„ importan˛„, datorit„ unei infrastructuri deficitare, datorit„ faptului c„ Ón aceast„ zon„ nu se fac investi˛ii.
Domnule senator, v„ rog s„ v„ referi˛i la mo˛iune, v„ rog foarte mult, la subiectul agricultur„.
## **Domnul Otilian Neagoe:**
...ar fi trebuit s„ vorbi˛i ∫i de nivelul insuficient al subven˛iilor pentru ma∫inile agricole. Nu putem face agricultur„ ar‚nd cu v„cu˛ele ∫i cu c„lu˛ii.
Guvernul P.S.D. a dat 600—700 miliarde anual subven˛ii pentru tractoare ∫i ma∫ini agricole. A˛i redus aceast„ subven˛ie la jum„tate.
Cota unic„ de impozitare sigur c„ v-a creat ∫i v„ creeaz„ Ón continuare probleme.
Eu a∫ vrea, Ón final, s„ ˛ine˛i seama, domnule ministru, poate sunte˛i sensibil la versurile lui Octavian Goga: îMun˛ii no∫tri aur poart„/Noi cer∫im din poart„ Ón poart„“.
Invit la microfon pe domnul senator Dina Carol, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Carol Dina:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Am intitulat interven˛ia mea Ón felul urm„tor: îAutopsia unui dezastru na˛ional“.
Agricultura rom‚neasc„ se caracterizeaz„ printr-o fragmentare excesiv„ a propriet„˛ii agricole, printr-o popula˛ie agricol„ mult prea numeroas„ ∫i Ómb„tr‚nit„, printr-o eficien˛„ sc„zut„ a exploat„rii terenurilor, printr-un sistem slab de control al calit„˛ii produselor.
Fermele rom‚ne∫ti sunt, de fapt, milioane de parcele individuale, fermierii sunt b„tr‚ni ∫i lipsi˛i de mijloacele necesare practic„rii agriculturii intensive, pia˛a funciar„ este moart„, infrastructura este la p„m‚nt. Aceasta este linia de la care lu„m startul c„tre pia˛a agricol„ european„, dominat„ de ˛„ri Ón c„utare de pie˛e de desfacere, profil Ón care Rom‚nia se Óncadreaz„ perfect.
Œn Rom‚nia, fermele individuale exploateaz„ 70% din suprafa˛a agricol„. Ca num„r sunt 4,2 milioane. Suprafa˛a medie individual„ este de 2,5 hectare, iar muncile agricole desf„∫urate Ón cadrul lor sunt efectuate cu o Ónzestrare tehnologic„ de ev mediu: cal ∫i plug.
Comparativ, Ón Uniunea European„ media suprafe˛ei agricole exploatate este de 18,7 hectare. Œn Fran˛a, exploata˛iile agricole au, Ón medie, 42 hectare, Ón Germania 37 hectare, ∫i Ón Regatul Unit 68 hectare.
Fermierul rom‚n este b„tr‚n, s„rac ∫i munce∫te numai ograda proprie. Spaniei i-au trebuit 15 ani pentru a schimba structura popula˛iei rurale, dintr-una axat„ preponderent pe agricultura de subzisten˛„, Óntr-una axat„ pe servicii. Dificil de prognozat c‚te decenii ne sunt nou„ necesare, av‚nd Ón vedere c„ cea mai mare parte a popula˛iei ocupate Ón agricultur„ o reprezint„ lucr„torii familiali, Ón gospod„riile proprii, statut caracterizat printr-un grad ridicat de fragilitate a veniturilor ∫i o dimensiune derizorie a acestora.
Ponderea lor Ón popula˛ia ocupat„ Ón mediul rural a crescut de la 3,4 Ón 1992, la 32,4 Ón 2002, ∫i la aproape 40% Ón prezent, Ón timp ce ponderea membrilor societ„˛ilor agricole s-a redus de la 5,3 la 0,3%.
La 1.000 de persoane cu v‚rsta de munc„ Óntre 14 ∫i 64 de ani, revin 602 persoane Ón afara v‚rstei de munc„, din care 290 au peste 65 de ani.
- Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al
- U.D.M.R., pe domnul senator Pete ™tefan. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Sigur, Senatul, dup„ Constitu˛ie ∫i regulament, poate adopta o mo˛iune simpl„ prin care s„ exprime pozi˛ia cu privire la o problem„ politic„ intern„, pe care o ∫i face ast„zi. Este o posibilitate a forma˛iunilor politice ale Senatului de a dezbate aceast„ problem„ sau aceste probleme ridicate ∫i de a lua o hot„r‚re. Mo˛iunea de ast„zi despre agricultur„ Óncearc„ s„ arate c„ ast„zi ar fi o situa˛ie dezastroas„ Ón agricultura noastr„, dar Ónainte de a intra Ón am„nunte a∫ aminti, domnilor semnatari ai mo˛iunii, c„ a˛i uitat anumite lucruri care, totu∫i, s-au f„cut Ón aceste perioade sau chiar Ón ultima perioad„ din acest an, ∫i care se refer„ tocmai la finan˛area, la ajutarea produc„torilor agricoli.
Sigur c„ nu este niciodat„ suficient bugetul pentru ca s„ se poat„ finan˛a orice activitate. Totu∫i, numai Ón acest an s-au alocat subven˛ii de ordinul a sute de milioane de lei noi, s-au alocat subven˛ii pentru p„strarea cerealelor, pentru un milion ∫i jum„tate de tone de gr‚u,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 s-au alocat bani pentru calamit„˛ile care, Óntr-adev„r, au f„cut pagube enorm de mari Ón agricultur„ ∫i pentru alte ∫i alte produse pe care n-a∫ vrea s„ le enum„r aici. ™i totu∫i s-a f„cut un pas foarte important pe linia investi˛iilor Ón acest an Ón agricultur„.
Aceast„ lege pe care am a∫teptat-o 15 ani ∫i nu am reu∫it noi, Parlamentul, s-o adopt„m a devenit ast„zi o realitate prin care se acord„ credite agricultorilor, prin care se acoper„ costurile documenta˛iilor, care nu au fost niciodat„, de nici un guvern f„cute, prin care perioada de gra˛ie la restituire este de 1 sau 5 ani, ∫i multe, multe alte facilit„˛i acordate prin aceast„ lege prin care se dore∫te ca toat„ sfera din agricultur„ s„ prind„ elan prin investi˛iile pe care produc„torii le pot aloca.
Œn mo˛iune se arat„ c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ar fi de vin„ pentru c„ au crescut pre˛urile la Óngr„∫„mintele chimice, la motorin„, la ierbicide, c„ au sc„zut pre˛urile la cereale, la gr‚u ∫.a., pentru c„ statul nu a putut sau nu a preluat produc˛ia de cereale sau c„ ministerul prefer„ s„ importe gr‚u sau fructe ∫i alte produse agricole. Eu a∫ dori s„ reamintesc celor care au semnat aceast„ mo˛iune c„ au uitat faptul c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ast„zi, deci, Ón prezent, are cu totul un alt rol fa˛„ de cel avut Ónainte de 1989. Ast„zi, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu poate s„ intervin„ direct Ón dirijarea pre˛urilor. Ministerul nu import„ sau export„ produse agricole. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale are alt con˛inut, alte sarcini, alte atribu˛ii ∫i astea sunt cele proprii economiei de pia˛„, se conduce dup„ aceste reguli.
V„ mul˛umesc **.**
Stima˛i colegi, invit la microfon, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. pe domnul senator Pere∫ Alexandru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule ministru, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
îPrietenul la nevoie se cunoa∫te“ — spunea un proverb, perfect armonizat ∫i valabil cu momentul de fa˛„. Partidul Social Democrat, vizibil speriat de iminenta pierdere a pozi˛iei de pre∫edinte al Senatului, apeleaz„ la solu˛ia îSun„ un prieten!“, de ast„ dat„, Partidul Rom‚nia Mare. Modul jalnic, chiar pompieristic de a ataca situa˛ia agriculturii, prezentarea tenden˛ios negativ„ a eforturilor ministrului agriculturii ∫i ale Coali˛iei guvernamentale de reformare a unui sistem denot„, practic, confec˛ionarea acestei mo˛iuni simple îpe picior“ ∫i doar ca o necesitate de a stopa din timp, doar doar se va Ónt‚mpla o minune, iar P.S.D. Ó∫i va putea salva pozi˛ia nr. 1 din Senat. Manevra regretabil„ de Ómpingere Ón prim-plan a senatorilor P.R.M. este vizibil„ ∫i din perspectiva semnatarilor mo˛iunii: 19 senatori P.R.M. ∫i 21 ai P.S.D., suficien˛i pentru a Óndeplini condi˛ia cerut„ de regulamentul Ón vigoare ∫i chiar mai mult dec‚t un sfert din num„rul senatorilor. Se poate, deci, Ón˛elege c„ mo˛iunea este ini˛iat„ de P.S.D., iar P.R.M. este, ca de obicei, solu˛ia folosit„ Ón situa˛ii de criz„.
™i, ca un ultim argument al faptului c„ nu era neap„rat nevoie ca exact dup„ cinci luni de la dezbaterea unei alte mo˛iuni ini˛iate pe aceea∫i problem„ de P.S.D., ac˛iune la care P.R.M. nu a votat al„turi de semnatari, este ∫i lipsa de pe lista semnatarilor a unor nume de frunta∫i P.S.D., care ∫tiu, de fapt, realitatea din sector: fostul pre∫edinte al ˛„rii, actualul pre∫edinte al P.S.D., precum ∫i cei doi fo∫ti mini∫tri ai agriculturii. Este un fapt constatat. Sigur, se poate repeta.
Revenind Óns„ la problemele din textul mo˛iunii simple, ini˛iat„ deci de P.S.D. ∫i P.R.M., suntem nevoi˛i a da dreptate ∫i, Ón acela∫i timp, a reaminti cu seriozitate semnatarilor c„ Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. a captat aten˛ia electoratului rom‚n cu promisiuni de un alt tip fa˛„ de mita electoral„ ∫i de cumetriile ∫i cadourile pentru latifundiarii din P.S.D., modalit„˛i practicate de fo∫tii guvernan˛i. Desigur, ceea ce s-a scris la capitolul IX din Programul de guvernare al Alian˛ei a ajuns ghid orientativ, inclusiv pentru P.R.M., va fi Óndeplinit Ón termenele stabilite. M„surile inserate Ón capitolul IX din Programul de guvernare vor avea o finalitate Ón anul 2008, atunci c‚nd popula˛ia va putea spune cu certitudine c„ tr„ie∫te mai bine, iar noi credem c„ sunt Óntrunite condi˛iile at‚t la nivelul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, c‚t ∫i Ón plan teritorial, ca acest slogan electoral s„ devin„ o realitate.
Mul˛umesc.
Invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Petre Daea:**
Domnule pre∫edinte al Senatului, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Domnule ministru, Domnilor secretari de stat, Doamnelor ∫i domnilor,
S-a pus Ón dezbatere o mo˛iune simpl„, abord‚ndu-se o mic„ parte din problematica unui domeniu complex, complicat, dificil, cu o importan˛„ deosebit„ pentru economia ∫i via˛a social„ a ˛„rii: agricultura.
Acest eveniment politic aflat pe ordinea de zi Ón Senatul Rom‚niei confirm„, din nefericire, previziunile Ónceputului de an, c‚nd, folosind acela∫i instrument democratic, atunci senatorii P.S.D. atr„geau aten˛ia asupra unor gre∫eli de politic„ agricol„ care vor afecta via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii.
Ca om care ∫i-a dedicat via˛a acestui domeniu, sincer doream s„ nu se adevereasc„ ceea ce spuneam atunci, dar, din fericire, sim˛ul practic, judecata simpl„, logica lucrurilor, exerci˛iul meseriei, nu m-au l„sat s„ gre∫esc. Dup„ un an agricol bun, 2003—2004, ˛ara avea nevoie ∫i Ón anul 2005 de un rezultat pe m„sura eforturilor f„cute ∫i a condi˛iilor climatice, Ón a∫a fel Ónc‚t produc„torii agricoli s„-∫i poat„ reveni dup„ doi ani de secet„. Œn vederea atingerii acestor rezultate s-a lucrat ani la r‚nd pentru preg„tirea produc˛iei vegetale care reprezint„ practic Ónceputul Óntregului proces agricol ∫i alimentar, de ea leg‚ndu-se at‚t succesul, ca ∫i e∫ecul Ón agricultur„ Ón general.
Œn anul 2004 au fost numeroase evenimente politice: alegerile locale ∫i generale. Cu toate acestea, lucr„rile Ón agricultur„ s-au desf„∫urat la timp ∫i Ón bune condi˛iuni, datorit„ faptului c„ Ón acest domeniu s-a practicat o politic„ coerent„ ∫i stabil„, iar produc„torii agricoli au beneficiat de mecanisme de sprijin simple ∫i eficiente. Acestea au f„cut posibil„ Óns„m‚n˛area Ón toamna anului trecut a peste 2,7 milioane hectare rapi˛„, orz, orzoaic„ ∫i gr‚u.
Datele statistice arat„ c„ pentru prima dat„ dup„ anul 1989 ar„turile de toamn„ s-au executat pe o suprafa˛„ de peste 60% de cea programat„ a se cultiva Ón prim„vara anului 2005.
Iat„ deci c„ anul agricol 2004—2005 a debutat bine. Dovada c„ lucrurile au stat a∫a au fost c‚mpurile Rom‚niei care au putut fi privite, Ón˛eleg‚ndu-se de fiecare om cu un minim interes ∫i preg„tire Ón domeniu c„ starea de vegeta˛ie a culturilor la ie∫irea din iarn„ d„dea speran˛„ unor produc˛ii bune de gr‚u, orz, orzoaic„ ∫i rapi˛„. Aceasta era posibil dac„ actuala guvernare, conducerea ministerului continua lucrurile bine f„cute p‚n„ Ón acel moment. Din nefericire, diletantismul,
## Stima˛i colegi,
Œl invit la microfon pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului parlamentar Rom‚nia Mare.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Permite˛i-mi s„ le amintesc colegilor din patrulaterul P.D.-P.N.L.-U.D.M.R. ∫i P.C. c„ noi am introdus mo˛iunea cu tema îAlian˛a D.A. — Dezastrul Agriculturii“. Datorit„ acestui dezastru din agricultura rom‚neasc„, am fost nevoi˛i s„ aducem Ón aten˛ia Senatului, pentru a doua oar„ Ón acest an, o mo˛iune pe tema agriculturii.
Domnul ministru Gheorghe Flutur nu a r„spuns la acuza˛iile ∫i argumentele din mo˛iunea P.R.M. sus˛inut„ de P.S.D., ci a vorbit despre îgreaua mo∫tenire“ ∫i despre îviitorul sigur“, f„c‚nd, de fapt, Ón fa˛a noastr„, o declara˛ie politic„.
Domnul ministru Flutur a confirmat c„ Guvernul nu este preocupat de problemele reale din agricultur„, ci doar de schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.
Domnul senator Gheorghe Flutur nu se comport„ ca un ministru al agriculturii. A uitat, strategic, s„ aminteasc„ de defri∫area p„durilor din jude˛ele Covasna ∫i Harghita de c„tre liderii U.D.M.R., Ón frunte cu senatorul Verestóy Attila, care are con∫tiin˛a Ónc„rcat„ cu victimele inunda˛iilor din aceste jude˛e.
Domnul ministru Gheorghe Flutur sus˛ine c„ a f„cut fa˛„ inunda˛iilor. Primul-ministru ∫i pre∫edintele Rom‚niei l-au contrazis pe aceast„ tem„, de acum 2, 3 luni.
Domnul senator Puiu Ha∫otti, care acum cite∫te cu interes presa, punea Óntrebarea referitoare la st„p‚ni. ™i apropo, cine este st„p‚nul ∫i cine joac„? P.N.L. este privilegiat, are doi st„p‚ni: unul aflat la Palatul Cotroceni, ∫i al doilea, U.D.M.R.-ul, care oblig„ P.N.L. s„ joace cearda∫ ∫i s„ sus˛in„ legea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale...
... ∫i proiectul de autonomie a f nutului Secuiesc.
Permite˛i-mi, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„-i adresez dou„ Óntreb„ri domnului ministru Flutur.
Prima dintre ele: c‚te hectare de teren agricol ∫i de p„dure au familia dumneavoastr„ ∫i rudele dumneavoastr„, p‚n„ la gradul IV, inclusiv, respectiv, ce produc˛ie agricol„ a˛i ob˛inut la hectar, la culturile recoltate p‚n„ acum?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 A doua Óntrebare: dac„ ave˛i — presa a scris c„ ave˛i —, ce interese ave˛i Ón leg„tur„ cu revendicarea celor 192 hectare de p„dure din Bucovina?
Din sal„
#98241192.000 de hectare.
192.000 de hectare din Bucovina.
Permite˛i-mi, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ fac referire doar la c‚teva aspecte privind starea actual„ a agriculturii rom‚ne∫ti, condus„ de patrulaterul de trist„ amintire pentru rom‚ni.
Exist„ pericolul foarte mare s„ nu se Óns„m‚n˛eze Ón aceast„ toamn„, dec‚t pe mici suprafe˛e, culturile de toamn„. S-au v‚ndut, p‚n„ acum, de c„tre produc„torii rom‚ni, numai 200.000 tone de gr‚u ∫i s-au importat peste 120.000 tone. Œn timp ce produc„torii rom‚ni Óncercau s„ dea gr‚ul la moar„, se desc„rcau vagoane cu gr‚u adus din import. Procesatorii spuneau: nu avem pre˛uri.
S-au v‚ndut la export 300.000 tone gr‚u furajer, dar numai la pre˛ul de 2.300 lei/kg. Œn aceste condi˛ii, ar trebui s„ se recolteze cel pu˛in 8.000 kg la hectar, ca s„ fie rentabil„ cultura de gr‚u.
La floarea-soarelui se realizeaz„ cea mai sc„zut„ produc˛ie din istoria Rom‚niei, de circa 900 kg, cel mult 1.000 kg la hectar. Domnul ministru Flutur, zbur‚nd cu elicopterul, a v„zut c„ este cea mai mare produc˛ie de floarea-soarelui din istoria agriculturii rom‚ne∫ti.
A∫a cum v„ aminti˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, Partidul Rom‚nia Mare a ini˛iat o propunere legislativ„ care vizeaz„ m„rirea subven˛iei pentru produc„torii agricoli la 400 lei pe hectar, dar aceast„ propunere legislativ„ a noastr„ a fost ignorat„ de c„tre actualul Guvern ∫i de c„tre domnul ministru Flutur. P‚n„ Ón prezent, din datele pe care noi le avem, rezult„ c„ s-a arat numai 5%, cel mult 6% din suprafa˛a care ar trebui s„ fie cultivat„ Ón aceast„ toamn„. Lipse∫te, doamnelor ∫i domnilor senatori, strategia de dezvoltare a agriculturii pe termen lung, mediu ∫i scurt, ceea ce confirm„ lipsa voin˛ei politice a actualei puteri de a sprijini agricultura, ˛„ranii, Ón general, sectorul care asigur„ hrana popula˛iei ∫i constituie unitatea de m„sur„ pentru calitatea vie˛ii.
Primul element care sus˛ine lipsa strategiei de dezvoltare a agriculturii Ól constituie inexisten˛a leg„turilor dintre sectorul primar, produc„tori de materii prime, industriile de prelucrare ∫i structurile de comercializare. De asemenea, nivelul de dispunere a elementelor componente Ón timp nu rezult„ din politica Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale; la fel, nici dispunerea Ón spa˛iu nu este valorificat„, iar segmentul economic ∫i social lipse∫te din preocup„rile Guvernului Ón ceea ce-i prive∫te pe agricultori. Factorii de produc˛ie ai exploata˛iei agricole nu sunt folosi˛i corespunz„tor. Astfel, randamentele Ónregistrate la culturile agricole sunt foarte reduse.
Domnule senator, v„ rog s„ Óncheia˛i. Œmi pare foarte r„u, a˛i dep„∫it timpul cu un minut. V„ rog s„ Óncheia˛i.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, Ónchei imediat, cu Ónc„ c‚teva din aceste realit„˛i triste din agricultura noastr„.
Lipse∫te cadastrul agricol, preg„tirea for˛ei de munc„ din agricultur„ este necorespunz„toare. Lipse∫te, de asemenea, orice preocupare a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pentru realizarea pie˛elor de gros.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Œl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
## **Domnul Varujan Vosganian:**
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ constat c„ nu este de mirare c„, Ón ceea ce prive∫te agricultura, am avut p‚n„ acum trei mo˛iuni, pentru c„ este domeniul Ón care se observ„ cel mai limpede diferen˛a de viziune dintre for˛ele politice.
Dac„ ar fi s„ exemplific„m ce deosebire exist„ Óntre abordarea noastr„, care este de dreapta, ∫i a preopinen˛ilor no∫tri, care Ó∫i spun îde st‚ng„ democratic„“, probabil c„ ast„zi, aici, la tribuna Parlamentului, se d„ dovada cea mai gr„itoare.
A∫ vrea s„ fac Ónt‚i o foarte scurt„ referire la mo˛iune ∫i s„ recomand celor care scriu mo˛iuni de aici Ónainte s„ fie ceva mai aten˛i, pentru c„, dup„ 15 ani de exerci˛iu parlamentar, trebuie s„ avem o st„p‚nire mai bun„ a termenilor.
Dragi colegi de la P.R.M. ∫i P.S.D., nu politica fiscal„ a dus la situa˛ia care exist„ Ón cursul valutar, cu efecte asupra exporturilor.
Stima˛i colegi, nu aplicarea cotei unice are vreo relevan˛„ Ón ceea ce prive∫te nivelul pensiilor, pentru c„ nivelul pensiilor are ca baz„ salariul brut, ∫i nu salariul net.
Stima˛i colegi, pre˛urile nu au luat-o razna, dat fiind c„ ele sunt, pe acest an, cu cel pu˛in un procent mai mici dec‚t au fost Ón anul trecut ∫i, dac„ dumneavoastr„ dori˛i s„ ne da˛i un exemplu de autocritic„, pute˛i s-o face˛i.
Acum a∫ vrea s„ pornesc de la o afirma˛ie pe care a f„cut-o antevorbitorul meu, altminteri, care se recomand„ drept un om cu intui˛ie ∫i spirit practic, ce, Ón treac„t fie spus, a f„cut o declara˛ie epocal„ de la acest microfon, spun‚nd îdin fericire, lucrurile merg prost“, afirma˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 incorect„, Ón ceea ce prive∫te concluziile sale, dar foarte relevant„, Ón leg„tur„ cu o anumit„ atitudine politic„.
