Ne aflãm la cel mai important moment anual al unui Parlament, ºi anume acela al dezbaterii celei mai importante legi a unui stat, Legea bugetului de stat. Taxele ºi alocãrile, esenþa politicii fiscale a unui stat, sunt obiective asupra cãrora Guvernul ºi Parlamentul fac trimiteri în fiecare an.
Secretomania este însã atributul ce caracterizeazã acþiunea de întocmire ºi dezbatere a bugetului. De ce? Pentru cã din momentul când se lucreazã la proiectul de buget, totul se desfãºoarã în cel mai mare secret, de parcã s-ar urzi un complot împotriva naþiunii ºi nu trebuie sã afle nimeni. Nu s-a înþeles nici pânã acum faptul cã acest buget nu este al primului-ministru sau al miniºtrilor, ci el aparþine þãrii ºi þara trebuie sã ºtie ce i se pregãteºte. De fiecare datã, explicaþiile pe care le soliciþi tu, ca parlamentar, presa ori cetãþeanul, asupra datelor cuprinse în proiectul de buget sau în calculele de fundamentare a acestuia, þi se dau cu parcimonie ºi cu sfiiciune, lãsându-þi impresia cã þi s-au fãcut mari favoruri, de parcã nu existã o obligaþie legalã în acest sens, ca sã nu mai vorbim de transparenþa cerutã de noua democraþie.
Întârzierea este un alt atribut caracteristic acþiunii de întocmire a bugetului. A devenit deja o regulã ca proiectul de buget sã fie depus la Parlament cu întârziere. În acest an, întârzierea a fost de cinci luni Ð trebuia sã fie depus, potrivit art. 25 alin. 6 din Legea finanþelor nr. 72/1996, în 10 octombrie 1999 ºi a fost depus în 5 martie 2000. S-au invocat, ca de fiecare datã, motive legate de misiunea Fondului ºi a Bãncii Mondiale în România, mai precis, nivelul deficitului. De data aceasta, explicaþia nu mai þine, deoarece România, ca þarã acceptatã la începerea discuþiilor de aderare la Uniunea Europeanã, avea obligaþia stabilitã deja prin tratat sã se încadreze în nivelul unui deficit al bugetului general consolidat de 3% din produsul intern brut.
Avariþia este o altã caracteristicã: numãrul de exemplare de proiecte de buget trimis la Parlament a fost
exact. Câte un exemplar pentru fiecare parlamentar. Nici un exemplar în plus. Nici comisiile de specialitate nu au primit câteva exemplare în plus. Nu s-a gândit nimeni cã puteam sã ne întâlnim cu delegaþii strãine pe teme de buget, ori cã presa centralã ºi localã sau poate vreun cetãþean ne-ar fi solicitat un exemplar, aºa cum ºi noi, delegaþia României în Statele Unite, am solicitat, în fiecare stat unde am fost invitaþi pe teme de buget, câte un exemplar care ne-a fost oferit cu mare generozitate ºi operativitate. A fost mai greu cu adusul acasã, dar ne-am descurcat.
Lipsa de transparenþã este caracteristica fundamentalã a proiectului de buget. Modul în care este prezentat proiectul de buget este de naturã sã îndepãrteze de la lectura lui atât un parlamentar, chiar bine familiarizat cu cifrele, cât ºi oricare cetãþean dornic, sã spunem, sau poate interesat chiar de ce vrea sã-i propunã primulministru în materie de politicã de impozite ºi taxe sau de cheltuire a banului public.