A∫adar, antevorbitorul meu a spus s„ oprim experimentele Ón agricultur„.
Stima˛i colegi de la Partidul Rom‚nia Mare ∫i de la Partidul Social Democrat, ∫i noi socotim c„ este momentul s„ oprim experimentele Ón agricultur„, care iat„ la ce situa˛ie expun ast„zi agricultura rom‚neasc„: 60% din produc˛ia agricol„ este Ón economie natural„, Óntr-o structur„ anacronic„, foarte apropiat„ de ceea ce se f„cea Ón Evul Mediu; 50% din popula˛ia activ„ produce 10—11% din produsul intern brut; sub 5% dintre lucr„torii din mediul agrar sunt salariza˛i, iar restul sunt expu∫i la precaritate, Ón ceea ce prive∫te asigur„rile sociale ∫i asigur„rile de s„n„tate; peste 50% din locuin˛e sunt f„cute din chirpici ∫i poate Ón acest fel explic„m ∫i situa˛ia dezastruoas„ Ón urma inunda˛iilor; peste 95% din locuin˛e nu sunt racordate la sistemele de ap„ potabil„; peste 99% din a∫ez„rile din mediul rural nu au nici un fel de conec˛ie la structura bancar„. Ca s„ nu mai vorbim de faptul c„ ceea ce dumneavoastr„ a˛i spus c„ este cre∫tere a nivelului de trai Ón agricultur„ nu a fost dec‚t, dup„ opinia noastr„, o Óntrist„toare solu˛ie, aceea a ajutoarelor sociale, care arat„ limpede care este diferen˛a fundamental„ dintre noi ∫i partidele care sunt reprezentante ale semnatarilor mo˛iunii.
Noi dorim s„ lupt„m Ómpotriva s„r„ciei, ∫i nu s-o perpetu„m, utiliz‚nd-o ca un instrument politic ∫i cultiv‚nd un electorat expus mesajelor populiste.
Œn leg„tur„ cu dorin˛ele pe care le exprima˛i, stima˛i colegi, m„ bucur c„ propune˛i un nivel de subven˛ie de 400 de lei pentru un hectar ∫i v„ asigur c„, Óncep‚nd cu 2007, vom face asta, Óns„, Ón acela∫i timp — ∫i m„ adresez acum ∫i proaspe˛ilor semnatari, fo∫ti mini∫tri ai agriculturii — cum, Ón situa˛ia Ón care, pentru bugetul pe anul 2005, dumneavoastr„ nu a˛i prev„zut subven˛ionare dec‚t pentru 60% din suprafe˛ele agricole, av‚nd un buget subven˛ionat de 2,5 milioane lei vechi, Ón total aproape 9.000 miliarde lei, dar care nu asigur„ subven˛ionarea dec‚t pe dou„ treimi din suprafa˛„, cum crede˛i dumneavoastr„, aceia∫i semnatari, c„ din acela∫i buget din care dumneavoastr„, Óntr-un mod electoral, a˛i socotit c„ ve˛i subven˛iona, c‚nd, de fapt, nu a˛i dat fondurile necesare, putem ast„zi mai mult dec‚t dubla sumele alocate?
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, invit la microfon pe domnul senator Mardare Radu, din partea Grupului social-democrat, ∫i urmeaz„ domnul senator David Gheorghe, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne,
## Stima˛i domni senatori,
Printr-un ordin de la Ónceputul acestui an al Agen˛iei Na˛ionale Sanitare Veterinare s-a interzis s„ se mai introduc„ proteinele de origine animal„ Ón hrana animalelor. Totu∫i, numai din sectorul de cre∫tere a p„s„rilor ∫i de produc˛ie a c„rnii de pas„re rezult„ anual 55.000 tone de de∫euri de abator, 10.000 tone mortalit„˛i ∫i 10.000 tone de de∫euri din sta˛iile de incuba˛ie care constituiau materia prim„ pentru f„inurile proteice recent interzise.
Aceast„ m„sur„ a fost luat„ Ónainte ca unit„˛ile cresc„toare ∫i produc„toare de carne de pas„re s„ poat„ g„si solu˛ii pentru incinerarea acestor de∫euri. Ordonan˛a nr. 47/2005 privind neutralizarea de origine animal„ este inoperant„, Ón timp ce sta˛iile de f„inuri proteice nu mai sunt autorizate s„ func˛ioneze, ceea ce genereaz„ cheltuieli suplimentare substan˛iale pentru produc„tori ∫i totodat„ serioase probleme de mediu.
Cu toate aceste rigori la care sunt supu∫i produc„torii autohtoni, se autorizeaz„ Ón continuare importuri de carne de pas„re din Statele Unite ale Americii ∫i din Brazilia, ˛„ri Ón care utilizarea f„inurilor proteice nu este interzis„.
Œn primele ∫ase luni ale acestui an au fost importate nu mai pu˛in de 43.738 tone de carne de pas„re din Statele Unite ale Americii. Compar‚nd datele puse la dispozi˛ie de organele vamale, constat„m c„ valoarea c„rnii la ie∫irea din Statele Unite ale Americii era de circa 33 milioane de dolari, iar la intrarea Ón Rom‚nia, de circa 23 milioane dolari. Rezult„ o diferen˛„ de aproape 10 milioane dolari care reprezint„ subevaluarea Ón vama rom‚n„ a importurilor de carne de pas„re. P„gubi˛i, produc„torii rom‚ni ∫i bugetul de stat.
De altfel, importurile de carne de porc ∫i de carne de pas„re pe primele opt luni din acest an au crescut foarte mult ∫i sunt cele mai mari din istoria Rom‚niei.
V„ prezint din statisticile oficiale date comparative cu cele din aceea∫i perioad„ a anului trecut.
Pe primele ∫apte luni ale lui 2005, ponderea importului Ón consumul de carne de vit„ din Rom‚nia este de 12% fa˛„ de 2% Ón 2004.
Mul˛umesc foarte mult.
Invit la microfon pe domnul senator David Gheorghe, din partea Alian˛ei P.N.L.-P.D.
## **Domnul Gheorghe David:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
C„ mo˛iunea îDezastrul agriculturii“, ini˛iat„ ∫i prezentat„ de ale∫ii Partidului Rom‚nia Mare ∫i sus˛inut„ din umbr„, dar din toate puterile, de c„tre cei ai P.S.D., prin pachetul consistent de membri care au semnat-o, este doar o zal„ a lan˛ului cu care colegii no∫tri afla˛i Ón opozi˛ie se ostenesc s„ ne struneasc„ eforturile de a r‚ndui lucrurile din agricultur„ a∫a cum ne-am angajat pe programul de guvernare ∫i prin angajamentul asumat prin semnarea Tratatului de preaderare, a spus-o chiar prezentatorul ei, avertiz‚ndu-ne c„ îÓi ducem“, pe noi, adic„, pe cei afla˛i la guvernare, p‚n„ la Pa∫ti, cu regulamentele.
Limit‚ndu-m„ doar la aceast„ afirma˛ie, pentru mine ∫i pentru to˛i cei c‚t de c‚t preocupa˛i s„ fie analitici este foarte limpede c„ nu neajunsurile din agricultur„, multe, complexe ∫i deosebit de dificile, e adev„rat, Ói preocup„ at‚t de mult pe Domniile lor, c‚t mai ales am‚narea adopt„rii noului Regulament al Senatului.
Trec‚nd peste acest am„nunt de domeniul eviden˛ei, pentru a demonstra superficialitatea, lipsa de profesionalism ∫i iresponsabilitatea dovedite de at‚tea ori, Ón treac„t fie spus, de-a lungul a peste 10 ani, din totalul de 15, ale autorilor mo˛iunii, lucru de altfel confirmat de ei Ón∫i∫i prin alte mo˛iuni aflate Ón preg„tire cu care ne amenin˛„: a s„n„t„˛ii, a Ónv„˛„m‚ntului, a sinistra˛ilor ∫i a∫a mai departe.
Cel mai bun exemplu de superficialitate Ól reprezint„ afirma˛ia care spune c„ îputem depune o sut„ de mo˛iuni pe zi“.
P„i, domnilor, dac„ sunte˛i at‚t de prolifici Ón mo˛iuni ∫i contre, de ce nu v„ Ónregistra˛i echipa, cu suporteri cu tot, sub forma unei societ„˛i cu r„spundere limitat„?
Revin Óns„ cu promisiunea f„cut„ ceva mai sus, de a demonstra fragilitatea, chiar totala lips„ de consisten˛„ a argumentelor invocate de mo˛ioni∫ti.
Ar trebui s„ v„ r„pesc prea mult timp pentru a intra Ón detalii. Am s„ spun doar c„, sim˛ind c„ le lipse∫te substan˛a, Domniile lor au g„sit de cuviin˛„ s„ vorbeasc„, Ón treac„t, ce-i drept, despre s„n„tate, pensii ∫i altele, de parc„ aceste realit„˛i nu ar fi de domeniul eviden˛ei, ci ei le-ar fi descoperit.
V„ mul˛umesc.
A fost ultima luare de cuv‚nt din partea senatorilor. Avem dou„ drepturi la replic„, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, un minut, ∫i domnul senator ™erban Nicolae, un minut.
Œi sunt dator colegului Varujan Vosganian un r„spuns. M„ Óntreba unde a gre∫it. A gre∫it spun‚nd de Guvernul averescan.
Domnilor, peste doi ani se Ómplinesc 100 de ani de la Ón„bu∫irea Ón s‚nge a marilor R„scoale din 1907, c‚nd ministrul ap„r„rii era generalul Alexandru Averescu, ∫i ministrul de interne, cine oare?! Cel cu care v„ m‚ndri˛i dumneavoastr„, Ionel I. C. Br„tianu, a∫a c„ îl„sa˛i-o mai moale“ cu tradi˛iile istorice sau pune˛i m‚na pe carte!
Ne-a jignit ∫i domnul... nu i-am re˛inut numele celui care a vorbit ultimul acum, ne-a f„cut diversioni∫ti ∫i ne-a spus c„ mo˛iunea este diversiune.
Domnilor, hai s„ ne p„str„m Ón limite civilizate. Cum adic„ suntem diversioni∫ti?
A˛i mai spus o enormitate, c„ ˛„ranul rom‚n nu mai exist„. Ba exist„, domnilor, ∫i ve˛i vedea asta la vot!
De ce am solicitat acest drept la replic„, domnule coleg Puiu Ha∫otti? Azi este mar˛i, 13, ∫i este ziua dumneavoastr„ cu ghinion. Jigni˛i prea mult„ lume ∫i prea des, prea repetat. Ieri l-a˛i b„l„c„rit pe pre∫edintele Senatului, Nicolae V„c„roiu, ast„zi jigni˛i partidul nostru. A˛i spus textual — ∫i pentru asta Ómi rezerv dreptul s„ v„ supun dezbaterii ∫i judec„˛ii Comisiei de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i, dac„ ve˛i mai continua, v„ dau ∫i Ón judecat„ — c„ îPartidul Rom‚nia Mare este aripa ∫ovin„ ∫i antisemit„ a P.S.D.-ului“. V„ pute˛i juca a∫a cu vorbele, domnule Ha∫otti? V„ g‚ndi˛i la consecin˛e?
Avem aici un senator rom‚no-american, fratele nostru cre∫tin-baptist Viorel Duca. ™i el o fi antisemit?! ™i st„ de 30 de ani Ón America...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 V„ rog mult, eu v„ spun c„ a˛i jignit peste 300 de mii de membri ∫i dac„ ve˛i continua Ón felul acesta ve˛i face un mare r„u coali˛iei, pentru c„ ne Ónver∫una˛i pe noi, ∫i sunt un adversar foarte redutabil.
Eu v-am mai d„r‚mat o dat„ de la putere, Ón 2000, ∫i v„ d„r‚m ∫i acum. Nu v„ apuc„ Pa∫tele dac„ veni˛i cu insulte de genul acesta.
Cu asta vreau s„ Ónchei.
Noi nu suntem aripa nim„nui, suntem un partid cu peste 300 de mii de membri ∫i, dac„ m-a∫ pune la mintea colegului, destul de mali˛ios, ca s„ nu-i spun altfel, Puiu Ha∫otti, a∫ spune ∫i eu c„ P.N.L. este aripa mafiot„ a guvern„rii, dar eu nu spun asta, Óns„ v„ Óntreb ce sunt cu afacerile de tip mafiot ale lui Dinu Patriciu, Crin Halaicu, care 4 ani a fost primarul Capitalei.
V-a∫ ruga s„ Óncheia˛i...
Mai vorbim de mafio˛ii care au leg„turi cu Mohamad Munaf... Œntreba˛i-l pe ∫eful dumneavoastr„ suprem, domnul T„riceanu, ce a c„utat acum c‚teva s„pt„m‚ni noaptea, dup„ ora 1,00, cu domnul B„sescu, cu mafiotul Mohamad Munaf la restaurantul Hotelului îMajestic“ din Olimp.
Dac„ Ómi ve˛i r„spunde la aceste Óntreb„ri, atunci mai avem loc de dialog. Nu ne mai face˛i nici antisemi˛i, nici ∫ovini, suntem anti-mafie ∫i ave˛i Ón P.N.L. zeci de mii de infractori... s„ fi˛i s„n„tos!
V„ rog s„ Óncheia˛i!
C‚t despre domnul Gheorghe Flutur, eu nu-l antipatizez, ∫tie c„ l-am ∫i l„udat c‚nd a f„cut lucruri bune, vreau un lucru s„-i spun: ce leg„tur„ ave˛i dumneavoastr„, stimate domnule ministru, cu acea funda˛ie care solicit„ Ón instan˛„ cele 192 de mii de hectare de p„duri revendicate de biseric„?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, v„ rog s„ Óncheia˛i.
precizarea c„ nu am fost niciodat„ membru al vreunui partid comunist, dar s„ spunem c„ nu acesta este aspectul esen˛ial. Anul trecut, Ón plin„ campanie electoral„, c‚nd Óndeplineam ∫i func˛ia de ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul, am f„cut o declara˛ie Ón care la un moment dat am categorisit un gest politic, nu persoane, ci un gest politic, ca fiind o mostr„ de mitoc„nie politic„.
Domnul Puiu Ha∫otti, aici prezent, deputat la acea vreme, Ómpreun„ cu domnul T„riceanu, ast„zi prim-ministru, s-au declarat jigni˛i ∫i au solicitat scuze, ceea ce am ∫i f„cut Ón ∫edin˛a imediat urm„toare a Camerei Deputa˛ilor. Chiar dac„ consider c„ nu am gre∫it, colegial ∫i politicos, am considerat c„ este necesar acest lucru.
Domnul Ha∫otti m-a asemuit metaforic cu un corb. Eu nu ∫tiu ce m„n‚nc„ un corb, dac„ m„n‚nc„ fluturi sau nu, ∫i c‚nd nu m„ pricep tac.
Acesta era un sfat ∫i pentru al˛ii, care vorbesc f„r„ s„ se priceap„.
F„r„ s„ spun al cui este citatul, ca s„ nu fac vreo gre∫eal„, v„ reamintesc o vorb„ veche îEste bine s„ spui ceea ce g‚nde∫ti, dar este ∫i mai bine s„ g‚nde∫ti ceea ce spui“. ™i acesta este tot un sfat.
Œnchei prin a spune c„ nu a∫tept scuze din partea domnului Fluture. Nu a f„cut-o Domnia sa atunci c‚nd a jignit o coleg„, nu a f„cut-o c‚nd a observat c„ a jignit-o, nu a f„cut-o nici m„car atunci c‚nd ∫i-a dat seama c„ a min˛it, c„ a spus o minciun„, un neadev„r cras. Acea acuza˛ie era o minciun„, de aceea nu a∫tept nici de aceast„ dat„ scuze, pentru c„ vreau s„-i spun colegului nostru c„, dincolo de etichete, cei ∫apte ani de-acas„ Ón cazul Domniei sale sunt irecuperabili.
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Œn Óncheiere, v„ rog s„-mi permite˛i s„ invit la tribun„ pe domnul ministru Gheorghe Flutur.
Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„ Óncerc s„ dau c‚teva r„spunsuri punctuale, pentru c„ s-au notat aici ∫i s-au ridicat o serie de probleme. Deci cu permisiunea dumneavoastr„ am s„ v„ dau c‚teva r„spunsuri punctuale.
Domnul senator Otilian Neagoe ridica problema preocup„rii pentru zona de munte.
C‚teva lucruri vreau s„ v„ spun.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
V„ rog, da˛i un r„spuns plauzibil, c„ noi avem acte ∫i v„ judeca˛i cu unii.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator ™erban Nicolae, v„ rog s„ v„ Óncadra˛i Ón minutul pe care l-am alocat.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
Trec peste faptul c„ am fost categorisit global ca fiind fost comunist incapabil de a fi democrat ast„zi. Fac
Este foarte bine c„ a˛i dat Legea muntelui, ∫tiu, eram senator Ón opozi˛ie, dar nu a fost suficient, ∫i v„ aduc aminte c„, pentru prima dat„, o form„ consistent„ de sprijin pentru zona de munte am dat-o noi. Este vorba de cele 300 de miliarde lei aloca˛i pentru procurarea de motocositoare, aparate de muls, tancuri de r„cire pentru cei care-∫i Óncropesc o mic„ ferm„ pentru zona montan„, recunosc‚nd handicapurile naturale ale zonei de munte.
Am extins aceast„ procedur„ ∫i pentru alte zone. A doua problem„.
Legile propriet„˛ii s„ ∫ti˛i c„ fac o mare dreptate ∫i pentru zona de munte, unde s„ nu uit„m c„ au avut foarte multe propriet„˛i, at‚t agricole, c‚t ∫i forestiere, iar prin legea actual„ retroced„m integral. Nu Ón ultimul r‚nd,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 vreau s„ v„ spun c„ pentru bugetul anului 2006 am prev„zut ca prioritate Ómbun„t„˛irea p„∫unilor ∫i f‚ne˛elor din zona de munte. Aici este vorba, pentru c„ nu am avut grade de libertate cu bugetul g‚ndit de P.S.D., s„ d„m un sprijin pentru fertilizarea ∫i supraÓns„m‚n˛area p„∫unilor din zona de munte.
Œn ceea ce prive∫te unele probleme ridicate de domnul senator Carol Dina, referitor la lipsa unei pie˛e funciare, ave˛i dreptate ∫i v„ spun c‚teva cauze. Una este lipsa cadastrului general unic Ón Rom‚nia. Nu Ónt‚mpl„tor au ap„rut acei baroni care au cump„rat cu 100 de dolari hectarul de teren pe malul Prutului, pentru c„ au profitat c„ oamenii nu sunt intabula˛i Ón cartea funciar„.
Pentru bugetul lui 2006 Óncepem procesul de introducere a cadastrului general unic Ón Rom‚nia, pentru a crea o pia˛„ real„ a p„m‚ntului, c„ p„m‚ntul este f„r‚mi˛at, ave˛i dreptate, ∫i v„ aduc aminte c„ una dintre legi, cea a rentei viagere, are scopul de a stimula concentrarea propriet„˛ilor prin acordarea unor stimulente celor care dau terenul Ón folosin˛„ sau Ón proprietate tinerilor.
De asemenea, s-au ridicat aici o serie de probleme legate de promisiunea noastr„, anume c„ vom veni pentru anul 2005—2006, cu pre˛ul minim garantat.
Sigur c„ sunt, pentru c„ ∫i acolo sunt oameni care pl‚ng dup„ umbra codrului din sat, unde pot t„ia copacul cu cu˛itul, pentru c„ se pl„te∫te cu ora. Eu cred c„ proprietatea privat„ trebuie respectat„.
Deci eu v„ reamintesc... Nu vreau s„ intru Ón polemic„ cu dumneavoastr„...
Domnule senator, v„ rog frumos.
## **Domnul Gheorghe Flutur:**
Vreau s„ v„ spun c„ Ón ceea ce prive∫te problemele agriculturii suntem foarte implica˛i, Ómpreun„ cu echipa de la Ministerul Agriculturii, pentru rezolvarea acestor probleme. Avem un calendar privind integrarea care ne preseaz„ ∫i aici avem o serie de institu˛ii care au r„mas Ón urm„: Agen˛ia de pl„˛i, a trebuit s„ rezolv„m; pe probleme sanitar-veterinare, ast„zi a plecat de la Bucure∫ti comisarul pe probleme sanitar-veterinare, unde avem responsabilit„˛i foarte mari...
™i vreau s„ v„ spun c„ politica noastr„ este apreciat„ ∫i de oficialii europeni, pentru c„ a venit momentul s„ aloc„m mai multe resurse investi˛iilor, Capitolului de dezvoltare, dac„ dorim Ón continuare s„ avem o agricultur„ performant„. Nu dorim s„-i uit„m nici pe cei care au gospod„rii de subzisten˛„. O form„ de sprijin ne-am g‚ndit Ón continuare s„ le-o acord„m ∫i lor, dar pentru a-i stimula s„ ias„ pe pia˛„ cu produse de calitate ∫i s„ poat„ concura cu fermierii din afar„. Da˛i-mi voie s„ v„ spun ∫i s„ v„ cer s„ accepta˛i politica noastr„, da˛i-mi voie s„ v„ solicit s„ vota˛i Ómpotriva acestei mo˛iuni care de fapt vizeaz„ aceast„ reform„ curajoas„.
V„ mul˛umesc, ∫i dac„ cineva s-a sim˛it lezat Óntr-un anumit fel, eu nu am f„cut-o dec‚t cu caracter general. Œmi cer scuze ∫i v„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi,... Da, domnule Neagoe, ave˛i vreo problem„?
## **Domnul Otilian Neagoe**
_**:**_
Drept la replic„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dar nu vi s-a pomenit numele dumneavoastr„..
Stimate coleg, o secund„... Deci, domnule senator Neagoe, v„ rog eu foarte mult. A fost Ón cadrul lu„rii de cuv‚nt... S-a spus îR„spund la Óntrebarea domnului Neagoe“. V„ rog foarte mult. Deci, nu a fost un atac, a fost un r„spuns. Gre∫esc?
Deci, stimate coleg, v„ rog foarte mult. A fost un r„spuns la Óntrebare. S-a spus îreferitor la Óntrebarea domnului senator Neagoe“ ∫i s-a dat r„spunsul.
V„ rog eu mult, deci v„ rog mult, nu mai insista˛i. Dreptul la replic„ este atunci c‚nd este un atac ∫i se r„spunde la acest atac.
Domnule Daea, aceea∫i treab„ sau altceva? Deci, v„ rog foarte mult, nu replic„ la Óntrebarea care vi s-a r„spuns. Dac„ a˛i fost atacat, e cu totul altceva. V„ rog, microfonul 3.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.
Voi da, prin interven˛ia mea, aceea∫i tent„ de seriozitate pe care trebuie s„ o acord„m atunci c‚nd abord„m un domeniu extrem de complicat, complex ∫i important pentru ˛ar„. De regul„ nu m„ intereseaz„ paternitatea ideii, ci ∫ansa sa de izb‚nd„. Dar pentru a cunoa∫te exact cum stau lucrurile Ón Senatul Rom‚niei trebuie s„ te referi cu aten˛ie la ceea ce ∫tii, ceea ce
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 cuno∫ti, ceea ce poate al˛ii au lucrat Ón domeniu ∫i pe care domnul ministru Flutur... c„ruia Ói doresc succes. S„ priveasc„ la pagina 38 din aceast„ strategie de dezvoltare, aceasta este precizarea. Acolo se spune foarte clar c„ Ón mai 2004 Ón Ministerul Agriculturii s-a creat Strategia de dezvoltare durabil„ a agriculturii ∫i alimenta˛iei din Rom‚nia p‚n„ Ón 2025. Acolo se inserau cele 10 organiza˛ii profesionale pe care le-am f„cut Ón minister.
V„ mul˛umesc ∫i Ói doresc succes.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
A fost o... Nu v-am auzit. Pe procedur„, domnule Verestóy?
Mul˛umim.
S„
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Pe procedur„, domnul senator Verestóy are o interven˛ie.
Rog microfonul 3.
Din sal„
#142690## **Din sal„:**
Este Ón sal„ toat„ lumea.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnilor senatori, v„ repet Ónc„ o dat„. Numai o secund„!
Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult, pu˛in„ lini∫te!
Eu cred c„ avem o prezen˛„ foarte mare Ón sal„. Acesta e un lucru bun. Deci suntem Ón cvorum. Este adev„rat c„ un grup poate cere ∫i vot nominal.
Supunem la vot aceast„ propunere.
Deci, aten˛ie, nu vota˛i! Nu ap„sa˛i pe butoane dec‚t c‚nd v„ spun eu!
Deci, aten˛ie, stima˛i colegi! A fost o solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare pentru vot nominal.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Din sal„
#143338Nu a f„cut liderul...
E scris microfonul 2 aici, domnule pre∫edinte. Dac„ dori˛i, m„ deplasez p‚n„ acolo.
2.
Nu e o problem„...
Am Ón˛eles.
## **Domnul Verestóy Attila:**
E destul„ culoare aici ∫i chiar o s„ ne deplas„m pe partea cealalt„.
Deci, domnule pre∫edinte, mi s-a pomenit numele, nu e nici o problem„. Omul Ón astfel de situa˛ii se uit„ nu numai la ce a spus, ci ∫i cine a spus. Nu am s„ intru Ón polemic„. Pot s„ spun ce a spus ∫i domnul ministru. Verifica˛i-v„ sursele, poate c„ sunt interesate s„ creeze anumite tensiuni datorit„ unor dezinform„ri crase. At‚t.
Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, vom trece la vot. Doresc s„ v„ precizez...
V„ rog s„ fi˛i aten˛i.
Œn ceea ce prive∫te votul la mo˛iune, votul este deschis. Deci, vot‚nd îDa“, vota˛i pentru mo˛iune, vot‚nd îNu“, vota˛i Ómpotriv„, vot‚nd butonul 3 Ónseamn„ ab˛inere.
Deci... _(Rumoare, discu˛ii.) (Replic„ neinteligibil„ din sal„.)_
Mi-a pl„cut, a fost interesant„...( _Se amuz„.)(Sala se amuz„.)_ Deci, stima˛i colegi...
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, e prea important„ problema ca s„ fie vot deschis. S„ strig„m catalogul, s„ vedem ∫i noi cine e Ón sal„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Liderul... P„i, l-am Óntrebat pe lider.
Domnule Funar, eu v-am Óntrebat, a˛i zis c„ Ón numele grupului. V„ rog, liderul s„ confirme acest lucru.
Mai pierdem un minut.
Rog microfonul 2.
Numai o secund„!
Stima˛i colegi, voi de ce nu sunte˛i aten˛i?
V„ rog foarte mult, nu ave˛i alte treburi de f„cut. Deci microfonul 2.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte, propunerea f„cut„ de liderul liderilor no∫tri o sus˛inem.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deci, stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Rog, microfonul 3.
## **Domnul Otilian Neagoe:**
Œn numele Grupului parlamentar P.S.D., solicit„m ∫i noi vot nominal ∫i am dori s„ facem ∫i precizarea c„ vrem s„ d„m publicit„˛ii votul de azi, ca s„ vad„ ∫i ˛„ranii Rom‚niei cine crede c„...
Domnul senator, am Ón˛eles.
## **Domnul Otilian Neagoe:**
.... agricultorii din Rom‚nia o duc bine.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
De ce v„ sup„ra˛i, domnule Ha∫otti? Nu e corect, pe regulament? De ce trebuie s„ v„ sup„ra˛i?
- Supun votului dumneavoastr„ aceast„ propunere.
V„ rog s„ vota˛i acum.
Cu 51 de voturi pentru...
Nu e de aplaudat, stima˛i colegi, nu merit„. Sunt totu∫i senatori....
... 68 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost respins„. Deci trecem la votul...
Da, domnule P„unescu, v„ rog.
Dac„ vrea pe procedur„, nu trebuie s„-i dau cuv‚ntul? P„i, atunci, de ce tot sunte˛i revolta˛i?
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Domnule pre∫edinte, este surprinz„toare ∫i jignitoare starea de cenzur„ pe care o impune liderul Grupului parlamentar P.N.L.-P.D. asupra prezidiului. Dumnealui are impresia c„ poate hot„rÓ ce are de f„cut prezidiul. Œl rug„m ca, atunci c‚nd are ceva de spus, s„ foloseasc„ unul din microfoanele s„lii. Liber acces la oricare, dar s„ nu impun„ ∫i s„ nu terorizeze pe pre∫edinte Ón situa˛ia dat„, Ón Senatul Rom‚niei, cu mofturile dumnealui!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi,
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Domnule Funar, v„ rog foarte mult, domnule senator... V-am dat cuv‚ntul pe procedur„.
Microfonul 2, v„ rog.
Dac„ a˛i cerut pe procedur„, procedur„ s„ fie! V„ rog. Numai o secund„, c„ am impresia c„...
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Pe procedur„. Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, de acum, solicit„ list„, pentru c„ vrem s„ le spunem rom‚nilor ∫i s„ afle adev„rul, cum s-a votat.
S-a Ón˛eles, domnul senator.
Din sal„
#147892Unde-s boierii ∫i cine-s boierii, asta vrei s„ spui.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, vom trece la vot. Numai o secund„, s„ apar„ scris pe ecran.
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
V„ mul˛umesc foarte mult, stima˛i colegi.
Deci mo˛iunea a fost respins„, ca s„ fiu mai clar, cu acest num„r de voturi.
V„ rog, list„ pentru liderii de grup.
Da, domnule Funar. Microfonul 2.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Domnule pre∫edinte,
Onorat Senat,
Grupul parlamentar P.R.M. contest„ votul. Nu sunt 68 de senatori Ón sal„ din partea puterii ∫i v„ vom demonstra acest lucru.
A∫tept„m lista pentru contesta˛ie efectiv„. Trebuie s„ veni˛i cu propunere nominal„, stimate coleg.
Rog, liste la liderii de grup.
Stima˛i colegi, p‚n„ vin listele, v„ propun o pauz„ de 5 minute.
## * * DUP√ PAUZ√
Invit colegii senatori Ón sal„.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.
P‚n„ vin ∫i ceilal˛i colegi, v„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Legea pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene care modific„ Acordurile anuale de finan˛are 2000, 2001, 2002, 2003 ∫i Acordul multianual de finan˛are, semnat la Bruxelles ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 24 decembrie 2004;
— Legea pentru ratificarea Acordului de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca Japoniei pentru Cooperare Interna˛ional„, privind Proiectul de reducere a polu„rii la Termocentrala Turceni, semnat la Bucure∫ti la 31 martie 2005;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 47/2005 privind unele m„suri care trebuie luate pentru punerea Ón aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2005 privind unele m„suri pentru atragerea de investitori Ón vederea rezolv„rii situa˛iei specifice de la Societatea Comercial„ îDaewoo Automobile Rom‚nia“ — S.A.;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 92/2005 pentru modificarea art. 15 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara;
— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2005 privind unele m„suri pentru derularea ∫i finalizarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice îElectrica Moldova“ — S.A. ∫i îElectrica Oltenia“ — S.A.
Stima˛i colegi, trecem la urm„torul punct Ónscris pe ordinea de zi, ∫i anume dezbaterea proiectului de Hot„r‚re privind Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 V„ rog s„ lua˛i loc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte....
Din sal„
#151358Am avut de ieri...
V„ rog, domnul senator T„r„cil„.
## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**
V„ rog s„-mi deschide˛i microfonul. V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
Ieri, Ón plenul Senatului, a avut loc o discu˛ie prelungit„ pe o chestiune legat„ de aspecte procedurale Ón Óntocmirea raportului Comisiei speciale. Aceast„ chestiune trebuie s„ fie finalizat„ de plenul Senatului Óntr-un fel, pentru c„, altfel, rezult„ c„ noi nu am f„cut Ón plen dec‚t s„ tragem de timp ∫i efectiv a fost o discu˛ie f„r„ rost.
V„ mul˛umesc.
Unii dintre colegi au fost de bun„-credin˛„ c‚nd au prezentat argumente dintr-o parte sau din alta a s„lii, al˛ii au dovedit necunoa∫terea regulamentului.
Cred c„ plenul, aceast„ disput„ din cadrul s„u, trebuie, Ón finalul dezbaterilor, s-o tran∫eze prin vot.
Din sal„
#152224S-a votat.
Nu s-a votat, nu v„ sup„ra˛i.
Domnul senator Frunda, tot pe procedur„.
A∫ vrea doar s„ r„spund domnului senator T„r„cil„. Cred c„ discu˛ia pe procedur„ a avut loc dup„ exprimarea votului. Deci, de la prezidiu, s-a supus la vot, votul a fost favorabil pentru Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Œn urma votului, au fost interven˛ii care spuneau c„ aceast„ prevedere fiind regulamentar„, ea nu se voteaz„, ci se trimite automat Ónapoi, la comisie. Nu este a∫a ∫i cred c„ discu˛ia de ieri a fost edificatoare.
Acolo unde prevederile regulamentare nu sunt exhaustive ∫i nu prev„d o sanc˛iune concret„, aceast„ lips„ este Óntregit„ de votul plenului. Deci, dac„ Ón spe˛a de ieri, colegii no∫tri au obiec˛ionat c„ nu sunt motivate amendamentele respinse ∫i datorit„ acestui lucru au cerut restituirea la comisie, am ar„tat c„, Óntruc‚t nu exist„ o asemenea prevedere, nu exist„ o sanc˛iune la prevederea imperativ„ a textului, aceast„ lacun„ de reglementare procedural„ se rezolv„ prin votul plenului.
Regulamentul Camerei este o norm„ de strict„ procedur„ care ap„r„ opozi˛ia Ón general. Acolo unde nu sunt prevederi exprese, acolo plenul hot„r„∫te ce face.
Cererea de restituire a fost respins„ de plen. Eu cred c„ nu mai poate fi supus votului acest lucru Ónc„ o dat„. Toat„ discu˛ia a fost de teorie a procedurilor parlamentare a regulamentului, dar un nou vot nu se impune.
V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Tot pe procedur„? O s„ v„ dau cuv‚ntul.
S-a ridicat aceast„ problem„ ∫i am supus-o la vot. V„ rog, domnul senator ™erban Nicolae.
Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Antevorbitorul meu a pus pe seama Óntregului Senat o argumenta˛ie care Ói apar˛ine Ón exclusivitate. Senatul nu a apreciat c„ nu exist„ o sanc˛iune Ón regulament. Fiind jurist, pot s„-i spun ce Ónseamn„ o sanc˛iune implicit„. Plenul Senatului nu poate lua Ón dezbatere — aceasta este sanc˛iunea implicit„ — nu poate lua Ón dezbatere un raport care nu respect„ cerin˛ele regulamentare. Aici nu Óncape dubiu c„, indiferent de ceea ce s-ar putea impune prin votul majorit„˛ii, regulamentul este Ónfr‚nt.
Sunt colegi care au formulat amendamentele, le-au transmis la comisie ∫i nu cunosc motivarea pentru care acestea au fost respinse. Nici noi, cei care am f„cut parte din aceast„ comisie, n-o cunoa∫tem, pentru c„ aceast„ motivare nu s-a dezb„tut Ón comisie ∫i nu a fost tran∫at„.
A∫a cum am spus ∫i ieri, acest lucru poate fi f„cut foarte rapid cu singura cerin˛„ ca ∫i colegii de la putere s„ respecte regulamentul ∫i s„ procedeze Ón consecin˛„.
Deci o sanc˛iune exist„, nu putem lua Ón dezbatere un raport care nu respect„ imperativele regulamentului. Mul˛umesc.
Stimate coleg, precizez Ónc„ o dat„ c„ aceast„ problem„ am supus-o votului Ón cursul zilei de ieri. Domnul senator Funar, tot pe procedur„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare solicit„ respectarea Óntocmai a regulamentului actual al Senatului ∫i aici Ói d„m dreptate domnului senator Frunda György — Gheorghe cred, dac„ nu gre∫esc –, care spunea c„ nu trebuie supus„ votului respectarea regulamentului. Regulamentul trebuie s„-l respect„m a∫a cum este, domnule pre∫edinte, ∫i, pentru a nu mai l„sa s„ treac„ timpul pe l‚ng„ noi f„r„ folos, insist„m, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru respectarea regulamentului, pentru motivarea amendamentelor respinse ∫i apoi s„ trecem la treab„. Domnul senator Puiu Ha∫otti spunea c„, p‚n„ Ón octombrie, avem vreme s„ finaliz„m acest regulament. N-au intrat zilele Ón sac...
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
Eu vreau s„ v„ amintesc, stima˛i colegi, c„ avem foarte multe legi. O s„ v„ pun la dispozi˛ie, la Biroul permanent, programul pentru proiecte de lege care condi˛ioneaz„ aderarea. Deci avem de lucru foarte mult. Domnule senator Frunda, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„-i aduc la cuno∫tin˛„ domnului senator Funar Gyuriko c„, dup„ mas„, de la ora 16,00, Comisia pentru drepturile omului face o analiz„ ∫i o sintez„ a prevederilor Regulamentului Senatului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Eu nu v-am dat o astfel de sarcin„, dar e dreptul dumneavoastr„ s„ face˛i acest lucru.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi...
Domnul senator Moraru Ion.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Tot pe procedur„. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ieri ∫i ast„zi, Ón dou„ interven˛ii, s-au adus o serie de argumente de ordin juridic, moral, o serie de argumente procedurale Ón leg„tur„ cu condi˛iile ∫i procedurile care trebuiau Óndeplinite pentru a putea ast„zi s„ trecem la dezbaterea regulamentului.
Cu tot respectul cuvenit, dup„ toate aceste discu˛ii, cred c„ se impune o concluzie foarte clar„: principalul vinovat pentru situa˛ia creat„ este pre∫edintele Comisiei speciale a Senatului pentru modificarea ∫i completarea regulamentului. Sunt multe argumente care deriv„ din toate discu˛iile care s-au purtat Ón leg„tur„ cu acest aspect.
Dup„ ce comisia a lucrat c‚teva luni de zile, brusc, ni s-a pus la dispozi˛ie un proiect de regulament ∫i am fost soma˛i ca, Ón dou„ zile, s„ prezent„m amendamente. Am f„cut acest lucru, dar ce dovede∫te acesta? Un management deficitar al pre∫edintelui comisiei ∫i chiar dispre˛ fa˛„ de colegii senatori.
Stimate coleg...
## **Domnul Ion Moraru:**
Am o propunere concret„ de f„cut...
Vreau s„ v„ spun c„ nu pre∫edintele decide, acolo este o comisie special„ format„ din 11 membri. Deci decizia probabil c„ a fost a comisiei. Œn orice caz, este o problem„ de fond.
V„ rog, foarte pe scurt.
Dac„ Ómi ve˛i da voie, voi ajunge ∫i la o concluzie.
V„ rog.
## **Domnul Ion Moraru:**
Tragem concluzia de aici c„ a fost un management deficitar Ón leg„tur„ cu planificarea activit„˛ii ∫i, Ón acela∫i timp, o necunoa∫tere a Regulamentului Senatului actual chiar de c„tre pre∫edintele comisiei, pentru c„ nu a luat m„surile necesare, astfel Ónc‚t raportul s„ se Óntocmeasc„ Ón conformitate cu dispozi˛iile prezentului regulament.
Mai mult, din dezbaterile de ieri a reie∫it faptul c„ a fost adus la cuno∫tin˛a pre∫edintelui comisiei c„ nu sunt Óndeplinite condi˛iile legale pentru promovarea raportului ∫i s-a nesocotit aceast„ sesizare, aceast„...
Domnule senator, s-a Ón˛eles.
## **Domnul Ion Moraru:**
Œn concluzie, propun ca pre∫edintele Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului s„-∫i asume r„spunderea pentru aceast„ situa˛ie ∫i s„ ia m„suri pentru Óntocmirea unui raport corect, Ón conformitate cu dispozi˛iile legale.
Domnul senator Radu Berceanu, dori˛i s„ interveni˛i, Ón calitate de pre∫edinte?
S„ mai intervin„ ∫i ceilal˛i colegi...
Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Permite˛i-mi un foarte scurt drept la replic„, mi-a pronun˛at numele neprietenul meu, domnul senator Frunda György.
Protestez Ómpotriva tendin˛ei de maghiarizare a prenumelui meu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii. Domnul senator Adrian P„unescu.
Dar, v„ rog, numai procedur„, stimate colege ∫i stima˛i colegi.
Microfonul nr. 4, v„ rog.
## **Domnul Adrian P„unescu:**
Da, numai pe procedur„.
Am solicitat ieri o anumit„ pozi˛ie a pre∫edintelui ∫i a Senatului Ón leg„tur„ cu obiec˛ia c„ nu exist„ motiva˛ii ale respingerii unor amendamente Ón chestiunea pe care o discut„m.
Eu am cerut minimum, ∫i anume: dac„ a˛i supus la vot ceea ce nu ar fi trebuit supus votului, pentru c„ era de Ón˛eles c„ un punct din Regulamentul Senatului nu se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 voteaz„ din nou, atunci v„ rog m„car at‚t, s„ supune˛i votului ∫i propunerea de a se motiva m„car amendamentele respinse.
A∫adar, comisia special„ s„ motiveze amendamentele respinse.
Este inadmisibil ∫i este antidemocratic s„ se aduc„ aici ni∫te solu˛ii ∫i nimeni s„ nu poat„ ∫ti care au fost sursele de Ón˛elepciune care au condus comisia la r„spunsul negativ fa˛„ de aceste amendamente.
Deci Ón˛eleg c„ nu mai avem interven˛ii pe procedur„. _(Discu˛ii Ón sal„.) (Discu˛ii la prezidiu.)_
Domnul senator Radu Berceanu, dac„ dori˛i, v„ rog.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Doar c‚teva cuvinte a∫ vrea s„ spun.
Noi ne afl„m la dezbaterea unei hot„r‚ri a Senatului ∫i nu a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative. Toate articolele care au fost citate de colegi se refer„... Óncep prin cuvintele îLa dezbaterea proiectelor de lege sau a propunerilor legislative“. Asta Ónseamn„ c„, atunci c‚nd e vorba de hot„r‚rile Senatului ∫i exist„ precedente, nu neap„rat trebuie s„ urm„m aceast„ cale, ∫i eu am s„ v„ dau dou„ precedente:
1) Œn 22 decembrie 2004, s-a f„cut o propunere ca vicepre∫edin˛ii, secretarii ∫i chestorii s„ fie ale∫i pe un vot de list„, pentru c„, de fapt, era un acord al plenului fa˛„ de Ón˛elegerea politic„ survenit„ Ón urma prevederii constitu˛ionale. Atunci, n-au fost trei zile pentru studiere, n-au fost amendamente, ci a fost un vot ∫i s-a aplicat. Iat„ c„ exist„ un precedent.
2) Œn 2003, c‚nd s-a discutat Óntr-o alt„ faz„ Regulamentul Senatului, raportul comisiei nu a avut nici un fel de motiva˛ii, nici la amendamente admise, nici la amendamente respinse.
Domnul senator Doru Ioan T„r„cil„ a dat o explica˛ie care, din p„cate, nu st„ Ón picioare. Dumnealui a spus: îPe vremea aceea, ne aflam Ón prezen˛a vechilor prevederi de la art. 64 ∫i atunci nu era nevoie“.
Eu citez vechea prevedere din art. 64, care spune a∫a: îŒn raportul comisiilor sesizate Ón fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ ∫i la toate amendamentele primite“, ceea ce nu s-a mai citit.
îŒn cazul propunerilor respinse se men˛ioneaz„ motivele avute Ón vedere.“
Deci exist„ clar precedente care arat„ c„, atunci c‚nd suntem Ón cazul unei comisii speciale, atunci c‚nd suntem Ón cazul un proiect de hot„r‚re, ∫i nu a unui proiect de lege, lucrurile ∫i p‚n„ acum s-au desf„∫urat Ón acela∫i fel Ón care a lucrat comisia pe care am avut onoarea s„ o conduc.
De altfel, la comisie, nimeni nu a ridicat aceast„ problem„, Ón acest fel. La un moment dat, s-a pus problema, Óntr-adev„r, a∫a cum colegii mei au spus-o, s„ punem ni∫te explica˛ii, ca s„ zic a∫a, sigur, acolo unde se poate, pentru c„, efectiv, p„rerea mea e c„ sunt locuri Ón care ar fi fost foarte greu s„ punem o explica˛ie, c‚t de c‚t, clar„. De exemplu, unii au dorit s„ modifice o
comisie care avea 12 membri Ón actualul regulament, Óntr-o comisie de 13 membri sau de 15 membri ∫i s-a supus la vot. Deci explica˛ia ar putea s„ fie, de fapt, a votului.