Raportul la proiectul de buget ar fi trebuit sã ne prezinte, potrivit prevederilor aceleiaºi legi a finanþelor publice, situaþia economico-financiarã a þãrii ºi proiecþia acesteia în viitor. Ce gãsim în schimb? Explicaþii ºablon preluate din buletinul statistic lunar de tipul: ”în agriculturã, valoarea adãugatã brutã a scãzut cu 2,5 procente, comparativ...Ò etc. Doar atât ne puteþi spune?! Ce s-a întâmplat cu programele ºi cu politicile desfãºurate în agriculturã? Au dat rezultate? Mai trebuie corectate? Este bun programul de subvenþionare a agriculturii prin cupoane? S-a fãcut o analizã a rezultatelor obþinute de Guvern în acest domeniu? Care sunt succesele ºi insuccesele obþinute în agriculturã? Care sunt greutãþile ºi problemele cu care se confruntã lucrãtorii din agriculturã ºi cum poate sau cum ne propune Guvernul sã-i ajute? Agriculturã fãrã subvenþii nu se poate face. Existã la nivelul Guvernului un program concret de acordare a subvenþiilor? Ce producþii propune sã fie subvenþionate ºi în ce mod? Despre politica de creditare a agriculturii nu spuneþi un cuvânt, domnule prim-ministru. Au ajuns acele 200 miliarde lei, bani destinaþi subvenþionãrii dobânzii la creditele agricole în anul 1999, la cine avea nevoie de ele sau la clienþii politici? Facem bine ceea ce facem sau nu? Ce rezultate au avut acele societãþi agricole care au beneficiat de creditele respective? ªtiþi care sunt societãþile beneficiare? V-aþi interesat de ele? Aþi vizitat vreuna? Au folosit banii în scopul pentru care li s-a acordat creditul sau l-au deturnat? Au fost suficiente 200 miliarde lei ori solicitãrile au depãºit nivelul acordat prin buget sau nici acelea nu s-au acordat pentru cã n-au fost prezentate garanþii?
Statistica prezintã starea naþiunii prin indicatori ultrasintetici. Dumneavoastrã, domnule prim-ministru, dezvoltaþi-i ºi arãtaþi-ne nouã ºi naþiunii ce se ascunde de fapt sub aceºti indicatori. Despre ce se întâmplã în F.P.S. nu spuneþi nimic în raport. Nu ºtiþi? Vã spune domnul Radu Sârbu prin acea frazã nãucitoare: ”Ceea ce ºtim noi despre noi este mai rãu decât ceea ce ºtiþi dumneavoastrã despre noi.Ò
Dumneavoastrã ce ºtiþi, domnule prim-ministru? Poporul, parlamentarii, nu trebuie sã ºtie ce se întâmplã cu averea statului, pentru care el, ca cetãþean, plãteºte impozite ºi taxe? Cum a îngrijit-o cel care o are în gestiune? În perioada 1993-1997, F.P.S. a acordat fonduri de restructurare în valoare de peste 2000 de miliarde lei unor societãþi comerciale, nereuºind sã recupereze banii
acordaþi. A evaluat Guvernul aceastã acþiune ºi ce concluzii a tras? F.P.S.-ul îºi desfãºoarã activitatea pe bazã de programe aprobate de Guvern sau în mod discreþionar, ca stat în stat? F.P.S.-ul gestioneazã o avere uriaºã. ªtiþi cât a produs averea statului gestionatã de F.P.S.? Vã spunem noi: 394 miliarde lei, sumã ce reprezintã vãrsãminte din profitul net al regiilor autonome, iar pentru anul 2000 ne propuneþi mai puþin, 350 de miliarde lei. Ar fi trebuit sã vireze la bugetul statului ºi ceva impozite pe salarii ºi contribuþii pentru asigurãri sociale, dar în condiþiile actuale de disciplinã financiarã, suntem siguri cã nu le-au virat.
Iatã cât produce averea statului pentru buget. Pentru salariaþii F.P.S.-ului, pentru directorii de regii, de companii naþionale ºi societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, averea statului a produs ºi salarii mari ºi o mulþime de sporuri ºi multe, multe deplasãri în strãinãtate. Sperãm sã fiþi de acord cu amendamentul propus de Partidul Democrat cu privire la stabilirea salariilor din regii de cãtre Parlament ºi a transparenþei acestora.