A∫ Óncheia aceast„ interven˛ie prin a spune c„ nu cred c„ e nici un fel de problem„ din punct de vedere regulamentar. Chiar dac„ ar fi fost o diferen˛„ de interpret„ri, plenul este suveran ∫i, atunci c‚nd sunt mai multe p„reri despre felul Ón care trebuie interpretat regulamentul, se cere votul plenului, ceea ce s-a ∫i realizat, plenul a decis Óntr-un anume fel, ∫i eu v-a∫ ruga s„ Óncerc„m s„ intr„m Ón dezbaterea regulamentului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate coleg, o singur„ precizare a∫ vrea s„ fac: Óntr-adev„r, pe parcursul celor 4 ani ∫i Ón 2005, acum, am avut excep˛ii prin care am Ónc„lcat procedura regulamentar„, dar vreau s„ v„ amintesc, acest lucru s-a f„cut cu acordul tuturor grupurilor care s-au reg„sit Ón Biroul permanent ∫i, dup„ aceea, prin acceptarea Ón plen.
A fost o Ónc„lcare, Óntr-adev„r, dar a fost o punere de acord, ˛in‚nd seama de urgen˛a legat„ de integrare, de alte probleme, inclusiv cu alegerea, atunci, la care a˛i f„cut referire, cu votul pe liste pentru Biroul permanent, care a fost tot la propunerea dumneavoastr„, domnule senator Radu Berceanu.
Deci haide˛i s„ intr„m Ón normal!
Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog, pe scurt.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pentru a economisi timpul, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare solicit„ o pauz„ de consult„ri Óntre lideri ∫i, sper„m, dup„ pauz„, prin consens, s„ venim Ón fa˛a plenului ∫i s„ g„sim solu˛ia regulamentar„, pentru a merge mai departe.
™i a∫ Óncheia cu o precizare pentru colegii care, eventual, Ónc„ nu au r„sfoit amendamentele: la amendamente admise exist„ textul actual din regulament, apoi textul propus de comisia special„ ∫i o coloan„ de observa˛ii. La amendamentele respinse nu exist„, Ón afar„ de primele dou„, nici o coloan„, nici m„car de observa˛ii. Deci, nici o motivare a pozi˛iei comisiei, iar pozi˛ia (comisia), a∫a cum ∫ti˛i, a fost foarte str‚ns„ la vot: 6 la 5.
A∫adar, v„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„ se respecte regulamentul, s„ avem o pauz„ de consult„ri ∫i permite˛i-mi s„ lansez invita˛ia la to˛i colegii, lideri de grup, s„ ne vedem, pentru a face un pas decisiv Ónainte. Mul˛umesc.
Domnul senator Ion Solcanu.
Ion Solcanu
#166157## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte, un scurt comentariu la cele spuse de domnul pre∫edinte al comisiei speciale.
Prima observa˛ie a˛i f„cut-o ∫i dumneavoastr„, de altminteri, c„, referitor la Hot„r‚rea Senatului din 22 decembrie 2004, a fost vorba de un consens politic al tuturor grupurilor parlamentare, ca urmare a negocierilor purtate Óntre lideri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 Regulamentul actual al Senatului — ∫i cel„lalt vechi, ∫i cel„lalt viitor, pe care Ól vom vota, cred — face vorbire despre rolul negocierii politice ca instrument de dezbatere ∫i de hot„r‚re Ón Senat. Aceasta pe de o parte.
Pe de alt„ parte, acea hot„r‚re, proiectul — s„ spunem — de hot„r‚re, care avea Ón spate, de altminteri, modificarea unui articol viz‚nd votul pe list„ al Biroului permanent, nu a avut amendamente. Neav‚nd amendamente, nici respinse, nici admise, nu se punea problema de a preciza motiva˛ia pentru care se resping.
Cea de a doua chestiune pe care a ridicat-o domnul pre∫edinte al comisiei speciale vizeaz„ alin. (1) de la art. 64. Dumnealui a citit corect ultima tez„: îŒn cazul propunerilor respinse se men˛ioneaz„ motivele avute Ón vedere“. P„i, dac„ e vorba de propuneri, este vorba de propuneri legislative, ∫i nu este vorba de amendamente. Tocmai de aceea, legiuitorul, Ón modificarea regulamentului, prin Hot„r‚rea nr. 20 din 2003, a introdus un alineat special la art. 64, care spune foarte limpede c„: îŒn anexe distincte sunt cuprinse Ón raport amendamentele admise ∫i cele respinse de comisie, cu motivarea corespunz„toare“.
Aceasta este interpretarea corect„ a regulamentului ∫i a celor prev„zute de Regulamentul actual al Senatului Rom‚niei.
Sunt de acord, Óns„, cu antevorbitorii mei c„, la momentul potrivit, totu∫i, va trebui s„ convenim Ón cazul ini˛iatorilor de amendamente respinse, care nu au o motiva˛ie, de un fel sau altul, pe acel amendament, s„ c„dem de acord — at‚ta tot — asupra modalit„˛ii Ón care s„ rezolv„m aceast„ chestiune.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, s-a Ón˛eles, s-a dat un r„spuns. Deci, repet, nu discut„m de-acum Óncolo dec‚t de procedur„.
Domnul senator ™erban Nicolae.
## **Domnul ™erban Nicolae:**
## Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi...
Da˛i-mi voie s„ fac dou„ preciz„ri legate de ceea ce a spus domnul pre∫edinte Berceanu ∫i fac aceast„ precizare, pentru c„ eu nu am nici un fel de problem„ s„ recunosc func˛iile ∫i s„ nu m„ exprim nepoliticos.
Domnia sa a spus c„ acea prevedere regulamentar„ care oblig„ raportul s„ con˛in„ ∫i motivarea amendamentelor admise ∫i respinse nu se aplic„ Ón cazul comisiilor speciale.
Domnia sa avea un bun obicei, acela de a cita cu textul Ón fa˛„. De data aceasta a f„cut-o f„r„ text Ón fa˛„. Ar fi observat acolo c„ art. 64 alin. (3) Óncepe cu urm„toarele cuvinte: îÓn toate cazurile“, îtoate“ Ónseamn„ absolut toate situa˛iile posibile prev„zute de Regulamentul Senatului. Acesta este o prim„ precizare.
O a doua precizare este legat„ chiar de propunerea Domniei sale f„cut„ Ón ∫edin˛a de Birou permanent, poate ∫i Ón calitate de pre∫edinte al comisiei, poate ∫i Ón calitate de vicepre∫edinte, membru al Biroului permanent.
Domnia sa a spus atunci c„, dac„ aceast„ Comisiei special„ nu va avea timp s„ ia Ón dezbatere, pe
parcursul celor patru zile avute la dispozi˛ie, toate amendamentele depuse, cele care nu vor fi luate Ón dezbatere s„ fie trecute Ón raport ca respinse, f„r„ motivare, pentru a fi sus˛inute direct Ón plen.
Tocmai aceast„ propunere arat„ faptul c„ nu am acceptat, ∫i nici nu s-a pus vreodat„ problema s„ accept„m, o derogare de la regulament, cu privire la cerin˛a motiv„rii amendamentelor at‚t a celor respinse, c‚t ∫i a celor admise.
S-a Ón˛eles, domnule senator.
Este vorba de dou„ preciz„ri foarte importante ∫i o fac ∫i Ón calitate de membru al comisiei. Mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ reamintesc c„ am supus votului ∫i am tran∫at prin vot aceast„ problem„.
Stima˛i colegi,
Œl informez pe domnul Funar c„ Grupul parlamentar al Alian˛ei nu dore∫te consult„ri Óntre lideri. Mai solicita˛i pauz„?
## **Domnul Frunda György**
**:**
Vreau s„ r„spund la aceast„ cerere, domnule pre∫edinte. Da˛i-mi voie s„ r„spund la aceast„ cerere.
Da, domnule senator Frunda.
## Domnule pre∫edinte,
Exist„ anumite principii politice ∫i juridice. Unul din numitoarele comune ale acestora este exercitarea cu bun„-credin˛„ a drepturilor, inclusiv a dreptului de a cere consult„ri juridice.
V„ reamintesc c„ ieri seara am terminat dezbaterile c‚nd tot Grupul parlamentar P.R.M. a cerut consult„ri pe aceea∫i tem„. Nu po˛i s„ ceri de dou„ ori acelea∫i consult„ri, cu aceea∫i lideri ai grupurilor parlamentare.
Neparticiparea liderilor Alian˛ei a ar„tat decizia politic„ a Coali˛iei.
Nu se poate, cu bun„-credin˛„, cere a doua oar„, a treia oar„, aceea∫i consultare, pentru c„ atunci bloc„m lucr„rile plenului. Pe aceast„ tem„, ieri, a avut loc o consultare, s-au tras concluziile politice ∫i trebuie mers mai departe.
Ne opunem, deci, s„ fie o nou„ consultare pe aceea∫i tem„ pe care a fost ∫i ieri seara.
V„ mul˛umesc.
## Stimate coleg,
Œn interven˛ia dumneavoastr„ v„ rog s„ face˛i referire strict„ la regulament, la articolul din regulament, ∫i nu pe drepturi. V„ rog foarte mult. De partea cealalt„ nu accepta˛i aceea∫i interpretare.
Domnul Funar, v„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat...
Renun˛a˛i la pauz„?
## **Domnul Gheorghe Funar:**
Nu.
Nu facem parte din Alian˛a D.A.
Deci r„spunsul este categoric nu, domnule pre∫edinte! Solicit„m respectarea regulamentului!
Eu Ól ascult cu mult interes, am suficiente motive, pe domnul senator Frunda...
Stimate coleg, haide˛i s„...
Cu bun„-credin˛„, domnule pre∫edinte, ∫i ˛in s„ Ói subliniez ∫i d‚nsului, cu bun„-credin˛„ am f„cut aceast„ propunere, dar nu Ón˛eleg de ce liderii U.D.M.R., P.C. ∫i ai Alian˛ei refuz„ s„ participe la aceast„ negociere care este regulamentar„.
Dac„ d‚n∫ii ar da dovad„ de bun„-credin˛„ ∫i nu ar Óncerca prin metode de alt„ natur„ dec‚t cele democratice s„ Ó∫i impun„ voin˛a, cred c„ ar fi foarte bine.
Insist„m s„ aib„ loc aceast„ pauz„ de consult„ri ∫i Ói invit„m pe ceilal˛i lideri s„ dialog„m.
Œnc„ o dat„, rog colegii s„ r„m‚n„ Ón sal„ — domnule Funar, aici, Ón spate, avem scaune — cinci minute.
Din sal„
#173026Cu cine negociaz„?!
Cu P.S.D.-ul, cu cine particip„. V„ rog, aici, Ón st‚nga. Nu pute˛i obliga s„ participe ceilal˛i lideri de grup, dac„ nu doresc. V„ rog s„ r„m‚ne˛i Ón sal„.
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
Œn˛eleg c„ domnul Iorgovan a discutat cu domnul Berceanu ∫i vine cu o solu˛ie.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## Domnule pre∫edinte,
## Onorat Senat,
Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ discu˛ia noastr„ are un substrat politic ∫i el este evident.
Este, de asemenea, Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ Ón regulament sunt dispozi˛ii imperative ∫i nu putem face abstrac˛ie. Suntem Óntr-o anumit„ situa˛ie, Óntr-o anumit„ stare, am vorbit cu pre∫edintele comisiei ∫i cred c„ putem s„ g„sim — de altfel, s-a ∫i sugerat Ón acest sens — urm„toarea formul„, ∫i anume: dispozi˛ia de acolo care oblig„ la motivare ∫i, haide˛i s„ convenim... Da˛i-mi
voie, numai o secund„ s„ ar„t, ca s„ se vad„, acesta este primul nostru amendament, deci el cuprinde dou„ r‚nduri ∫i un sfert, iar pe trei pagini este motivarea, deci trei pagini, ∫i este respins, bineÓn˛eles. Este de neconceput ca la un amendament de trei pagini s„ nu fie m„car pe un r‚nd sau pe dou„ r‚nduri o explica˛ie din partea comisiei, de ce cele trei pagini sunt aberante. ™i atunci cred c„ putem s„ g„sim o formul„ de compromis ∫i Ómi place s„ cred c„ se va vota Ón acest sens, la solicitare.
De pild„, noi aici solicit„m care este punctul de vedere al comisiei ∫i atunci nu are dec‚t comisia..., exact cum am lucrat ∫i la Constitu˛ie. Deci se ridica o anumit„ problem„, comisia se Óntrunea ad-hoc ∫i venea cu punctul de vedere al comisiei ∫i cred c„ Ón felul acesta putem s„ plec„m mai departe.
Prin urmare, domnule pre∫edinte, propun ca, atunci c‚nd se solicit„ din partea autorilor amendamentelor explica˛ia punctului de vedere al comisiei, comisia s„ ofere aceast„ explica˛ie.
Mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Da, rezultatul pauzei, domnul Funar, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn aceast„ scurt„ pauz„ am reu∫it s„ am un dialog cu liderul Grupului parlamentar P.S.D.. Probabil, domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ a˛i gre∫it c‚nd a˛i stabilit, contrar regulamentului, s„ lu„m loc Ón prima banc„, Ón st‚nga dumneavoastr„ ∫i, din cauza acesta, liderii celorlalte grupuri parlamentare au refuzat s„ participe la dialog.
Cu toate acestea, Ón dialogul avut cu liderul P.S.D., am ajuns la urm„toarea propunere de compromis ∫i v-a∫ ruga s„ o supune˛i ∫i plenului, domnule pre∫edinte.
Noi propunem, pentru deblocarea acestei situa˛ii, s„ se Ónceap„, din aceast„ dup„-mas„, s„ se continue m‚ine diminea˛„, cu dezbaterile generale asupra raportului Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea regulamentului ∫i, Ón aceast„ dup„-mas„ ∫i m‚ine dup„-mas„ ∫i, dac„ este nevoie ∫i Ón celelalte zile, Comisia special„ pentru modificarea ∫i completarea regulamentului s„ lucreze ∫i s„ motiveze amendamentele, un num„r de 15, 20, 30 de amendamente pot fi motivate, p‚n„ m‚ine, ∫i Ón continuarea dezbaterilor generale de m‚ine diminea˛„ putem trece la discutarea amendamentelor motivate ∫i se respect„ astfel ∫i regulamentul, ∫i reu∫im s„ comprim„m pu˛in timpul. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Vreau s„ v„ reamintesc — o s„ Ól consult pe domnul pre∫edinte Berceanu legat de cele dou„ solu˛ii —, s„ v„ men˛ionez Ónc„ o dat„ c„ azi-diminea˛„ am primit interven˛ii ∫i din partea Guvernului, ∫i din partea ministrului pentru integrarea european„, legate de urgen˛a unor proiecte de lege care trebuie s„ fie dezb„tute de urgen˛„, azi, dup„-amiaz„, m‚ine dup„-amiaz„, de c„tre comisii, astfel Ónc‚t cel t‚rziu luni, Óntr-o or„, s„ le solu˛ion„m. Este vorba ∫i de Ómprumuturi care se pierd ∫i a∫a mai departe.
Œl consult pe domnul pre∫edinte Berceanu. V„ rog.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Eu am discutat cu domnul Iorgovan, nu am nici un fel de problem„ ca Ón momentul Ón care se ajunge la oricare dintre amendamentele respinse, indiferent de cine a fost propus, noi, comisia, s„ d„m, oral, o explica˛ie.
Asta Ónseamn„ c„ pot, cu cea mai mare pl„cere, to˛i colegii care au f„cut parte din comisie, noi ∫tim ce am discutat acolo, sigur, unele lucruri au fost legate de vot. Eventual ne consult„m ∫i d„m acea explica˛ie.
Oricum la amendamentele respinse, cei care au formulat amendamentele le pot relua aici ∫i se poate replica de c„tre cineva care este de alt„ p„rere ∫i deci nu cred c„ sufer„, Ón felul acesta, at‚t cei care au f„cut amendamentele, c‚t ∫i dezbaterea plenului, ca toat„ lumea s„ Ón˛eleag„ care au fost motiva˛iile ∫i de o parte, ∫i de alta.
Nu sunt de acord s„ ne oprim ∫i s„ plec„m undeva ca s„ st„m nu ∫tiu c‚t, pentru c„ noi dezbaterile le-am avut ∫i le ∫tim, iar, personal, nu sunt de acord cu ideea c„ acum Óncepem dezbaterile generale care, Ón˛eleg de la domnul Funar c„ urmeaz„ s„ fie toat„ ziua de ast„zi ∫i m‚ine, p‚n„ dup„-amiaz„, iar Ón timpul acesta, cumva, s„ formul„m ni∫te motiva˛ii la amendamentele respinse.
## **Domnul Ion Solcanu**
_**:**_
Dar programul a fost votat deja.
A∫a a spus domnul Funar, Ómi pare r„u.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Stima˛i colegi,
Sigur c„, dac„ am fi fost receptivi cu to˛ii, ieri dup„-amiaz„ se f„ceau toate motiva˛iile, iar ast„zi eram Ón normalitate ∫i nu mai discutam at‚t, mai ales c„ a fost propunerea numai pentru amendamentele respinse, Óntr-o anumit„ faz„.
V„ propun ∫i
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Din sal„
#178984Nu asta este propunerea!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu, asta este propunerea pe care a f„cut-o domnul Iorgovan, ca pe parcursul dezbaterii amendamentelor, comisia se consult„ ∫i vine cu motiva˛ia. Da?! V„ rog foarte mult, ne putem opri aici s„ supunem la vot?
Sunte˛i de acord s„ supunem la vot aceast„ formul„?
Din sal„
#179345Supune˛i la vot!
Domnule Funar, este aceea∫i treab„ pe care a˛i propus-o dumneavoastr„, v„ rog eu foarte mult. Este operativ„ ∫i haide˛i s„ facem un pas Ónainte.
Cum dori˛i... Da.
Domnul Funar.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Noi am venit cu o propunere de compromis respect‚nd litera regulamentului.
Atunci c‚nd am f„cut, Ómpreun„ cu colegii no∫tri din Grupul parlamentar P.R.M., amendamente la proiectul de Regulament al Senatului, le-am f„cut Ón scris, conform regulamentului, nu oral.
Nu suntem Óntr-un sexy club aici, ca s„ primim r„spunsuri orale, domnule pre∫edinte —
—, ∫i rog s„ se respecte regulamentul.
Este timp, a∫a cum spunea˛i ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, azi dup„-amiaz„, ∫i repet pentru pre∫edintele comisiei care, probabil, a fost ˛inut de vorb„ c‚nd am avut interven˛ia anterioar„. Noi am propus s„ trecem la dezbateri generale, iar azi dup„-mas„ se poate lucra la motivare.
S-a Ón˛eles.
Nu toate, 50—60 de amendamente respinse, primele 10—15 amendamente se pot motiva p‚n„ m‚ine diminea˛„, iar m‚ine diminea˛„ lucr„m respect‚nd regulamentul.
## Stima˛i colegi,
Voi supune la vot cele dou„ formule. Da, domnule senator, v„ rog.
S-a ajuns la o situa˛ie aberant„, ∫i anume s„ ni se promit„ c„, Ón cazul Ón care vor fi curio∫i cei ce au formulat amendamentele, s„ vad„ de ce li s-au respins, li se va r„spunde oral. Ori aceast„ chestiune este chiar o sfidare a celor mai elementare norme democratice.
Noi nu avem preten˛ia ca amendamentele s„ fie incluse neap„rat Óntr-un text al tuturor, dar m„car respectul minim pe care Ól pretinde oricare dintre noi de la ceilal˛i, de a i se r„spunde Ón scris, avem dreptul s„ Ól cerem, mai ales c„ domnul pre∫edinte al comisiei a propus un lucru care pare ispititor, dar Ónchipui˛i-v„ c„ vin to˛i membrii comisiei ∫i, la fiecare amendament la care se Óntreab„ de ce s-a respins, dumnealui ia cuv‚ntul, un alt membru al comisiei face o alt„ nuan˛„ ∫i se r„spunde Ón tot at‚tea feluri c‚˛i membri are comisia. Adev„rul e c„ nu Ón˛elegem de ce nu s-a lucrat Ón timp, de c‚nd se tot vorbe∫te despre aceast„ schimbare de regulament, pentru a nu fi sub presiunea momentului ∫i a accepta orice fel de cale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 V„ repet, este o chestiune elementar„ ∫i nu Ón˛eleg de ce trebuie s„ z„b„vim at‚t de mult asupra ei, c‚nd comisia Ó∫i poate asuma, pentru c‚teva ore, rolul de a-∫i face p‚n„ la cap„t datoria. Eu insist asupra acestei formule.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
S-a Ón˛eles, domnule senator. Am re˛inut.
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Din sal„
#182746Care propunere?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Numai o secund„! Revenim. Numai o secund„ ∫i o s„ v„ dau ∫i r„spunsul.
Deci propunerea pe care a f„cut-o domnul senator Iorgovan, sus˛inut„ de domnul senator Berceanu, Ón sensul c„ la fiecare amendament care se discut„, atunci c‚nd se prezint„ motiva˛ia comisiei, colegii din comisie s„ dea un r„spuns legat de motiva˛ii.
## **Domnul Adrian P„unescu**
**:**
Am f„cut o propunere. De ce nu se supune la vot? V„ rog, supune˛i la vot propunerea mea.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
P„i, asta fac. Am supus-o mai Ónt‚i pe cea anterioar„.
Deci supunem la vot ∫i aceast„ propunere. V„ rog s„ vota˛i.
Propunerea domnului senator P„unescu, prin care motiva˛ia comisiei s„ fie scris„.
Din sal„
#183536S„ fie motiva˛ie scris„, deci nu oral„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
O vot„m ∫i pe aceea... Vota˛i-o pe aceasta ∫i o vot„m ∫i pe aceea, nici o problem„.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 28 de voturi pentru, 57 de voturi Ómpotriv„, o ab˛inere, propunerea a fost respins„.
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului (Ónceperea dezbaterilor generale)
Propunerea potrivit c„reia comisia s„ prezinte motiva˛ia la fiecare amendament de aici, din sal„.
V„ rog s„ vota˛i.
Imediat relu„m votul.
A∫tepta˛i pu˛in. Nu vota˛i dec‚t atunci c‚nd v„ spun eu. Deci, vot îIorgovan-Berceanu“. A∫tepta˛i. Acum, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 81 de voturi pentru, 19 Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, propunerea a fost acceptat„.
Stima˛i colegi,
Intr„m, cu mare greutate, pe prezentarea raportului cu anexele pe care le ave˛i Ón fa˛„. Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Radu Mircea Berceanu.
Microfonul 7, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
N-am s„ dau citire, efectiv, raportului. Œl ave˛i cu to˛ii Ón fa˛„. Am s„ precizez doar, pe scurt, c‚teva lucruri: comisia a fost Ónfiin˛at„ Ón 21 februarie cu dou„ termene — 30 de zile, deci, p‚n„ la 21 aprilie, depunerea de amendamente, ∫i 90 de zile, deci, p‚n„ la 21 mai, elaborarea raportului. Noi, membrii comisiei, am primit amendamente, sigur, pu˛ine, c‚te au fost f„cute dup„ cele 30 de zile ∫i, Ón final, din cauz„ c„ au fost foarte multe alte activit„˛i Ón Senat Ón perioada respectiv„, n-am finalizat raportul la data de 21 mai. Am cerut o mic„ prelungire ∫i lucr‚nd dup„ aceea, inclusiv Ón acea perioad„, primind amendamente, am prezentat un raport Ón luna iunie. Sigur c„ Ón luna august s-a considerat c„ sunt foarte multe lucruri noi ∫i s-a cerut din nou un termen pentru adoptarea de amendamente, lucru care s-a f„cut la Ónceputul lunii septembrie ∫i, Ón acest fel, Ón fa˛a dumneavoastr„, cred c„ se afl„ un material care con˛ine amendamentele dezb„tute, discutate, cam tot ce au dorit colegii senatori sau grupurile parlamentare s„ propun„ la Regulamentul Senatului.
A∫ vrea s„ fac doar dou„ ultime preciz„ri: Ón primul r‚nd, amendamente admise sunt Óntr-un fel mult mai multe dec‚t apar aici, pentru c„ unele dintre amendamente sem„nau foarte mult, chiar dac„ erau de la grupuri sau de la senatori diferi˛i. Noi am adoptat unul dintre ele, cel care ni s-a p„rut cel mai limpede formulat, cel mai bine formulat ∫i bineÓn˛eles c„ am fost nevoi˛i ca pe celelalte s„ le trecem la amendamente respinse, dar asta nu Ónseamn„ c„ num„rul de idei admise sau num„rul de idei respinse este Ón concordan˛„ cu num„rul de amendamente.
Ultima chestiune pe care a∫ vrea s-o spun se refer„ la un num„r de articole din prezentul regulament, care sunt con˛inute ∫i Ón proiectul ce se afl„ Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i care, de fapt, sunt chestiuni care ˛in de Statutul parlamentarilor. Am convenit la comisie ca atunci c‚nd Statutul parlamentarilor va exista ∫i va ap„rea Ón Monitorul Oficial, deci, va fi un lucru cert, s„ v„ propunem sau s„ fie f„cut„ o propunere plenului ca s„ scoatem din Regulamentul Senatului toate acele articole — care, de altfel, se afl„ grupate Ón partea final„ — care ˛in de Statutul senatorilor ∫i deputa˛ilor. Cred c„ astea sunt cele c‚teva preciz„ri care completeaz„ imaginea dumneavoastr„ despre raportul Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului.
Mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, Trecem la dezbateri generale. V„ rog, Ónscrieri la cuv‚nt. Pe grupuri, v„ rog. Œn˛eleg c„ nu sunt dezbateri generale.
Domnul senator Bindea _. (Rumoare, discu˛ii.)_
Din sal„
#187290Nu se respect„ criteriile politice...
A ridicat m‚na primul. Ordinea-i ordine... Asta este regula principal„.
Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Eu chiar m-am Ónscris mai t‚rziu la cuv‚nt, c‚nd am v„zut c„ nici unul dintre colegii din celelalte grupuri parlamentare nu au f„cut-o. Sigur, aceea∫i Óntrebare mi-am pus-o ∫i eu. Acum r„spunde˛i c„ nu se respect„ anume criterii politice. Œmi cer iertare, n-am vrut s„ Óncalc asemenea criterii, dar c‚nd a concluzionat domnul pre∫edinte c„ nu sunt Ónscrieri la dezbateri generale, atunci m-am Ónscris.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
F„r„ Óndoial„ c„, Ón primul r‚nd, cred c„ s-ar cuveni s„ facem c‚teva aprecieri asupra unui asemenea act normativ cum este Regulamentul Senatului, aprecieri prin care s„ aducem o caracteristic„ acestui moment.
Œn primul r‚nd, este evident c„ Ón acest proiect de Regulament al Senatului, pe parcursul dezbaterilor lui s-a constatat o foarte evident„ grab„ ∫i o evident„ precipitare, care a cauzat chiar superficialitate Ón a analiza unele chestiuni ce au fost prezentate, iar ceea ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum Ón planul dezbaterilor, pe procedur„, eu cred c„ vine s„ contureze ∫i mai mult caracteristicile de care f„ceam vorbire anterior. Exist„ motive bine Óntemeiate s„ concluzion„m c„ acest proiect de regulament, cel pu˛in a∫a cum a reie∫it Ón urma dezbaterilor din comisie ∫i cum este reflectat din raportul supus dezbaterii Domniilor voastre, Ón prea multe locuri sfideaz„ chiar specificul activit„˛ii parlamentare. Este un regulament care reglementeaz„ o for˛„ deosebit„ a Biroului permanent ∫i nu s-a preocupat aproape deloc de drepturile fiec„ruia dintre senatori. S-a Óncercat s„ fim introdu∫i Óntr-un mecanism bine controlat ∫i care s„ fie u∫or de dirijat, astfel c„ o s„ observa˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, pe perioada Ón care o s„ folosim acest regulament, Ón foarte rare momente, vom putea, oricare dintre noi, s„ spunem ceva, s„ influen˛„m ceva Ón procesul legislativ de pe ordinea de zi, p‚n„ la votul final pentru unul sau altul din proiectele de lege.
F„r„ Óndoial„, este lesne de observat c„ acest proiect Óncalc„ flagrant, pe alocuri, principiul stabilit„˛ii func˛iilor Ón Senat ∫i, nu de pu˛ine ori, Óncalc„ principiul reprezent„rii fidele a rezultatului alegerilor Ón raport cu func˛iile care exist„ Ón Senat. S-a ridicat ∫i Ón ∫edin˛a trecut„ o
**:**
Aoleu!
Domnule pre∫edinte,
Permite˛i-mi s„ v„ adresez rug„mintea de a-mi crea cadrul potrivit s„-mi pot expune punctul de vedere, pentru c„ eu nu am Óntrerupt colegii mei care au vorbit lucruri poate chiar mai pu˛in importante dec‚t acelea pe care doresc eu s„ le spun.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamna senator Maria Petre, dac„ nu dori˛i... Œntrerupem, c„ se prelunge∫te timpul. V„ rog eu foarte
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 mult. Mereu face˛i... Observ, eu sunt aici.
Da. Este dreptul fiec„rui senator. ™i al dumneavoastr„, dac„ vre˛i. V„ rog foarte mult...
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Au fost c‚teva articole Ón acest proiect care au fost evident hot„r‚te printr-o majoritate de voturi ∫i f„r„ ca s„ fie justificate, f„r„ s„ se reu∫easc„ argumente hot„r‚toare.
A∫ face referire, Ón primul r‚nd, la articolele care doream, din partea noastr„, s„ prevad„ reflectarea c‚t mai exact„ a rezultatului alegerilor Ón func˛iile existente Ón Senat. Œn nici unul dintre articolele respective — sunt vreo 6 dac„-mi aduc bine aminte — nu s-a acceptat propunerea noastr„ de a se face referire la rezultatul alegerilor, l„s‚ndu-se astfel poarta deschis„ Ónspre negocieri care s„ se fac„ Ón timpul mandatului ∫i care s„ fie reflec˛ia unor migra˛ii politice sau, pur ∫i simplu, reflec˛ia unor negocieri politice mai mult sau mai pu˛in justificate.
Sigur c„ dup„ p„rerea noastr„ este un lucru foarte grav. Este foarte grav, pentru c„ atunci, Ón asemenea situa˛ii, vom trece peste nevoia ca reprezentativitatea Ón Senat s„ fie aceea pe care au dat-o alegerile. Vom ajunge Ón situa˛ia ca un partid s„ aib„ reprezentativitate Ón func˛iile din Senat jum„tate, dau un exemplu, din procentul ob˛inut Ón alegeri.
Deci p‚n„ la urm„ alegerile vor fi schilodite datorit„ traseismului politic sau, pur ∫i simplu, datorit„ unor negocieri, repet, f„cute cu sau f„r„ un fundament politic real. At‚t de criticatul traseism politic, inclusiv de pre∫edintele Rom‚niei, inclusiv de c„tre liderii Alian˛ei, s-a dovedit c„ este, de fapt, doar o vorb„ Ón v‚nt, pentru c„ la aceste amendamente votul a fost invers, votul a Óncurajat prevederi Ón leg„tur„ cu traseismul politic. Aceea∫i inconsecven˛„ s-a dovedit ∫i la un alt capitol foarte discutat de c„tre liderii Alian˛ei.
Atunci c‚nd am venit ∫i am propus ca traseismul politic...
Domnule pre∫edinte, insist...
Din sal„
#194535Mergem la mas„!
Stima˛i colegi...
## **Domnul Liviu Doru Bindea:**
Eu pe domnul Ha∫otti nu l-am Óntrerupt ∫i nu l-am sfidat nici c‚nd a vorbit chestiuni care nu-l interesau nici pe dumnealui, darmite pe al˛ii.
V„ credeam capabil de un mai mult respect fa˛„ de colegii dumneavoastr„, mai ales de aceia care v„ respect„, ∫i eu fac parte dintre ei.
Atunci c‚nd am venit s„ impunem sanc˛iune pentru traseismul politic, s-a votat invers. Este foarte greu s„ Ón˛elegem atunci ce se dore∫te de fapt. Am eviden˛iat Ón cadrul comisiei chiar ∫i faptul c„, de fapt, noi venim Ón
Ónt‚mpinarea solicit„rilor liderilor Alian˛ei ∫i am rugat s„ nu dinamiteze aceste idei politice care apar˛in unora dintre liderii dumnealor. Este clar c„ diferen˛a dintre vorbe ∫i faptele parlamentare, m„ refer aici la activitatea legislativ„, este foarte mare.
Aceste chestiuni pot fi urm„rite ∫i de aceea Ómi permit s„ fac trimitere la c‚teva articole, la art. 44 alin. (1), la art. 48 ∫i la altele. Sigur, am considerat c„ este momentul politic prielnic s„ venim ∫i Ón Ónt‚mpinarea ideii de a crea mai mult„ for˛„ pentru grupurile parlamentare, sens Ón care am propus majorarea num„rului de senatori care pot constitui grupuri parlamentare de la 7 la 11. Nici o asemenea fortificare a grupurilor parlamentare nu s-a dorit, cum nu s-a dorit fortificarea grupurilor parlamentare nici c‚nd am venit s„ propunem ca schimbarea celorlal˛i membri din Biroul permanent s„ se fac„ numai la propunerea grupurilor parlamentare care i-au propus ini˛ial.
Deci ∫i Ón acest domeniu lucrurile au fost inconsistente ∫i contradictorii dup„ p„rerea noastr„.
Œn momentul Ón care s-a ajuns la punctul cel mai interesant pentru Alian˛„, respectiv art. 29 ∫i 30 ale regulamentului, atunci s-a v„zut, Óntr-adev„r, care a fost dorin˛a autorilor acestui proiect, dorin˛a ∫i ˛inta aproape unic„, revocarea pre∫edintelui Senatului f„r„ motiva˛ii ∫i dup„ bunul-plac al unei majorit„˛i mai mari sau mai mici.
Sigur c„ discu˛iile au fost destul de interesante ∫i eu consider c„, finalmente, textul adoptat sau jum„tate din solu˛iile propuse nu sunt constitu˛ionale ∫i nu au nici m„car un fundament...
Domnule Bindea...
Da, domnule pre∫edinte...
Am o mare rug„minte. Pentru c„ v„d c„ Ón prima banc„ nu mai este r„bdare, probabil c„ programul a fost prea lung, relu„m m‚ine la ora 9,00 dezbaterile noastre.
Œnchei ∫edin˛a. Este ora 14,00. Rog s„ merge˛i Ón comisii, ca s„ reu∫im o serie de rapoarte dup„-amiaz„. Da.
Domnul senator Solcanu.
Ion Solcanu
#197211## **Domnul Ion Solcanu:**
O chestie foarte sumar„ de procedur„.
Domnule pre∫edinte,
Am primit Ón timpul dezbaterii, acum, la dezbaterile generale pentru Regulamentul Senatului, votul exprimat de c„tre senatori pe mo˛iunea de agricultur„.
Care este problema? Nu contest nici un vot exprimat de alte grupuri, ci faptul c„ la Grupul P.S.D., de∫i am fost prezen˛i Ón sal„ ∫i am votat, 7 senatori nu apar pe list„.
Ion Solcanu
#197648Rug„m s„ se fac„ Ón mod normal un control ∫i ar trebui s„ cerem ∫i revotarea.
Ion Solcanu
#197749MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
Domnule Solcanu, exist„ un singur viciu care este generat de faptul c„ nu vota˛i Ón momentul Ón care eu v„ spun s„ vota˛i ∫i, dac„ nu vota˛i Ón intervalul acela, calculatorul nu preia votul. Vreau s„ Ón˛elege˛i lucrul acesta. Se voteaz„ Ónainte de cuv‚ntul meu îvota˛i“. Calculatorul este perfect, l-am verificat de zeci de ori. Œnchidem ∫edin˛a.
Au ∫i plecat colegii. Ridica˛i problema m‚ine diminea˛„.
Da, spune˛i, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Insist acum s„ prezint situa˛ia ∫i din grupul nostru parlamentar. Este Ón sal„ aici domnul senator Ilie Petrescu. A fost Ón sal„...
Mai facem un exerci˛iu m‚ine.
... a votat ∫i nu a ap„rut pe list„.
Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ nu este posibilitatea de gre∫eal„. Este o problem„ de vot. M‚ine diminea˛„ voi mai explica Ónc„ o dat„ treaba asta.
Domnule Berceanu, v„ rog.
Eu m„ ofer s„ v„ instruiesc.
## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**
A∫ vrea s„ fac un anun˛.
Eu, personal, a∫ vrea s„ prelu„m ∫i ideea domnului P„unescu, ∫i ideea domnului Funar. A∫ ruga colegii care fac parte din comisii, azi dup„-amiaz„ — depinde cum au lucr„rile Ón comisiile din care fac parte — de la ora 16,00 la 20,00 pot s„ treac„ pe la etajul 5, pe la mine, ca s„ vad„ felul Ón care am putea elabora propunerile pentru motivarea articolelor respinse, cel pu˛in primele — eu ∫tiu? — 40—50 de amendamente respinse. S„ se uite pe ele, ca s„ avem o p„rere comun„ ∫i nu numai a c‚torva colegi.
V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#199523Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|045569]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 116/20.IX.2005 con˛ine 36 de pagini.** Pre˛ul: 6,93 lei noi/69.300 lei vechi
Doamnelor ∫i domnilor senatori ai arcului guvernamental,
De la preluarea mandatului de ministru al agriculturii am realizat Ómpreun„ cu echipa mea c‚teva lucruri pe care vreau s„ vi le amintesc aici.
Œn primul r‚nd, vorbim despre pachetul legilor propriet„˛ii, care rezolv„ o dat„ pentru totdeauna problema retroced„rii terenurilor agricole ∫i forestiere.
Acest pachet este acum Ón faza de aplicare. P‚n„ pe data de 22 septembrie comisiile locale de fond funciar primesc cererile de retrocedare, iar dup„ 22 septembrie vor Óncepe punerile efective Ón posesie. Comisiile jude˛ene s-au constituit ∫i sunt preg„tite s„ primeasc„ ∫i s„ valideze cererile de punere Ón posesie. Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor Ó∫i constituie departamentul specific pentru proprietatea funciar„ care va supraveghea Óntregul proces de revendicare ∫i retrocedare. P‚n„ la 1 ianuarie 2007 problema propriet„˛ii funciare va fi rezolvat„ Ón Rom‚nia.
Œn al doilea r‚nd, actele normative din ultimele 8 luni au orientat resurse bugetare ale Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale c„tre zonele cu poten˛ial de cre∫tere, utile pentru sporirea valorii ad„ugate din agricultur„ ∫i cu poten˛ial de cre∫tere a exportului agricol na˛ional. Am majorat cu procente cuprinse Óntre 50 ∫i 130% subven˛iile pentru carnea de pas„re, de porc, de oaie ∫i de vit„, Óncuraj‚nd zootehnia ∫i stimul‚nd indirect crearea unei pie˛e pentru produc˛ia agricol„. Am majorat cu 10% prima la laptele de vac„.
Am dat, pentru prima oar„ dup„ revolu˛ie, sprijin pentru trei domenii aflate Ón responsabilitatea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale: pentru piscicultur„, pentru viticultur„ ∫i pentru produc˛ia de tutun. Am ini˛iat, tot pentru prima oar„ dup„ revolu˛ie, un sprijin de 300 miliarde lei vechi pentru zona montan„, bani cu care oamenii de la munte ∫i-au putut cump„ra mulg„toare electrice, motocositoare ∫i tancuri de r„cire pentru lapte. De cur‚nd, am extins acest sprijin la Óntreg teritoriul ˛„rii.
Œn al treilea r‚nd, am creat premisele pentru func˛ionarea real„ a Legii pie˛elor, prin Ónfiin˛area a 17 consilii pe produs Ón care se stabilesc politicile de pia˛„, c‚t, cum ∫i cu ce sprijin se produce Ón Rom‚nia. Un exemplu relevant este cel al Consiliului pe produs la cereale, Ón urma discu˛iilor de acolo rezult‚nd trei forme de sprijin pentru produc˛ia de gr‚u din anul 2005: o prim„ la export de 10 euro pe ton„, un sprijin pentru depozitare care Óncepe de la 2,5 euro pe ton„ ∫i un sprijin pentru produc˛ia v‚ndut„ de 400 lei vechi/kg.
Œn al patrulea r‚nd, ca s„ trec Ón revist„ doar cele mai importante politici ale ministerului, am luat m„suri legislative ∫i institu˛ionale pentru accelerarea absorb˛iei fondurilor SAPARD Ón domeniile critice ale cre„rii fermelor ∫i Ómbun„t„˛irii prelucr„rii produselor agricole.
Œn primele 8 luni ale anului 2005, am angajat Ón aceste sectoare mai mul˛i bani dec‚t Ón cei 3 ani anteriori.
De asemenea, la sf‚r∫itul acestei luni, a∫tept„m und„ verde de la Comisia european„ pentru acreditarea ultimelor 4 m„suri, cele care vor Óncheia Programul SAPARD Ón Rom‚nia. Este vorba de agromediu, silvicultur„, controlul calit„˛ii produselor ∫i constituirea grupurilor de produc„tori agricoli.
Œn plus, am pus pe picioare Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„ care func˛ioneaz„ de la 1 iulie ∫i care va derula pl„˛ile pe suprafa˛„ c„tre agricultori, dup„ intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Œn al cincilea r‚nd, dar nu Ón ultimul, am f„cut fa˛„ celor mai grave ploi ∫i inunda˛ii din ultimii 30 de ani din Rom‚nia. Ministerul ∫i unit„˛ile subordonate au dat ajutoare de urgen˛„ sinistra˛ilor, au alocat desp„gubiri pentru culturile agricole afectate, s-au ocupat de evacuarea apei din c‚mpuri ∫i din gospod„riile oamenilor,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 au colectat animalele moarte, au ajutat la deblocarea drumurilor ∫i la construc˛ia de case Ón zonele inundate. Ne-am implicat ∫i lumea a sim˛it ajutorul primit.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Pentru anul viitor, avem nevoie Óns„ de o repartizare cu totul nou„ aloc„rilor bugetare. Bugetul acestui an, mo∫tenit de la P.S.D., a putut fi doar reorientat Ón m„sura posibilit„˛ilor c„tre nevoile ignorate ale agriculturii. Filozofia aflat„ la baza lui ∫i lipsa legisla˛iei moderne, curajoase, a limitat Óns„ substan˛ial posibilit„˛ile de manevr„ ale actualei echipe. 2006 trebuie s„ Ónsemne Óns„ altceva dac„ dorim ca agricultura rom‚neasc„ s„ reprezinte ceva Ón viitor.
Doamnelor ∫i domnilor,
V„ invit s„ privi˛i global ∫i Ón perspectiv„. Œnainte de a fi efectiv Ón competi˛ie cu agriculturile altor ˛„ri, pe pia˛a european„, Rom‚nia este Óntr-o competi˛ie de proiecte de dezvoltare a agriculturii.
V„ spun c„ aceast„ competi˛ie Ón care oricum am Ónt‚rziat, am intrat t‚rziu, va fi pierdut„ f„r„ drept de apel dac„ nu cre„m agen˛i economici capabili s„ o sus˛in„.
Oric‚t ne-am dori s„ fie altfel, ˛„ranul rom‚n obi∫nuit cu 2 hectare de p„m‚nt, cu o vac„ Ón grajd, nu are nici o ∫ans„ Ón fa˛a fermierului ceh cu 10 hectare ∫i tractor sau a fermierului spaniol cu 60 de vaci ∫i instala˛ii moderne de mulgere ∫i stocare a laptelui. Rom‚nul va produce Ón continuare pu˛in ∫i prost, iar, atunci c‚nd schimburile economice vor deveni complet libere, va fi pur ∫i simplu aruncat afar„ de pe pia˛„. Dac„ nu lu„m m„suri radicale, acesta este viitorul.
Renun˛a˛i, domnilor senatori P.S.D. ∫i P.R.M., la mitul cu agricultura rom‚neasc„ care are deja totul ca dar de la Dumnezeu. Avem p„m‚nt bun, o ∫tim cu to˛ii, dar cu asta n-am rezolvat nici m„car 10% din condi˛iile pentru o agricultur„ modern„, european„. Acest p„m‚nt bun este f„r‚mi˛at Ón 5 milioane de gospod„rii de subzisten˛„, are un num„r de tractoare pe unitate de suprafa˛„ de 4 ori mai mic dec‚t media european„ ∫i d„, constant, produc˛ii de dou„, trei sau chiar patru ori mai mici dec‚t Ón Uniunea European„.