Despre industrie amintiþi doar în treacãt cã a pierdut întâietatea în crearea produsului intern brut, dar care sunt intenþiile Guvernului în materie de marea industrie, cea de importanþã naþionalã ºi cea strategicã, nu pomeniþi. Sau despre comenzile pe care statul român are de gând sã le dea industriei româneºti. Ce facem cu industria de apãrare ºi cu cea care produce utilaje pentru agriculturã? Care sunt intenþiile, planurile Guvernului în aceastã discuþie? Ce spune statistica ºtim. Ce ne spuneþi dumneavoastrã vrem sã aflãm.
Afirmãm cã raportul este firav, evaziv, tratând totul la modul general, ca o schiþã de curs a unui profesor plictisit. Cum este posibil sã gestionezi 10 miliarde de dolari în 1999 ºi sã nu spui nimic despre rezultatele politicii desfãºurate de Guvern în acest timp? Pentru a putea vota un proiect de buget în cunoºtinþã de cauzã, trebuie sã fie prezentate parlamentarilor, dar ºi presei ºi cetãþenilor, date ºi cât mai multe informaþii despre execuþiile anilor precedenþi, despre programele bune sau mai puþin bune executate, despre succesele ºi insuccesele obþinute, despre corecþiile care se impun, pe cât mai multe pagini. Spre exemplu, explicaþiile pe care le primesc parlamentarii Statului Maryland când sunt solicitaþi sã voteze proiectul de buget pe anul 2000 sunt cuprinse în peste 3000 de pagini, respectiv patru volume a câte 750 pânã la 770 de pagini fiecare. Iatã, avem unul, aici, de faþã. Explicaþiile, datele ºi informaþiile despre Departamentul transporturi, spre exemplu, sunt cuprinse în 251 de pagini iar cele referitoare la Departamentul sãnãtãþii din Maryland se întind pe parcursul a 143 de pagini, ºi exemplele ar putea continua.
Cum încurajaþi dumneavoastrã, domnule prim-ministru, poporul român cu aceste cuvinte: ”Pentru politica economicã ºi pentru populaþie, anul 2000 va fi un an de constrângeri economice maximÒ? De ce ne-au votat ºi pentru ce sã ne mai voteze poporul român? Ca sã ne audã pe noi cum îi promitem cã o s-o ducã ºi mai rãu? Asemenea afirmaþii n-au ce cãuta în gura unui om care conduce þara ºi care vrea încrederea þãrii. Tot raportul este un vaiet, dar nu aveþi curajul sã tãiaþi nodul gordian. Citez: ”Problema arieratelor fiscale este semnificativã în România ºi pericolul rezidã în faptul cã acestea cuprind nu numai întreprinderile de stat falimentare dar ºi un numãr de companii profitabile care au ales sã-ºi maximizeze profitul ºi sã-ºi optimizeze comportamentul prin
neplata la timp a impozitelor cãtre bugetÒ. Atât spuneþi dumneavoastrã despre arierate ºi treceþi la alt subiect. Vã spunem noi cum staþi cu arieratele, domnule prim-ministru. Din 49 mii miliarde de lei arierate fiscale, cam 40 de mii de miliarde sunt generate de întreprinderile care au lucrat la Krivoi Rog ºi care, decapitalizate cum sunt, nu au mai putut sã-ºi plãteascã datoriile la buget pentru cã nici statul nu ºi-a onorat datoriile faþã de ele, nerestituindu-le garanþiile de bunã execuþie de 10% reþinute lor.
Parlamentul a adoptat pentru rezolvarea problemei Legea nr. 193/1998, cu termen de aplicare pânã la 31 decembrie 1999, dar Guvernul nu a catadicsit s-o punã în aplicare, de parcã arieratele afectau bugetele altor þãri, nu al României.