Domnilor senatori P.S.D. ∫i P.R.M., nu v„ face˛i c„ nu Ón˛elege˛i mizele care stau Ón fa˛a agriculturii rom‚ne∫ti. Pentru Rom‚nia, perpetuarea agriculturii de subzisten˛„ Ónseamn„ s„r„cie cronic„, pierderea definitiv„ a pie˛ei interne ∫i periferizarea ˛„rii Ón competi˛ia agricol„ global„.
Domnilor senatori P.S.D. ∫i P.R.M., nu fi˛i orbi la realit„˛i ∫i nu Óntre˛ine˛i rom‚nului iluzii inutile, prezent‚nd drept solu˛ii de viitor majorarea subven˛iilor la hectar ∫i m„suri administrative de fixare a pre˛urilor Ón agricultur„. Orb pe orb c„l„uzind, cad am‚ndoi Ón groap„.
Nu mai cere˛i, domnilor colegi din opozi˛ie, revenirea la subven˛ia Ón bani ∫i renun˛area la subven˛ia Ón bonuri valorice. Repet probabil pentru a zecea oar„ c„ ˛„ranul rom‚n Ónc„ s„rac este tentat s„ foloseasc„ orice ajutor b„nesc, indiferent de destina˛ia stabilit„ de stat, Ón scopul satisfacerii nevoilor de consum. Ne-am dori s„ facem ∫i protec˛ie social„. Am face-o dac„ am avea bani, dar responsabilitatea noastr„ este agricultura.
Nu mai cere˛i, domnilor senatori P.S.D. ∫i P.R.M., majorarea subven˛iilor la hectar Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia nu are nici m„car c‚teva sute de ferme capabile s„ fac„ profit pe pia˛a european„.
Vi se pare patriotic ∫i na˛ional s„ cere˛i cre∫terea f„r„ limite a subven˛iei pentru ˛„ranul rom‚n? S„ ∫ti˛i c„ n-ave˛i dreptate, pentru c„ subven˛ia Ón exces nu
genereaz„ dezvoltare, la fel cum vodca Ón exces nu genereaz„ luciditate.
Stima˛i colegi senatori, agricultura noastr„ este ast„zi Ón fa˛a unei op˛iuni cruciale. Ceva fundamental trebuie s„ se schimbe fa˛„ de politica ultimilor 15 ani. Avem de absorbit, Ón 2006, fonduri SAPARD Ón valoare de circa 640 milioane de euro. Agricultura rom‚neasc„, a∫a cum este ea ast„zi, nu e Ón stare s„ absoarb„ aceste fonduri dac„ nu prime∫te un influx rapid ∫i masiv de fonduri pentru cofinan˛are, iar Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale nu mai are voie s„ fie sacul f„r„ fund din care curg subven˛iile.
Dup„ c‚˛iva ani de la revolu˛ie, raportul Óntre investi˛iile Ón agricultur„ ∫i subven˛iile agricole r„m‚ne profund dezechilibrat ∫i clar defavorabil investi˛iilor. Vom da, deci, mai Ónt‚i, bani pentru investi˛ii ∫i apoi bani pentru subven˛ii.
Œn 2006, circa 10 mii miliarde lei, aproximativ 35% din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale vor merge spre investi˛ii, adic„ de circa 10 ori mai mult dec‚t a alocat P.S.D. Ón anul 2004. Cu ace∫ti bani se vor putea Ónfiin˛a cel pu˛in 6.000 ferme zootehnice ∫i vegetale ∫i peste 500 de fabrici de procesare a produselor agricole ∫i zootehnice, peste 500 de unit„˛i de servicii neagricole Ón mediul rural. Aproape 90% din ace∫ti bani reprezint„ cofinan˛are pentru programe SAPARD. A nu da aceast„ cofinan˛are ar Ónsemna nep„sare, neglijen˛„, incompeten˛„.
Am hot„r‚t, de aceea, Ómpreun„ cu echipa de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, s„-mi asum responsabilitatea de a da maximum de bani pentru cofinan˛area programelor SAPARD ∫i pentru crearea fermelor familiale Ón Rom‚nia. E o decizie grea ∫i sunt con∫tient de faptul c„ vor fi ∫i nemul˛umiri.
L„udat sau criticat, voi face Óns„ ceea ce este mai bine pentru dezvoltarea agriculturii. Trebuie s„-i credit„m acum pe cei dinamici ∫i eficien˛i, ca s„ ob˛inem Ón viitor o agricultur„ performant„ pentru to˛i.
De asemenea, Ón 2006, ne-am propus s„ instituim m„surile de pia˛„ pentru sus˛inerea pre˛ului gr‚ului, s„ aplic„m Legea rentei viagere, dat„ Ón acest an, s„ demar„m introducerea cadastrului general unic, s„ pornim construc˛ia de diguri Ón zonele inundabile, s„ stimul„m puternic produc˛ia ecologic„, s„ Óncepem procesul de refacere ∫i Ómbun„t„˛ire a p„∫unilor ∫i s„ acceler„m Ómp„duririle, mai ales Ón zonele deficitare. Aceste proiecte sunt realizabile ∫i le voi urm„ri cu energie ∫i hot„r‚re.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ai opozi˛iei,
A˛i aflat ce am f„cut ∫i ce am de g‚nd s„ fac Ón continuare la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale. Lumea se schimb„, iar vremea pomenilor electorale a trecut. E nevoie de investi˛ii ∫i de abord„ri dinamice. Viziunea dumneavoastr„ perimat„ nu face dec‚t s„ pun„ mai clar Ón eviden˛„ politicile curajoase ale actualei echipe a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Mo˛iunea dumneavoastr„ este semnul rezisten˛ei la schimbare a vechilor structuri, pentru c„ s‚ngele ap„ nu se face, iar comuni∫tii de ieri nu pot deveni democra˛ii de azi. A˛i st„p‚nit trecutul, dar e clar c„ viitorul nu v„ apar˛ine.
Doamnelor ∫i domnilor senatori din arcul guvernamental,
V„ solicit s„ respinge˛i prin vot mo˛iunea P.S.D.P.R.M. Este inconsistent„ ∫i propune solu˛ii nerealiste
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 pentru agricultura rom‚neasc„. Voi considera votul dumneavoastr„ Ómpotriva mo˛iunii drept un vot moral pentru ca programul de reform„ ∫i dezvoltare a agriculturii s„ poat„ continua Ón Rom‚nia. Sunt convins c„ a∫a se va Ónt‚mpla.
- V„ mul˛umesc.
C‚t despre mo˛iunea Ón sine, Ómi amintesc ce spunea, de data aceasta, un filozof rom‚n: îaflarea Ón treab„ la rom‚ni“.
Colegii de la P.R.M. au un mare avantaj ∫i trebuie...
Este datoria Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale s„ aib„ o strategie Ón acest domeniu, s„ revad„ strategia adoptat„ Ón 2004, prin hot„r‚re de guvern, ∫i s„ adauge lucruri care ˛in de ultim„ or„, ca s„ spunem a∫a. Pe de alt„ parte, trebuie s„ spunem c„ s„r„cia a cuprins toat„ aceast„ zon„. S„r„cia a ajuns la un nivel cum nu a mai fost niciodat„. Œmi spuneau oamenii, Ón aceast„ var„: domnilor, veni˛i mai repede la putere, c„ murim de foame.
Sunt Ón satele noastre oameni care ∫i-au trimis copiii s„ lucreze Ón str„in„tate. Sunt peste 500.000 de tineri din zona montan„ care lucreaz„ Ón str„in„tate. Printr-un ordin aiuritor al actualei puteri, ace∫ti tineri nu au putut s„ vin„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 Ón aceast„ var„ acas„, s„ Ó∫i revad„ p„rin˛ii, s„ Ó∫i revad„ familiile. Nu a∫ fi vrut, domnilor de la putere, s„ fi˛i Ón satele din Mun˛ii F„g„ra∫ului, s„ vede˛i cum v„ îfelicitau“ ei, Ón aceast„ var„, pentru acest ordin prin care le-a˛i interzis copiilor lor s„ vin„ acas„.
Este, de aceea, timpul s„ ne ocup„m de lucruri serioase. Politizarea Ón exces, prezentarea propriet„˛ii ∫i capitaliz„rii, Ón exces, a∫a cum o face domnul ministru, din dorin˛a, sigur, de a mai c„p„ta ceva imagine, p‚n„ la urm„ ne demonstreaz„ c„ nu se cunosc lucrurile reale, c„ nu exist„ o preocupare pentru a rezolva problemele reale ale satului rom‚nesc, ale agriculturii montane. Nu mai vorbesc de faptul c„ nu exist„ nimic pentru a dezvolta turismul agrar. Nu se Óntrevede nici o m„sur„.
Domnul pre∫edinte Traian B„sescu spunea, acum o s„pt„m‚n„, de nevoia de a relansa turismul rom‚nesc. Sigur, trebuie o strategie Ón domeniul turismului ∫i al turismului agrar, cu prec„dere. Nu se poate s„ facem relansarea turismului numai cu preg„tirea osp„tarilor ∫i a recep˛ionerilor. Aici este nevoie de infrastructur„, este nevoie de lucruri care s„ pun„ Ón valoare resursele deosebite pe care le are Rom‚nia Ón acest domeniu.
Un anun˛ pe care l-am citit Ón aceast„ var„ Óntr-un ziar din Bra∫ov m-a pus pe g‚nduri. Spunea acolo un cet„˛ean care avea ∫i nume ∫i prenume, îPoporul a ajuns Ón pragul disper„rii, pl‚nge, ∫i guvernan˛ii nu Ól ascult„“.
Domnilor, lua˛i Ón serios aceste lucruri! Sigur c„ Ón agricultur„ este nevoie de investi˛ii, trebuie s„ trecem la agricultura mare, dar, p‚n„ atunci, mai trebuie s„ ∫i tr„im.
Dumneavoastr„ a˛i venit cu un slogan prin care ne Óndemna˛i s„ tr„im bine. Iat„ c„ lucrul acesta nu se confirm„ Ón nici un fel, iat„ c„ oamenii sunt dispera˛i, iluzia portocalie a f„cut ravagii Ón satul rom‚nesc. Suntem, de aceea, preocupa˛i de aceste lucruri. Domnule ministru...
Infrastructura satului rom‚nesc este la nivelul anilor 1950. Re˛elele de drumuri, la nivelul anului 2004, numai 10% din drumurile jude˛ene ∫i comunale erau modernizate, ∫i 29% erau realizate cu Ómbr„c„minte u∫oar„ rutier„. Aceste constr‚ngeri Ó∫i pun amprenta asupra evolu˛iei infrastructurii de colectare-transport, esen˛ial„ Ón cazul produselor agricole perisabile ∫i, implicit, asupra procesului pe pia˛„ al acestor produse.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O ˛ar„ ca Rom‚nia, cu 14,8 milioane hectare teren agricol, respectiv 62,2% din totalul ˛„rii, ce ocup„ al doilea loc, dup„ Polonia, Ón cadrul ˛„rilor central ∫i esteuropene, valorific‚nd calitativ suprafa˛a cultivabil„, ar putea hr„ni o popula˛ie de ordinul a 75—80 milioane persoane.
Din p„cate, de aproape 16 ani, Ón mod condamnabil, politica agricol„ rom‚neasc„ s-a caracterizat printr-un grad ridicat de impreviziune, schimb„ri frecvente ∫i ajust„ri de parcurs.
Sistemul de subven˛ionare a agriculturii a fost deschis, aproape Ón fiecare an, cu schimb„ri noi, uneori introduse chiar Ón cursul anului Ón care a fost stabilit. Nici Ón acest an nu se face excep˛ie.
Singurul factor constant al politicii agricole rom‚ne∫ti a fost preocuparea de a compensa prin diferite pl„˛i directe sau indirecte, de la bugetul de stat, lipsa capitalului de lucru necesar prelu„rii ciclului de produc˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 Aceste practici populiste, practicate de toate partidele care au condus guvernele postdecembriste, au adus economia rural„ rom‚neasc„ la agricultura medieval„ capitalist„.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Ón prima jum„tate a anului 2005 au intrat Ón ˛ar„ alimente Ón valoare de 900 milioane euro, Ón cre∫tere cu aproape 7% fa˛„ de perioada similar„ a anului 2004. Pentru c„ zah„rul, carnea de porc ∫i legumele rom‚ne∫ti sunt insuficiente, trebuie importate. Importul de carne de porc a crescut, anul acesta, la 119 milioane euro, fa˛„ de 53 milioane euro, practic, s-a dublat.
Valoarea importurilor la produse care nu se realizeaz„ Ón ˛ar„ a fost, Ón primele ∫ase luni, de 183 milioane euro, Ón timp ce valoarea alimentelor produse ∫i la noi a ajuns la 515 milioane euro, produse care s-ar fi putut, printr-o bun„ organizare, realiza ∫i Ón Rom‚nia.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Se Ón˛elege c„ nimeni nu poate s„ fac„ minuni Ón numai nou„ luni, dar nu putem accepta ca obliga˛iile asumate de actuala putere Ón Programul de guvernare s„ nu fie onorate. Nu putem accepta gre∫elile majore care se manifest„ Ón utilizarea resurselor bugetare ∫i gestionarea eronat„ a problemelor de agricultur„, cum se prezint„, de altfel, ∫i Ón mo˛iune.
Recent, Federa˛ia AGROSTAR, sindicatul care Ónsumeaz„ lucr„torii din agricultur„, exprima cu obid„ previziuni sumbre pentru satul rom‚nesc: îŒn acest an, 35—40% din num„rul exploata˛iilor agricole Ó∫i vor Ónchide sau diminua activitatea, suprafe˛ele cultivate cu gr‚u vor fi Ón sc„dere, deficitul balan˛ei comerciale Ón cazul produselor alimentare va dep„∫i 1,3 miliarde euro, satul rom‚nesc va fi din ce Ón ce mai pauper, migra˛ia for˛ei de munc„ se va intensifica, va cre∫te rezerva de buruieni, boli ∫i d„un„tori, va exploda pre˛ul la toate produsele agroalimentare, Ón special la p‚ine, chiar mai repede dec‚t ne a∫teptam“.
Vinovat pentru acest dezastru este, Ón opinia AGROSTAR, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care a promis c„, pentru anul agricol 2005—2006, va asigura un pre˛ minim garantat la toate produsele agricole, c„ va sprijini dezvoltarea ∫i men˛inerea pe pia˛„ a exploata˛iilor agricole ∫i c„ va utiliza mai bine banul public.
Comisiile pentru produsele agroalimentare, organisme formate din produc„tori, procesatori ∫i reprezentan˛i ai Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale care, conform legii, ar trebui s„ stabileasc„ pre˛ul minim pe produs, s-au constituit Óns„ nu func˛ioneaz„.
Œn interiorul fiec„rui consiliu, de∫i se stabile∫te strategia adecvat„ pentru produsul respectiv, suprafe˛ele care vor fi cultivate, modul de reparti˛ie Ón teritoriu al acestora ∫i pre˛ul minim garantat, Ón realitate, nu se respect„, aceste consilii av‚nd, astfel, un rol decorativ.
Din p„cate, pentru anul agricol 2005—2006, stabilirea unui pre˛ minim garantat nu mai este posibil„, pentru c„ acest lucru ar trebui s„ se fac„ cel pu˛in cu dou„ luni Ónaintea declan∫„rii campaniei agricole, astfel Ónc‚t produc„torii s„ poat„ opta pentru men˛inerea Ón cultur„ a unui produs care s„ asigure rentabilitate ∫i pentru care s„ aib„ pia˛„ sigur„ de desfacere.
Trebuie, de asemenea, subliniat c„ absen˛a unit„˛ilor de prelucrare, preluare sau de stocare a legumelor ∫i fructelor din zona rural„ duce la escaladarea importurilor
∫i, implicit, la s„r„cirea fermierilor, care au ajuns la disperare v„z‚nd c„ Ón Rom‚nia se import„ orice, de la p„trunjel la piersice.
Ei spun c„ lipsa dezvolt„rii sectorului zootehnic este o alt„ cauz„ a a∫a-zisului gripaj din agricultur„, deoarece numai un sector zootehnic bine dezvoltat poate consuma cerealele produse Ón sectorul vegetal ∫i poate asigura consumatorului un pre˛ accesibil.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Elaborarea unei strategii na˛ionale capabile s„ remedieze aspectele aproape tragice ale dramei agrare rom‚ne∫ti trebuie s„ ˛in„ cont de lungul ∫ir de evenimente ∫i cauze care au condus la situa˛ia de ast„zi.
S-au distribuit 10 milioane hectare ˛„ranilor din Rom‚nia, iar rezultatele au confirmat perfect previziunile f„cute Ón anul 1907 de marele om politic Petre Carp. Acesta a demonstrat atunci c„ frac˛ionarea terenurilor ∫i lichidarea marilor exploat„ri agricole vor ruina economia ˛„rii rom‚ne∫ti.
Inspir‚ndu-ne din suferin˛ele a milioane de oameni, consider„m necesar„ ∫i rezolvarea urm„toarelor obiective ce ar putea remedia criza din agricultur„: o lege care s„ interzic„ frac˛ionarea terenurilor, o lege care s„ Óncurajeze edificarea unui sistem cooperatist, astfel ca beneficiarii unor asocieri s„ aib„ avantaje substan˛iale, din toate punctele de vedere, o lege care s„ Óncurajeze investi˛iile Ón domeniul agrar, o lege care s„ reglementeze regimul subven˛iilor pentru produsele destinate exporturilor.
Dac„ vom fi Ón˛elep˛i ∫i cu ajutorul unui sistem de iriga˛ii bine pus la punct poate vom asigura hrana popula˛iei mult necesar„ ∫i Ón aceast„ etap„, c„ci ceea ce s-a f„cut p‚n„ Ón prezent reprezint„ o distrugere premeditat„ a singurei bog„˛ii autentice aflate la dispozi˛ia poporului rom‚n l„sat„ de Dumnezeu.
V„ mul˛umesc.
Œn mo˛iune se amestec„ problemele retroced„rii cu problemele de finan˛are a agriculturii. Pentru mine este chiar de neÓn˛eles acest text. Citez din mo˛iune: îLegea impune retrocedarea Óntregului teren arabil care a r„mas la Administra˛ia Domeniilor Statului, iar statul va r„m‚ne Ón continuare dator fo∫tilor mari proprietari ∫i grofi“. Nu doresc s„ comentez acest citat. Cred c„ nu este legat de problemele reale, de ast„zi, din agricultur„.
Mo˛iunea este, de fapt, o reluare a mo˛iunii din mai, acest an, a Partidului Social Democrat, dar cu o documentare mult mai slab„. Œn viziunea noastr„, este o Óncercare slab profesional, este nefondat„, Ón care se amestec„ problemele agriculturii cu cele ale propriet„˛ii, unde se face referire la domenii din s„n„tate, pensii, pre˛uri, la plata gazului metan, la s„r„cie ∫i la alte, alte probleme care nu sunt direct legate de agricultur„. A∫ putea s„ spun c„ este doar o simpl„ Óncercare de specula˛ie politic„.
Prin urmare, fa˛„ de cele spuse, noi, U.D.M.R.-ul, nu avem absolut nici un temei s„ sprijinim aceast„ mo˛iune, un astfel de demers.
Mul˛umesc. ( _Aplauze.)_
Suntem critica˛i de revenirea, pentru Ónceput, la sprijinirea agricultorilor prin sistemul de cupoane valorice cu destina˛ie clar„ pentru cele necesare Ónfiin˛„rii ∫i realiz„rii unor produc˛ii agricole c‚t mai bune. Am considerat c„ aceast„ solu˛ie este mai aproape ∫i de nevoile reale ale agriculturii, nu numai de adev„ratele nevoi ∫i de alt„ natur„, ∫i la fel de reale, ale produc„torului. Sigur Óns„ c„ metoda sprijinirii prin cupoane valorice nu este perfect„, exist‚nd Ónc„ disfunc˛ionalit„˛i care urmeaz„ a fi corectate. Œn orice caz, este mult mai aproape de obiectivul fundamental pentru care a fost creat dec‚t metoda îbani Ón m‚n„“, solu˛ie f„r„ un control eficient al destina˛iei finale. Anul 2004, an
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 electoral, a Óndemnat P.S.D. s„ supraliciteze ∫i s„ consume din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale pe anul 2005, pentru culturi agricole de toamn„, sume semnificative care aveau ca destina˛ie subven˛ionarea culturilor de prim„var„.
Astfel, am fost nevoi˛i s„ nu mai putem sprijini financiar pe cei care ∫i-au destinat suprafe˛ele cultiv„rii cu porumb ∫i plante furajere. Cu toate aceste restric˛ii, produc„torii agricoli au Ón˛eles, iar produc˛ia de porumb ∫i furaje este, cu certitudine, o reu∫it„.
Trebuie s„ recunoa∫tem Óns„ c„ Ón Rom‚nia nu reu∫im s„ facem o subven˛ionare optim„, lucru care s„ fie de un real folos Ón competi˛iile economice din aceast„ zon„ a economiei europene. Ne lovim Ónc„ de un buget auster, iar absorb˛ia fondurilor din finan˛„ri externe abia acum se accelereaz„. Eforturile ministrului agriculturii, Gheorghe Flutur, perfec˛ionarea ∫i simplificarea instrumentelor de creditare, apari˛ia institu˛iilor de garantare, modul mai eficient de popularizare atrag tot mai mul˛i produc„tori Ón zona accesului la fondurile primite din Uniunea European„. Aceste lucruri care se ob˛in cu un efort conjugat al tuturor responsabililor din agricultur„, indiferent c„ sunt azi ai Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. sau din guvernarea P.S.D., pot fi garan˛ia degrev„rii de fonduri financiare bugetare, care urmeaz„ s„ fie redirijate Ón alt„ zon„ a dezvolt„rii rurale, a∫a cum, de fapt, scrie ∫i Ón Programul de guvernare al Alian˛ei pe 2005—2008. De altfel, semnatarii mo˛iunii simple ar trebui s„ cunoasc„ faptul c„ Óncet, Óncet produc„torii agricoli beneficiaz„, prin efortul Guvernului T„riceanu ∫i la solicit„rile ministrului agriculturii, de tehnologie modern„ pentru recoltarea furajelor ∫i pentru u∫urarea muncii Ón sectorul zootehnic ∫i pentru u∫urarea vie˛ii locuitorilor din zona montan„. Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 562/2005 au beneficiat de 300 de miliarde de lei locuitorii zonei montane din 28 de jude˛e, dot‚ndu-se cu 3.019 motocositoare, 322 de greble mecanice, 1.095 de grupuri individuale de muls, lucru pe care P.S.D-ul probabil c„ nu l-a aflat Ónc„..., iar prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 785/2005 sumele destinate pentru acelea∫i dot„ri pentru produc„torii agricoli din restul zonelor sunt de o mie de miliarde lei. Sunt doar dou„ acte normative care au adus o raz„ de speran˛„ pentru agricultori, tocmai con∫tien˛i de eforturile Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, precum ∫i a partenerilor de guvernare pentru a reu∫i s„ se preg„teasc„ pentru confruntarea dificil„ din Uniunea European„.
Desigur, este dreptul ∫i obliga˛ia opozi˛iei politice de a sesiza ∫i atrage aten˛ia guvernan˛ilor asupra unor situa˛ii dificile prin care trece economia ∫i, implicit, societatea. Din acest punct de vedere trebuie s„ recunoa∫tem c„ mai sunt lucruri pentru care va trebui s„ ne concentr„m s„ g„sim solu˛iile cele mai bune. Acest lucru se Ónt‚mpl„ Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ a Senatului, unde exist„ o major„ preocupare din partea tuturor senatorilor pentru revitalizarea sectorului agricol.
De asemenea, conlucrarea cu Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, cu domnul ministru Gheorghe Flutur ∫i cu secretarii de stat a fost de un real folos pentru to˛i agricultorii din ˛ar„. Poate c„ ∫i modul de lucru din aceast„ comisie, dialogul continuu, constructiv cu Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale au determinat o parte Ónsemnat„ a
senatorilor P.S.D. s„ nu fie p„rta∫i, poate nici de acord cu o mare parte a celor semnalate Ón mo˛iune.
Iat„ de ce, doamnelor ∫i domnilor senatori, mo˛iunea prezentat„ ∫i dezb„tut„ azi nu reflect„ realitatea ∫i nu merit„ s„ fie votat„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 lipsa de cunoa∫tere, i-a Ómpins Ón zona experimentului, a improviza˛iei, cu toate c„ au fost multiple aten˛ion„ri c„ agricultura anului 2005 nu mai poate fi un poligon de Óncercare al acestora.
F„r„ a neglija condi˛iile naturale, importan˛a acestora pentru produc˛ia agricol„, Óng„dui˛i-mi ca Ón acest moment Ón plenul Senatului s„ m„ refer doar la c‚teva din gre∫elile de politic„ agricol„ pe care, din nefericire, actuala putere le-a f„cut ∫i pe care le putea evita dac„ avea deschidere spre dialog ∫i Ón˛elegere.
Din nefericire, nu a avut ∫i nici nu are, afl‚ndu-se ast„zi Óntr-o situa˛ie f„r„ precedent, c‚nd, Óntr-un an calendaristic se discut„ dou„ mo˛iuni simple pentru acela∫i domeniu. Oare aceast„ situa˛ie f„r„ precedent nu spune nimic? Spune c„ s-au f„cut multe gre∫eli. Œn aceast„ interven˛ie voi prezenta c‚teva dintre ele:
1. Reducerea subven˛iei de la 2,5 milioane la 1,5 milioane la hectar ∫i eliminarea de la sus˛inerea bugetar„ a culturilor de porumb, ov„z, plante furajere, care reprezint„ peste 60% din suprafa˛a ce se cultiv„ Ón fiecare prim„var„ Ón Rom‚nia, afect‚nd astfel circa 3 milioane de produc„tori agricoli;
2. Renun˛area la subven˛ionarea Ón bani, mecanism practicat Ón toate ˛„rile Uniunii Europene, ∫i introducerea cupoanelor, un mecanism ce s-a dovedit p„gubos pentru ˛ar„, birocratic ∫i ineficient, care a determinat scumpirea produselor pentru agricultur„ ∫i a pus pe drumuri agricultorii rom‚ni;
3. Scoaterea de gr‚u sub form„ de Ómprumut de la rezerva de stat, Ón preajma recolt„rii noii produc˛ii, f„r„ ca pia˛a s„ reclame o asemenea interven˛ie. E cunoscut foarte bine faptul c„ la rezerva de stat se apeleaz„ numai Ón situa˛ii deosebite. Decizia de scoatere de gr‚u din rezerva de stat Ón lunile aprilie, mai, iunie nu a fost determinat„ de o situa˛ie deosebit„. Rom‚nia avea gr‚u, iar pre˛ul era stabil. Aceast„ interven˛ie nejustificat„ a determinat sc„derea dramatic„ a pre˛ului la gr‚u de la 4.500—5.000 lei la 2.000—2.500 lei pe kg, faliment‚nd cultivatorii de cereale.
4. Reducerea bugetului Ministerului Agriculturii cu 1.441,3 miliarde lei, afect‚nd grav majoritatea formelor de sprijin, elimin‚nd total sus˛inerea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón agricultur„. Acceptarea reducerii bugetului de c„tre conducerea ministerului a fost explicat„ prin a∫a-zisa îÓnregistrare de economii“.
Nu am v„zut ∫i nu am auzit p‚n„ acum c„ po˛i Ónregistra economii la ce nu faci. S„ Ón˛eleg c„ Ónregistrezi economii c‚nd se realizeaz„ un obiectiv cu bani mai pu˛ini fa˛„ de prevederi, dar dac„ nu-l faci asta nu Ónseamn„ c„ ai economisit, ci pur ∫i simplu ai abandonat proiectul, a∫a cum Guvernul, din p„cate, prin rectificarea bugetar„ a abandonat agricultura.
5. Abandonarea instrumentelor prev„zute Ón Legea pie˛ei, nedeclararea pre˛ului de referin˛„ la gr‚u. Anul trecut, fosta opozi˛ia, actuala putere, critica vehement pre˛ul gr‚ului de 5.500 lei ca fiind mic, la care se ad„uga subven˛ia de 500 lei pe kg. Acum Óns„ pre˛ul este la jum„tate, 2.000—3.000 lei/kg, iar subven˛ia este de 400 lei, Ón condi˛iile Ón care pre˛ul sacului de Óngr„∫„minte a crescut de la 300 la 600.000 lei, ∫i litrul de motorin„ de la 20.000 lei la 34.000 lei, iar actuala putere se ascunde cu explica˛ii dup„ suprafe˛ele Óns„m‚n˛ate de al˛ii anul trecut, afirm‚ndu-se c„ Ón Rom‚nia s-a cultivat prea mult gr‚u ∫i c„ trebuie s„ se reduc„ suprafa˛a undeva la 1,5 milioane hectare.
O asemenea abordare este extrem de periculoas„. Dac„ vre˛i, ∫i nu-i scump cuv‚ntul, este chiar antina˛ional„. Ce s„ cultive Rom‚nia? Nuci de cocos, banane? Sigur, sunt condi˛ii pentru a l„rgi paleta de culturi ∫i se impune, dar nu la nivel de milioane de hectare.
Œn minister exist„ un program de ra˛ionalizare a structurii culturilor, realizat de cei mai valoro∫i speciali∫ti pe care Ói are ˛ara, care au ˛inut seama ∫i de rigorile pie˛ei ∫i ale cre∫terii posibile a randamentelor la unitatea de suprafa˛„ ∫i care a fost prezentat Uniunii Europene Ón procesul de negociere.
Noi trebuie s„ cultiv„m c‚mpurile Rom‚niei Óntr-o clim„ specific„ care creeaz„ condi˛ii foarte bune pentru cereale, iar gr‚ul ocup„ un rol important.
Oamenii de ∫tiin˛„, tradi˛ia, experien˛a Ón domeniu, rezultatele au consacrat o asemenea orientare pentru Rom‚nia. Se ∫tie ∫i se vede ce Ónseamn„ riscurile naturale. Dac„ anul acesta Rom‚nia avea doar 1,5 milioane hectare prin calamitarea celor 300.000 hectare ∫i afectarea celorlalte suprafe˛e, la produc˛ia medie ob˛inut„ de aproape 3.000 kg/hectar rezulta c„ Rom‚nia nu-∫i putea asigura necesarul din produc˛ia proprie cu aproape 1,5 milioane tone, cantitate care trebuia importat„.
Dori˛i, stima˛i guvernan˛i, ca ∫i importul de gr‚u Ón Rom‚nia s„ fie o regul„? S„ ne import„m ∫i p‚inea de zi cu zi? Din nefericire, prin ceea ce spune˛i ∫i face˛i nu suntem departe de o asemenea nefericit„ realitate.
6. Nerealizarea fondului de garantare a certificatelor de depozit cu care se finaliza, practic, construc˛ia mecanismului de preluare-depozitare ∫i valorificare a cerealelor, mecanism la care s-a lucrat timp de 4 ani Ómpreun„ cu exper˛i str„ini cu care se putea rezolva preluarea Óntregii produc˛ii ∫i asigurarea continuit„˛ii activit„˛ii Ón agricultur„.
Conducerea ministerului l-a abandonat din necunoa∫tere, ∫i nu folosesc cuvinte dure, din lips„ de profesionalism ∫i interes pentru problemele de fond ale agriculturii ˛„rii rom‚ne∫ti.
7. Introducerea instabilit„˛ii, a nesiguran˛ei, a incertitudinii Ón r‚ndul produc„torilor agricoli, sc„derea lipsei de predictibilitate pentru agen˛ii economici prin declara˛ii contradictorii, decizii pripite, nefondate, f„r„ valoare de analiz„. Sunt bine cunoscute declara˛iile conducerii ministerului agriculturii privind produc˛ia de gr‚u ∫i calitatea acesteia, Ónainte ca Ón lanul de gr‚u s„ intre combina la recoltat.
8. Bulversarea lumii satelor prin pachetul de legi privind proprietatea, afect‚nd procesul de formare ∫i consolidare a exploata˛iilor agricole.
9. Œnt‚rzieri privind reglementarea ∫i lansarea mecanismelor de subven˛ionare Ón agricultur„. A se vedea ultimul act normativ care reglementeaz„ subven˛ia la s„m‚n˛„. Acesta trebuia s„ apar„ o dat„ cu Ónfiin˛area culturii, ∫i nu dup„ recoltarea acesteia.
Stima˛i colegi, m„sura muncii, calitatea ac˛iunii, valoarea uman„ sunt date de rezultate, ∫i nu de num„rul de apari˛ii la televizor ∫i num„rul de declara˛ii, multe dintre acestea f„r„ acoperire. Rezultatele din agricultur„, din nefericire, sunt slabe. Ele ∫i numai ele ne-au adus ast„zi Ón discu˛ie acest domeniu.
Œn prim„var„ au r„mas necultivate circa 1 milion hectare. Œn acest an s-a putut vedea Ón Rom‚nia ceea ce nu a fost niciodat„. Suprafe˛e imense pe tot cuprinsul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 ˛„rii unde culturile au fost abandonate. Este un lucru f„r„ precedent c‚nd ˛„ranul Ónfiin˛eaz„ cultura ∫i o abandoneaz„ pentru c„ nu o poate Óntre˛ine. Este ca ∫i cum ˛i-ai abandona propriul copil. Este cea mai trist„ imagine care d„ dimensiunea efectului produs de gre∫elile din agricultur„, pe care trebuie s„ le recunoa∫tem, c„ altminteri nu putem Ón˛elege nici m„car o f„r‚m„ din acest proces care, spuneam, este complicat, dificil ∫i extrem de important pentru ˛ar„. Este, dac„ vre˛i, cea mai profund„ ran„ produs„ ˛„ranului rom‚n. Din nefericire, gre∫elile nu s-au oprit aici, iar repercusiunile se resimt de c„tre to˛i ∫i peste tot.
Folosesc acum, la Ónceput de an agricol, c‚teva compara˛ii ale zilei, care dau exact dimensiunea regresului Ónregistrat Ón agricultur„ Ón doar 8 luni, care poate pune Ón pericol, re˛ine˛i, f„r„ teama de a gre∫i, p‚inea rom‚nilor.
Anul trecut pe aceea∫i vreme agricultorul rom‚n pentru Ónfiin˛area culturilor cump„ra 1 litru de motorin„ cu 4, 5 kg de gr‚u. Ast„zi Ól cump„r„ cu 11, 12 kg de gr‚u. Se ∫tie c„ ˛„ranul Ónfiin˛eaz„ o cultur„ cu rezultatele pe care le are Ón p„tul, ∫i nu cu promisiuni. Anul trecut se putea cump„ra 1 ton„ de Óngr„∫„minte cu 1 ton„ de gr‚u. Anul acesta, cu 4, 5 tone de gr‚u. Iat„ deci c„ doar Ón 8 luni s-a reu∫it performan˛a de a crea cel mai mare dezechilibru Ónregistrat vreodat„ Óntr-o perioad„ at‚t de scurt„ de timp Óntre pre˛ul principalelor produse pentru agricultur„, inevitabile continuit„˛ii acesteia, ∫i pre˛ul de valorificare a gr‚ului.
Este cel mai devastator ∫oc Ónregistrat de agricultorii ˛„rii dup„ anul 1989, c‚nd s-a mai v„zut pe str„zile Bucure∫tiului c„ se arunc„ gr‚u de c„tre produc„tori ajun∫i Ón zona disper„rii, c‚nd lacrima ∫i sudoarea irig„ culturile p„r„site datorit„ neputin˛ei financiare.
Falimentarea agricultorilor, lipsa de sprijin vor conduce la necultivarea terenurilor ∫i la afectarea grav„ a produc˛iei agricole, cu efecte economice ∫i sociale greu de Óntrez„rit. Ce nu ∫tiu cei ce se ocup„ vremelnic, sporadic de agricultur„ ∫i insistent de imaginea lor este c„ stomacul gol nu poate fi calmat de dorin˛a de a intra Ón Uniunea European„ inject‚ndu-se Ón urechile popula˛iei promisiuni f„r„ acoperire. Acum, c‚nd a Ónceput ultimul an agricol Ónaintea integr„rii Ón Uniunea European„, la jum„tatea lunii septembrie, re˛ine˛i, c‚nd Ón unele zone ale ˛„rii trebuiau Óns„m‚n˛ate culturile de toamn„, buruienile sunt Ón picioare, mergi sute de kilometri ∫i nu vezi o suprafa˛„ lucrat„. Aceasta este imaginea pe care, din nefericire, o are agricultura privind c‚mpurile Rom‚niei.
De aceea, consider„m absolut necesar — absolut necesar! — a se analiza imediat Ón Guvern m„surile care mai pot s„ amelioreze starea de fapt.
V-am spus aceste lucruri, domnule ministru Gheorghe Flutur, iat„ c„ pentru prima dat„ v„ pronun˛ numele, nu pentru a v„ determina ca de ieri s„ c„uta˛i ∫i mai abitir ce am ascuns Ón picioarele scaunelor din minister.
Am dat doar o parte din r„spuns la con∫tiin˛a mea profesional„ ∫i politic„, care m„ Ónso˛e∫te pentru binele agriculturii rom‚ne∫ti, la care, ast„zi, dumneavoastr„ sunte˛i datori s„ da˛i r„spuns.
M„ a∫teptam s„ spune˛i concret ce a˛i f„cut Ón aceast„ perioad„, dar realitatea a demonstrat c„ nu ave˛i ce spune ∫i a˛i r„mas de unde, din nefericire, a˛i plecat, Ón campania electoral„.
P„cat, pentru c„ este nevoie de o abordare temeinic„, c„ci ∫i viitorul, ca ∫i trecutul, are valoarea lui, iar
prezentul Ón agricultur„ este definitoriu. Dac„ ast„zi nu faci, m‚ine nu mai are rost.
La o asemenea stare de fapt nu putem sta pasivi, motiv pentru care considera˛i-l ∫i pe fostul ministru al agriculturii, cu pu˛inele lui cuno∫tin˛e Ón cei 32 de ani de activitate, c„ a venit cu buna-credin˛„ la pupitrul Senatului, pentru a da semnalul nu neputin˛ei, ci lipsei de dialog ∫i de Ón˛elegere. Considera˛i semn„tura lui ∫i a fostului coleg Ilie S‚rbu, ca fiind pe aceast„ mo˛iune cu sufletul ∫i cu Ón˛elegerea fenomenului despre care ast„zi am vorbit ∫i pe care Ól consider ca fiind extrem de important ∫i nu lipsit de temei momentul Ón care colegii de la P.R.M. au ini˛iat o asemenea mo˛iune.
V„ mul˛umesc ∫i ne dorim succes.
Œn Rom‚nia, la cereale p„ioase, produc˛ia ob˛inut„ Ón acest an este de circa 2.700—3.000 kg la hectar, Ón timp ce Ón Uniunea European„ se recolteaz„ 8.800 kg de gr‚u la hectar, Ón Fran˛a, Ón Germania. La porumb, la noi, Ón medie 3.000 kg la hectar, Ón timp ce Ón Italia se recolteaz„ 8.000 kg la hectar, Ón Fran˛a, 8.300 kg la hectar. Œn Rom‚nia, produc˛ia de cartofi este foarte sc„zut„: 12.600 kg la hectar, Ón Germania, 36.000 kg la hectar, Ón Olanda, 43.700 kg la hectar ∫i a∫a mai departe.
Dintre factorii de produc˛ie, respectiv, p„m‚ntul, capitalul, for˛a de munc„, cercetarea, managementul, p„m‚ntul este singurul factor natural care creeaz„ avantaje, comparativ cu oricare din ˛„rile europene ∫i care motiveaz„ efortul relans„rii economiei Rom‚niei prin agricultur„.
Avantajul asigurat de calitatea p„m‚ntului este...
De aceea, eu socotesc c„ argumenta˛ia dumneavoastr„ Ón aceast„ privin˛„ este cel pu˛in lipsit„ de spirit autocritic. Œn acela∫i timp, v„ rog s„ nu atribui˛i vini imaginare. Domnul Gheorghe Flutur, cu am„r„ciune, a f„cut o constatare legat„ de calitatea produc˛iei agricole. A merge, de aici, ∫i a spune c„ asta a bulversat pia˛a agricol„ mi se pare cel pu˛in excesiv, dac„ nu chiar calomnios.
Stima˛i colegi, iar„∫i, m„ adresez proaspe˛ilor semnatari ai mo˛iunii. Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ noi trebuie s„ modific„m ni∫te distorsiuni ale pie˛ei. Aminti˛i-v„ anul 2003, c‚nd, Óntr-un singur an, pre˛urile la cereale s-au dublat din cauza situa˛iei critice a agriculturii ∫i a trebuit s„ import„m foarte mult„ carne de porc, ∫i foarte mul˛i fermieri atunci au dat faliment.
De aceea, eu cred c„, Ón ceea ce prive∫te discu˛ia asupra acestor probleme, trebuie s„ avem un spirit autocritic, pentru c„ altfel dezbaterea se distorsioneaz„ ∫i
merge c„tre polemic„. Ceea ce este important Ón acest moment este s„ schimb„m viziunea despre agricultur„.
Este limpede c„ sistemul actual de subven˛ionare nu este cel mai potrivit, ∫i dumneavoastr„ zadarnic critica˛i ministrul agriculturii. Eu cred c„ el trebuie felicitat pentru faptul c„ pentru prima oar„ se propune o modificare radical„. Rolul statului este foarte important, dar statul trebuie s„ aib„ nu op˛iuni electorale ∫i demagogice Ón ceea ce prive∫te agricultura, ci op˛iuni strategice, iar op˛iunea noastr„ strategic„ este s„ scoatem agricultura din starea de izolare ∫i s„ transform„m o agricultur„ de subzisten˛„ Óntr-o agricultur„ de acumulare. ™i toat„ politica de subven˛ionare Ón acest an, toat„ politica de bonuri valorice, legisla˛ia Ón ceea ce prive∫te creditul pentru investi˛ii Ón agricultur„ sunt bazate pe aceast„ op˛iune.
Œn anul urm„tor vom acorda peste 1,2 miliarde euro pentru investi˛ii ∫i moderniz„ri Ón agricultur„, din care 700 milioane prin fonduri SAPARD, peste 300 milioane de euro de la buget, dou„, trei sute milioane de euro contribu˛ia sistemului bancar ∫i probabil o anumit„ contribu˛ie din partea agricultorilor.
Acest sistem va continua Ón anul urm„tor, astfel Ónc‚t, p‚n„ Ón anul 2008, vom produce circa zeci de mii de noi ferme Ón ceea ce prive∫te produc˛ia, c‚teva mii de ferme de procesare, peste 200.000 noi locuri de munc„ Ón agricultur„, paralel cu restr‚ngerea for˛ei de munc„ implicat„ ast„zi Ón agricultur„ — ∫i m„ refer Ón primul r‚nd la popula˛ia v‚rstnic„.
Nu a∫ vrea s„ mai continuu aceast„ dezbatere cu privire la mo˛iune. Vreau numai s„ spun c„, Óntr-un mod cu totul paradoxal, semnatarii mo˛iunii, de fapt, sunt de acord cu noi, ei spun‚nd c„ subven˛ionarea ar trebui acordat„ arenda∫ilor, spun d‚n∫ii, fermierilor, spunem noi, dar cred c„, Ón cele din urm„, aceast„ mo˛iune este un exerci˛iu parlamentar, nu vreau s„-i spun demagogic, dar el ascunde o realitate foarte important„ a politicii rom‚ne∫ti.
Spunea un coleg aici despre Petre Carp ∫i despre un citat al Domniei sale. Eu m-a∫ sfii Ón aceast„ privin˛„ s„ amestec pe Petre Carp sau pe Tache Ionescu, sau pe Titu Maiorescu, pentru c„ ei au avut o p„rere cu totul anacronic„ despre agricultura rom‚neasc„ ∫i citatul acesta arat„ c„ d‚n∫ii s-au opus Ómpropriet„ririlor din perioada imediat de dup„ Primul R„zboi Mondial, dar acest citat a dezv„luit de fapt care este miezul disputei noastre de ast„zi. Œntr-un mod cu totul nedrept, dup„ p„rerea mea, miezul disputei este legat de modul Ón care partidele doresc s„-∫i Ónsu∫easc„ electoratul din mediul rural.