Afirmaþi cã existã rezistenþã la restructurare. Din partea cui ºi ce faceþi ca s-o învingeþi? Numiþi întreprinderile de stat ca fiind principalii promotori ai nerespectãrii disciplinei fiscale. Care au fost cauzele care au generat-o ºi care vor fi preocupãrile concrete ale Guvernului în acest sens? Dacã în Comisiile reunite de buget finanþe-bãnci nu se trãgea vãlul de pe lista cu înlesniri ºi eºalonãri financiare, nu ar fi ºtiut nimeni ce mizerie se ascunde aici. Peste 50 de mii de miliarde lei au fost opriþi spre a mai fi plãtiþi la bugetul statului. De cãtre cine? Chiar de cãtre cei puºi sã vegheze la respecarea disciplinei financiare, la îmbunãtãþirea colectãrii veniturilor statului ºi la asigurarea bugetului statului cu venituri în mod constant. Pentru care motive au fost considerate secrete aceste informaþii? Pentru cã alimentau suspiciuni? Nu era mai bine ca ele sã fi fost arãtate cetãþenilor imediat ce se acordau? Iatã, popor român, Întreprinderea ”BachusÒ din Buzãu, cu capital privat, care îmbuteliazã vinuri, primeºte cadou o reeºalonare de 34,5 miliarde lei pentru anii 1998 ºi 1999. ªi poate chiar o amnistie fiscalã, cã tot nu ºi-a plãtit dãrile cãtre stat. Cum se mai uitã Guvernul în ochii acelor agenþi economici care sunt cu toate plãþile la zi, numai ei ºtiu cum.
Sunteþi evaziv, domnule prim-ministru. Menþionaþi cã deficitul de cont curent a fost cauzat, ºi afirmaþia vã aparþine, de acordarea de facilitãþi fiscale unor importatori. Cui? Introduceþi o suspiciune ºi ne lãsaþi sã o ghicim? Nu este corect faþã de cetãþenii þãrii, faþã de parlamentari, cãrora le cereþi sã vã voteze bugetul în orb, fãrã sã primeascã explicaþiile minime necesare. Sã informãm cetãþenii României pentru ce au împrumutat ei statul român în 1999 cu suma de 65.153 miliarde lei, pentru a finanþa deficitul bugetar cu suma de 37.789 miliarde lei ºi pentru a restructura financiar sectorul bancar cu suma de 26.908 miliarde lei, statul generând în acest mod fenomenul foarte periculos al evicþiunii pe piaþa creditului.
Dacã operaþiunea de alocare a banilor de la buget a fost consideratã ca necesarã pentru menþinerea credibilitãþii bãncilor româneºti, nu mai înþelegem de ce atâta mister asupra cauzelor care au generat cãderea bãncilor. V-am solicitat de mai multe ori la comisie un raport cu un punct de vedere oficial asupra acestui aspect, dar nu l-am primit pânã acum. Altfel, suntem obligaþi sã dãm crezare unor informaþii venite din surse oculte sau primite pe cãi oculte. Nu voi spune numele bãncii, dar iatã ce se spune într-un raport întocmit ºi semnat de comitetul de administraþie al bãncii: ”Politica de investiþii mobiliare a bãncii a condus în anumite cazuri la înregistrarea unor pierderi majore pentru bancã, decizia de investiþie mobiliarã având un caracter vãdit fraudulos. În aceastã cate-
gorie se înscriu, de exemplu, achiziþionarea unui pachet de 140 de mii de acþiuni emise de Societatea SOVINVEST, la un preþ de 57 de ori mai mare, ºi conversia în acþiuni a unui împrumut obligator acordat Societãþii ”GelsorÒ la o valoare de 5,8 ori mai mare.Ò
Am menþionat acest paragraf ºi pentru cã presa a relatat o ºtire de senzaþie, ºi anume aceea prin care SOVINVEST salutã iniþiativa Bãncii Populare Române de a se alãtura acþionarilor sãi, C.E.C. ºi, atenþie, CENTROCOOP. Noi nu comentãm. Vã lãsãm pe dumneavoastrã.
Citez un alt exemplu edificator pentru lipsa de transparenþã: ”În anul 1999, în ponderea plãþilor din bugetul de stat pentru creditele externe garantate de stat, rata eºecului este preliminatã la 24% din totalul serviciului datoriei publice garantate.Ò Cu alte cuvinte, întreprinderile care au luat credite în valutã ºi au fost garantate de stat nu au mai rambursat creditele respective ºi le-aþi trecut la datoria publicã, sã le plãteascã cetãþenii români. Nu vreþi sã ne spuneþi, însã, care sunt acele întreprinderi. Una, cu siguranþã, o putem aminti noi: World Trade Center Bucureºti, cu o datorie de 2.900 miliarde lei, aproape, ca mãrime, cât 4 bugete ale Ministerului Culturii.
Pentru care motiv s-a garantat creditul respectiv de cãtre stat? Se cunoºtea faptul cã nu va mai putea fi rambursat? Explicaþii detaliate în legãturã cu rata eºecului trebuiau prinse în raport, domnule prim-ministru.
Lipsa de transparenþã, coroboratã cu lipsa unei liste de prioritãþi bugetare ne fac sã nu ºtim care sunt satele care vor beneficia de bani pentru pietruiri de drumuri ºi aducþiuni de apã potabilã.
Reducerea ratei dobânzii reale, diminuarea deficitului bugetar, stimularea expansiunii sectorului privat, reluarea creºterii economice susþinute, alocarea bugetarã pe bazã de programe, integrarea cadrului macroeconomic în procesul bugetar, restructurarea calendarului bugetar, introducerea conceptului de buget pe bazã de angajamente ºi a cadrului programãrii multianuale sunt obiective pe care le menþionaþi ca deziderate, dar nu ne spuneþi cãile ºi mijloacele prin care intenþionaþi sã le realizaþi, ceea ce dã discursului dumneavoastrã o notã de nesiguranþã ºi de superficialitate.
Domnule prim-ministru,
Partidul Democrat nu este mulþumit de felul în care s-a întocmit raportul la proiectul de buget pe anul 2000 ºi nici asupra modului contabilicesc de prezentare a proiectului de buget.
Nu reiese din studiul proiectului de buget dacã, dupã ce se vor cheltui acele sume alocate, cetãþenii o vor duce mai bine. Observaþiile pe care le-am fãcut au vizat aspecte de formã ºi fond, fãrã a solicita schimbarea arhitecturii financiare a bugetului, considerând cã acest lucru nu mai este posibil în aceastã fazã de dezbatere a bugetului.
Explicaþii însã cerem în legãturã cu modul de utilizare a banului public, despre eficienþa ºi eficacitatea alocãrilor bugetare, despre transparenþa care trebuie sã însoþeascã actul de guvernare.
Suntem aleºi de popor pentru a-l conduce mai bine cãtre un trai decent, o viaþã mai bunã, liniºtitã ºi plinã de speranþe pentru tineri, dar ºi pentru vârstnici.
Micºoraþi impozitele pânã la limita gradului de suportabilitate a populaþiei, stabilit ºi el pe baza gradului de sãrãcire a cetãþenilor, ºi, în funcþie de nivelul veniturilor ce s-ar putea încasa pe aceastã bazã, sã stabiliþi ºi alocãrile bugetare. Nu înainte însã de a stabili o listã de
prioritãþi bugetare guvernamentale, întocmitã pe baza consultãrii cu partidele politice, cu sindicatele, cu presa ºi cu reprezentanþi ai societãþii civile, cu specialiºti, pentru a obþine consensul social, fãrã de care nici o guvernare nu este posibilã.
Anul trecut Partidul Democrat a declarat cã nu va mai vota un buget fãrã creºtere economicã. Având în vedere bugetul actual ºi preconizata creºtere economicã anunþatã, Partidul Democrat va susþine acest proiect de buget, în funcþie de modificãrile ce vor interveni pe parcurs. În rest, sã auzim numai de bine!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.