Dumneavoastr„ a˛i cultivat Ón perioada Ón care a˛i guvernat — ∫i a fost cea mai mare parte a anilor postdecembri∫ti — a˛i cultivat Ón agricultur„ un electorat s„rac, un electorat captiv ∫i care era vulnerabil mesajelor populiste, pentru c„ subzisten˛a lui era direct legat„ de ajutorul statului, la care a˛i ad„ugat ∫i sistemul de ajutoare sociale care, Ón loc s„ cultive ata∫amentul fa˛„ de comunitate, a cultivat Óntr-o bun„ m„sur„ dispre˛ul fa˛„ de munc„, Ón timp ce noi dorim s„ cultiv„m un electorat cu discern„m‚nt, un electorat care s„ fie ancorat Ón economia de pia˛„ ∫i s„ fie rezultatul unei politici curajoase...— aceasta, tema electoral„... — ∫i care v-ar deposeda de un mare bazin electoral cu care, din p„cate, am„gindu-l, a˛i c‚∫tigat adesea b„t„liile politice... Este miza real„ de ast„zi.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 De aceea, stima˛i colegi, ∫i m„ adresez nu numai colegilor din Coali˛ia guvernamental„, este momentul s„ ne solidariz„m Ón jurul Ministerului Agriculturii care ast„zi Óncearc„, probabil, cea mai curajoas„ reform„ Ón agricultur„ dup„ Guvernul averescan, ∫i votul nostru Ómpotriva mo˛iunii trebuie s„ fie expresia acestei solidarit„˛i.
V„ mul˛umesc. _(Aplauze.) (Discu˛ii.)_
Efectivele de animale, Ón exploata˛iile mari, au sc„zut la toate speciile.
Care sunt atunci perspectivele acestui sector de activitate, mai ales Ón condi˛iile diminu„rii sau anul„rii unor subven˛ii pentru culturi tradi˛ionale, ale scumpirilor dramatice la combustibili ∫i Óngr„∫„minte ∫i, mai r„u, Ón absen˛a unui ansamblu coerent ∫i eficient de m„suri de redresare?
V„ mul˛umesc.
La carnea de porc, ponderea importului a crescut la 41% din consumul total Ón 2005, fa˛„ de 30% Ón 2004, iar la carnea de pas„re a crescut la 38% Ón 2005, fa˛„ de 28% Ón aceea∫i perioad„, Ón 2004.
Or, fiindc„ ∫i Alian˛ei Ói sunt foarte bine cunoscute aceste probleme, le reamintim c„ eforturile noastre prin programul de guvernare, frecvent invocat Ón textul mo˛iunii, dar f„r„ nici o Óncercare de a-i p„trunde temeiurile, vizeaz„ tocmai diminuarea acestor efecte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 Un politician onest ∫i nu numai, indiferent de culoarea politic„, ∫i-ar putea da seama c„ nu po˛i cl„di temeinic pe un teren r„scolit anapoda de cei care de peste un deceniu, ba chiar, de ce s„ nu o recunoa∫tem, vreme de 15 ani, l-au arat de-a lungul ∫i de-a curmezi∫ul f„r„ ca roadele s„ fie pe m„sura a∫tept„rilor omului de r‚nd.
V„ promit c„ nu o s„ repet argumentele folosite de colegul meu, senatorul Alexandru Pere∫, Ón demonstrarea caducit„˛ii mo˛iunii, argumente cu care suntem pe de-a-ntregul de acord.
Domnilor senatori semnatari ai mo˛iunii,
Afirma˛i textual c„ lipsesc strategiile coerente bazate pe reguli de mult ∫tiute de ˛„ranul rom‚n, c‚t ∫i pe modernitatea standardelor impuse de Uniunea European„.
Dac„ e s„ tot facem trimiteri la ˛„ranul rom‚n, considerat a fi modelul zero pentru ceea ce ar trebui s„ fie agricultura secolului XXI din Rom‚nia, nu vom izbuti Ón veci s„ ne urnim pentru a ne putea alinia Ón coloana agriculturii performante ∫i cu at‚t mai pu˛in s„ rezist„m caden˛ei sale.
Agricultura de care avem nevoie nu Ónseamn„ doar p„m‚nt, agricultura de care avem nevoie presupune o recl„dire din temelii a mentalit„˛ii celor care o practic„. fi„ranul rom‚n invocat de mult nu mai exist„, iar dac„ mai exist„ pe ici pe acolo, atunci el este prea b„tr‚n pentru a mai putea s„ o ia de la cap„t.
Dac„ nu ar fi fost colapsul comunist, la ora actual„, el ∫i urma∫ii s„i ar fi fost cu siguran˛„ fermieri, ar fi fost de mult convin∫i c„ agricultura de subzisten˛„ ˛ine de trecutul istoric.
Œn ceea ce prive∫te modernitatea, da˛i-mi voie s„ v„ Óntreb: ce solu˛ii ave˛i Ón vedere dac„ Óntr-adev„r dori˛i s„ scoatem din s„r„cie agricultura rom‚neasc„? Dac„ le ave˛i ∫i le pute˛i demonstra viabilitatea, fi˛i convin∫i c„ vom fi receptivi Ón a le valorifica. Aceea∫i autori se Óntreab„ retoric: ce a f„cut Guvernul T„riceanu ∫i ministrul agriculturii pentru a pune Ón practic„ Programul de guvernare?
Œmi permit s„ v„ Óntreb, domnilor colegi, ce s-a ales din subven˛iile acordate produc„torilor agricoli, Ón limita a 5 hectare? Au prosperat cumva exploata˛iile agricole? Pentru a putea beneficia de ace∫ti bani, printr-un artificiu situat la marginea legii, au fost transformate Ón exploata˛ii agricole pentru a putea astfel domoli exigen˛ele impuse de legisla˛ia comunitar„ privind regimul de acordare a subven˛iilor.
Œn fapt, ele au r„mas tot acelea∫i triste ∫i oropsite exploata˛ii, caracteristice agriculturii de subzisten˛„.
Trec peste un text ∫i ajung Ón cele din urm„ la un aspect asupra c„ruia doresc s„-mi exprim punctul de vedere cu privire la mo˛iune, mai degrab„ diversionist, dup„ cum s-a putut vedea, dec‚t un document care s„ reflecte cu adev„rat preocuparea opozi˛iei fa˛„ de dezastrul din agricultur„.
Œn textul mo˛iunii autorii Óncearc„ s„ pun„ Ón discu˛ie, evident, de pe o pozi˛ie critic„, indicatorul nou introdus Ón determinarea calit„˛ii gr‚ului. Este vorba despre gradul de c„dere.
Pentru mine, ca specialist, includerea acestui indicator care s„ explice, fie ∫i par˛ial, dezastrul din agricultur„ — Ómi permite˛i s„ le aduc aminte mo˛ioni∫tilor ∫i tuturor celor care g‚ndesc aidoma lor c„ habar nu au de con˛inutul documentelor care stau la baza ader„rii Ón Uniunea European„.
La un moment dat ei se Óntreab„ — retoric, bineÓn˛eles — oare fenomenul de Óncol˛ire a gr‚ului nu se produce ∫i Ón alte ˛„ri ale continentului nostru, ad„ug‚nd apoi c„ Ón loc ca ministerul s„ caute solu˛ii, adic„ amelioratori de cre∫tere, prefer„ s„ importe gr‚u ∫i s„ lase produc„torii rom‚ni Ón voia sor˛ii.
P„i, domnilor, ar trebui s„ ∫ti˛i acest lucru, tocmai abunden˛a de produse agroalimentare pe pia˛a european„ ∫i s„n„tatea uman„ au fost cele care au favorizat preocup„rile la nivel comunitar de sporire a indicilor calitativi. Rezum‚ndu-m„ exclusiv la textul mo˛iunii, Ómi face impresia c„ semnatarii ei nu au auzit c„ numele s„n„t„˛ii alimentare ∫i s„n„t„˛ii popula˛iei sunt expresii omniprezente ori de c‚te ori se vorbe∫te despre agricultur„ ∫i comercializarea produselor alimentare. Au fost luate m„suri de eliminare treptat„ de c„tre toate ˛„rile membre a tuturor ingredien˛ilor folosi˛i Ón prepararea hranei, pentru ca astfel s„ ne putem apropia tot mai mult de folosirea produselor naturale ecologice.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, doresc Ón primul r‚nd pentru copiii no∫tri ca ei s„ fie hr„ni˛i cu p‚ine f„r„ amelioratori de cre∫tere, f„r„ al˛i ingredien˛i mai mult sau mai pu˛in nocivi pentru s„n„tatea lor.
V„ mul˛umesc.
™ti˛i c‚te propriet„˛i a luat, stimate coleg Puiu Ha∫otti? 90 de propriet„˛i, terenuri ∫i imobile, din care a v‚ndut la suprapre˛ 70. Halal liberal! Se r„sucesc Br„tienii Ón morm‚nt!
Da, pentru anul 2005—2006, pentru c„ am Ónfiin˛at Consiliul pe produs, domnilor senatori, am Ónfiin˛at 17 consilii pe produs, iar Consiliul pe produs la cereale tocmai asta rezolv„ ∫i, v„ rog, cei care sunte˛i Ón Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫ti˛i foarte bine, am stabilit p‚n„ acum trei forme de sprijin, am acordat aceast„ subven˛ie de 1.750.000/hectar Ón toamn„, pentru a relua culturile, pentru c„ au fost inunda˛ii ∫i foarte mul˛i au suferit din caza ploilor excesive ∫i gr‚ul a fost afectat calitativ din cauza ploilor care ne-au prins Ón luna iulie, exact Ón perioada seceri∫ului. De aceea am f„cut acea declara˛ie acoperit„ de statistici, c‚nd am spus c„ o parte din gr‚u este gr‚u furajer, ∫i o spun pentru c„ buletinele de analiz„ arat„ acest lucru. Vreau s„ v„ spun c„ 63% din probe ar„tau Ón momentul de fa˛„ gr‚u panificabil la nivel na˛ional. Diferen˛a, gr‚u furajer.
Eu sunt un om corect, transparent ∫i am spus aceste lucruri inclusiv Ón mass-media, dar de unde vine presiunea, stima˛i colegi, c„ o simt, pentru c„ de 15 ani sunt presiuni ∫i interese pentru a lansa pe pia˛„ zvonuri c„ nu este gr‚u, ca importatorii de gr‚u, pe care-i ∫ti˛i, de profesie, s„ comande din America sau din alt„ parte gr‚u f„r„ taxe vamale. Nu s-a important nici un kilogram, dar au fost aceste tendin˛e ∫i presiuni ∫i nu am nimic cu AGROSTAR, dar, am amintit ∫i atunci, s„ ne g‚ndim c„ reprezint„ ∫i salaria˛i din Insula Br„ilei, care sufer„ pentru c„ acolo am pus degetul pe ran„, stima˛i colegi, ∫i-l voi pune p‚n„ la cap„t pentru a face dreptate Ón aceste domenii.
Œn ceea ce prive∫te balan˛a import-export, de care vorbi˛i, v„ dau dou„ exemple. La porumb, o compara˛ie Óntre 2004 ∫i 2005, dac„ ne g‚ndim numai la porumb, Ón 2004 e vorba de 54.000 tone la export ∫i anul acesta am f„cut 277.000 tone.
Sigur c„ nu am putut s„ rezolv„m toate problemele, dar vreau s„ v„ reamintesc c„ am luat op˛iunea s„ mut„m finan˛area de pe porumb pe cresc„torii de porc, de pas„re, de vit„, de oaie, pentru a dezvolta ∫i sectorul zootehnic, pentru c„ aveam o problem„. Degeaba aveam porumb, ∫i aminti˛i-v„, anul trecut kilogramul de porumb
era 1.500 de lei, dac„ nu avea cine Ól consuma. Noi am majorat subven˛iile cu 50% la carnea de porc, cu 60% la carnea de pas„re, c„ am auzit aici discu˛ii despre pas„re, dar nu s-a spus nimic de majorarea subven˛iilor la carnea de pas„re ∫i recent am majorat subven˛ia la carne de vit„ cu 130%, tocmai pentru a Óncuraja ∫i sectorul zootehnic, s„ transform„m furajele ∫i cerealele Ón bani.
Referitor la problemele discutate aici de domnul Daea, eu nu vreau s„ comentez, a fost ministru al agriculturii. Vreau s„ v„ spun at‚t, domnule ministru Daea. Nu am avut de g‚nd ∫i nu am de g‚nd s„ fac ceea ce a˛i amintit dumneavoastr„. Eu am fost unul din cei care am c„p„tat dosare, pentru c„, de c‚te ori ie∫eam ∫i aveam o atitudine critic„, se spunea — ∫i stenogramele, dac„ v„ aminti˛i, vorbeau de Flutur acela — îIa, mai face˛i-i 4 dosare, ca s„ tac„!“. Nu ∫tiu, or fi, nu or fi reale, dar aminti˛i-v„ aceste lucruri. Nu am de g‚nd s„ o fac. Eu sunt un om corect ∫i sta˛i lini∫tit dac„ nu s-a gre∫it, dar mafio˛ii ∫i cei care au gre∫it au suferit ∫i vor suferi — v„ garantez — p‚n„ la cap„t.
Œn leg„tur„ cu problemele legate de finan˛are, a∫ vrea, stima˛i colegi, s„ v„ spun c‚teva lucruri pe care le-am preg„tit ∫i care urmeaz„, ∫i profit s„ v„ anun˛ despre ce este vorba.
M-am Óntors ieri diminea˛„ de la Consiliul de mini∫tri de la Londra, al mini∫trilor agriculturii din ˛„rile Uniunii Europene. E clar c„ anul 2006 este un an crucial ∫i va trebui s„ facem eforturi cu to˛ii s„ absorbim ultimele fonduri SAPARD care trebuie cheltuite. Avem peste 700 de milioane de euro Ón continuare de cheltuit ∫i aici, cu tot respectul, ∫i am citit ∫i Ón mo˛iune, 82% din fondurile SAPARD s-au cheltuit doar pentru infrastructur„ rural„, pentru drumuri. Nu e r„u, dar aici s-au consumat toate fondurile.
™ti˛i ce ne Óntreab„ oficialii europeni? îDomnule ministru, spre ce duce drumul acesta? Spre o comunitate care nu are nici un fermier, care nu are nici o unitate de procesare lapte carne? V-am dat bani pentru dezvoltarea integrat„ a satului rom‚nesc, ∫i nu unidirec˛ionat„ doar pentru drumuri.“
Ca atare, am solicitat partidului din care fac parte, am solicitat Guvernului ca, pentru 2006, prioritate de grad zero s„ fie acordarea de fonduri, credite pe termen lung pentru cei care doresc s„ ia prin cofinan˛are SAPARD. E vorba de acea Lege a investi˛iilor Ón agricultur„ pe termen lung prin care acord„m credite pe 10 ani cu gra˛ie 1 p‚n„ la 5 ani. Aici am prev„zut circa 300.000.000 euro s„-i acord„m pentru a absolvi celelalte 400.000.000 euro anul viitor, ∫i acest lucru ce va Ónsemna, stima˛i colegi? Va Ónsemna circa 6.000 de ferme de familie zootehnice, vegetale, va Ónsemna circa 570 de unit„˛i de procesare lapte, carne, pentru c„ trebuie s„ Ónchidem o parte din cele care nu sunt conforme, dar noi nu dorim numai s„ Ónchidem, ci s„ oferim alternativ„ celor care nu respect„ normele sanitarveterinare, ∫i peste 500 de unit„˛i neagricole de servicii Ón mediul rural — acvacultur„, servicii artizanale ∫i a∫a mai departe. Acest lucru va fi finan˛at din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
A doua prioritate. Este vorba despre aceast„ stimulare a concentr„rii terenurilor prin acordarea rentei viagere celor Ón v‚rst„ care dau terenul tinerilor. Tocmai pentru a Ónfiin˛a aceste ferme am f„cut cunoscut acest program Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Senatul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005 Rom‚niei, ∫i a fost foarte bine apreciat, din c‚te ∫tiu. L-am f„cut cunoscut zilele trecute Comisiei pentru agricultur„ din Camera Deputa˛ilor. Sunt deschis la dialog ∫i am tot interesul s„ vin s„ discut„m aceste lucruri, pentru c„ este interesul tuturor dezvoltarea ∫i rezolvarea problemei agriculturii ∫i a satului rom‚nesc.
O prioritate foarte important„ este cadastrul despre care v-am vorbit, pentru c„ f„r„ cadastru banca nu Ó˛i ia Ón calcul un titlu de proprietate, este un activ mort, ∫i pentru a introduce p„m‚ntul garan˛ie la banc„ trebuie s„-l intabul„m. Am preg„tit proiectul de introducere a cadastrului general unic Ón Rom‚nia
Sigur c„ sunt foarte multe priorit„˛i. V„ dau un exemplu Ón ceea ce prive∫te Ómp„duririle. Am propus — ∫i via˛a ne arat„ — c„ trebuie s„ lu„m m„suri urgente pentru c„ s-a schimbat clima planetei, ∫i aici avem o serie de probleme pe care trebuie s„ le rezolv„m. Am Ónceput s„ cump„r„m terenuri degradate ca s„ le Ómp„durim. Am prev„zut pentru anul viitor 15.000 de hectare, Ón afara fondului forestier, care trebuie Ómp„durite, Ón special Ón Sud ∫i Ón Dobrogea. Am prev„zut circa 1.000 de hectare de perdele de protec˛ie care trebuie Ómp„durite pentru vegeta˛ia din c‚mpie.
De asemenea, Ón domeniul Ómbun„t„˛irilor funciare, a˛i v„zut anul acesta c„ am avut pompe de 30 de ani care nu au f„cut fa˛„ inunda˛iilor ∫i am Ónceput procesul de Ónnoire a acestor pompe ∫i de decolmatare a canalelor pentru iriga˛ii.
Asta voiam s„ spun, c„ poate ne-a˛i v„zut unii dintre dumneavoastr„, Ón mijlocul apelor, unii dintre dumneavoastr„ ne-au sunat ∫i am intervenit ∫i noi. Sigur c„ poate se putea face mai mult.
Œn ceea ce prive∫te Óntreb„rile punctuale, eu nu vreau s„ intru aici Óntr-o discu˛ie... Domnul senator Funar mi-a pus dou„ Óntreb„ri. V„ spun doar at‚t, domnule senator, referitor la ce avere am, v„ rog s„ citi˛i pe site la _wwwmapdr.ro,_ Ministerul Agriculturii… Eu am dat aceast„ declara˛ie de avere atunci, am vorbit ∫i de Funda˛ia Fondului Bisericesc, Ón care am fost membru de onoare din 2000 p‚n„ ce am venit ministru. V„ r„spund cu toat„ responsabilitatea ∫i cu tot respectul. Eu sunt cre∫tin ortodox. Din acea Funda˛ie am f„cut parte ca membru de onoare, ∫i am declarat acest lucru c‚nd eram senator. Sunt bucovinean, sunt credincios ∫i am fost cooptat ca membru de onoare. C‚nd am intrat ministru m-am retras, mi-am dat demisia din acea Funda˛ie. ™i dac„ vre˛i s„ intr„m Ón am„nunte, ∫tiu specula˛iile, pentru c„ acolo se tem unii oameni c„ se vor retroceda propriet„˛ile. Eu am fost ∫i sunt un sus˛in„tor al retroced„rii integrale a propriet„˛ilor, indiferent de forma de proprietate, c„ e biseric„, c„ e ∫coal„, c„ e prim„rie, ∫i acest lucru a fost unul din dezideratele pentru care eu am luptat. Ceea ce ave˛i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ∫tiu. ™tiu ce ave˛i dumneavoastr„. Trebuie s„ v„ verifica˛i sursele pentru c„ acele surse sunt interesate.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte al Comisiei speciale de redactare a proiectului de regulament, pentru a prezenta raportul comisiei.
V„ mul˛umesc.
34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 116/20.IX.2005
problem„, Ón sesiunea trecut„, spre sf‚r∫itul ei, o problem„ pe care am uitat-o foarte repede, dar pe care noi am discutat-o la comisie, ∫i o s„ v„ spun ∫i motiva˛ia comisiei, pentru c„ merit„ s„ o ∫ti˛i. Problema despre care fac vorbire este aceea a corel„rii dintre Regulamentul Senatului sau dintre cele dou„ Regulamente ale celor dou„ Camere ∫i Statutul parlamentarilor. Este indubitabil c„ Statutul parlamentarilor este actul care va trasa unele norme de conduit„ ale tuturor parlamentarilor din ambele Camere ∫i este indubitabil c„ Regulamentele celor dou„ Camere vor trebui s„ fie racordate la prevederile Statutului parlamentarilor.
Dar cum nevoia de vitez„ sus˛inut„ de putere nu putea s„ acorde r„gaz pentru a se face aceast„ succesiune logic„, sigur c„ s-a ajuns s„ se pun„ carul Ónaintea boilor.
Aceast„ chestiune s-a motivat la comisie prin aceea c„ vom reveni dup„ adoptarea statutului s„ racord„m prevederile regulamentare la cele ale statutului.
Este evident c„ motiva˛ia nu are nimic din consisten˛a pe care o solicit„ aceast„ abordare at‚t de important„. Este evident c„ ∫i ea vine s„ fundamenteze, dac„ mai era nevoie Ónc„ o dat„, ideea c„ acest regulament, de fapt, este unul prin care se dore∫te, Ón primul r‚nd, schimbarea lui Nicolae V„c„roiu. De aceea eu l-am poreclit îRegulamentul de schimbare a domnului Nicolae V„c„roiu“. Inten˛ionat nu am spus îal pre∫edintelui Senatului“, pentru c„ ˛inta este personal„. Este limpede c„ Ón aceast„ dorin˛„ a Alian˛ei se cite∫te ner„bdarea ca s„ acapareze aceast„ zon„ de putere, consider‚nd-o, dup„ p„rerea mea, ∫i supraevalu‚nd aceast„ zon„ de putere.
A∫ vrea doar s„ fac leg„tur„ Óntre aceast„ conduit„ ∫i prevederea din programul de guvernare al Alian˛ei, care spune c„ noi, Alian˛a, ∫tim c„ puterea atunci este consistent„ c‚nd se cedeaz„ ∫i c„tre al˛ii. Acestea scria˛i dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori ai Alian˛ei, Ón programul de guvernare, iar azi dovedi˛i c„ a˛i uitat. A∫a este. A˛i uitat, dar a∫ vrea s„ eviden˛iez faptul c„, Ónc„lc‚nd aceast„ corect„ logic„ politic„, a˛i dat dovad„ de fapt c„ dori˛i o putere nem„surat„, dori˛i o putere Ón care vre˛i s„ construi˛i primele semne ale unei dictaturi politice.
## **Doamna Maria Petre**